Universul, mai 1935 (Anul 52, nr. 118-131)

1935-05-02 / nr. 118

X Änul äl 52-lea Nr. 118 Joi 2 Mai 1938 BRAZDĂ NO IM Crămpee ăe viată . Dacă stăm să judecam drept, a duce o gospodărie care, nu numai a şti să amesteci un rântaş, ci să aranjezi mersul rasei in aşa fel, ca sa nu mi­roşi toată ziua a bucătărie şi să găseşti o scuză pentru a te tine in afară de orice preocu­pare intelectuală, pe motiv ca eşti ocupată cu menajul. Nu cred că e permis unei fe­mei din zilele noastre, care dispune de mijloace ori­cât de modeste dar sigure, să nu aibă destul timp pentru a-şi îde­­plini ceva din datoriile de ce­­tăţeania conştdinciasă. O ca­să bine condusă, cu regulă, exactitate şi „după ceas îţi va lăsa timp liber să asişti la o conferinţă, să lucres! intro so­cietate de binefacere, să scrii, să pictezi, să coşi, dacă ai ta­lente speciale, să citeşti, sa-ţi vezi raţional de sămatatea atât de preţioasă familiei, prin sporturi,’ plimbări şi igienice. Fireşte f spune că nu-ţi dai acest timp jocului de cărţi şi distinţiilor de gusturi şi consecinţe du­bî^Sfemee într’adevăr serioasă şi ori şi ce soţ, care vrea să ai­­bă o «oţie vrednică va recit­­a o muncă atât de i­­portantă şi absolut obligatorie, trebue făcută după norme ci­vilizate şi ştiinţifice. De aceea orice îndreptar în această ci­recţie e bine venit. O carte de gospodărie bte «­etică «1 clară, facand rata î^turOT­­ posibilităţilor bugeta­re prevăzând regimurile va . atât de dese înthr’o generaţie cu Suacul obosit de privaţiunile Surilor de restrişte, de «g n r,« pr’Sate cu o ^te°toere spirituală şi competenta de marele disparat, Const al cărui scris, plin de bun Smţ Şi înţelepciune, cititoarele noastre nu l-au uitat încă, , prin excelenţă, o atare carte­­nici o împrejurare a vieţii cu- lire nu e trecută cu veder«*. Nici marinatele, nici­le de iarnă, marmeladele, sco­purile, şerbeturile ori diferite S-u­rile mari şi zile obişnuite, pentru mese de gala şi de a mE o carte frumoasă, o adevă­rată şi buna Prietena-Mateiu Din negru, alb «o i­ndică in clipa de față la care a u­cis un negru to urma ^i cuTaei transforma En­laS într’o piele albă. încercarea a avut urmări ca­produce senzație mai mult prin faptul că acuzatul a­firmă mereu ca P°sedA, ®?hft,l tul prin care negrii pot fi albit că moartea clientului său se dktareste cu totul altei cauze decât tratamentului pe care l-a prescris pentru albire. Citim in „UNIVERSUL"• din 1 Mai 1886 : — Dunărea la T. Severin a cres­cut foarte şi creşte zilnic, cum nu s’a văzut de mult. Apele s’au re­vărsat pretutindene şi de altă par­te vântul şi frigul nu mai Înce­tează; o îngrijorare generală se manifestă pentru recolta din acest an, căci ploile neîntrerupte împie­dică facerea semănăturilor. 2. Ştirile ce sosesc din ţară nu prea sunt îmbucurătoare. Din pricina, timpului rău rapiţa e aproape pierdută dincoace de Milcov. Vitele care au dat lista de ase­menea. Grâul n’a suferit însă nimic. .. Atena. — Se anunţă apari­­ţiunea unor vase de răsboiu tur­cești pe coastele Tesaliei. Ofițerii plecați în concediu au fost invitați să se întoarcă ime­diat la corpurile lor. OCAZIPEMÂIN£ LIPSĂ DE PREVEDERE -dircer . După ce ultimul client a pă­răsit magazinul, d. Chiriţă Fa­­padopol inspectează cu atenţie fiecare raft, să vadă cum i-au mai mers afacerile pe ziua aceea. Deşi pe uşa prăvăliei a afişat plancarda „închis“, to­tuşi muşterii mai ciocănesc. D-sa li dă drumul înăuntru discret. De fapt nu prea se te­me dânsul de vigilenţa autori­tăţilor—fiindcă ştie să se pună bine cu toată, lumea. O singură dată a fost amendat de un co­misar pentru călcarea legii re­pausului — însă amenda n’a dat-o nici astăzi. Pe mină nu se poate, negus­tor eşti, să-ţi bata clientul la uşă, vorba aia, cu bani buni in buzunar şi tu să-l laşi să ple­ce — fiindcă aşa spune legea. Dacă ne-am ţine toată viaţa după lege — am ajunge la pe­peni. Aşa judecă d. Chiriţă Papa­­dopol, stăpânul magazinului de coloniale „la opt cocoşi“. — Pitulice, se adresează dân­sul băiatului din prăvălie, un­tura aia râncedă s’a vândut ? — Da, Jupâne. Cui ? — Domnului ăla cu rasul mare și haine verzi, care a stat tot timpul de vorbă cu d-tră. — Dar șunca aia care spu­neai că ne-a venit cu întâr­ziere ? — S’a vândut. — Bine c’am scăpat de ea. — Dar, cui ? — Tot d-lui ăluia. — Hm, prost. — A, nu mai vad nici oule din galantar? — S’au vândut, jupâne. — Dar de când le-aveam ? — De vre-o două luni. — și cui le-ai vândut. — Păi, tot d-lui cu nasul mare și haine verzi. Dânsul­ a umplut o valiză în­treagă cu cumpârături. — Ei, drăcia dracului, mare dandana. — Dar dece dandana, jupâ­ne, când am scăpat de ce era mai prost ? — Pentru că tocmai astăseară sunt invitat la el la masă. M. Vlădoianu AFACEREA HAUPTMANN După cum se comunică din New-York, lupta pentru salva­rea lui Bruno Hauptmann con­tinuă. Soţia lui ţine mai depar­te conferinţe din oraş în oraş cu speranţa să adune fondurile necesare apărării, dar suma re­alizată până acum i se pare insă prea mică. Advocaţii lui Hauptmann au lucrat până a­­cum în pierdere. S’a aflat In ultimele zile că In ciuda sgomotului ce s’a fă­cut în jurul faimoaselor fon­duri adunate pentru apărarea lui Hauptmann ele nu trec de 1200 dollari, vărsaţi mai ales de colecţionarii de autografe, cu­ preţul de un dolar autograful. Intre timp, soţia lui Haupt­mann s’a supus unor experien­ţe cu aparatul descoperitor de minciuni — aparat care trebue să desvălue pe cale electrică reacţiunile inconştiente ale unei persoane care, cu bună ştiinţă, ascunde adevărul. D-na Hauptmann ar dori să se aplice aparatul soţului ei de­oarece e convinsă că în modul acesta nevinovăţia lui Bruno va ieşi la lumină. Hauptmann ocupă acum ce­lula condamnaţilor la moarte.­­.....—:Q: -Deşi e liniştit, se spurte că a slăbit mult. Celula sa e doar la câţiva paşi de sala scaunului e­­lectric; printr’o uşă verde se poate trece din celula lui Hauptmann în această sală. . De două ori, de când Haupt­mann se găsește la Trenton, poarta verde s-a deschis lăsând să treacă doi condamnați ce o­­cupau celulele vecine cu a lui Hauptmann. Afaceri proaste la Monte Carlo După cum se anunţă din Monte Carlo, societatea cazino­­ului nu poate da dividende pe anul acesta. Câştigul nu repre­zintă decât a 30-a parte din cel de anul trecut. Acţiunile cazinoului, care dă­­deau in a­nii buni până la 105% dividende, au dat in ultimii ani doar 15%. Cauza „afacerilor proaste” ar sta în fapt­ul că azi se joacă nufetă aproape în toarbe cazino­­urile franceze, astfel că Monte­dario nu mai prezintă prea mare atracţie. Toaleta aligatorului .George, aligatorul bătrân de 120 ani, al gradinei zoologice din Londra, e foarte bucuros de elit pe care i-o poartă punicul său. 1 UNIVERSUL’ UNIFORME PREMILITARE B­ască, bluză, pantaloni, jam­biere şi centură cu preţ de lei 800 U­N­IFORMA Bocanci lei sece No. dela No. 4o în sus, iar dela No. 4o în jos 9 lei No. găsiţi la Montă FABRICILE: Strada Apele Minerale 67-75 DEPOZITE DE VÂNZARE: BUCUilŞTI, Str. Carol 29, Galea Griviţeî iii, Şoseaua Mina! Bravo 12 (Ob­uf) PROVINCIE: Cluj, Craiova, Constanţa, Câmpulung, Galaţi Braşov, Buzău, Ploeşti,­­taman, Tecuci, Târgovişte. Toate efectele sunt confecţionate din materiale conforme «Uj Ministere!«! Apărare! Naţionale. Premiul ing. I. Ştefănescu-Radu D. Ing. I. Ştefănescu-Radu profesor la şcoala Politehni­că „Regele Carol I” din Bu­cureşti şi preşedintele „Aso­ciaţiei generale a producă­torilor şi distribuitorilor de energie electrică din Româ­nia” (A. P. D. E.), a făcut societăţii politehnice o do­naţie de 600.000 lei, In rentă de Stat 5 la sută, din veni­tul căreia să se acorde la fiecare doi ani unul sau două premii la unul sau doi ingi­neri români, diplomaţi ai u­­nei şcoli din ţară, de specia­litate electromecanică şi af­laţi în serviciul unei între­prinderi de producere şi dis­tribuire a energiei electrice din ţară, spre a putea parti­cipa la congresele bienale ale „Uniunii internaţionale a producătorilor şi distribuito­rilor de energie electrică”, a profita de progresele tehnice ce se desprind din aceste congrese, şi a urmări stadiul în care se găseşte industria producerii şi distribuirii de energie electrică in ţările în care se ţin congresele. Premiul­e sau premiile­­ se vor acorda pentru prima oară în 1936, când are loc al 6-lea congres al uniunii in­ternaţionale, in Olanda. Condiţiunile în care se a­­cordă acest premiu precum şi orice detalii, doritorii le pot cunoaşte adresând­u-se societăţii politehnice (Calea Victoriei 118) sau biroului central A. P. D. E. (Bulevar­dul Take Ionescu 33). ­oo O: O :Ooo. Factor poştal jefuit la drumul mare Târgovişte, 26 Aprilie Factorul poştal Pavel I. Ursu, din Gura Foei, pe când mer­gea spre Găeşti, a fost atacat de Anca Haralambie, din co­­miua Valea Popii (Muscel). După ce l-a lovit cu cioma­gul in cap, a fost jefuit de ba­nii şi actele ce avea la el, după care jefuitorul a dispărut. Victima aducând cazul la cu­noştinţa poliţiei din Găeşti, co­misarul C. Georgescu, făcând cercetări, a descoperit pe Anca Haralambie, care a fost înain­tat parchetului. —ooO:«§*:Ooo- CONSTIPAŢIA Rapoartele medicilor şefi ai spi­talelor pen­tru boli de stomac şi in­testine affirmă că apa naturală­­purgativă .JTIANZ-IOSEF“ este un purgativ natural, excelent și eficace. 6004 -x0x­ In jurul asasinării comerciantului Bughianu C.­Lung (Muscel), 28 Aprilie Cercetările în jurul crimei, căreia i-a căzut victimă comer­ciantul Bughianu, sunt conti­nuate de d. judecător de ins­trucţie Alexandra Bunescu, care se află în posesia unor importante destăinuiri. Risipindu-se toate bănuelile îndreptate asupra tânărului Ion Bughianu, fiul victimei, el a fost eliberat. Cercetările s-au îndreptat a­­cum pe urnele indicate de un cunoscut avocat din localitate, care declară că a fost angajat acum un an de comerciantul Bughianu să susţină procesul de divorț al unei femei care-1 interesa. In interesul cercetărilor, a­­­mănuntele se pot da după ce St vor produce apoi vestu­l. Cum m’am însănătoșit Am suferit mult timp de o slăbiciune generală, care nu-mi permitea să urc scări, sau să merg nici câteva sute de metri pe jos. Nu aveam poftă de mân­care, digestia imi era proastă, sufeream de insomnie, nu pu­team lucra, organismul fiin­­du-mi complet sdruncinat. La aceasta se mai adăugau şi bo­lile a­rtritice, de care sufeream de mult timp. Am făcut o cură de 6 săptămâni cu KALEFLUID, fără a ţine nici un fel de die­tă. Astăzi pot afirma cu tărie că consider KALEFLUID ca cel mai bun medicament, din câte am încercat până acum. Deşi am 54 ani, în urma curei cu KALEFLUID mă simt sănătos şi voinic, pot merge şi urca scări fără să simt vre­o oboseală, pofta de mâncare şi digestia imi sunt excelente, iar somnul adânc şi reconfortant. KALE­­FLUID pe lângă calitatea lui da­tonic excelent, mai are proprie­tatea de a disolva acidul uric, fiind astfel și un depurativ mi­nunat al sângelui. In acest mod KALEFLUID re­consti­tue activitatea normală a organismului, transformând pe fostul bolnav intr’un om să­nătos și capabil de muncă. H recomand călduros tuturor ace­lora, organismul cărora, fie din cauza vârstei Înaintate, fie din cauză de boală are nevoe de restabilire, deoarece numai gra­ţie Kalefardului am redevenit­­ sănătos, capabil de muncă, bu­­­­curându-mă astfel de toate plă­cerile vieţii. Colonel Basile Ionescu Bucureşti, str. Belvedere 5 Cereţi broşura explicativă cu părerile medicilor şi scrisori de mulţumire ale bolnavilor, ce se trimite gratuit de către M. Ta­tarsky, Bucureşti VI, str. Isvor nr. 43, 5239 Soldat electrocutat Ploeşti, 29 Aprilie O nenorocire impresionantă s-a întâmplat ori, la cazarma reg. 32 dorobanţi din locali­tate. Soldatul fruntaş Matei Pa­­raschiv, care făcea de sentine­lă, umblând la instalaţia de curent alternativ, ce se găsea în gheretă şi era defectă, a fost electrocutat și omorât pe loc. Nenorocirea n­u s’a observat, decât la sosirea caporalului de gardă cu schimbul. Văzând sentinela jos el a în­cercat să-i dea ajutoare, dar totul a fost în zadar. A fost anunțată comenduirea care a însărcinat pe căpitanul Râgu Constantin cu facerea cercetărilor. —XX Cl XX­Incendiu la Ploeşti Ploeşti, 29 Aprilie Un incendiu a izbucnit în noaptea învierii la imobilul din str. Italiană nr. 16, locuit de d-nii Avram Avram şi lazăr Moisescu. Pompierii, sub conducerea d-lui cpt. Manea Mihail au reu­şit să stingă incendiul după o oră de muncă. Au ars două ma­gazii, două bucătării şi depen­dinţe in valoare de 120 mii lei. Chestura a deschis o anchetă spre a stabili cauzele incendiu­lui. CITIŢI Tomăsin­ îrs închi­sorile lui Saac©w aki O carte interesanta, plină de un realism mişcător Depozitul le ziarul „Universul” Preţul unui exemplar, 60 lei L­ m imprimeuri fantesiuri fine de mătase Stele de nara pentru Doamne şi Dor­nî găsiţi la desfacerea directă a fabricilor, cu preţuri originale, la SUCURSALE : Arad, Bălţi, Brăila, Braşov SERILANA S. A., Lipscani 73 Aceasta e lama covurine !­ui. Dacă n’o experimentaţi nu vS puteţi da seama ce în­seamnă un ras plăcut şi uşor. Chiar barba cea mai aspră se rade admirabil cu lama EXCELSIOR, pielea rămânând netedă şi fără nici un fel de iritaţie. Trama Experior se găteşte de vânzare la toate ma­­gazinele de specialitate. Târg de maşini agricole Expoziţia Sudest, Breslau, 16-19 Mai 1935 Maşini agricole, unelte şi aran­jamente, expoziţie de vite de prisilă şi cai, maşini pentru prelucrarea me­talelor şi lemnului, economie casnică şi de curte, mijloace de transport, maşini de birou, arhitectură şi cons­trucţii de drumuri. Informaţii şi legitimaţii pentru târg, prin toate reprezentanţele Liniei HAM­BURG— AMERICA şi biroul de voiaj central european. 10 Iltime.... LUME.... IUL.. REPEŢI ACEST NUME I“­ISTR. LIPSCANI 19 (col. Victoriei) Postăvăria cea mai blae asortată cu STOFE pentru COSTUME ŢESUTE în TARA I 9 cu FIRE aduse din ANGLIA CORPUL DIDACTIC e mcunoştinţat că editam „CUGE­TAREA” a pus in vânzare ediţia n-a din broşari. ACTUALITĂŢI PEDAGOGICE de PETRE GHIATA - L ROTARU Cuprinde cele mai noi metode de predare ce pot fi aplicate ca folos și care uşurează mult sarcina pedagogului 1132 Victoriei 28 Academiei 3 SE VINDE RENUMITA CRA­VATA DE MATASE NATURALA MARCA AUTORIN­A'IA. YORK Suferinzi de cord, tenzione, arterio-scleroza ?! a vaselor sanguinemreumatism, debilitate cazări de congestione ale fica­tului şi a digestiunilor leneşe, boalele de femei la mitră ?! ovare, reconvalescenţi, neurastenie, rinichi şi a căilor urinare, se vindecă cu succes la: Băile Lipova (Pepta Banatului) a căror ape minerale radioactive, bogate in acid­ carbonic, sulf şi fer rivalizează cu cele m­ai renumite băi similare din străinătate. Cereţi prospecte. 82 .■H-H-s-M-f-t-t ♦ ♦»♦+»+ ♦♦♦♦♦♦♦♦ MJMOpH°N l­UMOPHON LUMOPHON LUMOPHON AâiagHo?! lumophon lumophon Itfisn­âe iljiira o­i IERI le EPILEPSIE Bucureşti Cu nsultă bucurie vă aduc viile mele mulţumiri Or,, ea m’aţi vindecat complect de boală grozavă EPILEPSIE trimiţ&nd' mi preparatul American DONHID­E. De doi ani n’am mai avut nici un acces şi îmi pot câştiga «*­­tenţa datorită preparatului DONH­IDE, care m’a salvat. Vreau să știe toată lumea de bucuria mea. Cu stima, Sam­y Gruenfoerg str. Lascar Cata rgîu 38 Botoșani ««jtititi­lustrațiunea română lumopho: EUMOPHi r.UMoPi LUMOP LUMOPi LUMO LUMO l­UMi LUM­I.UM tUMi lumU LUM» LUMI uml i­uwA De Paşti lumophon ON LUMOPHON PHON cadoul potrivit ^ « ’ \ ■­­ ' • ivV**!c? lumoph­on-Rocio . --- '——a— Prețuri de desfacere LUMOPHON CALEA VICTORIEI 86 ----IOPHON -------- LUMOPHON­­.‘HON LUMOPHON LU­M­O­P­H­O­N LUMOPHON r- LUMOPHON LUMOPHON 5* hon LUMOPHON LUMOPHON Onop. Farmacia THOJSS LUM« LUMÎT LUMOÎ LIMO. LUMOP LUMOPi- LUMOPH LUMOPHI., HTMOPHO­___ LUMOPHON MJ LUMOPHON UI LUMOPHON LIT LUMOPHQN L EUMOPHÖW LUMOPHON LUMOPHO» LUMOPHO» LUMOPHO» ' IŢMOPHO» OPHO» LOPHO» DPHOM ^ 3PHOW ffMOPHO» ÎMOPHOW BMOPHOM |mopho» 40PHO» OPHO» OPHO» ’OPHO» OPHO» PHOW PHO» PHON HOW ON [ON >W >w OPHO» OPHON OPHO» LUMOPHO» LUMOPHO» LUMOPHO» LUMOPHO» LUMOPHO» LUMOPHO» lumopho» Botoşani, 17/TY/W f

Next