Universul, august 1934 (Anul 51, nr. 207-237)

1934-08-01 / nr. 207

1 X r Anul al 51-lea FONDATOR: , Li)IGI CAZZAVILLAN 12 iPagini E­XraÎRĂRW­ i^ Pa8,ni Taxa poștală plătită în numerar conform aprobNo. 120.288/933 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23^25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3-30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3-30.15 Nr. 207 Miercuri 1 August 1934 P­ilil DIRECTORI STELIAN POPESCU De ce nu şi la sate? Un cititor al nostru ne fa­ce următoarele considera­­ţiuni interesante şi drepte : „După jamboreea de la Si­biu, din anii trecuţi, organi­zată la poalele munţilor ce-şi încunună crestele dantelate cu fâşiile de nori,­­ anul a­­cesta, în ziua de 10 iulie, în prezenţa A. S. R. Principelui Nicolae, s’a făcut deschide­rea jamboreei dela Mamaia, unde se află instalată pe ma­lul mării. Peste 5.000 cerce­taşi, aleşi din toate provin­ciile ţării, se vor înfrăţi în jocurile lor nevinovate cu cercetaşii sosiţi din alte ţări. Copiii de azi, bărbaţii de mâine, nu vor uita reportu­rile de prietenie ce se leagă cu sinceritatea vârstei fra­gede. Dar, în afară de jam­boree, Capitala a trimis în diferite regiuni ale ţării co­lonii de copii, spre a cunoaşte pitorescul munţilor, spre a absorbi aerul ozonificat al pădurilor de brazi ce um­bresc coastele munţilor pie­­troşi, spre a beneficia de a­­pele termale şi minerale. Pri­măriile de sectoare se întrec în funcţionarea acestor co­lonii pentru cari posedă unele instalaţiuni admirabile. Dacă insă din oraşe pornesc spre locuri de reconfortare fizi­că copilaşii recrutaţi din pă­tura de jos, în schimb pre­fecturile de judeţe nu dove­desc aceeaşi dispoziţie indis­pensabilă de îngrijire faţă de copiii sătenilor noştri, mai ales pentru aceia de prin sa­tele de la şes. Pentru micuţii cei mai lipsiţi de mijloace, din pătura din care s’au re­crutat nenumărate valori de toate felurile, nu se face ni­mic din ce se face în Capita­lă şi în alte oraşe. Pentru co­piii ţinuţi pe timpul iernei in odăiţe prost aerisite, rău alimentaţi şi expuşi la fri­guri palustre prin satele din preajma lacurilor, nu se cade să avem toată grija ? Ei în majoritate aparţin plugari­lor. De ce să fie lăsaţi in pă­răsire, expuşi tuberculozei ca­re face ravagii la ţară mai mult decât oriunde şi altor boale? Aerul de munte şi ae­rul de mare i-ar întrema şi ar fi de folos social să-i a­­dunăm laolaltă cu copiii de la oraşe, ca să se facă apro­prierea sufletească între ei din prima epocă a vieţei lor. Bine ar fi să-i adunăm pe copiii orăşeni şi săteni în a­­celeaşi regiuni de recreaţiu­­ne şi întărire, şi prin hăinu­ţe simple şi la fel să înlătu­răm distincţiunea dintre ei. Ce încântaţi ar fi sătenii şi cât s’ar face naţiei pregă­­tindu-se aceste odrasle pen­tru viitor, pentru consolida­rea nădejdii noastre de mâi­ne într’un ansamblu cât mai desăvârşit. Prefecturile de judeţ, şi mai ales cea din Il­fov, ar putea realiza uşor or­ganizarea coloniilor de fii de plugari, mai ales că în multe districte comunele dispun de fonduri apreciabile, denumi­te fonduri de islaz. O parte consacrată spiritualităţii să­nătoase şi fizicului sănătos al generaţiunilor în creşte­re, se impune. Cunosc comune în Ilfov cu câte 800-1000 pogoane pen­tru islaz; se arendează de o­­bicei câteva sute de pogoane şi din arenzile încasate şi preţul plătit pentru păşunat pe cap de vită, se adună fon­duri apreciabile, care ar pu­tea să contribue la întreţine­rea câtorva colonii de fieca­re plasă. Când munca primăriilor urbane va fi imitată de ad­ministraţiile judeţene, se va dovedi o lăudabilă şi folosi­­toa­re unificare în drepturi, aşa cum există în obliga­ţiuni“. „ La consideraţiunile citito­rului nostru, avocatul Mihail Traian, avem de adăugat, re­­zervându-ne să revenim . Este sigur şi indispensabil că orice deosebiri trebue să dispară între diferitele cate­gorii sociale, şi cu atât mai mult în materie de asisten­ţă publică. Măsurile trebue să fie egalitare. De aceea, organele competinte să me­diteze și să avizeze. I M ini I ni In — Au ars 8 case — Satu-Mare, 29 Iulie Zilele trecute a izbucnit un mare incendiu în comuna Apa din acest judeţ. Flăcările au mistuit 8 gospodării complecte. Prima dată s’a aprins casa ţăranului Teodor Savaniu şi, datorită vântului puternic din ziua incendiului, s’au aprins casele de pe o întreagă stradă. Imediat au eşit la faţa locu­­lui d. Tiberiu Pop, subprefect şi o echipă de pompieri din Satu-Mare, condusă de coman­dantul d. Pavel Ghereni. Sosiţi la faţa locului, după o muncă încordată de câteva ore, au potolit focul. Au rămas pe dru­muri 8 familii neavând nimic asigurat. Pagubele se urcă la o jumătate milion lei. Se crede că focul a fost pro­vocat de câţiva copii, cari, ju­­cându-se cu chibrituri, au a­­prins claia de pae din curtea gospodarului Teodor Savanu. Cercetările continuă. Noul guvern austriac I Festivităţile de la Braşov D. Schuschnigg, succesorul lui Dollfuss.— Prinţul Starhemberg, vice-cancelar Viena, 30 (Ra­dor). — Noul guvern austriac a fost constituit sub preşi­­denţia d-lui Schuschnigg, D. SCHUSCHNIG vice-cancelar fiind numit prinţul Starhemberg. Cancelarul Schuschnigg va conduce şi ministerele apărării naţionale, justi­ţiei şi instrucţiei publice. Vice-cancelarul Starhem­berg este însărcinat cu conducerea întregului a­parat al siguranţei pu­blice. Ministrul afacerilor stră­ine este d. Berger Walde­­negg. Ministrul Fey păstrează funcţiunile de comisar ge-­­neral al statului, având ra, resortul afacerilor admi­nistrative interne. # La finanţe rămâne d. Buresch, la comerţ d. Stockinger, la prevede­rile sociale este numit dr­­ Neustaedter Stuepner, căruia i se încredinţează şi resortul organizării cor­porative. I Subsecretari de stat I sunt numiţi : generalul Zehner la apărarea na­­■ ţională, Perntner la ins- Is­trucţie, Karwinski la jus- I tiţie, care va gira şi sub­secretariatul de stat al I internelor, în mod provi­­zoriu. Deasemenea, pen­­­­tru o scurtă perioadă de I tranziţie, fostul subsecre- I tar de stat Tauschitz va­­ gira afacerile secretaria- I titlul de stat al afacerilor străine. Subsecretar de stat al agriculturii rămâne ca și până acum d. Ilg. Minis-­­ trul agriculturii va fi nu- I mit ulterior. Deasemenea urmează a fi numit la mi­nisterul prevederilor so­ciale un subsecretar de stat , pentru protecţia muncitorească, care va fi desemnat din rândurile muncitoreşti. Comitetul ministerial în­sărcinat cu luarea de mă­suri extraordinare pentru siguranţa statului rămâne în funcţiune, sub preşi­­denţia d-lui Starhemberg, având ca locţiitor pe d. Fey. PERSONALITATEA NOULUI CANCELAR Viena, 30 (Rador). — Cance­larul Schuschnigg­ este figura cea mai marcantă a mişcării catolice austriace. S-a născut la Riva, pe lacul Garda, ca fiu al generalului Ar­thur Schuschnigg. A studiat dreptul la Insbruck, a făcut tot războiul, obţinând Crucea Me­ritului militar şi medalia „Sig­num laudis“. Ales membru în Consiliul na­ţional în 1927, a fost numit ministru al Instrucţiei publice în 1932. Schuschnigg este organiza­torul şi animatorul formaţiu­nilor catolice „Sturmscharren“. Arestarea unui avocat din Silistra Silistra, 29 Iulie Avocatul Braşovanoff a fost arestat astănoapte şi înaintat judecăţii, conform legii micului­­ parchet, de către parchetul Du­­rostor, pentru fals în acte pu­­­­blice, sperjur şi călcarea art. 75 din legea avocaţilor. In după amiaza zilei de cri, avocatul Braşovanoff s’a pre­zentat la tribunal în faţa d-lui jude Nicolae Oprişanu, spre a autentifica o semnătură a unui locuitor din satul Alfatar. In locul acelui locuitor însă a prezentat pe alt locuitor, arm­me Mihail donga. D. jude Oprişan descoperind falsul, a­dresat imediat cuve­nitul proces-verbal şi a deferit cazul parchetului. D. procuror N. Pasau, şeful parchetului local, a lansat man­date de arestare împotriva a.a­vocatului şi a lui donga. Cazul a produs adâncă im­presie în Silistra, unde avocatul Braşovanoff e cunoscut ca şef al mişcării comuniste revolu­ţionare (D. R. O.), cu sediul în Bulgaria, pentru care fapt a fost dese­ori arestat. Viena sub stare de alarmă Puternice detaşamente militare au ocupat instituţiile publice. — Un consiliu de miniştri convocat de urgenţă. Viena, 29 (Radio-Cen­tral). — Spre seară, po­liţia şi armata din Viena a fost pusă sub stare de alarmă. Toate instituţiile publi­ce au fost ocupate de pu­ternice detaşamente mili­tare înzestrate cu mitra­liere. Străzile din jurul clă­dirii preşedinţiei consiliu­lui au fost barate cu gar­duri de sârmă ghimpată, Viena, 29 (Rador). — Po­liţia a luat cele mai întinse măsuri spr­e a face faţă oricărei mişcări revoluţio­nare care ar putea să iz­bucnească în cursul serei sau al nopţii. Forţele poliţieneşti şi mi­litare sunt consemnate în cazărmi, gata să intervină la primul semnal. Toate clădirile publice sunt pă­zite de detaşamente puter­nice. La prefectura poliţiei au fost instalate posturi de mi­traliere. Pe străzi circulă patrule formate din poliţişti şi mi­litari. Guvernul se teme că ar putea să se producă o miş­care revoluţionară sprijini­tă de Heim­weh­r, după in­­formaţiunile pe care a pu­tut să le culeagă corespon­dentul din Viena al agen­ţiei „Reuter”. Ştiri necontrolate încă a­­nunţă că frontiera dintre Germania şi Austria este complet închisă, pe baza de după care se văd, a­­meniinţătoare, mitralere­­le, gata spre a fi pus în funcţiune. La preşedinţia consi- Ssintul a fost convocat un consiliu de miniştri su­r pen­tarit. Se afirmă, că au fost prinşi mai mulţi curieri naţional - socialişti, cari duceau ordine în vederea unor nou­i acte teroriste, ordinelor guvernului ger­man. Severele măsuri de ordi­ne­ luate de prefectura po­liţiei au fost ordonate în vederea unui atac împotri­va cancelariei Republicei, atac care ipotetic este încă posibil. Garda cancelariei Repu­blicei, formată până acum din elemente ale poliţiei şi Heimweh­ul­ui, a fost înlo­cuită cu poliţişti şi întă­rită. Cercurile competente re­marcă faptul că poliţia este de mai multe zile în stare de alarmă permanentă, ast­fel că măsurile luate azi sunt normale. Ele nu au alt scop decât acela de a putea controla oricând situaţia. Mai mulţi membri ai gu­vernului s’au întrunit la cancelaria Republicii pen­tru a avea un schimb de vederi asupra constituirii noului guvern federal. REÎNCEP ATENTATELE Viena, 29 (Rador). — Campania teroristă des­făşurată de naţional-soci­alişti este pe punctul de a fi reluată. La Lustenau, în Vo­rarlberg, s’au produs dri seară două atentate îm­­potriva gărei şi uzinei e­­lectrice. N’au fost decât pagube materiale. La Oberndorf, staţiune de frontieră între provin­cia Salzburg şi Bavaria, un jandarm austriac a fost rănit de un glonte tras de pe teritoriul ger­man. La Steyr, în Austria de sus s’a produs o cioc­nire între trupele din Heimwehr şi naţionalso­­cialişti. Un hitlerist a fost ucis. JUDECAREA REVOLU­ŢIONARILOR Viena, 29 (Telor). — După comunicatele ofici­ale, ordinea n’a fost tul­burată azi nicăeri în Au­stria. Starea de alarmă poa­te fi în legătură cu fap­tul, că mâine se întrune­şte tribunalul marţial, spre a judeca pe revolu­ţionarii naţionalişti şi du­pă un vechiu obiceiu la întrunirea unor astfel de tribunale se decretează stare de alarmă pe garni­zoană. Acest fapt poate fi în­să şi el în legătură cu svonurile că se pregăteşte o acţiune pentru elibera­rea revoluţionarilor ares­taţi. Datorită acestor svo­­nuri s-au luat întinse mă­suri de pază la cazarma din Marokkanergasse, un­de se află deţinuţi parte din revoluţionarii ares­taţi. Guvernul se teme de o mişcare revoluţionară sprijinită de Heimwehr mm Sărbătorirea d-lui ministru dr. Angelescu Sărbătoritul în mijlocul asistenţei, după şedinţa de la Ateneul rom­ân Citiţi darea de­ seamă în corpul zianului UN, CONSILIU DE MINIŞTRI EXTRAORDINAR Viena, 29 (Telor). — Azi s’a ţinut un consiliu de mi­niştri extraordinar. Asupra celor discutate nu s’a dat nici un comunicat. In orice caz nu s’a discu­tat problema remanierii gu­vernului și nici aceia a acor­dării agrementului numirii lui von Papen ca mimistrul Germaniei la Viena. „Reichspost“ spune că până acum Papén n’a sosit la Vie­na. Ziarul sfătueşte guvernul german să nu trimeată un ministru într’o țară înainte de a fi primit agrementul din partea guvernului acestei țări. DIVIZIILE ITALIENE AU OCUPAT TRECATORILE SPRE AUSTRIA Roma, 30 (Rador).­­— Cele patru divizii italiene trimise ca măsură de pre­­cauţiune la frontiera aus­triacă, ocupă acum tre­cătorile Resga, Brenn­ero, San Candido şi Tarvis. Aceste forţe sunt spri­jinite pe Bolzano şi U­­dine. 1 M. S. Regele și M. S. Regina Maria asistă la desvelirea bustului regelui Ferdinand — Darea de seamă în pag. 5 — Mătuşa din­ America... Satu-Mare, 29 iulie Zilele trecute primăria Satu- Mare a fost încunoştiinţată că a încetat din viaţă, la Cle­veland (America), văduva lui Francisc Agardi, de origine din oraşul Satu­ Mare. Ea a lăsat drept moştenire rudelor­ din Satu-Mare suma de 50 mii do­lari. Primăria a cerut să se pre­zinte cei îndreptăţiţi la această moştenire. ----------oox:&:xoo----------­ Japonia ronunţa tratatele navale Tokio, 29 (Rador). — Gu­vernul Japoniei a decis astăzi denunţarea tratatelor navale de la Washington şi Londra. Termenul de denunţare n’a fost încă fixat. -XOX­ Revolta a fost înăbuşită Viena, 29 (Rador). — D. Karwinsky, secretar de stat la ministerul sigu­ranţei, a declarat azi la radio că revolta naţional­­socialiştilor din Stiria şi Karinthia a fost complet înăbuşită, luptele termi­­nându-se prin nimicirea rebelilor, împotriva căro­ra se vor lua imediat sancțiuni. . Parastas pentru regele Ferdinand la Sofia Sofia, 29 (Rador). — La biserica română din Sofia s’a oficiat un serviciu divin pen­tru odihna sufletului marelui Rege al României Ferdinand I, cu ocazia împlinirii a 7 ani dela moartea sa. Au fost prezenţi: d. Zabo­­rovschi, însărcinatul cu afa­­ceri al României, d-na Stoica soţia ministrului României la Sofia, d. It.-colonel Popescu, ataşatul militar al României, d. Moncea, consulul general al României, d. Bălăcescu, ataşatul comercial al Româ­niei, d-na şi d. Hrisicu, ata­şatul de presă al României, precum şi membrii coloniei române şi ai corpului didactic de la şcolile române din So­­fia. ----------oox: $: xoo----------­ Dizolvarea dietei din teritoriul Memel Berlin, 29 (Rador). — Co­mentând dizolvarea dietei din teritoriul Memel, „Deutsche Diplomatisch-Politische Korre­spondenz“ scrie : „Situaţia care s-a creiat nu poate persista. Ea se găseşte în contradicţie cu dispoziţiile a­­cordului general. Populaţia din Memel are dreptul să se ex­prime pe calea Parlamentului, ales în mod constituţional, că noul directoriat, care i-a fost acordat, nu are încrederea sa întreagă şi că trebue să înce­teze a-şi mai exercita funcţiu­nile. „Având în vedere această nouă violare a drepturilor, în­­chee ziarul, puterile garante ar trebui să facă să se simtă in­fluenţa lor, ca acordul interna­ţional, contrasemnat de cele patru mari puteri, să nui mai fie ignorat la Kaunas şi să nu mai fie interpretat arbitrar“. ---------xxxoo&ooxxx---------­ Incidentul de frontieră italo turc Stambul, 29 (Telor). — Mi­nistrul Italiei la Ankara s-a prezentat azi la Twefik Ruşdi Bey, spre a cere informaţiuni asupra incidentului de fron­tieră italo-turc, cu ocazia că­ruia un peisaj italian din Rho­dos a fost ucis. „Zman“ spune că statele ve­cine ale Turciei ar trebui să atragă atenţiunea populaţiei lor să respecte regulamentele de frontieră, spre a se evita pe viitor astfel d­e incidente re­gretabile. Balonul stratosferic a suferit avarii Aviatorii au sărit din nacelă cu paraşutele New-York, 29 (Radio-Cen­tral).­­ Din Leomis, în sta­tul Nebraska, se anunţă : Aviatorii americani, maior Kemper, Anderson şi căpitan Stevens, au aterizat după un sbor de 10 ore şi jumătate în stratosfera, la ora 12 noaptea la 5 km. departe de Loomis. După ştirile sosite până a­­cum cei trei aviatori n’au pu­tut bate recordul de înălţi­me stabilit de Ruşi. Ei au atins o înălţime de 18 mii metri. In timpul scoborîrii balo­nului, cei trei aviatori au tre­cut prin momente dramatice. Toţi radiofoniştii din Ame­rica au ascultat la aparatele lor fazele zborului comunica­te la microfon de maiorul Kemper. Deodată Kemper a anunţat cu voce foarte liniş­tită, că cei trei amatori au observat din nacela lor că balonul a suferit o mică rup­tură. Kemper a comunicat mai departe că scoborîrea se face cu o sută de km. pe oră. Când balonul a ajuns la o înălţime de 1500 m., Kemper a dat ordinul de părăsirea nacelei. Primul, care a sărit din na­celă a fost Anderson, iar Ste­ven al 2-lea. Paraşutele a­­cestora s’au desfăcut in mod normal și ei au ajuns cu bine la pământ. Kemper a părăsit ultimul nacela, când balonul se afla numai la o înălțime de 300 m, și a ajuns cu bine la pă­mânt. taie panama în Iugoslavia Belgrad, 29 (Telor).—După cum s’a anunţat acum trei zile, au fost arestaţi membrii consiliului de administraţie al fabricii de tanin şi lemn din Naschitz precum şi ai altor întreprinderi similare. In legătură cu aceste a­­restări, se fac la Belgrad şi Zagreb anchete secrete, de­oarece se crede că sunt com­promişi mai mulţi foşti de­putaţi şi miniştri, precum şi înalţi funcţionari ai minis­terelor de finanţe şi agricul­tură. La Belgrad, au fost a­­restate peste 39 persoane. După cât se spune, statul ar fi fost păgubit, prin falsi­ficarea de contracte de fur­nizare şi vânzare şi sustrage­re dela impozite, cu sute de milioane de dinari. Pare a fi vorba de una din cele mai mari afaceri de corupţie din câte s’au pome­nit până acum în Iugoslavia. Belgrad, 29 (Rador). — La Zagreb s’a descoperit o fraudă de circa 200 milioane dinari, în care sunt implicate mai multe personalităţi din acel oraş pre­cum şi mai mulţi funcţionari de stat din Belgrad. Fraudele au fost comise la so­cietatea forestieră „Nachitts”. Directorul societăţii a fost a­­restat. Deasemeni au fost ares­taţi şi mai mulţi funcţionari publici din Belgrad. Au fost arestate peste 30 de personalități din Za­greb. Se crede că în aceste fra­ude sunt amestecate și foar­te multe personalități po­litice de seamă. Ancheta continuă. * Corpul mareşalului Lyautey transportat la Nancy Paris, 29 (Rador). — Azi, la­­ ora 8, s’a făcut la Thorey, în prezența membrilor familiei, a­ j­şezarea în sicriu a corpului ma-­­ reşalului Lyautey. Apoi sicriul a fost pus pe ca­­tafalc în salonul de onoare al­­ castelului. Cosciugul este acoperit cu drapelul tricolor. Deasupra, au fost puse: bicornul mareşalului, bastonul său de mareşal, pre­cum şi marele cordon al Legiu­nii de onoare. Sultanul Marocului a depus pe catafalc un burnus negru, lucrat cu fire de aur, precum şi numeroase jerbe de flori. O mulţime imensă defilează prin fața catafalcului.­­ Au asistat d. Ponsot, rezi­dentul general al Marocului, generalul Hure, comandantul general al trupelor din Maroc, generalul Gouraud, guvernato­rul militar al garnizoanei Pa­ris, şi numeroase alte persona­lităţi. Paris, 29 (Rador). — La prânz corpul mareşalului Lyautey a fost transportat în mica bise­rică din Thorey, unde s-a fă­cut apoi o scurtă ceremonie religioasă. Au luat parte la serviciul fu-­­­nebru colaboratorii imediaţi ai mareşalului, familia sa, nume­roşi membri ai guvernului, pre­cum şi multe alte personalităţi reprezentative ale vieţii de stat. După terminarea ceremoniei, sicriul a fost reacoperit cu dra­pelul tricolor şi depus in faţa bisericei. Un batalion de tira­­liori din Africa de Nord, pre­cum şi un escadron de dragoni au defilat pe dinaintea coşciu­gului, dând onorurile. Apoi, rămăşiţele­ pământeşti ale mareşalului Lyautey au fost transportate la Nancy, unde vor fi depuse în capela ducală. Cu această ocazie, publicului îi va fi permis să defileze prin faţa catafalcului. CONDOLEANTELE GUVERNU­LUI ROMAN Paris, 29 (Rador). — Cu o­­cazia morţii mareşalului Lyau­tey, s’au primit numeroase te­legrame de condoleanţe din toate ţările. D. Doumergue a primit o te­legramă de condoleanţe de la d. Tătărăscu, preşedintele consi­liului de miniştri al României, iar d. Barthou a primit condo­leanţe din partea guvernului li­tuanian. Mareşalul Petain, ministrul de război, a transmis telegra­me de mulţumire ministrului apărării naţionale al României, ministrului de război al Spaniei şi preşedintele Ligii combatan­ţilor din marele război, din Portugalia, pentru călduroasele telegrame de condoleanţe tri­­mise. "­­ *

Next