Universul, septembrie 1934 (Anul 51, nr. 238-267)

1934-09-01 / nr. 238

Anul al an-lea N­r. 738 Sâmbâta 1 Septembrie 1934 IN FIECARE ZI Pe marginea stagiunilor teatrale însemnări de ieri, arătau că teatrele noastre nu sunt îndes­­tulator înzestrate. Şi nu vrem să aducem învinovăţiri decât li­nei mentalităţi generale. De aceia se pare că scena din So­ţia are perfecţiuni tehnice care nu ne-a dat mâna să le achizi­ţionăm, cu toate că privirile culturalilor noştri nu scapă nici o inovaţie din câte aduce mo­da în apus şi în răsărit. Intre alte revendicări ce aş­teaptă de la centenar înfăptui­­re — ar fi întâi să ajungem la o continuitate a stagiunilor ne­întrerupte de vară — o institu­ţie de cultură nefiind admisibil să aibe luni în şir de amorţire. Cu o ventilaţie răcoroasă şi cu alternarea dublărilor de inter­preţi furnizaţi de prea nume­roasele conservatoare, această dorinţă ar avea în sfârşit rea­lizare. Dar pe culmea veacului de aplauze şi cununi de lauri, tea­­trul românesc recapitulează nă­zuinţele de trecere a hotarelor. La marile izbânzi a unor actori români picând pe scene străi­ne, greu adăugăm şi text de piese româneşti trecând grani­ţa, deşi tocmai gândul drama­tic merită întâia şi ultima pre­ţuire. Fără ca să putem provoca piese bune am reaminti o serie de piese pe care le credem bune, dar care nu au avut norocul să îşi găsească jucare. Să nu ui­tăm datoria ca însăşi teatrul Naţional să aibe o echipă a lui care să dea spectacole în toată ţara, folosul lui neputând fi nici oprit nici îngrădit pentru un singur oraş. Nu vrem să ostenim bună­voinţa cetitorilor noştri, cobo­rând în amănuntele unui întreg program ce nu trebue să se o­­prească la experimentări, ci să treacă la fapte, de mult împli­nite în alte culturi. Dar în acelaş timp, la capă­tul de veac, când aniversarea pomenind entuziasmele şi jert­fele de odinioară, tălmăceşte încă odată la temelia tuturor izbânzilor o credinţă curată — să înţelegem că a sosit timpul să ridicăm stăvilarele ce îngră­desc artele pornite deasupra teatrului, arte prin care cuvân­­tul străbate nu o sală de spec­tacole, ci tot spaţiu, dând pre­ţuire gândului nu o clipă, ci în timp nesfârşit. Am fi fericiţi dacă am avea nădejdea că vom recâştiga mă­car acel hotar de nevăzut, cât se întindeau revărsate din mi­cile principate, cărţile curate, din tiparul voevozilor, ca stă­pânire. ADRIAN MANIU Demonul vitezei 1Asia ne ameninţă „Pericolul galben“ nu e o simplă sperietoare, cum s’ar putea crede greşit. Profesorul Richet afirmă de curând într’o revistă ştiinţifică un adevăr dureros : dacă mişcarea demo­grafică actuală continuă în rit­mul de azi, in zece ani Asia va avea 120 milioane locuitori mai mult, America 40 milioane, iar Europa un plus neînsemnat de 20 milioane. Asia ne ameninţă. O vedere impresionantă a unei noui motociclete de curse Turişti „încercaţi“ spre Piatra Arsă a Bucegilor. ucam, cinuzeci De atu Citim în „UNIVERSUL“ din 31 August 1885 : — Din Rusia, guvernământul Is­­mailului, în curs de trei zile nu­mai, au fost cinci desertori. Ei sunt din urma dragonilor şi fiind prinşi fără acte de către autorităţile noastre au declarat că fug din pri­cina maltrataţiunilor şi nu se mai întorc în Rusia, supunându-se le­gilor ţărei, gata fiind să îmbrace chiar uniforma românească dacă s’ar cere. D. prefect, a visat, i-a sfătuit să se întoarcă în ţara lor, dar ei re­fuzând cu lacrimile în ochi, d-sa a dispus să li se iă uniformele vechi, îmbrăcându-i pe toţi civil. Ori­cum ar fi, noi aprobăm această măsură,­­ zice „Dunărea de jos“, dar punem­­ în vedere prefectului de Tulcea să­­ fie mai puţin darnic cu hainele civile din buzunarul său, ca nu de­ , sertările continuând pe aceeaşi , scară să-i aducă cheltueli mari ne-­­ prevăzute. 1 . Lucrările de fortificaţie ale Capitalei înaintează repede; toţi­­ ofiţerii cari au însărcinări la ele lu­crează grăbiţi şi îngrijaţi de­oare­ce ministrul de resbel le-a declarat că M. S. Regele o să le visiteze, în­dată ce va sosi. Un popas la Stâna regală o ■ Peste splendida noastră Ca­pitală s’au lăsat iar căldurile­­ caniculare ale verii... Suntem în plină zonă ecua-­­ torială. La ora 2 și jumătate pe­­ bulevardul Elisabeta nu se află nici un trecător. Lumea s’a în-­­ chis în casă, la ștranduri, in grădinile de vară. Pe bulevard trec numai, ara­reori, leneşe, tramvaie, care în afară de vatman şi de taxator nu duc pe nimeni. Dar din dreptul străzii Bre­­zoianu urcă agale şi transpirat un domn extraordinar de gras. La fiece pas omul se opreşte, scoate din buzunar un fel de cearceaf care ţine loc de batis­tă, şi oftând din greu îşi şterge sudoarea, care-i curge din bel­şug. Abia îşi trage sufletul pe trotuarul de asfalt maleabil, unde se imprimă puternic tăl­pile lui. Dacă ar sta mai mult de cinci minute, incontestabil că s’ar îngropa deabinerea în pământ. Ceea ce-1 enervează îngrozitor este un copil, ucenic de cismă­­rie, care se ţine în permanenţă după el. Văzându-se urmărit, trece pe trotuarul de vis-a-vis. Ucenicul trece şi el. Domnul cel gras mai face câţiva paşi şi enervat se’ntoarce : — Ascultă mă, idiotule, mult ai să te ţii după mine ? — Nu... nu mă ţiu de dv., se bâlbâe ucenicul, eu mă țin după... umbră. Keeps DE AZI PE MÂINE UMBRA PRED­ES­TIN­ARE Telegramele ne anunţă că a­­miralul Byrd e din ce în ce mai bine. Ştirea face plăcere tutu­ror; puţini eroi au fost atât de simpatici ca acest îndrăzneţ ex­plorator polar. Cine ştie însă că eroul de as­tăzi a făcut singur ocolul lumii, la vârsta de doisprezece ani ? Un prieten al familiei sale îl in­vitase să vie în Filipine. Cu mare greutate, tânărul Richard reuși să-și convingă mama și plecă. Dar în clipa când să se îna­poieze acasă din Filipine, iz­­bucni acolo o epidemie de ho­leră. Manila fu bântuită de ti­­foane și, drept culme, indige­nii se revoltară și ei. Byrd tre­bui să plece cât mai repede şi luă primul vapor care-i ieşi în cale, vaporul care plecă în Eu­ropa. Trecu astfel prin Singa­­poore, Ceylan şi canalul de Suez, iar când­­debarcă la New-York, nu numai mama îngrijorată îl aştepta pe chei, ci şi un stol de reporteri veniţi să ia un inter­view băiatului care făcuse oco­lul lumii la 12 ani. Mumia magică pleacă spre America Celebra „Magic Mummy“ din Alexandria, care — după cum se spune — dăt noroc şi sana"­tate oricui o atinge, va fi îm­pachetată şi expediată Peste o­­cean, spre a fi prezentata la expoziţia din Chicago. Mumia aceasta, bănuita a n a unei principese egiptene din­tr’o dinastie de acum mii de ani, a fost dăruită unui anticar din Alexandria, acum 40 de ani, de o englezoaică ce pleca din Egipt şi care nu putea du­ce cu ea un bagaj atât de îm­povărător. . . După cum am spus, se atri­­bue acestei mumii mai multe vindecări miraculoase. Mulţi soldaţi englezi sunt convinşi că s’au întors neatinşi din răz­boiul mondial numai pentru că au atins odată mumia prinţe­sei.Răposatul Arthur Conann Doyle a expus odinioară la Londra o mână a mumiei­ mi­nunate, tăiată şi vândută de un anticar din Alexandria. De­şi această mână era conservată într’o cutie de fier, rece, ea îm­prăştia totuş căldură, printr’un fenomen pe care învăţaţii n’au reuşit să-l explice. Jubileul de 150 ani al daliei Exact acum 150 ani — în 1734 — soseau în Europa, adu­­se din Mexic, cele dintâi dalii. Adoptată curând de grădinari, preţuită de amatori, floarea a­­ceasta are astăzi câteva sute de varietăţi, una mai frumoa­să decât alta. STAGIUNEA ÎNCEPE La circ se repetă cu înfrigurare universul. Limbajul semnelor nu trebue să piară Vorbirea prin semne, folosită odinioară de Pieile Roşii de la un capăt la altul al Americii de Nord, e pe cale de a dispare astăzi. Etnografii americani, îngrijoraţi de dispariţia fără urme a acestor curioase obi­ceiuri, au hotărît să înregistre­ze semnele indienilor într’un dicţionar. Cerând ajutorul u­­nui indian din tribul „Picior negru“, un bătrân de 70 ani, singurul care stăpâneşte încă perfect acest limbaj, Smithso­nian Institute din Washington a colecţionat pe fişe sute de semne, cu interpretarea cores­punzătoare. Limbajul acesta este compus dintr’o serie de gesturi complicate, executate cu mâinile şi degetele; indienii se înţelegeau prin el, indife­rent de tribul din care făceau parte. Filologii lui Smithsonian Ins­titute consideră acest limbaj prin semne drept unul dintre cele mai interesante sisteme de înțelegere între oameni inven­tat vreodată. Şi Japonia adoptă alfabetul latin ! Succesul pe care l-a obţinut Kem­al Paşa înlocuind alfabe­tul turcesc prin alfabetul latin a pus pe gânduri ne conducă­torii Japoniei, dornici să vadă la rândul lor uşurându-se rela­ţiile între ţara lor şi restul lumii. Ideea de a înlocui alfabetul japonez cu cel latin şi-a făcut drum. Astfel, zilele trecute îşi tre­cea examenele la Tokio cel dintâi şcolar japonez care scria în limba maternă cu caractere latine. Măsura, este deocamdată res­trânsă. In câţiva ani ea îşi va face însă drum în toată ţara. Bi-milenarul lui Horaţiu La 8 Decembrie 1935 se îm­plinesc două mii de ani de la naşterea autorului „Odelor“. Lumea întreagă va sărbători această dată. Universităţile americane, ca­re au posibilitatea să facă to­tul „în mare“ pregătesc, afară de conferinţele şi manifestaţii­le obişnuite, un mare pelerinaj în Italia și Grecia. Cel mai mare om din lume... O ştire din Peking semnalează că într’un bâlci de-acolo a fost prezentat de curând cel mai înalt om din lume. E vorba de un corean, anume Chin-Fu- Kuei, de 29 ani, care măsoară 2,74 metri. Chin Fu-Kuei are intenţia sa facă ocolul lumii. Trei impre­sari, un american, un japonez și un francez, își dispută acum prioritatea acestui turneu. O ţară fără gazete Pe când în ţările civilizate apar mii de ziare şi publicaţii periodice de tot felul, exista pe lume o ţară ce n’are macar un singur cotidian tipărit în limba naţională. Această ţară e Abi­sinia. , „„„ In adevăr, abia in anul 1902 a început să apară acolo pri­mul ziar săptămânal etiop „Aimro“, iar la 1923 alt ziar naţional, tot săptămânal, „Bra­­nasalam“. Tirajul fiecărui din cele două ziare se ridică la 500 foi.Afară de cele două ziare săp­tămânale, apare în Abisinia cotidianul francez „Courb­es d’Ethiopie“, ce are un tiraj de 600 foi, iar pentru colonia greacă se tipăreşte cotidianul „Ethiopikos Kosmos“. CITIŢI Niţă Pitpalac la Karlisbad de C. Cosco Acelaş „mare european“ care este Nea Niţă Pitpalac, suferind de metehne, a plecat cu jumă­tatea şi cu plozii la Karlisbad, unde îşi dă cu părerea în toate chestiile la ordinea zilei şi unde familionul are ocazie să facă cele mai trăznite pozne. Neîn­trecutul umorist Cosco le rela­tează pe toate cu duh. (Preţul lei 40). De vânzare la toţi depozitarii de ziare şi la librăriile din ţară. Se trimite cu ramburs de că­tre librăria ziarului Universul“. O excursie a cercetaşilor din război, la Crinţi-Sălişte „Asociaţia cercetaşilor din război“, al cărui preşedinte de onoare este d. Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul“, organizează o excursie pentru trei zile (7-8 şi 9 Septembrie) în munţii Crinţi-Sălişte, prin unul dinn cel mai încântătoare ţinuturi ale platoului Transil­vaniei. Excursie plăcută, în condiţii avantajoase (dusul şi întorsul pentru o singură persoană 350 lei) va înlesni astfel particula­rilor amatori şi totodată şi a proprietarilor noi de parcele în Crinţi, luând informaţii de la fostul secretar general al asoci­aţiei cercetaşilor din război d. Al. Constantinescu (cal. Călă­raşi 177) sau d-na Jeana Ni­­culescu (Franklin, 7, etaj III), şi va străbate cu acest prilej şi defileul Predealului, Braşov. -------------xxx-----------­ PRIMIREA BURSIERILOR LA FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ „CONST. N. VASILIU­ BOLNAVU“ In căminul fundaţiunii uni­versitare „Constantin N. Vasi­­liu Bolnavu“ pot fi primiţi stu­denţi cu înscriere regulată la floate facultăţile universităţii din Bucureşti, precum şi de la orice şcoală specială sau Aca­demie din Capitală, care au ca bază de admitere diploma de bacalaureat. Studenţii vor fi admişi bursi­eri şi solvenţi. Bursierii vor avea gratuit: lo­cuinţa, lumina, încălzit şi spă­lat, bibliotecă etc. Pentru admiterea ca bursieri vor trebui să prezinte urmă­toarele acte : Cererile vor fi înaintate di­recţiunii căminului din Bucu­reşti, str. Fundaţiunea Univer­sitară Const. N. Vasiliu-Bolna­­vu (fostă Piaţa Amzei) nr. 5, dela 1—30 Septembrie. Numele solicitatorilor admişi ca bursieri şi solvenţi vor fi a­­fişate la cancelaria căminului între 10—14 Octombrie 1934. Intrarea în cămin se va pu­tea face începând dela 15 Oc­tombrie 1934. Celelalte condiţiuni şi obli­gaţiuni sunt afişate la cance­laria căminului. Se aduce la cunoştinţa d-lor studenţi bursieri şi solvenţi ai căminului fundaţiunii universi­tare Constantin N. Vasiliu-Bol­­navu, că nu vor putea intra în cămin dacă nu şi-au luat în sesiunea Iunie 1934 cel puţin 2/3 din numărul examenelor a­­nului respectiv. Cei cu numărul de examene reglementar vor putea intra în cămin cu începere dela 15 sep­tembrie 1934 spre a se prezenta în sesiunea Octombrie 1934 ca să-şi dea restul de 1/3 examene, neadmiţându-se sub nici un motiv de a rămâne cu restanțe pentru sesiunile următoare. GABLU subteran electric scos din serviciu, de vân­zare. Oferte cu preț pe­o­gram la ediţia ziarului „UNIVERSUL“. Erupţie abundentă de ţiţei, într’o regiune nouă din Dâmboviţa Târgovişte, 29 August Sonda nr. 31 a soc „Refoil”, prima aşezată într’o nouă re­giune, în comuna Viforâta, la 3 km. depărtare de Târgovişte, a făcut o puternică erupţie de ţiţei, dând 40 vagoane în 24 ore. Ţiţeiul este de calitate supe­rioară. Se crede, că regiunea dintre comunele Valea Voevozilor, Viforâta şi Aninoasa ar a­­vea mari zăcăminte de ţiţei. Un fost primar devastează primăria din Săcueni Târgovişte, 29 August Parchetul a fost sesizat, că zilele trecute, Tănase Pop­esc­u, fost preşedinte al comisiei in­­terimare din Săcueni, însoţit de fratele său Vasile Popescu, înarmaţi cu ciomege, după ce au bombardat cu pietre primă­ria, spărgând geamurile, feres­trele şi uşile, au pătruns în cancelaria primăriei, distru­gând o parte din arhivă. Notarul şi învăţătorul, care erau înăuntru, cu­ mare greu­tate au putut domoli furia de­vastatorilor, anunţând în ace­laşi timp autorităţile superioa­re. Devastatorii au fost arestaţi şi sunt anchetaţi la secţia de jandarmi din Gura Oşeniţei. Se crede că motivul acestui gest nesocotit, ar fi intenţia de a distruge anumite acte ale unei anchete administrative, făcută contra fostului preşe­dinte al comisiei interimare, pentru diferite incorectitudini. Vizita d-lui ministru Slăvescu la C.­Lung (Muscel) 29 August D. Victor Slăvescu mi­nis­­trul de finanţe, însoţit de d. arhitect State Ciprtan, a sosit astăzi în localitate, venind de la Piteşti. D. ministru a fost întâmpinat de d. Nicu Nicolau prefectul jud. Muscel. In oraş, d. ministru a vizi­tat lucrările de refacerea car­tierului Subeşti şi Mănăstirea Negru Vodă, sinistrate în in­cendiul dela 8 Mai. Văzând că sumele alocate de Comisiunea monumentelor istorice sunt in­suficiente pentru refacerea is­toricului turn al mănăstirii, d. ministru, după explicaţiile d­­lui arhitect Titi Ionescu Bere­chet, care conduce lucrările, a acordat întreaga sumă ne­cesară. D.sa s’a dus apoi la adiţia financiară, care se află în cen­trul oraşului. Aici a fost în­tâmpinat de o delegaţie foarte numeroasă de per­sionari şi văduve de război. In numele lor şi al oraşului, d. Nae Ghi­­ca a mulţumit d-lui ministru pentru sprijinul acordat în ul­timul timp trecând oraşul nos­tru la o categorie superioară în ceea ce priveşte plata pensi­­lor acordând ajutoare cu oca­zia focului şi mai ales a dat dispoziţie a se plăti pensiile şi salariile la timp. D. ministru a vizitat adiţia financiară stând de vorbă cu fiecare funcţionar în parte, după care, condus de d.nii prefect, primar G. Isbăşoiu şi ad-tor financiar Costesicu, a vizitat lobul unde se va cons­­trui noul local al adiţiei fi­nanciare. După amiază, d. Slăvescu a plecat spre Rucăr. In drum a văzut mausoleul eroilor de la Pravăţ. Seara a revenit în oraş ră­mânând ca oaspe al d-lui Go­­gu Bastea. D. prefect expunân­­du-i situaţia critică în care se găseşte oraşul nostru, din punct de vedere al alimentării cu apă potabilă, d. ministru a acordat primăriei un fond de un milion pentru soluţionarea rapidă a acestei necesităţi. Biblioteca Agricolă a ziarului „Universul“ Al OU Wo. 25 CREŞTEREA CURCILOR, CĂŞTILOR şi RAŢELOR. - BOALELE PĂSĂRILOR de Gh. Boştină-Lipăneşti, ing. agr. inspector. 3 că ceea ce ai dat moto ce ai fi vrut să-i dai f­rică de înaltă preci­zei şi a industriei el, că te va duce unde în drum. Dar şi eleon­­că-ţi dai seama de merită. Azi ai vrut să-i fiu alţi 1000—1500 km. şitoare a acestei şi intenţia îţi este Ai ales din diferite tate. Atunci trebue să şi nu altul. Cumpără-l apoi ca să poţi con- Toate uleiurile pentru neală, dorim să le aşa cum le-am con­­pentru ele, sigilate!­2, de 4 şi 18 litri­. rului d-tale drept ulei este ceea- Motorul d-tale este o meca­­zîe, o Capo d’operă a şti în­­moderne. D-ta contezi pe vrei, că nu te va lăsa tează pe D-ta. Desigur aceasta şi-l îngrijeşti cum asiguri din nou ungerea pen- cunoşti importanţa covor* operaţiuni pentru viaţa motorului D-tale evident de a da motorului un ulei bun, motive cutare ulei. Poate că ai avut drep­­tui sigur că acel ulei îl dai motorului D-tale Ca să fii consecvent întâi şi trola uleiul D-tale, ca să ştii ce controlezi! producerea cărora ne-am dat atâta oste-o vindem publicului aşa cum le-am produs, trolat, aşa cum putem într’adevăr răspunde Avem bidoane sigilate de X litru, de L­UBOIL CHINOPLASMIN previ­ne relele urmări ale paludismului cronic. CHINOPLASMIN BLENORAGIA si COMPLICAŢIILE ei \T\*gt\a.net radical.Cons. 9-12 si 2-8 V inUcLd­Dr.TULIUBLANC Strada POPA TATU No. 6 lângă Cişmigiu Reducere p. funcţionari 740 1211"« ‚ jud. ome › / 14 Septem­b­rie-25 Septembrie a.t. · y Expozitia­ Târg › › Apicolă și industrială} ^50% reducere pe C. F. R. ^ X pentru vizitatori şi expo- X ^ naţi. SO % reducere din­­ / tariful telegrafic. W WWWWW M-M-t-»- M-t-f 4-f ♦♦+♦♦»»♦+ La cabinetul medical „SALVA­TOR“, vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere . SAMBATA 1 SEPTEMBRIE se va pune in vânzare a 3-a ediţie (41—50.000) din romanul „Tipăl­areS€i fflpg CMVămitul“ de Petre Bella, apărut in „Colecţia celor Lei“. In 15 zile s’au vândut 40.000 de exemplare. 12 Grâu de sămânţă Domeniul Meneşti Oficiu Bu­deş­ti-Ilfov livrează gata pregătit­ă. semănat. sco­emu „Biblioteca agricolă a Ziarului Universul" AJLA * « AA AAA AAAAAAAAA AAi,Aî Spargere Institutul de higiena din Cluj 29 August Astă noapte, s’a comis o în­drăzneaţă spargere la Institu­tul de higienă din localitate. Necunoscuţi s’au introdus, prin spargerea a două uşi, în clădi­rea Institutului şi au furat, dintr’un saltar, suma de 16.000 lei şi mai multe instrumente medicale. Autorităţile fac intense cer­cetări pentru descoperirea ho­ţilor. CRONICA prostatite, metrite, ovarite, prin d’Arsenvalizare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi Boaie che Piei® şi Sifilis Controlul diagnosticului prin m&um SÂNGELUI fleacîiile uiassermann. şi meiniche ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11—1 şi 6—9, tel. 3.20.55 9. PASAGIUL ROMAN, 9 Aproape Palatul Regal Bucureşti Intrare discretă Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul.

Next