Universul, septembrie 1935 (Anul 52, nr. 255-269)

1935-09-16 / nr. 255

Anul al 12-lea Nr. 255 Luni 16 Septembrie 1935 Citim în „Universul“ din 15­­ Septembrie 1886 : — După o depeşă din Madrid,­­ capii revoluţiunei, generalul Villa­­ Campa şi căpitanul Gonzales au­­ fost făcuţi prizonieri.­­ — După o depeşă din Peters­­î­burg, ţarul ar avea acum de gând ’ să pue pe prinţul Muntenegrului pe tronul Bulgariei.­­ — Mâine, Luni soseşte în Bucu­­­­reşti d. Hitrovo, noul ministru ple­nipotenţiar al Rusiei. Ø­ Ieri, Curtea de apel din Ca­pitală s-a pronunţat în afacerea mâncătoriilor de la Creditul Ur­­­­ban. Pe B. l-a condamnat la 6 luni închisoare, pe A. E. la un an şi ju­mătate şi pe amândoi la 113.000 lei despăgubiri către creditul fonciar urban.­­ In Arad a fost alaltăieri un duel între doi ofiţeri, unul de in­­fanterie, altul de cavalerie. Unul din ei a fost greu rănit. Cauza duelului a fost că ofiţerul de ca­valerie a vorbit rău de infanterie. Popo c­u 1000 de metil Sfârşitul lumii In toate timpurie şi în toate ţările aşa zişii „profeţi“, astrologi şi prezicători au a­­nunţrii, pentru o diată certă,, sfârşitul lumii ; er au imita­tori şi in zilele noastre. Dacă eştm insă din domeniul ocul­tismului, găsim şi în lumea­­savanţlor oameni care se o­­cupă in mod serios de această problemă. Astfel, profesorul american Henry Russell, preşedintele cunoscutei asociaţii pentru desvoltarea ştiinţelor din Sta­­tele­ Unite, a ajuns după lungi cercetări la concluzia că rasa umană va dispare, odată, printr-o asfixiere generală şi anume atunci când întregul oxigen necesar vieţii va fi dis­părut din atmosfera­ noastră. După evaluările savantului profesor, provizia de oxigen astăzi existentă nu va fi sfâr­şită însă decât peste... un mi­liard de ani. Temperatura cons­tanta a fierului de călcat Problema tem­peraturei fieru­lui de călcat interesează nu numai gospodinele, dar și in­dustria textilă cu deosebire, este foarte important de sta­bilit, la fabricarea, unor mătă­suri artificiale, dacă tempera­tura fierului de călcat nu a depășit 160 grade. Pentru con­trolul acestei temperaturi care trebuie să rămâie constantă, s’a inventat de curând în Ger­mania un creion compus din­­ttr’o materie chimică numită „benzanilid“. Creionul se to­pește cu preciziune la 160 de grade. Dacă se atinge fierul cu vârful creionului rămâne o pată albă de îndată ce tempe­ratura a depăşit nivelul dorit. Creioanele acestea se întrebu­inţează acuma şi în gospodăria casnică. Definiţia cuvântului „arian” înţelesul misteriosului cuvânt „arian“ a fost în sfârşit lămu­rit, pretinde guvernul nazist, de către cunoscutul etimolog, doctorul Wrneist, profesor la Universitatea din Munich. Du­pă savantul specialist, a fost de­numit „arian“ poporul de rasa nordică care s’a aşezat în In­dii acum 4000 de ani şi a sub­jugat în această ţară popoarele inferioare, cu pielea de culoare închisă. In limba indiană cu­vântul „arian“ însemna ,mân­dra“ sau .Înălţat“ şi se raporta la înfăţişarea arătoasă a popo­rului nordic care cucerise şi civilizase indii­e, aducându-le foloasele activităţii agricole­ Denumirea „arian“ s’ar regăsi, după profesorul Wuest, în cu­vântul grecesc „aristos“, care înseamnă „cel mai bun“, şi în cuvântul latinesc „arare“ (a ara), însuşirile de plugari de frunte ale arianilor fiind astfel din nou confirmate în etimolo­gia limbii­ latine. Seisme artificiale La Gibraltar s’a experimen­tat de curând o nouă metodă de a studia stratificările pă­mântului cu ajutorul cutremu­­relor artificale. Experiențele a­­cestea au fost făcute în vederea construirii tunelului proectat sub strâmtoare. Săparea unor puţuri adânci, spre a se de­termina natura şi grosimea straturilor, ar fi fost extrem de costisitoare. De aceea, s’a re­curs la o serie de explozii cu dinamită, care au produs zgu­duituri înregistrate de aparate speciale de mare sensibilitate. Intensitatea şi propagarea a­­cestor „seisme“ au dat naştere la o adevărată metodă „auscul­­tare“ a subsolului. Calorifere urbane In Rusia sa proectează în­locuirea caloriferelor din imo­bile prin instalaţii uriaşe care ar deservi întregul oraş. Al doilea „plan quinquenal“ pre­vede instalarea acestor cen­trale de „încălzire la distam­­ţâ". Centralele termice vor constitui, în 1937, 25% din pu­terea totală a uzinelor gene­ratoare din Rusia şi vor trebui să aibă un debit de 20 de tri­lioane de calorii pe an. Lun­gimea canalizaţiilor pentru încălzitul urban la distanţă va fi de 600 km, în 1937, din cari 90 de kilometri sunt prevăzuți pentru Mioscova și­­LQ pentru leningrad. SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun—Menu : Ouă umplute­­ —pui cu ciuperci mici—brânză I —tort de ciocolată, servit cu frişca ori cu cremă de vani­lie—fructe. Reţeta tortului de ciocolată : Se ia, la greutăţi egale, 2 ouă, zahăr pisat, ciocolată şi unt proaspăt. Se adaugă 2 linguri de făină. Se topeşte ciocolata în foarte puţină apă şi se lasă să se răcească. Gălbenuşurile, frecate cu zahărul, se adaugă la ciocolata puţin călduţă; apoi vine untul, făina şi, la sfârşit, albuşul bătut spumă. Se toar­nă toată pasta intr’o formă ne­tedă şi bine unsă dinainte cu unt topit. Se coace totul timp de o oră la cuptor potrivit. Când tortul este bine copt se răstoarnă pe o farfurie de ser­vit şi se lasă să se răcească, înainte de a se turna pe el o cremă subţire de vanilie. Cre­ma de vanilie se poate înlocui şi cu frişcă, după plac. Sfat practic întreţinerea umbrelelor de ploae. Se întâmplă adesea ou­ ca mătasea sau materia care aco­peră o umbrelă de ploae să-şi piarză luciul şi să capete o în­făţişare de lucru vechi. Această se poate uşor remedia şi iată cum . Se prepară un ceai foarte tare şi se adaugă zahăr, în can­titate obişnuită. Esenţa trebue să fie călduţă. Se înmoae în ea o perie moale şi apoi se freacă toată faţa umbrelei, ţinută des­chisă; ea nu trebue închisă pâ­nă nu se usucă complect. Se poate întrebuinţa acelaşi mod de curăţit şi pentru um­brelele de soare, dar cu condi­ţia ca ele să fie de culoare în­chisă. O nouă boală de copii In Statul Cleveland din Ame­rica de Nord şi-a făcut apari­ţia o nouă boală de copii. Ea are im caracter epidemic şi prezintă următoarele simpt­o­­me: dureri de cap extrem de violente, tulburări gasitrice şi puls foarte agitat. In unele ca­zuri, maladia aceasta seamănă cu o uşoară paralizie infantilă. Cu toate sforțările făcute până acuma, boala n’a putut fi i­­dentificată, încă de specialiștii maladiilor contagioase din Sta­­t­e­ Unite. Campionii muscu­laturii După constatări recente, fă­cute în mai toate ţările Euro­pei, oamenii cei mai puternici din continentul nostru sunt iugoslavii. Altădată turcii se aflau în capul listei; astăzi, hamalii din Belgrad deţin a­­cest record. Aceştia din urmă duc orice greutate în spinare și transportă adeseori mai multe mii de kilograme zilnic. Acum câtva timp unul din ei a reușit să descarce singur un un motor care cântărea peste 320 de kilograme. Cât ţine clocitul ouâlor la păsări Durata incubaţiei ouălor va­riază după speciile de pasări. Iată un tablou cu principalele termene: Struţul. 42—49 zile ; lebă­­ca, 35—42 zile; vulturul. 35 zile; păunul, 30 zile ; gâscă, 28—30 zile ; curca, biblica, 28 zile ; raţa 26—30 zile ; fa­zanul 24-26 zile. Prepeliţa, raţa sălbatecă, corbul, cocostârcul, bufniţa, potârnichea, coţofana, turtu­rica şi în sfârşit găina domes­tică 21 zile. Porumbelul, 17-20 zile; sita­rul, 16-18 zile; ciocârlia, mierla, 14-16 zile; vrabia, 13-14 zile; canarul, 13 zile şi rândunica 12. Jocurile noastre Destegătorii jocurilor din seria XXIV-a AU DESLEGAT 4—6 JOCURI. — URMARE — 75) Drăguieţ Ioan (Huşi). 76) Drăguşin Mar­ga şi Iulia (Segar­­cea-Dolj). 77) Dreossi I. A. (Po­iana Ţapului). 78) Dranga C-toin (Cernăuţi). 79) Danciu Cornelia (Grădiştea - R. Săr­at). 80) Dumi­­tirescu D. Maria (Sighişoara). 81) Dimitriu - Nucă Lia (Botoşani). 82) Dumitrescu I. Aurelia (Loco). 83) Dumitrescu Elena şi Vasile (Loco). 84) Drăniceanu D. Eugenia (Loco). 85) Drămiceanu D. Cristian (Loco). 86) Dumitrescu N. Victor (Hereşti- Ilfov). 87) Demetrescu Angela (Ploeşti). 88) Dragcanir Marioara (Tg. Secuesc). 89) Dascălu Chirea invtr. (Giuhega-Dolj). 90) Dinu Petre înv. (Răduleşti-Efov). 91) Demetrescu maior dr. Elena (Arad). 92) Dumitrescu Getta (Lo­co). 93) Dimitriu Constanţa (Odo­­beşti). 94) Dumitrescu M. Gabriel (Herăşti-Ilfov). 95) Diaconescu Eliza (Măgura Vlaşca). 96) Diaco­nescu Alexandrina (Măgura-Vlaş­­ca).97) Enache Ion (Scăiaşi - Praho­va). 98) Elian T. Aneta (Craiova). 99) Enescu Mircea Sorin (loco). 100) Ene Puica (Loco). 101) Ene Mircea (Loco). 102) Eremia L. P. îngtr. (Belu-Teleorman). 103) Fărcăş­uiu Magda (Loco). 104) Fili­pescu Octav (Tg. Frumos­­Iaşi. 105) Fundescu D. loan (Loco). 108) Greceanuu Const. (Galaţi). 107) Georgescu Elvira (Craiova). 108) Gruescu P. (Moreni). 100) Gavrilescu I. Elisa (Momeşti). ltl0) Grădinara Beatrice (Odobeşti). Ill) Gheorghe M. Nicola (Mihă­­eștii de jos-Olt). 112). Gheorghiu Angela (Loco). 113) Gane I. Coca (Loco). 114) Georgescu Stella (Lo­co). 115) Giurea Mărișoara (C.­­Lung - Muscel). 116) Georgescu D. Gh. (Bucureștii Noi). 117) Gamu­­lea Maria (Loco). 118) Grosu Dan fi Vtaretc (Loco), mu Georg*** T. Dumitru (Loco). 120) Georgescu D. Jenny (Loco). 101) Giumale Io­nel (Loco). 122) Georgescu Adrian (Armenis. J. Severin). 123) Ghencea Ecaterima (Loco). 124) Gontescu Elena stud. (Craiova). 125) Gheor­ghiu Vyma (Loco). 126) Ghiulea Jean (Loco). 127) Ghiulea J. Cor­nelia (loco). 128) Giulea Iile (Lo­co). 129) Georgescu ştefan (Cra­iova). 139) Gioni Attanasie (Tur­­tucaia). 131) Grigorescu E. (Loco). 132) Gheorghiu Zoe (Loco). 133) Gheorghiu Constanţa (Loco). 134) Gheorghiu Cleo (Focşani). 136) Haris D. Eugenia (Loco). 138) Hasnas St. Carmen (Boto­şani). 137) Halca Eugenia (Buc­­şoaia-Bucovina). 138) Hartner Rudolf (Loco). 139) Isaicu Tiberiu (Oraviţa). 140) Ivana Florea inver­ (Bacău). 141) Ionescu V. maior (Tekirghiod­­sat). 142) Ionescu C. M. avocat (Loco). 143) Ionescu R. Elena (Bis­triţa). 144) Ionescu-Fulger Victor (Galaţi). 145) Iordache Gheorghe (Loco). 146) Iacovleva Eugenia (Chişinău). 147) Ionescu Nichi Io­nel studi. (Todireni-Botoşani). 148) Ionescu Margareta (Braşov). 149) Iulfu Ecaterina (Loco). 150) Ivan Marietel şi Geta (Loco). 151) Io­­nescu Octav (Craiova). 152) Iordan M. Ana (P. Neamţ). 153) Iordan Maximilian (P.­Neamţ). 154) Ilies­cu Gh. Aurel (Craiova). 155) Ioa­­niţescu Dorel (Loco). 156) Ionescu Virginica (Loco). 157) Ionescu Luky (Loco). 158) Ignatescu Adrian (Cernăuţi). 159) Lovin A. Stella (Galaţi). 160) Lencuţa Iuliana (Susag-Bi­­hor). 161) Lamibra Caituşa (Loco). 162) Lambru Thomida (Loco). 163) Lambru Nuşa (Loco). 164) Loise C. Catherine (Galaţi). 165) Lam­­bescu Georgeta (C. Lung - Mus­cel). 166) Luca căp. Gh. Elena (GalgiU. ' x — V» urma — universul. CĂRĂBUŞ 120 persoane DIRECŢIUNEA C. TĂNASE Cel mai mare succes bucureştean ■­ îl Revistă polisportivă In 24 tablouri de D-l N. Kiriţescu şi P. Andreescu Această revistă s’a jucat in Capi­tală de peste 80 de ori cu un suc­ces nemaipomenit Se râde cu la eră ml. OLGA SOLOMONEANU Ansamblul este format din crea­torii rolurilor la Bucureşti OLGA SOLOMONEANU, LULU SAVU, MAUD MARY, JOUJOU PAVELESCU MARI­OARA GLODARU, TANTI GRI­­GORIU, PAULA GEORGESCU, etc. şi D-nii: AL. GIUGARU M. MIL­AN, N. ROMAN, ST. GLODARU, I. DINESCU, G. TRESTIAN, P. M­REA şi AUREL MUNTEANU MARE BALET­­ 60 balerine sub conducerea D-nei Floria Capsali Celebrul jongleur HOWARD NICHOLS Dela Teatrul T­oloseum din New - York ! Cel mai mare număr de jonglerie­­ ce s’a văzut în lumea întreagă ! Decoruri şi costume din Paris ! Orchestră de 20 de persoane sub conducerea D-lui G. DENDR1NO ITINSRARIU 23 Sept. Plo­şti 26 Braşov 27 „ Simu 28 Tg. mureş 29 .. firad Azi Ouat. 15 Sept. GALAT! 16 Stp. Bârlad Chisinau Balti Iaşi Botoşani Cernăuţi 17 1S 19 20 21 22 23za matineu şi seara 30 som. satti-m­ape 1 oct- pradsa-mare 2.. timisoara 3 nova a .. ciul 5 „ R.­ vâlcea 6 „ Craiova 7 „ Piteşti Bacău Focşani Ultima oră sportivă FOOT­ BALL Paris, 13. — Ca un ecou al footballului de clasă, practicat de echipa de club Iugoslavia, în Italia, campioana Belgradu­lui, Beogradsky­ Sport Club a fost invitată să joace Sâmbătă 21 Septembrie la Zürich, iar Duminică 22 Septembrie, la Lausanne, Berlin, 13— Cunoscutul ar­bitru german dr. Bauwers, care a condus matchul Iugoslavia- Cehoslovacia, a stabilit că în­­tâlnirea-revanşe dintre Germa­nia B. și Iugoslavia B. să se joace anul viitor în Germania. Roma, 13■— Având în vedere că Italia și-a fixat calendarul pe 1936, federața italiană a în­scris pentru anul 1937 întâlni­rea cu Iugoslavia, care se va disputa la Belgrad, Londra, 13.— In prima Ligă s’au înregistrat următoarele re­zultate : Arsemal-Grlmsbey 6—0 ; Birmingham—Leeds 2—0; Everton—Portsmouth 3—0; Sunderland—West Bromwich 6—1; Hudd&sfied — Wolverhamp­ton 3—0; Manchester City—-Liverpool ! 6-0; Derby—­Preston 2—0. După a cincea zi de campio­nat, Huddersfield conduce un clasament, fără să fi suferit vreo înfrângere. Viena, 13.— Duminică se va disputa derby-ul campionatu­lui Austriei. Admira va întâlni Austria. Favorită e Admira. — — I­I­I Domnii abonaţi sunt ru­gaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă, să binevoiască a ne tri­mite eticheta cu care pri­mesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la rerioi­­rea abonamentului să li­pească pe cuponul man­datului poştal eticheta a­­lo­mnon­ului expirat. ^ f O SIN VECAOIL Uleiurile Romaneşti de cuplare superioară Ungerea motorului cu uleiuri superioare : ' ' *' ' «­­ a­sigură funcţiomarea perfectă W înlătură neplăceri Im dlcu ■AUMENTAŢI-VĂ NUMAI LA STAŢIUNILE D­ISTRIBUŢIA Judecata sumară a unor ţigani Au uci pe alt ţigan drept pedeapsă Târgovişte, 13 Septembrie­­ O crimă, din răzbunare, s’a săvârşit aseară, pe câmpia o­­raşului, lângă cimitirul „Simn­­easa", unde şi-a instalat cor­urile un sălaş de ţigani. Când petrecerea era în toi,­­­­a o „cumetrie”, tot a lor, ţiga- 1 oii petre M. Ciuraru, zis E­o­­rea. G. Petre, Spiridon G. Ma­­carache şi Tudor A. Ioniţă s’au armat cu pari şi s’au năpustit lovindu-l sălbatic, pe Stan Ma­dina Văduva, zis Stelian St. Tănase, zis SteiUcă Ghiocel, un ţigan tânăr, de 28 ană, care batjocorise o fată de 9 ani şi­­ încercase aceliaş lucru tot in­­ acea seară, coi fata Silvia de 7 ani, fiim ţiganului Spiridon­­ Mazanache. L-au ridicit de la „cumetrie” şi l-au dus alături de corturi, unde judecata a fost sumară. L-au bătut cu parii, până­­ l-au omor­it. Cei trei criminali au fost a- i­restaţi de poliţie. Cadavrul a­­ fost transportat la morga spi­­i­talului. Repatrierea unor români plecaţi acum 5 ani in Argentina Constanţa, 13 Sept. Astăseară, cu vaporul „Ingi­ner Vlasopol“, care a venit din America de Sud, au fost aduşi d­in ţară 10 români transilvăneni,­­ plecaţi acum 5 ani din ţară, în­­ căutare de lucru. Aceştia ape­­r lanoi la ajutorul consulatului nostru din Buenos-Ayres, spre a fi trimişi în ţară, consulul­­ nostru de acolo, profitând de­­ plecarea spre Constanţa a va­­­­sului „Ing. Vlasopol“, a rugat pe proprietarul vasului, care este şi comandantul lui, să-i pri­mească pe bord şi să-i ducă în primul port românesc­ . După trecere de atâţia ani,­­ cei 10 români şi-au revăzut, cu­­ justificată emoţie, patria. Du­pă ce au colindat toată Ame­rica de Sud, în căutare de lu­cru, fără a reuşi să se stabilea­scă undeva, pentru că maşinis­­mul a înlocuit pretutindeni in America mâna de lucru, cei 10 transilvăneni au trebuit să con­state, că îmbogăţirea în Ameri­ca a fost doar o poveste cu care i-a încântat agenţiile de emigrare. In Argentina, ca şi în Brazilia, ca şi în Paraguay sau Uruguay, străinii sunt suspectaţi şi nu găsesc de lucru decât cu mare greutate şi pentru foarte scurt timp. Săraci şi desorientaţi, ei au trebuit să revină în ţară. Primul lor cuvânt a fost: „Fie pâinea cât de rea, tot mai bine în ţara ta“. *++4++++4-M-»+++»+* ♦ ♦ »++ ♦♦♦♦♦♦ 4 ♦ ♦ ♦ ♦+♦»♦+♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦ PENTRU DOMNII LIBRARI «Manualele didactice pentru noul an şcolar apărute in Editura ziaru­­lui „Universul” si notate mai jos le puteţi comanda imediat si direct la ziarul „Universul“: NNSA ROMANA­­. cU L sec. ii de d-nii " “ " " III " Chelaru si * “ * " Iv’ " Struţeanu m » » « ”• • Profesori m m m » ” a« Bucure»*! » * n n »L H de d-nii i I z I C A p. oL III. sec. Roman V Dir Liceului •* « »­­• Mihai Viteazu sl » » » »ii­ " oteteliţeanu hi hm »Ult H Profesor Bucureşti de d-nii Roman Dir. l Iceului Mital CHIMIA * el. I?. sec. viteazu » Otetelişeanu Profesor Bucureşti LIMBA LATINA p. d. VI. sec. CATILINARELE LUI CICERONE text latin cu bogate adnotaţiuai _ „ te d-i Burileanu LIMBA QRSACA p. d. VIII. sec. Prof. Univeraitar FABULELE LUI ESSOP text grec cu adnotaţiuai M U Z I C A p. cL 1. sec. _ „ ii de d-dil * Qr.Magiart - - " IV * şi N. Lungu » »»„•'­ Profesori " hm y » Bucureşti w w m VI. „ ISTORIA p. cL II. sec. IV " - " v de** " - - vy " O. Tafrali » *» «* H Profesor­­ iaşi M ■ ■ VII. „ - * » VIIL „ ASTRONOMIA p. cl.VIl. sec. de d-i Table de dobândă compusă amortisment G. Nanes şi Logaritmi pentru şcoatele comerciale. Profesor ENERGIE ETERN­ RADIAŢI BMNE voi. L c 9 * # M * Profesor k m tm m viamtam Vreţi să scăpaţi de reumatism şi gută? Durerile înţepătoare şi contracţiunile in mâini şi picioare şi ia­­n chesturi, mâini şi picioare umflate şi neformate, svâcneli, înţepături şi contracţiuni in diverse de părţi ale cornului, ba chiar slăbirea o­chilor sunt adeseori consecinţa reumatismului şi a gutei care tre­buesc înlăturate, căci altfel boala progresează tot mai mult. Eu vă ofer o CURa DE baut, făcută in casă, aducă­toare de sănătate, o cură care dizolvă acidul uric, care uşurează schimbul materiilor şi eliminările, o cură alcătuită pe cale artificială după o sursă terapeutică binefăcătoa­re, pe care buna mamă Natura a dăruit-o oame­nilor bolnavi Scrieţi-mi imediat şi veţi primi v —absolut gratuit o scriere instructivă. Postsammelstelle : Ernst Pasternack. Berlin SO. platz 13. Abt H, 383 FABRICA de CLOPOTE „OITUZ’ GHEORGHE DUMITRESCU _ Furnizor al Curţii Regale şi il 8t. Patriarch« Bucureşti I Splaiul Unirii No. 87 Telefon 868/24 Ex£.n°tiír^fle■' alu^' Rădăuţi, Chişinău, Craiova, Iaşi Buzău* Execută şi se găsesc In deposit clopote gata da orice mărime PARCELE DE VANZARE , Calea Floreasca No. 106—116 lângă Hipodrom i î’ozhiif M:1electricitate, liber a se construi imediat, roziţia cea mai curata din Bucureşti, lângă zonele de verdeaţă si I m­h pătrat10nat’ admirabu­le*1*TM locuinţe. Preţul 900 - 1200 Id me. Adresaţi : Ştefănescu, Strada Transilvania 14.­­ - -------------tUTLe. COMIAGNIZ GENERA­LI rRA*5AÎt1NTIOUt Linia HAVRE - NEW-YORK Plecări: 18 Sept. s/s NORMANDIE, cel mai mare vapor din lume 25 Sept. m/s LAFAYETTE 2 Oct. s s NORMANDIE 9 „ s/s ILE DE FRANCE Plecări regulate spre: CU­BA, MEXIC, VENEZUELA, COLUMBIA, ALGERIA, TU­NIS, MAROC. Croaziere : ANTILE FRAN­CEZE (Martinique - Guade­loupe). ____ A se adresa Soc. SARINA BUCUREŞTI: Pasajul Compe­­dia, prin Calea Victoriei, 42. CERNĂUŢI, Str. Uurm­uza­­che, 15._____ 724 ÎȘI POT PROCURA UNIFORME­I de mică şi mare ţinut -CROIALĂ IMPECABILĂ NUMAI LA CRGITOg.A MILITâSA „LEIEGVICI“­­ Sucureşti, Cipscani, 6 lin rana ca Geaprăzâria „elena“ ♦♦♦♦♦♦♦♦ tiv­ DURERILE de cap, nevralgii gripă, rheuma­tism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC Dr. NASIU-MUSCEL to.,,Titu originale, conţinând­­ buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia II Popovici București, calea Rahovei 237 1601 .................................................... «IIMIISIISII|||||||IHIIII„ll„l,ll„|M|||t||<|[1M[it[[i[i||iw Cărţi Şcolarei j franceze I I pentru anul școlar 1935-1936 1 ; cel mai mare asortiment I găsiţi la­­ librăria­­A. R. hachettei I s*p. Lipscani, 26 1 uiiiiiiiisiisuiiuiiinittiniiiniinintuininiwiiMiiiiusin ~M»«tl>lsii4tltttttttt Municipiul Bucureşti Primăria Sect. IV Verde Serv. Administrativ No 22394/3682 B. Publicatiune Se aduce la cunoştinţa gene­rală că în ziua de 23 Octombrie 1935 orele 11 Vi, se va ţine lic­­­taţiune publică cu oferte în­chise pentru închirierea partimentului No. 8 din Banu Manta, pe timp aprobate şi până la 1 An 1936, cu de­stinaţiunea, pe comerţul de macelărie. Garanţia provizorie" de iar cea definitivă este de în numerar. Chiria, iniţială este de 41 lei anual. Orice alte informaţi,uni dau zilnic la Serv. Ad-tiv în Elefterescu No. 2 Art. 88—110 din L.C.P. i aplicabile acestei Ucitaţiuni Primar, (ss) Al. D. Mata] Şeful Serv. Ad-tiv, (ss) George Buzdu

Next