Universul, septembrie 1934 (Anul 51, nr. 238-267)
1934-09-01 / nr. 238
Anul al an-lea Nr. 738 Sâmbâta 1 Septembrie 1934 IN FIECARE ZI Pe marginea stagiunilor teatrale însemnări de ieri, arătau că teatrele noastre nu sunt îndestulator înzestrate. Şi nu vrem să aducem învinovăţiri decât linei mentalităţi generale. De aceia se pare că scena din Soţia are perfecţiuni tehnice care nu ne-a dat mâna să le achiziţionăm, cu toate că privirile culturalilor noştri nu scapă nici o inovaţie din câte aduce moda în apus şi în răsărit. Intre alte revendicări ce aşteaptă de la centenar înfăptuire — ar fi întâi să ajungem la o continuitate a stagiunilor neîntrerupte de vară — o instituţie de cultură nefiind admisibil să aibe luni în şir de amorţire. Cu o ventilaţie răcoroasă şi cu alternarea dublărilor de interpreţi furnizaţi de prea numeroasele conservatoare, această dorinţă ar avea în sfârşit realizare. Dar pe culmea veacului de aplauze şi cununi de lauri, teatrul românesc recapitulează năzuinţele de trecere a hotarelor. La marile izbânzi a unor actori români picând pe scene străine, greu adăugăm şi text de piese româneşti trecând graniţa, deşi tocmai gândul dramatic merită întâia şi ultima preţuire. Fără ca să putem provoca piese bune am reaminti o serie de piese pe care le credem bune, dar care nu au avut norocul să îşi găsească jucare. Să nu uităm datoria ca însăşi teatrul Naţional să aibe o echipă a lui care să dea spectacole în toată ţara, folosul lui neputând fi nici oprit nici îngrădit pentru un singur oraş. Nu vrem să ostenim bunăvoinţa cetitorilor noştri, coborând în amănuntele unui întreg program ce nu trebue să se oprească la experimentări, ci să treacă la fapte, de mult împlinite în alte culturi. Dar în acelaş timp, la capătul de veac, când aniversarea pomenind entuziasmele şi jertfele de odinioară, tălmăceşte încă odată la temelia tuturor izbânzilor o credinţă curată — să înţelegem că a sosit timpul să ridicăm stăvilarele ce îngrădesc artele pornite deasupra teatrului, arte prin care cuvântul străbate nu o sală de spectacole, ci tot spaţiu, dând preţuire gândului nu o clipă, ci în timp nesfârşit. Am fi fericiţi dacă am avea nădejdea că vom recâştiga măcar acel hotar de nevăzut, cât se întindeau revărsate din micile principate, cărţile curate, din tiparul voevozilor, ca stăpânire. ADRIAN MANIU Demonul vitezei 1Asia ne ameninţă „Pericolul galben“ nu e o simplă sperietoare, cum s’ar putea crede greşit. Profesorul Richet afirmă de curând într’o revistă ştiinţifică un adevăr dureros : dacă mişcarea demografică actuală continuă în ritmul de azi, in zece ani Asia va avea 120 milioane locuitori mai mult, America 40 milioane, iar Europa un plus neînsemnat de 20 milioane. Asia ne ameninţă. O vedere impresionantă a unei noui motociclete de curse Turişti „încercaţi“ spre Piatra Arsă a Bucegilor. ucam, cinuzeci De atu Citim în „UNIVERSUL“ din 31 August 1885 : — Din Rusia, guvernământul Ismailului, în curs de trei zile numai, au fost cinci desertori. Ei sunt din urma dragonilor şi fiind prinşi fără acte de către autorităţile noastre au declarat că fug din pricina maltrataţiunilor şi nu se mai întorc în Rusia, supunându-se legilor ţărei, gata fiind să îmbrace chiar uniforma românească dacă s’ar cere. D. prefect, a visat, i-a sfătuit să se întoarcă în ţara lor, dar ei refuzând cu lacrimile în ochi, d-sa a dispus să li se iă uniformele vechi, îmbrăcându-i pe toţi civil. Oricum ar fi, noi aprobăm această măsură, zice „Dunărea de jos“, dar punem în vedere prefectului de Tulcea să fie mai puţin darnic cu hainele civile din buzunarul său, ca nu de , sertările continuând pe aceeaşi , scară să-i aducă cheltueli mari ne- prevăzute. 1 . Lucrările de fortificaţie ale Capitalei înaintează repede; toţi ofiţerii cari au însărcinări la ele lucrează grăbiţi şi îngrijaţi deoarece ministrul de resbel le-a declarat că M. S. Regele o să le visiteze, îndată ce va sosi. Un popas la Stâna regală o ■ Peste splendida noastră Capitală s’au lăsat iar căldurile caniculare ale verii... Suntem în plină zonă ecua- torială. La ora 2 și jumătate pe bulevardul Elisabeta nu se află nici un trecător. Lumea s’a în- chis în casă, la ștranduri, in grădinile de vară. Pe bulevard trec numai, arareori, leneşe, tramvaie, care în afară de vatman şi de taxator nu duc pe nimeni. Dar din dreptul străzii Brezoianu urcă agale şi transpirat un domn extraordinar de gras. La fiece pas omul se opreşte, scoate din buzunar un fel de cearceaf care ţine loc de batistă, şi oftând din greu îşi şterge sudoarea, care-i curge din belşug. Abia îşi trage sufletul pe trotuarul de asfalt maleabil, unde se imprimă puternic tălpile lui. Dacă ar sta mai mult de cinci minute, incontestabil că s’ar îngropa deabinerea în pământ. Ceea ce-1 enervează îngrozitor este un copil, ucenic de cismărie, care se ţine în permanenţă după el. Văzându-se urmărit, trece pe trotuarul de vis-a-vis. Ucenicul trece şi el. Domnul cel gras mai face câţiva paşi şi enervat se’ntoarce : — Ascultă mă, idiotule, mult ai să te ţii după mine ? — Nu... nu mă ţiu de dv., se bâlbâe ucenicul, eu mă țin după... umbră. Keeps DE AZI PE MÂINE UMBRA PREDESTINARE Telegramele ne anunţă că amiralul Byrd e din ce în ce mai bine. Ştirea face plăcere tuturor; puţini eroi au fost atât de simpatici ca acest îndrăzneţ explorator polar. Cine ştie însă că eroul de astăzi a făcut singur ocolul lumii, la vârsta de doisprezece ani ? Un prieten al familiei sale îl invitase să vie în Filipine. Cu mare greutate, tânărul Richard reuși să-și convingă mama și plecă. Dar în clipa când să se înapoieze acasă din Filipine, izbucni acolo o epidemie de holeră. Manila fu bântuită de tifoane și, drept culme, indigenii se revoltară și ei. Byrd trebui să plece cât mai repede şi luă primul vapor care-i ieşi în cale, vaporul care plecă în Europa. Trecu astfel prin Singapoore, Ceylan şi canalul de Suez, iar cânddebarcă la New-York, nu numai mama îngrijorată îl aştepta pe chei, ci şi un stol de reporteri veniţi să ia un interview băiatului care făcuse ocolul lumii la 12 ani. Mumia magică pleacă spre America Celebra „Magic Mummy“ din Alexandria, care — după cum se spune — dăt noroc şi sana"tate oricui o atinge, va fi împachetată şi expediată Peste ocean, spre a fi prezentata la expoziţia din Chicago. Mumia aceasta, bănuita a n a unei principese egiptene dintr’o dinastie de acum mii de ani, a fost dăruită unui anticar din Alexandria, acum 40 de ani, de o englezoaică ce pleca din Egipt şi care nu putea duce cu ea un bagaj atât de împovărător. . . După cum am spus, se atribue acestei mumii mai multe vindecări miraculoase. Mulţi soldaţi englezi sunt convinşi că s’au întors neatinşi din războiul mondial numai pentru că au atins odată mumia prinţesei.Răposatul Arthur Conann Doyle a expus odinioară la Londra o mână a mumiei minunate, tăiată şi vândută de un anticar din Alexandria. Deşi această mână era conservată într’o cutie de fier, rece, ea împrăştia totuş căldură, printr’un fenomen pe care învăţaţii n’au reuşit să-l explice. Jubileul de 150 ani al daliei Exact acum 150 ani — în 1734 — soseau în Europa, aduse din Mexic, cele dintâi dalii. Adoptată curând de grădinari, preţuită de amatori, floarea aceasta are astăzi câteva sute de varietăţi, una mai frumoasă decât alta. STAGIUNEA ÎNCEPE La circ se repetă cu înfrigurare universul. Limbajul semnelor nu trebue să piară Vorbirea prin semne, folosită odinioară de Pieile Roşii de la un capăt la altul al Americii de Nord, e pe cale de a dispare astăzi. Etnografii americani, îngrijoraţi de dispariţia fără urme a acestor curioase obiceiuri, au hotărît să înregistreze semnele indienilor într’un dicţionar. Cerând ajutorul unui indian din tribul „Picior negru“, un bătrân de 70 ani, singurul care stăpâneşte încă perfect acest limbaj, Smithsonian Institute din Washington a colecţionat pe fişe sute de semne, cu interpretarea corespunzătoare. Limbajul acesta este compus dintr’o serie de gesturi complicate, executate cu mâinile şi degetele; indienii se înţelegeau prin el, indiferent de tribul din care făceau parte. Filologii lui Smithsonian Institute consideră acest limbaj prin semne drept unul dintre cele mai interesante sisteme de înțelegere între oameni inventat vreodată. Şi Japonia adoptă alfabetul latin ! Succesul pe care l-a obţinut Kemal Paşa înlocuind alfabetul turcesc prin alfabetul latin a pus pe gânduri ne conducătorii Japoniei, dornici să vadă la rândul lor uşurându-se relaţiile între ţara lor şi restul lumii. Ideea de a înlocui alfabetul japonez cu cel latin şi-a făcut drum. Astfel, zilele trecute îşi trecea examenele la Tokio cel dintâi şcolar japonez care scria în limba maternă cu caractere latine. Măsura, este deocamdată restrânsă. In câţiva ani ea îşi va face însă drum în toată ţara. Bi-milenarul lui Horaţiu La 8 Decembrie 1935 se împlinesc două mii de ani de la naşterea autorului „Odelor“. Lumea întreagă va sărbători această dată. Universităţile americane, care au posibilitatea să facă totul „în mare“ pregătesc, afară de conferinţele şi manifestaţiile obişnuite, un mare pelerinaj în Italia și Grecia. Cel mai mare om din lume... O ştire din Peking semnalează că într’un bâlci de-acolo a fost prezentat de curând cel mai înalt om din lume. E vorba de un corean, anume Chin-Fu- Kuei, de 29 ani, care măsoară 2,74 metri. Chin Fu-Kuei are intenţia sa facă ocolul lumii. Trei impresari, un american, un japonez și un francez, își dispută acum prioritatea acestui turneu. O ţară fără gazete Pe când în ţările civilizate apar mii de ziare şi publicaţii periodice de tot felul, exista pe lume o ţară ce n’are macar un singur cotidian tipărit în limba naţională. Această ţară e Abisinia. , „„„ In adevăr, abia in anul 1902 a început să apară acolo primul ziar săptămânal etiop „Aimro“, iar la 1923 alt ziar naţional, tot săptămânal, „Branasalam“. Tirajul fiecărui din cele două ziare se ridică la 500 foi.Afară de cele două ziare săptămânale, apare în Abisinia cotidianul francez „Courbes d’Ethiopie“, ce are un tiraj de 600 foi, iar pentru colonia greacă se tipăreşte cotidianul „Ethiopikos Kosmos“. CITIŢI Niţă Pitpalac la Karlisbad de C. Cosco Acelaş „mare european“ care este Nea Niţă Pitpalac, suferind de metehne, a plecat cu jumătatea şi cu plozii la Karlisbad, unde îşi dă cu părerea în toate chestiile la ordinea zilei şi unde familionul are ocazie să facă cele mai trăznite pozne. Neîntrecutul umorist Cosco le relatează pe toate cu duh. (Preţul lei 40). De vânzare la toţi depozitarii de ziare şi la librăriile din ţară. Se trimite cu ramburs de către librăria ziarului Universul“. O excursie a cercetaşilor din război, la Crinţi-Sălişte „Asociaţia cercetaşilor din război“, al cărui preşedinte de onoare este d. Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul“, organizează o excursie pentru trei zile (7-8 şi 9 Septembrie) în munţii Crinţi-Sălişte, prin unul dinn cel mai încântătoare ţinuturi ale platoului Transilvaniei. Excursie plăcută, în condiţii avantajoase (dusul şi întorsul pentru o singură persoană 350 lei) va înlesni astfel particularilor amatori şi totodată şi a proprietarilor noi de parcele în Crinţi, luând informaţii de la fostul secretar general al asociaţiei cercetaşilor din război d. Al. Constantinescu (cal. Călăraşi 177) sau d-na Jeana Niculescu (Franklin, 7, etaj III), şi va străbate cu acest prilej şi defileul Predealului, Braşov. -------------xxx----------- PRIMIREA BURSIERILOR LA FUNDAŢIA UNIVERSITARĂ „CONST. N. VASILIU BOLNAVU“ In căminul fundaţiunii universitare „Constantin N. Vasiliu Bolnavu“ pot fi primiţi studenţi cu înscriere regulată la floate facultăţile universităţii din Bucureşti, precum şi de la orice şcoală specială sau Academie din Capitală, care au ca bază de admitere diploma de bacalaureat. Studenţii vor fi admişi bursieri şi solvenţi. Bursierii vor avea gratuit: locuinţa, lumina, încălzit şi spălat, bibliotecă etc. Pentru admiterea ca bursieri vor trebui să prezinte următoarele acte : Cererile vor fi înaintate direcţiunii căminului din Bucureşti, str. Fundaţiunea Universitară Const. N. Vasiliu-Bolnavu (fostă Piaţa Amzei) nr. 5, dela 1—30 Septembrie. Numele solicitatorilor admişi ca bursieri şi solvenţi vor fi afişate la cancelaria căminului între 10—14 Octombrie 1934. Intrarea în cămin se va putea face începând dela 15 Octombrie 1934. Celelalte condiţiuni şi obligaţiuni sunt afişate la cancelaria căminului. Se aduce la cunoştinţa d-lor studenţi bursieri şi solvenţi ai căminului fundaţiunii universitare Constantin N. Vasiliu-Bolnavu, că nu vor putea intra în cămin dacă nu şi-au luat în sesiunea Iunie 1934 cel puţin 2/3 din numărul examenelor anului respectiv. Cei cu numărul de examene reglementar vor putea intra în cămin cu începere dela 15 septembrie 1934 spre a se prezenta în sesiunea Octombrie 1934 ca să-şi dea restul de 1/3 examene, neadmiţându-se sub nici un motiv de a rămâne cu restanțe pentru sesiunile următoare. GABLU subteran electric scos din serviciu, de vânzare. Oferte cu preț peogram la ediţia ziarului „UNIVERSUL“. Erupţie abundentă de ţiţei, într’o regiune nouă din Dâmboviţa Târgovişte, 29 August Sonda nr. 31 a soc „Refoil”, prima aşezată într’o nouă regiune, în comuna Viforâta, la 3 km. depărtare de Târgovişte, a făcut o puternică erupţie de ţiţei, dând 40 vagoane în 24 ore. Ţiţeiul este de calitate superioară. Se crede, că regiunea dintre comunele Valea Voevozilor, Viforâta şi Aninoasa ar avea mari zăcăminte de ţiţei. Un fost primar devastează primăria din Săcueni Târgovişte, 29 August Parchetul a fost sesizat, că zilele trecute, Tănase Popescu, fost preşedinte al comisiei interimare din Săcueni, însoţit de fratele său Vasile Popescu, înarmaţi cu ciomege, după ce au bombardat cu pietre primăria, spărgând geamurile, ferestrele şi uşile, au pătruns în cancelaria primăriei, distrugând o parte din arhivă. Notarul şi învăţătorul, care erau înăuntru, cu mare greutate au putut domoli furia devastatorilor, anunţând în acelaşi timp autorităţile superioare. Devastatorii au fost arestaţi şi sunt anchetaţi la secţia de jandarmi din Gura Oşeniţei. Se crede că motivul acestui gest nesocotit, ar fi intenţia de a distruge anumite acte ale unei anchete administrative, făcută contra fostului preşedinte al comisiei interimare, pentru diferite incorectitudini. Vizita d-lui ministru Slăvescu la C.Lung (Muscel) 29 August D. Victor Slăvescu ministrul de finanţe, însoţit de d. arhitect State Ciprtan, a sosit astăzi în localitate, venind de la Piteşti. D. ministru a fost întâmpinat de d. Nicu Nicolau prefectul jud. Muscel. In oraş, d. ministru a vizitat lucrările de refacerea cartierului Subeşti şi Mănăstirea Negru Vodă, sinistrate în incendiul dela 8 Mai. Văzând că sumele alocate de Comisiunea monumentelor istorice sunt insuficiente pentru refacerea istoricului turn al mănăstirii, d. ministru, după explicaţiile dlui arhitect Titi Ionescu Berechet, care conduce lucrările, a acordat întreaga sumă necesară. D.sa s’a dus apoi la adiţia financiară, care se află în centrul oraşului. Aici a fost întâmpinat de o delegaţie foarte numeroasă de persionari şi văduve de război. In numele lor şi al oraşului, d. Nae Ghica a mulţumit d-lui ministru pentru sprijinul acordat în ultimul timp trecând oraşul nostru la o categorie superioară în ceea ce priveşte plata pensilor acordând ajutoare cu ocazia focului şi mai ales a dat dispoziţie a se plăti pensiile şi salariile la timp. D. ministru a vizitat adiţia financiară stând de vorbă cu fiecare funcţionar în parte, după care, condus de d.nii prefect, primar G. Isbăşoiu şi ad-tor financiar Costesicu, a vizitat lobul unde se va construi noul local al adiţiei financiare. După amiază, d. Slăvescu a plecat spre Rucăr. In drum a văzut mausoleul eroilor de la Pravăţ. Seara a revenit în oraş rămânând ca oaspe al d-lui Gogu Bastea. D. prefect expunându-i situaţia critică în care se găseşte oraşul nostru, din punct de vedere al alimentării cu apă potabilă, d. ministru a acordat primăriei un fond de un milion pentru soluţionarea rapidă a acestei necesităţi. Biblioteca Agricolă a ziarului „Universul“ Al OU Wo. 25 CREŞTEREA CURCILOR, CĂŞTILOR şi RAŢELOR. - BOALELE PĂSĂRILOR de Gh. Boştină-Lipăneşti, ing. agr. inspector. 3 că ceea ce ai dat moto ce ai fi vrut să-i dai frică de înaltă precizei şi a industriei el, că te va duce unde în drum. Dar şi eleoncă-ţi dai seama de merită. Azi ai vrut să-i fiu alţi 1000—1500 km. şitoare a acestei şi intenţia îţi este Ai ales din diferite tate. Atunci trebue să şi nu altul. Cumpără-l apoi ca să poţi con- Toate uleiurile pentru neală, dorim să le aşa cum le-am conpentru ele, sigilate!2, de 4 şi 18 litri. rului d-tale drept ulei este ceea- Motorul d-tale este o mecazîe, o Capo d’operă a şti înmoderne. D-ta contezi pe vrei, că nu te va lăsa tează pe D-ta. Desigur aceasta şi-l îngrijeşti cum asiguri din nou ungerea pen- cunoşti importanţa covor* operaţiuni pentru viaţa motorului D-tale evident de a da motorului un ulei bun, motive cutare ulei. Poate că ai avut dreptui sigur că acel ulei îl dai motorului D-tale Ca să fii consecvent întâi şi trola uleiul D-tale, ca să ştii ce controlezi! producerea cărora ne-am dat atâta oste-o vindem publicului aşa cum le-am produs, trolat, aşa cum putem într’adevăr răspunde Avem bidoane sigilate de X litru, de LUBOIL CHINOPLASMIN previne relele urmări ale paludismului cronic. CHINOPLASMIN BLENORAGIA si COMPLICAŢIILE ei \T\*gt\a.net radical.Cons. 9-12 si 2-8 V inUcLdDr.TULIUBLANC Strada POPA TATU No. 6 lângă Cişmigiu Reducere p. funcţionari 740 1211"« ‚ jud. ome › / 14 Septembrie-25 Septembrie a.t. · y Expozitia Târg › › Apicolă și industrială} ^50% reducere pe C. F. R. ^ X pentru vizitatori şi expo- X ^ naţi. SO % reducere din / tariful telegrafic. W WWWWW M-M-t-»- M-t-f 4-f ♦♦+♦♦»»♦+ La cabinetul medical „SALVATOR“, vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere . SAMBATA 1 SEPTEMBRIE se va pune in vânzare a 3-a ediţie (41—50.000) din romanul „TipălareS€i fflpg CMVămitul“ de Petre Bella, apărut in „Colecţia celor Lei“. In 15 zile s’au vândut 40.000 de exemplare. 12 Grâu de sămânţă Domeniul Meneşti Oficiu Budeşti-Ilfov livrează gata pregătită. semănat. scoemu „Biblioteca agricolă a Ziarului Universul" AJLA * « AA AAA AAAAAAAAA AAi,Aî Spargere Institutul de higiena din Cluj 29 August Astă noapte, s’a comis o îndrăzneaţă spargere la Institutul de higienă din localitate. Necunoscuţi s’au introdus, prin spargerea a două uşi, în clădirea Institutului şi au furat, dintr’un saltar, suma de 16.000 lei şi mai multe instrumente medicale. Autorităţile fac intense cercetări pentru descoperirea hoţilor. CRONICA prostatite, metrite, ovarite, prin d’Arsenvalizare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi Boaie che Piei® şi Sifilis Controlul diagnosticului prin m&um SÂNGELUI fleacîiile uiassermann. şi meiniche ULTRAMICROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11—1 şi 6—9, tel. 3.20.55 9. PASAGIUL ROMAN, 9 Aproape Palatul Regal Bucureşti Intrare discretă Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul.