Universul, martie 1935 (Anul 52, nr. 74-89)

1935-03-16 / nr. 74

este acela al cumpărării unui LOZ de la colectura „Banca Română de Comerţ“. Săvârşindu-i, însă, sun­teţi asiguraţi că, mai curând sau mai târziu, puteţi deveni milionari. Căci, norocul colecturii noastre s’a dovedit neîntrecut. In decursul a 6 loterii, colectura „Banca Română de Comerţ“ a distribuit câştiguri în valoare de cca. 200 de MILIOANE. Norocul Dv. deci, se află la această colectură. Str. Smârdan 2 — BUCUREȘTI - Calea Victoriei 34 (♦♦♦♦♦♦♦♦♦»»♦♦♦♦♦»♦»MM»»»»»»»*»,,,,» SE CAUTA REPREZENTANT introdus pentru plasarea de articole chimico-technice de mare consum Oferte detailate cu referinţe la Ad­ministraţia ziarului sub „PALU”. 19 S. FEMEI I Pentru a înlătura pisicuile şi a albi pielea ,încercaţi această Ceară Magică de Frumuseţe :V Această ceară nouă pătrunde adânc într’o piele aspră şi ne­îngrijită şi o mlădie intr’atâta incât pătura ei exterioară as­pră cade încetul cu încetul in mici părticele când vă spălaţi obrazul în fiecare dimineaţă. Astfel se naşte un ten compus dintr’o piele cu totul nouă, proaspătă, care e aşa de tran­dafirie şi albă şi aşa de frage­dă ca a unui copil de ţâţă. Pis­­truile, urâtele pete închise şi toate celelalte defecte ale te­nului, dispar ca prin minune. O femeie de 40 de ani poate uşor să arate de 30 sau şi mai puţin. Această ceară curăţă tot­odată şi porii pielei, unde săpu­nul nu ajunge niciodată, şi ast­fel împiedică dilatarea lor şi strânge pe cei dilataţi. Femeile o numesc Ceara Magică, iar numele său ştiinţific este Cea­ră Aseptină. Se află de vânzare la droghişti şi la cele mai mul­te parfumerii. Nou preţ redus Lei 80.­ 435 CITIŢI „Biblioteca agricolă Ziarului Universul” PUBLICAŢIE No. 20.009 din 13 Martie 1935 Se aduce la cunoştinţa ama­­torilor că în ziua de 17 Aprilie­­ 1935, ora 8 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică la Minis­terul Apărării Naţionale, Di­recţia Marinei, Camera Biurou­­lui de Informaţii, cu oferte în­chise şi sigilate, cu respectarea prevederilor art. 88—110 din L. C. P., pentru achiziţionarea a 8 (opt) căldări marine cu au­xiliarele respective şi instala­rea lor la bordul a 4 nave. Garanţia legală de 5% se va prezenta in recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Cadtul de sarcini technic şi administrativ, se poate con­sulta în fiecare zi de lucru la Direcţia Marinei, între orele 12—13,30. 74003 BSn Buhuş! CERC CULTURAL. — Dumi­nică, 17 Martie, se v­a ţine cer­cul curbunal din centrul Buhuşi, la grădina de copii nr. 1. Con­­du­căt­oarea gradinei d-raa Plo­­scaru, o apreciată descăliţă, va aduce ceva nou pentru dezvol­tarea grădinilor de copii RECURS PIERDUT.­­ In urma primelor alegeri comu­nale, s’a făcut intervenţii la mfnimisterția de interne, ca sa­tul Arbic să fie repartizat la com. Costişa.’ Făcânjdu-se apel la comite­tul tonal de revizuire Iaşi, ce­rerea a fost respinsă. Grbicarii au făcut recurs, dar şi aceste a foist pierdut, ca ne­­susţinut­ DELA JUDECĂTORIE. — Ju­decătoria locală a condamnat pe­n-tru Păsoiu, brigadier sil-­vikc, din com. Tazlăul, la 1 zi închisoare şi 500 lei despăgu­biri, pentru delict silvic. — Elena Chirhailiuc, din. Bu­­huş S. a fost condamnată la 1500 lei amendă, pentru lovire. — Gh. I. C. Bucureșteanu din com. Slobozia, a fost condam­nat la 6 luni închisoare pentru lovire gravă. Citiţi „VESELIA” M­âine va apare Lupta Titanica N­ rul 12­4 din Cei trei cercetaşi De vânzare la toţi chioşcarii II şi depozitarii de ziare ORETUL LEI 4. 2 UNIVERSAL PALPITATIILE D­E­N­OTA PERICOLUL Tensiunea arterială este ridicată: dureri de cap, văjâieli in urechi, fur­nicături în picioare, tulburări vizuale, amețeli, opresiune, greutate, apăsare, frică, sunt frecvente. Trebue sA evitám angina da piept, apoplaxla. Un drenaj unic intens, imediat, se impune pentru a remedia această stare periculoasă şi de a reda inimei forţă şi regularitate. Acest drenaj uric se face prin : cel mai puternic dizolvant al acidului uric I Gută, Reumatisme, Gravelă, Recomandat de către Profesorul Obezitate (AHS­­­I Obezitate, Arterio - Scleroză, tratatul său asupra gutei La Farmacii și Droguerii. Straja ţării La învăţământul secundar în sala de festivităţi C. E. T. R. a­u fost convocaţi directorii şi profesorii de la şcolile secun­dare din capi­ală, în vederea adoptării programului străje­­resc. La şedinţă a participat şi d. prof. univ. Adamescu. D. Orghidan, inspector-şef al Capitalei, a deschis şedinţa ru­gând profesorimea să dea o deosebită atenţie principilor ce stau la baza străjer­ismul. D. C. Enescu Bughea, din se­cretariatul O. E. T. R., relevă însemnătatea şedinţei anteri­oare când institut­orii Capitalei au hotărât aplicarea programu­lui străj­eresc. Citeşte apoi do­cumentate expunere a d-lui general Manolescu din acea şe­dinţă in urma căreia cei pre­zenţi au fost câştigaţi pentru noua m­acare de îndrumare a tineretului. Spre a dovedi cât de mult e apreciat străjerismul de elevi, d-sa citeşte din „Uni­­versul copiilor“ o poezie scrisă de un elev din cl. IV primară şi adresată M. S. Regelui, inti­tulată „Primul străjer”. D. general Manolescu, secre­tar O. E. T. R., mulţumeşte d-lui Orghidan pentru interesul şi atenţia ce o acordă străje­­rismului, prilejuind această consfătuire. Cu entuziasmul ce-l caracterizează, d-sa a arătat starea actuală a tineretului, cu dezorientarea in care se găse­şte, cu lipsa de ideal în viaţă, fixând apoi drumurile sănă­toase ale metodei străjer­eşti. Pe măsură ce „Straja Ţării“ se va organiza temeinic, se va face apel la invătâmân­td nostru superior de luminile căruia e nevoie in fixarea ideologiei pe­dagogice. Arată că disciplina in străjerie nu este impusă, nu vine din afară, ci e consimţită de copil, pornită din însăş con­vingerea lui D. Puşcaşu, director al liceu­lui Pomârla, care a făcut cursul şcoalei de străjeri din Breaza, arată ce lumini călăuzitoare a­­du­ce şcoalei metoda străjeriei. D-nii Şuteu, Constantinescu, Lacriţeanuu, etc., cer lămuriri cu privire la programul de lucru. Se hotăreşte ca Marţia viitoare să se întrunească o comisie res­trânsă spre a armoniza progra­mul şcolar cu cel straj­eresc. D. Orghidan arată cât de mult l-au impresionat demons­traţiile strai­er­eşti văzute pe Valea Prahovei şi închee asi­gurând pe d. general Manole­­scu de concursul neprecupeţit al Întregului corp profesoral din Capitate. Activitatea Asociaţiei creştine a tinerilor Asociaţia creştină a­ tinerilor ste înfiinţat în România in 1919, in urma invitaţiei M. S. Regi­nei Maria. S’a cerut un program de re­creaţie pentru armata română, asemănător cu acela pe care asociaţia îl conducea printre trupele aliaţilor, în timpul ma­relui războiu. Geneşelul Moşoiu a numit un comitet de ofiţeri, printre cari se găsea şi actua­lul general Virgil Rădulescu, di­rector al oficiului naţional de educaţie fizică, ca să colaboreze cu directorii asociaţiei, pentru formarea unui program de e­­ducaţie fizică şi intelectuală, în marile centre militare, ca: Bu­cureşti, Iaşi, Craiova, Constan­ţa şi altele. Această activitate in sânul armatei române s-a desfăşurat sub numele de „Casa ostăşeas­că Principele Carol“, şi se găsea sub patronajul şi supraveghe­rea entuziastă a actualului Re­ge Carol al II-lea. Sub o formă modificată, o parte din acest program se păstrează şi astăzi în unele centre militare. Curând după aceia, în 1920, asociaţia a început să se ocupe şi de populaţia civilă, punând bazele unei instituţiuni, care trebuia peste câţiva ani să se conducă, întreţină şi desvolte prin mijloacele sale proprii. Pentru a îndeplini acest scop era in primul rând necesar să se formeze un grup de condu­­­­cători, să se organizeze un co­mitet românesc şi să se găseas­că mijloacele de întreţinere ale unui centru de demonstraţie. Aceste puncte s’au realizat par­ţial, in­­ 1927, când asociaţia creştină a tinerilor devine şi personalitate juridică, fiind sub conducerea unui comitet activ, format din 15 personalităţi de seamă, al cărui preşedinte este profesorul Ion Rădulescu-Po­­goneanu. Pe lângă activitatea de com­pletare a instrucţiei intelectua­le, constând în lecturi, confe­rinţe, grupuri de discuţii, clase de limbi străine şi cea de îndru­mare sufletească, asociaţia a acordat o importanţă deosebită educaţiei fizice bine organizată, privind insă sportul ca un mij­loc de întărire fizică şi intelec­tuală a omului, nu omul pen­tru sport. In domeniul educaţiei fizice, A. C. T. a răspândit jocurile de volley-ball, basket-ball şi ping­pong prin activitatea desfăşu­rată la sediul A. C. T. din Bucu­reşti, cât şi prin aceia de vară de la Timişul de Sus. Mai bine de 2000 de tineri din toate re­giunile ţării au apreciat şi s’au bucurat de binefacerile taberii dela Timişul de Sus, considera­tă de cei mai mulţi vizitatori, drept una din cele mai pitoreşti şi ideale tabere din Europa. A. C. T. s’a adoptat perfect de bine societăţii româneşti şi sunt­ speranţe că ea se va desvolta şi Împrăştia pretutindeni — la Slatina există de acuma o filia­lă independentă a asociaţiei — şi colaborând in realizarea pro­gramului său variat, cu diferi­tele mişcări similare din ţară, va reuşi să formeze adevăraţi cetăţeni intipărindu-le spiritul de răspundere şi datorie. In­­tr’un cuvânt, asociaţia creştină a tinerilor se ocupă cu tot ceia­­ce priveşte educaţia completă creştină a tineretului nostru. Cronica sporturilor O echipă italiană va juca de Paşti in Capitală Programul materiurilor de , foot-ball cu caracter interna-­­ ţional se anunţă sub cele mai­­ bune auspicii, în actualul se-­­ zon.De obicei, grupările divi-­ zionare, organizează de Paşti,­­ turneuri la cari invită echipe­­ străine mai mult sau mai puţin­­ bune. Anul acesta, se pare că obiş-­­ nuitul turneu pascal, va consti­tui unul din evenimentele foot­­ballistice de seamă ale anului, de pe urmă căruia sportul româ­nesc va trage multe foloase. „Juventus”, una din grupările de frunte din Capitală, este în tratative cu mai multe cluburi din mama ligă italiană, şi spe­ră să poată obţine angajamen­tul uneia din ele. Este vorba de Juventus, Am­­broziana sau U. S. Roma, clasa­te la locurile 1 şi 3 respectiv 4, în campionatul Italiei. Deşi costul aducerii unei ase­menea echipe este enorm in ra­port cu încasările ce se pot face, totuşi juventiştii sunt dispuşi să facă oricâte sacrificii materia­le. Tratativele întâmpină insă dificultăţi din cauză că echipele italiene sunt la aceea dată, în plin campionat. In caz că tratativele cu ita­lienii eşuează, bucureştenii nu renunţă la proiectele­­ lor, şi că vor căuta să aducă o echipă austriacă de aceiaşi valoare. O echipă de talia Austriei sau Rapid, jucând în Capitală, în­scrie o tot atât de importantă şi frumoasă pagină în istoria foot-ball-ului românesc. FOOT-BALL Preţul abonamentului la Ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an .. 380 pe 6 luni , 200 pe 3 luni * s*iîciz!A STOFE cu preturi de SENZAȚIE IMPERIAL STOPE de rochi lână Lei 891 STOFE de rochi primatei 1381 STOFE Lei 295 Lângă Palatul Regal STOFE “_____,_98 STOFE *»d­ed» „165 micii Tcnnnoccriî STOFE^ ,_115 STOFE*»sar .145 STOFE &ffia . »5 iVîlpU JcUliOntoul STOFE de rochi Bucie „129 STOFE deprini „235 STOFE ^TJr» .. 245 Descinderea parchetului la vama Timişoara Şeful vămii acuzat de fals in acte publice Timişoara, 13 Martie In urma unui denunţ depus de oficiul P. T. T., parchetul lo­cal a făcut o descindere in bi­rourile vămii Timişoara, de unde au fost confiscate mai multe act­e şi registre în legă­tură cu o substituire de colete poştale. Spre a săvârşi acest fapt, ad­ministratorul vamal I. Preda şi impiegatul C. Manole s-au pre­tat la unele falsuri grosolane, aşa că chestiunea a fost repar­tizată cabinetului 3 instrucţie, pentru continuarea cercetărilor. La prima ascultare, impiega­tul Manole a făcut dovada, cu nişte notiţe semnate de admi­nistratorul vamal, că el a exe­cutat numai ordinul acestuia şi deci nu este vinovat decât su­periorul său. Cazul a rămas în cercetare, citându-se mai mulţi martori din personalul vamal şi al ofi­ciului P. T. T. De remarcat e faptul că ad­ministratorul vamal Preda e una şi aceeaş persoană cu şeful de vamă Preda, sub care cu 2 ani în urmă, s’a săvârşit o mare contrabandă de colete poştale la vama Cluj. Datorită protecţiei politice de care se bucura, cu acel prilej n’a luat ca pedeapsă decât câ­teva luni de suspendare şi mu­tarea la Timişoara; în schimb, şapte funcţionari subalterni au fost îndepărtaţi din serviciu şi sunt azi pe drumuri. Şedinţa bursei de cereale din Constanţa Sancţionarea mijlocitorilor cari nu respectă legea. — Tragica situaţie a mijlocitorilor oficiali români. — Străinii au acaparat toate afacerile Constanţa, 13 Martie Azi după amiază, s’a ţinut, în palatul Camerei de comerţ, şe­dinţa comitetului bursei de ce­reale şi mărfuri din localitate. A prezidat d. C. Constanti­­nescu, preşedintele comisiunei interimare ,asistat de d. S. Var­­tolomeu, secretarul bursei. După ce s’a aprobat sumarul şedinţei precedente, d. C. Cons­­tantinescu a adus la cunoştin­ţa comisiunei că pentru mărirea localului bursei din port s’a alcătuit de S. P. M. un deviz în valoare de 2 milioane lei, o lu­crare care va fi executată în 4 luni. In urma discuţiilor ce au avut loc s’a hotărît să se accep­te devizul care prevede mări­rea actualei incinte. ŞEDINŢA SECRETA Luându-se în discuţie cazul mijlocitorului oficial R. Blu­menfeld, care s’a făcut vinovat de grave abateri dela legea care reglementează exercitarea pro­­fesiunei de mijlocitor, d. Xan­­topol cere să se declare şedinţă secretă. Obiectul acestei şedinţe secre­te este, în esenţă, următorul :• Mijlocitorul oficial R. Blu­menfeld s’a făcut vinovat de o serie de abateri dela lege, prin­tre care şi acela că a exercitat, paralel cu atribuţiile sale de mijlocitor oficial, şi funcţiunea de reprezentant al firmei Heil­­pem din Bucureşti, călcând astfel una din regulile stabilite dela care susnumitul s’a abătut chiar în urmă avertismentelor ce i s’au dat. Acest cumulard de funcţiuni nesocotind avertismentele, chiar a doua zi după ce i s’a înmânat avertismentul din partea bur­sei şi după ce declarase formal că nu va mai reprezenta aceas­tă firmă, a încheiat tranzacţii in ziua de 4 Martie pentru fir­ma menţionată mai sus. Faţă de această situaţie in­tolerabilă, şi, in urma unor dis­cuţii aprinse, comisiunea a a­­mendat pe mijlocitorul Blu­­menfel cu 5.000 lei, suspendân­­du-1 şi pe timp de 10 zile, dân­­du-i-se şi un ultim avertis­ment. In acelaş timp a fost amen­dat şi mijlocitorul Militeanu Moriţ, tot pentru abateri de la lege, cu suma de 1.000 Iei. ŞEDINŢA PUBLICA Declarându-se apoi şedinţă publică, se dă citire linei Cereri depusă de d. Xantopol, sindicul bursei, în care acesta solicită o intervenţie către ministerul de resort de a i se restitui 2/3 din garanţia de 50 000 lei, depusă ca mijlocitor oficial, întrucât garanţia acestora este mult mai mică, iar d-sa n’a ştiut cât să depună. De menţionat că d-sa a mai depus o garanţie de a­­ceeaş valoare şi în calitate de sindic al bursei. Cererea d-lui Xantopol s’a aprobat. CUM SE „PROTEJEAZĂ“ MUNCA NAŢIONALA Se dă citire apoi unui me­moriu depus de mijlocitorul o­­ficial Vasilescu, în care d-sa expune situaţia tragică creiată mijlocitorilor oficiali români, spre deosebire de alţii, majori­tatea cu paşapoarte, cari au a­­caparat toate afacerile. Memo­riul se închee cu rugămintea de a se institui imediat o anchetă severă. D. C. Comstantinescu arată, că nu are posibilitatea să cen­zureze hotăririle comitetului trecut. Tot ceea ce se poate face este să se intre în legalitate de aci înainte, iar cei cari nu vor lucra legal vor fi sancţionaţi. D. Gherman Adelstein crede că e necesar să se citească me­moriile înaintate în această chestiune întrucât în unele a fost vizat şi d-sa. D. Constantinescu promite că va cerceta toate aceste cereri, soluţionându-le atunci când va fi cazul. In ce priveşte pe remi­­zeri, d-sa arată că ministerul muncii a instituit comisii pen­tru controlul situaţiei fiecărui cetăţean străin, cerându-se tu­turor buletine de exercitarea prof­esiun­el D-sa speră că ministerul va impune comisiilor exercitarea unui cât mai sever control In urma cererii d-lui Xanto­pol ca remizerii, cetăţeni stră­­zi, să fie obligaţi să se pună in regulă, comisiunea delegă pe vorbitor, să exercite controlul cerut. D. Florea Fior­ea, comisarul guvernului, cere să se alcătuia­scă un regulament pentru funcţionarea bursei, precum şi a incintei in care mijlocitorii vor trebui de aci înainte să o­­pereze in mod legal. In conti­nuare d-sa spune că sunt prea mulţi mijlocitori — 18 în loc de 12 — din care unii sunt nepre­gătiţi pentru a putea exercita această profesiune. Anul al 52-lea Nr. 74 Sâmbăta 16 Martie 1935 CRIŞUL ALB (Urmare din pagina l-a) ii rupe mâna dreaptă; copilul continuă să sune mai departe tocsinul cu cea stângă. Iar când şi braţul stâng e sdrobit, micul erou apucă funia cu din­ţii. Limba clopotului încetează de a mai lovi în bronz, când co­pilul se prăbuşeşte cu craniul ciuruit de gloanţe. Am cetit cândva într’o carte de pedagogie în adevăr activă, că învăţătorul dintr’un sat din Franţa obişnuia să serbeze 14 Iulie nu numai prin cântece patriotice, aceleaşi în fiecare an, intonate in spaţiul restrâns al clasei. Făcea o escursie. Du­cea pe micii elevi la zidul de lângă biserică, unde, în râsbo­ j­dul de la 1870, nemţii au împuş­cat pe un copil, care a dat de veste armatei franceze apropie­rea duşmanului. Valea Crişului-alb de la Blă­­jeni şi până dincolo de Hălma­­giu, de intră in câmpia arădea­nă, e plină de amintirea fapte­lor vitejeşti săvârşite nu de o armată regulată, ci de eroi să­teni, copii, bărbaţi ori femei uitate, ajung legende. Dar oare numai din frumoasa şi liniştita vale a Crişului-alb, se pot aduce exemple de dârze­­nia cu care Românii din toate vremurile s'au apărat pămân­tul, limba şi credinţa strămo­­şască ? I. Simionescu Congresul învăţătorilor dela Braşov Desbateri­e. — Moţiunea Braşov, 13 Martie -Membrii Asociaţiei învăţăto­­­­rilor din oraşul şi judeţul ÎBra- J şov s’au întrunit în adunare generală extraordinară în loca­­­­lul şcoalei primare nr. 1. Aceas­tă din urmă manifestare a cor­­­­pului învăţătorilor a avut ca­­ scop un energic protest contra­r intenţiei guvernului de a le cere­­ noul sacrificii.­­ D. DUMITRU CAŢAVEI, pre­­­­şedintele asociaţiei, a arătat­­ demersurile oficiale ce s-au fă­­­­cut de această organizaţie pen­­t­­­tru a nu se reduce salariile. 1. După această expunere, d. TRAIAN POPA a recapitulat nedreptăţile la care au fost ex­puşi învăţătorii în ultimii ani. Au mai luat cuvântul d-nii T. VICOL şi C. CIUREA. D. prof. EFTIMIE MARCU­­LESCU a adus salutul corpului didactic secundar din Braşov. La sfârşitul desbaterilor s’a redactat o moţiune in sensul celor vorbite. Moţiunea a fost in totul a­­probată de adunare, urmând sa fie trimisă d-lor Gh. Tătărăs­­cu, prim-minstru şi dr. C. An­­gelescu ministrul instrucţiunii. Ori de câte ori personalul căi­lor ferate s’a unit in adunări generale, în congrese sau întru­niri cu caracter profesional, şi-a manifestat, alături de re­vendicările lui, şi puternicul sentiment de iubire de ţară şi Tron şi de devotament faţă de instituţie. Niciodată ceferiştii nu s’au a­­bătut dela aceste comandamen­­­­te morale şi cât de profunde ar­­ fi fost nemulţumirile lor, faţă de situaţia ce li s’a creiat, au­­ găsit, în adâncul sufletului lor românesc, puterea de rezistenţă şi flacăra nădejdii în vremuri mai bune, când o înţelegere a celor de sus va da ascultare glasurilor ce cer o satisfacţie meritată muncii ce depun şi nedreptăţilor cu cari sunt apă­saţi. Niciodată ceferiştii nu s’au răzvrătit împotriva ordin­ei le­gale şi oricât de puternic s’a strâns în jurul lor cercul ne­mulţumirilor, ei au căutat să convingă direcţiunea generală că sunt destule mijloace pen­Sediul asociaţiei „Staţia", un­ , de s’a instalat biblioteca, are două mari săli, curat mobilate. i S’a pus aci multă râvnă de mai bine, multă cumiţenie, mul­tă voinţă de a întrebuinţa tim­pul cum se cade. Străduinţele comitetului filialei Galaţi, în frunte cu preşedintele ei d. Că­­plescu şi secretarul ei d. Lu­­i­chean au găsit sprijin larg din partea d-lor inspector Solar şi Călugăreanu, şeful staţiei. Proaspăt întemeiată, bibliote­ca s-a deschis cu peste 700 vo­lume, cuprinzând scriitorii noş­tri clasici şi moderni şi multe volume din scriitorii mai re­prezentativi ai literaturilor străine. Ea se îmbogăţeşte zi cu zi. Cărţile se împrumută mem­brilor asociaţiei pentru o coti­zaţie de 5 lei lunar şi celorlalţi ceferişti pentru 10 lei lunar. Biblioteca a şi început să fie serios cercetată, ceea ce dove­deşte râvna de cultură a masei ceferiste, şi ceea ce se petrece la Galaţi, se desfăşoară şi în alte centre ceferiste,­n­tru a înlătura acel cerc şi a re­pune pe cei nedreptăţiţi la lo­cul ce-l merită. Nu şi-au pierdut capul, pen­tru că ceferiştii işi iubesc ţara, doresc prosperitatea instituţiei pe care o slujesc şi au toată condescendenţa faţă de superio­rii lor. In sufletul acestui personal, trudit de muncă şi doborit de multe necazuri, se găsesc încă admirabile resurse morale, forţe ce biruesc adversităţile cotidia­­ne şi sunt un temeinic îndemn pentru aşezările viitoare a unei mai bune stări de lucruri. Nu trebue, cei în drept să ne­socotească aceste porunci, izvo­­rite din bogăţia însuşirilor cari împodobesc sufletele româneşti, ale celor ce cred în biruinţa neamului nostru şi nu trebue să le refuze nici satisfacerea jus­telor lor revendicări profesiona­le şi nici apelul pe care-l fac, atunci când cer cultură. Căci, dacă regia c. f. r. a nesocotit doleanţele lor, nu a dat vreo a­­tenţie nici dorinţei maselor de Sunt admirabile cărţi de re­­comandaţie de cari trebue să ţină seama conducerea căilor ferate, care are datoria să se apropie de personal şi să-l în­ţeleagă şi să-l încurajeze, pro­movând aceste manifestări, ce fac cinste nu numai personalu­lui, dar şi administraţiei, săşi. CEREREA PERSONALULUI DIN MAGAZIILE DE MATERIALE Din partea preşedintelui filia­lei­ Craiova a asociaţiei profe­sionale „Balans-metru“, pri­mim o telegramă prin care sun­tem rugaţi să intervenim la di­recţia generală c. f. r. „pentru suspendarea tuturor popriri­lor dictate pe nedrept asupra salariilor personalului maga­­ziilor de materiale, pentru di­verse imputări de materiale, ne­cercetate complet şi legal de fo­rurile competinte c. f. r. şi ju­decate arbitrar, faţă de cererile asociaţiei ; se cere de asemenea publicarea spre cunoştinţa gene­­rala a procesului-verbal, înche­iat, in acest scop, de comisia­a se ridica la o cât mai înaltă treaptă culturală. Părăsiţi de superiorii lor, ce­feriştii organizează singuri aşe­­zători culturale şi biblioteci ce ar trebui să aibă , un sprijin eficace din partea autorităţii. * După ultima adunare profe­sională a asociaţiei „puţia“, ţi­nută la Galaţi, Duminica tre­cută, personalul s-a adunat la o masă comună. A fost încă un prilej de afir­mare a sentimentului naţional şi a setei de cultură. S’au reci­tat versuri , s’au improvizat co­­ruri. S’au cântat imnuri naţio­nale şi melodii poporane. Au uitat, pentru un moment, durerile lor şi au dat drumul a­­celor frumoase sentimente, cari ii călăuzesc in viaţă şi le dau puterea de a rezista necazuri­lor, să sperăm trecătoare.. Iar seara au incheiat-o in bi­blioteca asociaţiei, din strada Gării, unde s’au fotografiat, nea Instituită pentru a decide asupra acestor imputări“. Telegrame in acest sens au mai primit de la preşedinţii fili­­alelor din Galaţi, Braşov, etc Aceste telegrame au mai fost trimise ministerului de Comuni­caţii, direcţiei generale c. f. r şi direcţiei economatului.­­ Din cuprinsul acestei tele­­­­grame rezultă că, in timp... ce direcţia generală întârzie sa­­j tisfacerea revendicărilor, chiar­­ când au fost recunoscute ca în­temeiate, ce grăbește să vină cu noul apăsări asupra salarii­lor. Li se pun astfel in sarcină noul imputări, atunci când ele n’au fost complet și legal stabi­lite. In loc sâ se procedeze ast­fel, s’ar cuveni mai multă ome­nie. Să se suspende executările şi sâ se procedeze la o cercetare obiectivă şi legală, spre a sta­bili precis răspunderile şi numai “uma, aceea să se dea urmare popririlor, acolo unde este ca­zul, când s’au stabilit precis vi­novăţiile. •­­ • TRIBUNA CEFERISTĂ Sufletul personalului c. f. r. Forţa lui morală, setea de cultură şi sentimentul naţional In mijlocul tabloului d. Carcali doctorul nostru şi în stă De la adunarea membrilor asociaţiei „Staţia“, la Galaţi , preşedintele federaţiei, având In dreapta pe d. C. Fulga, re­­nga pe d. Teodorescu, preşedintele asociaţiei „Staţia“

Next