Universul, februarie 1934 (Anul 51, nr. 30-57)
1934-02-18 / nr. 47
&wJ al 51-lea Nn 47 Duminică 18 Februarie 1934 — —fc. Â lâ-MaMi■—■ ■ ■ w li I î.it.iî ■ rn^ — ■--------------- Al doilea raid transatlantic —■ Roma-Ch'cago- New-York-Roma —■ de IT ALO BALBO In român este de N. I ALEXANDRESCU LUII iul.O barcă cu motor brăzdează apa de la un vapor la al-Adio pământ misterios care între colinele tale acoperite veşnic cu zăpadă adăposteşti turme de reni şi vulpi cu splendide mantii argintii, refugiu şi paradis inviolabil al cârdurilor de somoni, care coboară în fiecare primă- vară spre apa sărată în căutarea dragostei şi a morţii. Un italian, Giovanni Caboto, în serviciul Regelui Angliei, a descoperit acest colţ al pământului; alţi o sută de italieni îi violează azi secretul, sosind pe căile văzduhului Civilizaţia pare că fuge înspăimântată de acest loc care adună grămadă toate vijeliile boreale. Despre acest colţ de pământ colonizatorii descurajaţi au spus că Dumnezeu a strâns toate lepedăturile creaţiunii şi cu ele a format Labradorul. Nu voi fi atât de aspru faţă de acest sătişor care ne-a primit cu surâsul unui cer senin. Zburând azi deasupra coastei, o bucată de vreme văd că e mai puţin nelocuit decât pare, şi impresia pe care mi-o face nu e atât de posomorită şi melancolică. E luna când se pescueşte somonul. Colibe de pescari se înşiruesc în golfuleţele cele mai adăpostite şi se văd urcându-se alene în sus coloane de fum. Ceva tot trebue să dea oamenilor acest colţ de pământ, pentru ca ei să se încăpăţâneze a se reîntoarce în fiecare an cu bărcile lor printre munţii plutitori de ghiaţă. Ca şi Falstaff, care visa Africa aurită, Caboto, când s’a reîntors din călătoria sa, dăruia fiecăruia o insulă... maginară şi oricărui biet călugăr îi promitea un episcopat; noi, întorşi dintr’o călătorie poate şi mai plină de aventuri, n’am dori nimic altceva decât să încununăm cu o nouă rază de glorie aripile italiene. Pe cer se plimbă nouraşi joşi. Vântul vijelios îl vom avea necontenit potrivnic pe tot drumul. Către coastă atmosfera e limpede şi ochiul, la o înălţime de 500 metri, se pierde în spaţiu şi poate îmbrăţişa peisagiul care se întinde la dreapta noastră. Ici-colo, insuleţe stâncoase înconjurate de apă gălbue, şi pretutindeni la cuşoare ce-şi încreţesc in cute faţa, îmai prejmuite de copaci pe care vântul i-a deformat,făcându-i să-şi plece coamele înverzite până la pământ ca într’o închinare pioasă. Multe râuleţe coboară spre mare, croiniu şi drum printre stânci şi printre bizarele, capricioasele întortochieri ale terenului. La 13:37 sbuxăm peste Fybelly Isle ; la stânga noastră apare un câmp de ghiaţă. Insula Bălţilor are o culoare închisă şi e toată împestriţată cu reflexele argintii ale apelor înlănţuite de verdeaţă. De-a lungul coastei se întind păduri întunecate şi stânci albicioase în care valurile izbesc fără încetare şi se frâng spumegând. Iată insula Spotted, cu maluri ce coboară repezi în nave, colorate în alb şi negru ; trecem apoi peste un arhipelag de insule mici, presărate dealungul coastei. Spre fundul orizontului se văd în semi-cerc sfărămături din banchiza polară, curios amestec de forme, munţi plutitori de ghiaţa. Din loc în loc, se zăresc pe lângă coastă triunghiuri de zăpadă, care nu reuşesc totuşi a da o notă mai deosebită acestui peisagiu fără viaţă.’ La 14:05 reluăm mersul normal cu 1600 învârtitori şi puţin după aceea trecem peste Great Caribou, insulă care mpreună cu insula Battle, apără Battle Harbour, capitala Labradorului. Ne distrăm privind golfuleţele de sub noi In unele, cum e bunăoară Narrow Harbour, St. Michael Bay, sau fiei al capului St. Lewis, se îndesesc şi sunt mai populate sătişoarele de pescari; toate sunt la fel: mici bărci de lemn, înşiruite de-a lungul ţărmului. La adăpostul vreunei stânci mai înalte se ascund flotilele în serviciul societăţii Hudson Bay, care de secole are monopolul pescuitului şi al vânatului în toată peninsula Labradorului... De timp nu ne putem plânge. Cerul e în parte acoperit. Spre larg e posomorit, întunecos şi marea agitată din cauza vântului; de partea noastră, din potrivă, totul merge de minune, aşa că mă hotărăsc să trimit următoarea radio-circulară: „Mulţumită timpului e cu putinţă să sburăm într’o formaţie strânsă, dar formaţiile să nu stea prea aproape una de alta, ci să se răspândească la înălţimi diferite“. Spre larg apar din nou fărâmături de banchiză pe care curentul le duce alene. Intrăm acum în strâmtoarea Belle-Isle trecând prin faţa golfului Saint-Pierre şi a golfului Chateau. In mijlocul strâmtoarei e o insulă care pare pictată. Pe cer nu se zăreşte niciun nor şi nici urmă de ceaţă... Un vaporaş străbate strâmtoarea în sens contrar sborului nostru, iar în depărtare un monstru de ghiaţă coboară dus de valuri. După ce părăsim Labradorul, drumul nostru fae strâmtoarea diagonală şi se îndreaptă spre coasta Newfoundland, pe care noi o vom urma în toata lungimea ei de la farul Flower Ledge până la Richpoint... E o coastă semănată cu lacuri şi copaci Există o mare deosebire între lacurile din Labrador şi cele din Terranova, şi chiar viaţa are aci un aspect diferit , pustiu şi jale cât cuprinzi cu ochiul, păduri sărace tipuite de frunze, care fac una cu bălţile fără sfârşit. Vaile acela care s’ar rătăci într’un asemenea labirint. Numai după câteva zeci de mile apar pe fâşia de pământ, învăluite ici-colo în ceaţă, primele sate. Cel mai mare se numeşte Sf. Gheorghe ; patronul oraşului meu, râul şi golful poartă acelaş nume. Lăsăm totul la stânga noastră şi urmăm coasta care se abate brusc spre Est. Aci dăm peste cea dintâi linie de fum de fer cu respectivii stâlpi de telegraf. De unde vine şi încotro se duce ?... Renunţ a cerceta : în faţa noastră apare ceaţa care porneşte dintr’o extremitate a Terranovei și se întinde spre coastă. Marea e însă liberă și noi înconjurăm marele obstacol nebulos cum ai ocoli un munte pe la poalele lui Sburăm la o sută de metri deasupra mării, iar deasupra noastră se întinde un cer nespus de frumos. Trecem peste Bird Rocks, două stânci izolate în mijlocul valurilor, unde se adăpostesc doar păsările de mare... Ochiul cată în depărtare, spre orizont. In sfârșit, apare o umbră de păr talart d de mare, apoi altă umbră. Nu cumva e Magdalena 2 v» urma golful Cartwright înmormântarea lui Dimitrie Dobrescu Joi d. a. s’a făcut înmormântarea regretatului dispărut Dimitrie Dobrescu, fost primar şi prefect al Capitalei, fost preşedinte al Senatului şi ministru de justiţie. ASISTENŢA La trista ceremonie a luat parte o lume imensă. Din partea M. Sale Regelui, d-nii comandor Fundăţeanu, adjutant regal şi colonel Drossin prefectul palatului, au depus o coroană, prezentând condoleanţe familiei. Printre cei prezenţi, d-nii : mareşal Averescu, cu d-na: prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiei publice; Al. Popescu-Necşeşti, subsecretar de stat la instrucţie; C. Argetoianu, Gr. Trancu-Iaşi, I. Mitilineu, Al. Cottescu, N. N. Săveanu, Em. Dan, primarul Capitalei; prof. dr. N. Gheorghiu, rectorul Universităţii; A. Kiriacescu, Al. Culegiu, general G. Manu, ing. I. Gigurtu, Dumitru Grozdea, Petre Papacostea, prof. dr. D. Săvulescu, amiral Coandă, Ercule Fulga, Emil Vasiliu Cluj, Em. Protopopescu Pake, Alex. Săvulescu, ing. N. Teodorescu, Costin Petrescu, Teodor Voiculescu, Const. A. Panaitescu, Al. N. Ștefănescu, Ioan Boambă, Radu Șeitan, c. C. Maltezianu, C. Musceleanu, Grigore P. Carp, Dinu Arion, colonel C. Dragalina, ing. I. Săbăreanu, Stefan Grigoroff, Const. Mimy, avocat I. Epureanu, avocat G. Cristescu, prof. Em. Brancovici, N. T. Filiti, Virgil Petrescu, N. N. Murgășeanu Mc. Fiodor, Georges Kaprn, Radu Djuvara, A. Alexandridi, colonel Eliad, C. Bagi Theodorache, Andrei Corteanu, Hurmuz Aznavorian, ing. n. Costake, Dimitrie Bădescu, Martin Sain, Constantin I. Zamfirescu, Olimpiu I. Zamfirescu, avocat Paucker, Marin Georgescu, etc., etc.* La ora 2 și jumătate s’a făcut un serviciu religios la locuinţa defunctului, în str. Ştirbei Vodă 89. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. arhiereul Platon Ciossu, vicarul patriarhiei, înconjurat de preoţii Marin Ionescu, de la biserica Cuibul cu Barză Dincescu, de la Schitu Măgureanu şi doi diaconi. Răspunsurile religioase au fost date de corul bisericii Cuibul cu Barză, sub conducerea d-lui profesor Petre Popovici. Cuvântările După serviciul religios, d. EMANOIL DAN, primarul general gerant al Capitalei, a spus următoarele: In numele primăriei Capitalei, vin să exprim adânca şi sincera durere ce simţim pentru pierderea fostului ei conducător. Dimitrie Dobrescu a făcut parte din acea generaţie care prin patriotismul, prin corectitudinea şi conştiinciozitatea ce o punea în toate actele vieţii publice, a contribuit într’o largă măsură la mersul ascendent al ţării noastre, înzestrat de Dumnezeu cu o inteligenţă vie, masivă, cu o exerpțională putere de pătrundere în rezolvarea problemelor mari şi complicate. Dimitrie Dobrescu a lăsat cele mai frumoase şi pilduitoare amintiri in instituţiunile pe care le-a condus. D. AL. COTTESCU, în numele băncii de Scont, a spus: In numele consiliului de administraţie al Băncei de Scont a României, îmi iau trista misiune de a aduce un suprem omagiu de admiraţiune şi de vecinică recunoştinţă scumpului şi neuitatului meu prieten Mitică Dobrescu, care stă azi neînsufleţit înaintea noastră şi care în decurs de mai bine de 30 de ani, zi de zi nu a avut altă preocupare decât a servi cu cel mai curat şi nobil devotament această instituţie căreia el, în caitate de preşedinte, i-a ascrificat o bună parte din puterile lui morale şi fizice. Caracter de elită, suflet mare şi nobil, fire blândă şi de un patriotism arzător, Mitică Dobrescu nu a avut în jurul său decât prieteni sinceri care l-au iubit şi admirat cu adevărat. In toate înaltele situaţiuni prin care a trecut, el s’a distins prin tactul său, prin sentimentul său de echitate şi prin trio activitate folositoare şi neîntrecută, lăsând cele mai frumoase amintiri despe modul său blând, drept şi demn cu care şi-a îndeplinit misiunile sale. Fie ca marea durere ce o simţim noi prietenii lui să poată aduce o cât de slabă mângâiere in sufletul familiei îndurerată, şi închinându-ne cu evlavie să ne rugăm ca să-i fie ţărâna uşoară. CUVÂNTAREA D-LUI E FULGA D. E. FULGA . In numele consiliului de administraţie al societăţilor „Redevenţa“ şi „Forajul“, îmi îndeplinesc o tristă datorie de a aduce un ultim omagiu mult regretatului Dimitrie Dobrescu. Defunctul a fost fondator, preşedinta al consiliilor de administraţie şi membru al comitetului de direcţie timp de 15 ani al acestor întreprinderi. In tot acest lung interval de timp, el a condus, alături de ceilalţi colaboratori, aceste societăţi, La a căror propăşire a contribuit intr’o mare măsură prin înţeleptele sale directive şi prin interesul pe care l-a pus în serviciul lor în mod permanent. Noi, colegii săi, pierdem prin moartea lui Dimitrie Dobrescu, Pe preşedintele nostru iubit şi un bun şi în vechi regretat prieten. CUVÂNTAREA D-LUI ING N. TEODORESCU încă unul din cei mai demni şi mai valoroşi reprezentanţi ai generaţiei care apune, trece pragul veşniciei. Cel ce ne părăseşte astăzi, Dimitrie Dobrescu, a fost un om bun în toată accepţiunea acestui cuvânt, bun şi în sensul creştinesc şi în sensul etic. , Structura sa sufletească, caracterul său ferm, educaţiunea sa aleasă, temperamentul său echilibrat, spiritul său ponderat, desvăluia acea armonie a ideilor şi a sentimentelor din care se desprindea o judecată limpede şi cumpănită. Dimitrie Dobrescu a fost uto bărbat cumpănit, un bărbat cuminte. El a făcut parte din acea generaţie care şi-a dat seama că numai prin îndeplinirea conştiincioasă a datoriei, prin muncă rodnică şi constructivă, mai mult prin fapte decât prin vorbe şi în fine printr’un desvoltat simţ al răspunderii, se va putea asigura Ţării noastre posibilităţi de propăşire şi de înălţare în ordinea socială, politică, culturală, economică şi morală. Avea convingerea nestrămutată că renaşterea noastră politică şi naţională se va îndeplini numai prin intrarea în arena publică a elitei Intelectuale prin îndulcirea şi aisânarea moravurilor prin respectarea tradiţiilor sănătoase ca şi prin îndeplinirea unor reforme impuse de cerinţele vremii şi de interesele superioare ale poporului român. A aplicat cu sfinţenie şi loialitate acest crez în toate demnităţile pe care le-a ocupat, până când nu mult după război* mondial s’a retras ctta a. wa» politică. După această retragere Dimitrie Dobrescu a avut până la sfârşitul vieţii sale pe lângă alte ocupaţiuni cu caracter economic şi acela de Preşedinte al consiliului de administraţie al societăţii forestiere „Drajna“. __ In această calitate el a adus servicii preţioase acestei societăţi, contribuind cu tactul, cu priceperea şi cu munca sa la desvoltarea şi propăşirea ei. In numele societăţii „Drajna“ exprim adâncul nostru re- gret pentru pierderea acestui bun român, acestui prieten res- I pectat şi iubit, acestui nepre-ţuit colaborator a cării amintire o vom păstra veşnic cu sfinţenie în inimile noastre. Fie ca regretul şi veneraţia in care vor învălui memoria lui cei ce au avut norocul sau cinstea de _ a.l apropia să coorjstitu© o cât de palidă mângâiere pentru mult încercata sa familie. IN NUMELE SOCIETĂŢII REDEVENŢA „ MARTIN ŞAIN, directorul general al soc. Redevenţa, a spus următoarele: Cu sufletul îndurerat, îmi îndeplinesc o pioasă îndatorire, atât in numele societăţii „Redevenţa“, cât şi în numele meu personal, aducând un ultim omagiu memoriei aceluia care a fost Dimitrie Dobrescu. Dăruit de D-zeu cu o minte ageră şi cu un bun simţ rar, el făcea farmecul nostru, al tuturora. Fire ponderată prin excelenţă, el avea insă un suflet tânăr şi entuziast, care ştia să se asocieze la orice iniţiativă creatoare şi să o stimuleze cu munca şi prestigiul său. Noi, colaboratorii săi pierdem un conducător înţelept şi priceput. Pierderea sa este ireparabilă pentru toţi şi noi care l-am apropiat, l-am iubit sincer şi vom păstra întotdeauna în sufletul nostru, imaginea sa nobilă şi senină. ALTE CUVÂNTĂRI Au mai vorbit d-nul: avocat Em. Vasiliu-Cluj, în numele partidului poporului, al cărui membru a fost defunctul şi Virgil Petrescu, din partea Federaţiei Naţionale pentru salvarea Creditului. * După seria cuvântărilor, s’a format cortegiul, care s’a îndreptat spre cimitirul Bellu,, unde s’a făcut înhumarea. Federalizarea societăţilor de asistenţă socială Din iniţiativa d-nei Lia Brătianu, preşedinta societăţii „Pricipele Mircea“, a luat fupiţă, principiul federalizării societăţilor de asistenţă socială, socotit ca singurul mijloc de a face din asistenţă un organ de muncă demnă, folositoare, respectată şi ajutată de toată lumea. Federalizareava putea fixa definitiv şi precis noţiunea de societate de binefacere ; va putea limita numărul societăţilor după posibilităţile de desvoltare, in viitor şi vor putea pune o frână uşurinţei cu care se creează şi se admit soc de binefacere. Federalizarea ar deveni ca exponent al societăţilor de binefacere şi ca organism constituit adevăratul colaborator al statului în opera de asistenţă şi educaţie. Apelul d-nei Brătianu a găsit repede ecou şi înţelegere la toate marile societăţi de binefacere, cari ca şi societatea „Principele Mircea“ s’au lovit de toate neajunsurile isvorâte din neînţelegere şi nearmonizare în munca lor. Ca urmare încă de astă vară s’au ţinut şedinţe la dna Brătianu în cari s’au discutat şi s’au stabilit întâi în Unii generale principiile fundamentale ale federalizării şi apoi împărţirea pe secţii a diferitelor ramuri de activitate impuse de această federalizare. La şedinţa de Marţi 13 Febr. au participat ca delegaţi din partea diferitelor societăţi d-nele: Mareşal Averescu, Filiti Gh. Grigorescu, Valentin Focşa, Caragea, Hurmuzescu, g-rai Dobrescu, d-ra Cantacuzta o, d-ra Costache, etc., şi d. Emil Cerchez director în ministerul muncii, ca delegat al ministerului. S’a hotărît ca până la definitiva alcătuire a federalizării întrunirile să aibă loc, mn fiecare Marţi la d-na Brătianu ara 8 juni. Totodată s’a luat hotărlrea să se ţină o şedinţă sub preşedenţia &LS. Regina Maria. uni ivoluitussi ^ififireiwi hí m ■um* «r Cu «Turismul Român» în Italia Cu «Turismul Român» la Paris Pentru zilele minunate ale primei jumătăţi a lunei lui April, Societatea Academică de turism „Turismul Român” pregăteşte o foarte interesantă excursie în Italia. Această plimbare nu presupune numai zile de recreaţie desăvârşi- tă în ţara unde în curând se vor sărbători 2090 ani de la naşterea celui care prin personalitatea sa şi-a dăruit numele unui întreg secol — Împăratul August — el tinde să intereseze şi din punct de vedere artistic, social, moral, intelectual. Excursioniştii nu vor cerceta numai capodoperele din muzeele Veneţiei, ale Florenţei, Romei, Napolelui, nu se vor înfiora numai de măreţele vestigii ale lumii antice dela Pompei sau gingăşia naturii uneori, de măreţia ei adesea, ci vor Panorama Romei,fi uimiţi mai ales de uriaşa muncă ce se desfăşoară dela un cap la celălalt al Peninsulei, muncă făcută cu înţelegere şi dragoste, până in cel mai sărac petec de pământ E măreţ ceiace au putut să facă Italienii din ţara lor in ultimul deceniu. Ecursiunea în Italia, dela 1 la 15 Aprilie presupune vizitarea următoarelor centre : VENEZIA cu o oprire de trei zile — unde se va cerceta tot ce trebue neapărat cunoscut, ca palate, muzee, biserici, piețe celebre. Se va face și o excursiune cu vaporetto la faimoasa plaje de la LIDO. Apoi NAPOLI, așezat în golful minunat, vestit în lumea întreagă, cu muzeele lui bogate, cu portul interesant, cu grădini şi privelişti extraordinare , cu posibilităţi de multe excursii interesante la Sorrento, insula Capri cu Grotta Azzurra, Sofia,tare, Vesuviu. Se va face excursiunea la Pompei, pentru a se cerceta vechile şi noile săpături cari au dat la iveală viaţa de acum 2000 de ani, a strămoşilor Romani. ROMA către care de totdeauna au dus toate drumurile, presupune o oprire de 3 zile pentru cunoaşterea acestui admirabil tot pe care-l formează îmbinarea hunii vechi cu cea de azi. Apoi FLORENZA, oraşul artistic prin excelenţă, cu atâtea comorii de artă, cu o ambianţă specială, Firenze de care mai toţi călătorii se îndrăgostesc. Piaţa „del Popolo“ Costul acestei excursioni este de lei 11.850, în care se cuprinde: călătoria cu trenul special dus-întors, paşaport colectiv şi toate vizele, hoteluri şi pensiune în toate oraşele, toate taxele de muzee şi instituţiuni, excursii şi circuite cu autocare, transportul bagajelor, formalităţi, bacşişuri. Avantagiile de a călători cu Societatea de turism „Turismul Român” sunt foarte mari, fiind singura societate din ţară care timp de 10 ani a avut o activitate neîntreruptă pe tărâmul turistic şi care a realizat dintre cele mai importante călătorii, de pildă călătoria de anul trecut a ziarului „Universul”, cu 500 participanţi, care a fost cum nu se poate mai izbutită. Paris cu Italia de nord şi Lausanne Concomitent cu excursia, din Italia 1—15 Aprilie, Societatea Academică de turism „Turismul Român” Isal organizează şi o călătorie la Paris cu vizitarea, la ducere, a oraşelor din Nordul Italiei, Venezia şi Milano — centrul comercial şi industrial atât de important al Italiei, — şi la întoarcere cu o oprire în Elveţia, la Laussanne. La Paris se va rămâne din ziua de 1 şi până la 11 Aprilie, vizitându-se in aceasta săptămână maximum posibil din tot ce oferă marele oraş, cu autocare, ghizi calificaţi, etc. Costul acestei excursiuni e de 12.850 lei, preţ în care se cuprinde tot ceea ce Societatea oferă în chip obişnuit participanţilor la excursiunile sale, înscrierile contra unui aconto de 3000 lei se primesc la Biroul de Turism ARPA Piaţa Palatului Regal. Telefon 38083 pentru Societatea Academică de turism Turismul Român. „Figuri contimporane” — Conferinţa d-lui dr. I. Costinescu D. dr. I. Costinescu a vorbit joi seară, la 9, la fundaţia Dalles, despre ,,figuri contimporane“, în celul conferinţelor soc. culturale „Tinereţea“. D. N. BATZARIA a făcut elogiul lui I. G. Duca, care a inaugurat, cel dintâi, conferinţele societăţii. D. dr. I. COSTINESCU spune că nu va putea cuprinde în durata unei ore toate figurile contimporane cari au avut roluri însemnate în istoria noastră politică naţională, cu privire la momentul întregirii neamului. Sunt prea mulţi contimporanii, apuşi de curând, cari s-au jertfit pentru înfăptuirea idealului naţional. De data aceasta ne vom opri câte o clipă asupra a trei dintre mari bărbaţi fixaţi în cadrul CTITORILOR ÎNTREGIRII: dr. Istrati, B. Delavrancea şi N. Fi Lipescu. Şi fiindcă e vorba de figurile cari şi-au înscris viaţa în istoria împlinirii idealului naţional nu vom uita să pomenim pe sfântul Rege Ferdinand, marele jertfit pentru cea mai sfântă cauză a Românilor şi pe M. S. Regina Maria, al cărui suflet rămâne pe veci legat de întregirea neamului Câteşi trei din cei pomeniţi au murit înainte de sfârşitul războiului, dar toţi trei au avut credinţa, voiunea chiar, a întregirii neamului. In ajunul pregătirii războiului o mână de buni români începe acţiunea de întreţinere a sentimerntului naţional, înfiripăndu-se „Acţiunea naţională“, în jurul d-nului Istralii. I se alătură cu entuziasm: N. Filipescu, Take Ionescu, B. Delavrancea, d-rul Cantacuzdino, E. Pangratti părintele Lucaci, I. Grădişteanu, Goga, Toma Ionescu, Titulescu, Victor Ionescu, — şi cu mine, deşi eram tânăr deputat guvernamental şi fiul ministrului de franţe al guvernului de pe atunci. Scopul acelei asociaţii era să sprijine politica instinctului naţional ,cu un cuvânt, acţiunea alături de aliaţi. In 1915 se întemeează „Acţiunea patriotică“, sub preşedinţia d-rului Istrati, din care făceau parte cei enumeraţii mai sus, d. Stelian Popescu, directorul de azi al „Universului” şi toată redacţia ziarului „Acţiunea“. „Acţiunea patriotică“ trebuia să combată propaganda germană — şi devine curând: „Uniunea latină“. Preşedintele ,,Uniunii latine“, d-rul Istrati, pe atunci preşedintele Academiei române, voia să opună pangermanismului reacţiunea panlatinismului DOCTORUL ISTRATI Profesorul dr. Istrati, întors temeinic prefgăt, din ţara libertăţii, egalităţii şi fraternităţii, a fost cunoscut ca un naţionalist de reală acţiune. Nu era orator, care să poată antrena, dar un mare creator pe tărîmul ştiinţific şi naţonal. E destul să ne aruncăm privirile la ce a făcut din locurile mocirloase de pe acele vremuri, cari au devenit tai frumosul gara Carol. Dar trăsătura care ’l caracteriza era tot naţionalismul. Odată, la Sorbona, pe când ne găsiam la Paris, eu şii d-rul Cantacuzino, într’o mişune specială, I d-rul Istrati ţine o conferinţă I plină de entuziasm şi adresânduse ,surorilor latine de pretu- I tindem", le cere să se unească J pentru salvarea civilizaţiei ameninţată de Germania. Tot el a propus, ca după victorie, pe care, , cu 3 ani înainte o profeţia, toţi latinii să se unească spre a clădi un templu al latinităţii în oraşul Louvain. DELAVRANCEA Un alt ctitor al Întregirii Nea. .inului a fost Barbu Delavrancea. Pentru mine este o adevărată strângere de inimă când îi pronunţ numele şi -i evoc chipul. Era un bun prieten al tatălui meu, venia ades la noi Tată-meu îl botezase Leu. Delavrancea avea o figură cu totul caracteristică. D. dr. Costinescu citeşte câteva pasagii din Vlahuţă şi Locusteanu, carii au descris pe Delavrancea, N. FILIPESCU in toată activitatea politică a lui Nicolae Filipescu stăpâneşte mai distinct decât orice dragostea neţărmurită de neam. D. dr. Costinescu ilustrează cu câteva pasagii citate, caracterul său politic, în legătură cu conversaţia din August 1914 avută cu Regele Carol, despre intrarea în acţiune. In timpul celor doi anii de neutralitate e în continuă fierbere. Ia parte activă la toate întrunirile „Acţinii naţionale”, ale „Acţiunii patriotice”, „Ligii culturale“ şi „Uniunii latină“, unde se pune la cale lupta pentru împlinirea Idealului naţonal Deşi certat cu Taxe Ionescu, pe care ’l numia pasăre de praidă. La apelul acestuia: „dacă ’mi ajută să cucerim Ardealul, îi rămân slugă toată viaţa”. Nicolae Filipescu se duce cel dintâi şi ’i întide mâna. Pasiunea sa mergea până acolo, încât era nedrept cu Ionel Brătianu, cu toate că era ţinut în curent cu ferma hotărîre a guvernului de a intra în război, prin tatăl meu, Emil Costinescu, ministrul finanţelor, în care avea cea mai mare încredere. România intră în război. N. Filîpescu se îmbolnăveşte. Robert de Flers vine să-l vadă. Vorbesc de războiu, de intrarea noastră alături de aliaţi: „Vezi, eu voiu muri de inimă. Şi e logic: am avut în viaţă, mai puţine idei şi mai mult sentment... Am cugetat mai puţin decât am iubit!“ Murind, nu-şi mai rămâne decât să mângâe cu degetele ei slabe harta ţării întregite şi urmăreşte tot mai atent, atacurile trupelor. Conferința d-lui dr. Costinescu a fost viu aplaudată. Sala i-a făcut o puternică manifestație es fling--------------- - -* ■ Scade bruscfebra,şi nu dăunează inimei Anotimpul acesta cel mai periculos pentru sănătate, căci pricinueşte răceli cari la rându-le dau gripa însoţită de febră. Pentru a face să dispară brusc temperatura care slăbeşte organicul nu există decât un remediu a cărui utilitate a fost dovedită într’o sumedenie de boli infecţioase ; acest remediu vi-l recomandăm cu toată încrederea.: îl găsiţi la farmacii şi drognerii, şi se numeşte : 1100 QURDRONRL Tub cu 10 comprimate Lei 30. Tub cu 20 comprimate Lei 55. Cereţi furnizorului d-voastră" Emilul nichelat de poşetă sau buzunar cu 8 compri urate. •M.+-M-»~»-»-»44 + 4MM4M4 4»»M4»-44"4*-»*4»4444444»**4+ CALARAŞII CU SCHIMBUL îşi pot procura cu ui 3000 UNIFORMA compusă din şapcă, veston cu rever, cămaşe kaki cu cravată, bluză, pantaloni, manta, cisme şi centiron cu port-sabie, toate confecţionate din materiale garantate, DE LA FABRICILE Saesriţii, Sinii Hode Minerali Is. ÎS P Societatea Comunale entru construirea de locuințe eftine Piaţa Rosetti ?, colţ B-dul Domniţei 1. Primeşte înscrieri pentru locuinţe ce va construi în campania 1934, cu înlesniri de plată pe termen lung. Se va construi în cartierele: Prelungirea Bd. Pache (Şoseaua Iancuri); Str. Barbu Văcăresc® (Drumul la Teii ; Strada Caraiman (Calea Griviţei-Filantropia). Valoarea unei case individuale va fi între 280.080 şi 600.000 lei. Informaţiuni la Societate în fiecare zi de la 16 jani.—19, afară de Sâmbătă. 202 DIRECŢIUNEA Conferinţa de la ministerul comunicaţiilor Joi seară la ora 17, s-a ţinut la ministerul lucrărilor publice conferiinţa preliminară a delegaţiei româneşti care va discuta la 1 Martie a. c., la Satu Mare, împreună cu o delegaţie cehoslovacă, reînoirea convenţiei feroviare de peiaj cu Cehoslovacia. D. secretar general Traian Pîrvu, care a prezidat, a făcut delegaţiei o expunere sumară a chestiunei arătând că sunt de examinat două proecte de convenţie, unul întocmit de direcţiunea generală a regiei C. F. R. şi altul de căile ferate ceho-closvace. După ce s’a ascultat opinia c. f. r. exprimată de d. ing. I. Apostolescu, s’a decis ca cele două proecte de convenţie să fie imprimate într’un număr suficient de exemplare şi distribuite fiecărui membru al delegaţiei spre a Ie examina până joia viitoare, când se va întruni din nou. -----------xpx- Pentru clopotarul din Târnava Au mai subscris: „Şcoala technică a aeronauticei“ (Mediaş) , ing. Stănculescu Sofronie 50 lei, lt. Marinaş Vasile 40 lei, prof. Ştef. Stănoiu 50 lei ing. loan Balmuş 40 lei ing. Manoilescu Eug. 40 lei, d-na prof. Mariana Popescu 40 lei d-na prof. Gh. Alexandru 40 lei, preot Gh. Simplăceanu 20 lei, lt. Stematiu Cornelia 20 lei It. Dolea loan, lt. dr. Gheţan Alex. 20 lei, prof. Gh. Celăreanu 40 lei, maestru Ghică Marin 20 lei, conductor technic Neacşu V. 20 lei și maestru Olani loan 20 lei, elevii! ! scoalei technice a aeronauticei ! ! 330 lei Total lei *10 I Smst urmă lei 4888 I Institutul Naţional Zootechnic incunoştinţează pe cei interesaţi că se va face la Sibiu dela 12—17 Martie un curs de piscicultura (creşterea păstrăvilor şi a crapilor). Cursul se compune din conferinţe şi demonstraţii practice la diferite Instalaţii de piscicultura de la Sibiu şi Făgăraş. Taxa frecventării acestui curs este de 100 lei. înscrierile împreuna cu taxa se primesc până la 31 Februarie la Institut în Bucureşti, str. M. Kogâlniceanu 63. Particpanţii la aceste cursuri beneficiază de reducere pe C. F R. de la staţia de plecare până la Sibiu şi unele avantagii de hotel şi restaurant. 1 ai/isan couriA TijTueoe Arcovumae „„ CA/LOt eesci&ATâb LEMNE DE FOC 600 lei mia kg. de bucătărie 600 lei tag 700 cer și 8 30 cojite tăiate și transportate la domleflî® I. O. SIMIAN & Cf. Str. Puișor nr. 18—20 Telef. 399 72. Tramvai nr. 28 205 H4m4l4riMllt|IUIU