Universul, ianuarie 1936 (Anul 53, nr. 16-30)
1936-01-17 / nr. 16
re.1 Anul al 53-lea Nr. 16 Vineri 17 Ianuarie 1936 Kipling Un mare scriitor al omenirei, a fost sărbătorit de întreg Imperiul Britanic, iar acum într’o boală rea a trecut poate spre împărăţia gândului, unde talentul îi făgădueşte viaţă de veacuri. A fost o ciudată apariţie acest talent apărut în colonii cu o sprinteneală, o frăgezime aproape sălbatică. Izbutea cum numai fabula mare a ştiut pe vremuri, să dea suflet grăitor tuturor jivinelor din codrul fierbinte, câte îşi agonisesc în şiretenie sau vicleşug hrana, se apără de vrăjmaşi, pândesc sau îşi apără puii, învăţând cuminţenie străbună din acea Carte a Firei, pe care scriitorul a numit-o legea din junglă. Talentul de a însufleţi trecut şi închipuire, îi dădea putinţa să făurească neîntrecute poveşti adevărate. O locomotivă hodorogită pufăind pe o linie din Indii, trăia sub condeiul lui, cât înţelepciunea elefantului şi viclenia panterei, iar scrisul se înălţa din ţara fachirilor cu o măreţie de epopee. Astfel Kipling a făcut să fie cunoscută şi iubită India. însemnările noastre privesc de obicei fapte şi gânduri româneşti, ne-ar fi însă greu să ocolim clipele când reculegerea aţinteşte toate privirile spre marile genii ale lumei. Şi azi vom înţelege în măruntele noastre puteri lipsuri şi dorinţe întristate. Când oare se va naşte la noi cel ce va şti să destăinuiască viaţa din codrii Carpaţilor şi din bălţile Dunărei, aşa ca voinicul pe care îl pomeneşte de atâtea ori basmul pentru că ştia limba fiarelor şi a păsărilor? ADRIAN MANIU Dispariţia racilor ” După părerea profesorului Raphael Dubois, de la facultatea de ştiinţe din Lyon, meii au tendinţa să dispară de pe continentul nostru. Micşorarea numărului lor s’ar datori curăţirii lacurilor şi carnalurilor cum şi folosirii foarte mari a cursurilor şi căderilor de apă de urinele electrice. Pe de altă parte, numeroase întreprinderi industriale au contribuit la alterarea apelor în care trăiesc racii. In ultimul timp, pretinde savantul specialist, un fel de furunculoză a decimat racii într’un mare număr de ţări; aceatstă boală le-a fost tramsmiisă de uimii peştişori cu care se hrănesc, dar pentru care furunculoza nu pare să fie atât de periculoasă ca pentru racul diri Europa. In căutarea lui Redferry ! Se anunţă din Panama că au fost terminate acolo toate pregătirile unei expediţii care trebue să se afunde în jungla Guyianei olandeze, spre a căuta pe aviatorul american Redfern, dispărut acum opt ani şi ale cărui urme ar fi fost regăsite de curând. Expediţia, deşi foarte modernechipată, nu va folosi avionul, ci simple bărci indiene. Jungla este foarte bogată în cursuri de apă, dar nu totdeauna pot aterisa hidroavioanele pe suprafaţa lar. Drept daruri pentru indienii sălbateci pe care îi vor întâlni în cale, exploratorii duc cu ei cuţite, mărgele şi tuburi cu pastă de dinți. Un menu secular ! O veche şi tradiţionalistă asociaţie profesională din Anglia, numită „Clubul bunilor măcelari“ respectă cu stricteţă, de 107 ani, aceiaşi listă de bucate la toate întrunirile membrilor. De peste un secol se serveşte la mesele prevăzute în statutul asociaţiei: stridii, supă de broască ţestoasă, rasol de calcan, friptură de berbec şi îngheţată. Nici odată, nici un membru nu s’a plâns de această maidiiţională monotonie. a Ora de teorie Echipa naţională de foot-ball a Franţei pune la punct câteva amănunte înainte de întâlnirea cu echipa Olandei. | cu memoria ideeu Of din . Citim în „UNIVERSUL” 16 Ianuarie 1887 : — Creditul de cinci milioane cerut de ministerul de război va fi astfel împărţit: trei milioane pentru echipamente şi două milioane pentru material de război. · S’a hotărât să se lumineze cu gaz şi cheiurile Dâmboviţei din Capitală. ROMA. — Se anunţă că supuşii germani care se află în Italia au fost avizaţi să stea gata de plecare pentru că în tot momentul pot fi chemaţi în cadrele lor militare. r= BELGRAD. — Di întrunirile militare din urmă, care au avut loc la Belgrad sub preşedinţia ministrului de război, s-a constatat că armata sârbească e toată prevăzută cu puşca nouă adoptată de curând. Se lucrează cu activitate la sfârşirea noilor fortificaţii de la Kladova. Aceste lucrări sunt făcute în vederea unui război posibil în care Rusia va fi angajată şi pentru a împiedica pe români să ocupe poziția aceasta. SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun. Menu: şuncă; civet de vlecei gratinaţi; brânză ; prăjitură Malakoff; fructe. Prăjitură Malakoff: Se amestecă 125 gr. unt proaspăt cu 125 gr. zahăr pisat şi 250 gr. picromigdale, pisate mărunt; se bat apoi ca zăpada 3 albuşuri de ouă şi se amestecă uşor în pasta de mai sus. Se garniseşte o formă cu pişcaturi de şampanie, tăiate în jumătăţi, şi îmbibate cu un sirop vaniliat, bine legat. Preparaţia prăjiturii se răstoarnă în forma garnisită şi se pune la rece până a doua zi, când se serveşte prăjitura MoTjakaff; aceasta trebue acoperită cu o omletă cu, cremă de vanilie rece şi lichiie pure , do 1dă, la care se întrebuinţează cele 3 gălbenuşuri rămase. Şerbet de zahăr ars : Se rumeneşte într’o tingire foarte curbaită 500 gr. zahăr, se stinge cu 1/2 litru de apă şi se topeşte apoi, în preparia,ţiie 1 kg. de zahăr pisat şi o bucată de vanilie. Se pune la fiert, la foc domol, se lasă apoi să fiarbă mai tare în clocote şi se leagă ca la şerbet. După ce s’a legat suficient, se scoate dela foc şi se lasă să se răcească; apoi se ia şerbetul la frecat; către sfârşit, după ce s’a bătut, se adaugă o picătură de zeamă de lămâie, ca să nu se zaharisească. Concurs de bridge la New- York In timp ce şampionii joacă, spectatorii urmăresc partida observând cărţile de joc enorme care reproduc fazele jocului Modernizare pe toată linia ,iar din Brighton, cu frac și juban, se cîuce la lucru pe icletă. Cercul alb, cusut pe spate, servește drept semnul pentru vechiculele care vin în urma lui. DECAZIPO-HÂIN£ Intr’un magazin Inltr’umul diin elegantele magazine de pe calea Victoriei şi-a făcut apariţia o droammă , nostimă, tânără şi extrem de I nervoasă. I s’au etalat în faţă toate stofele din toate rafturile. Clienta însă asvântea priviri sfidătoare, debborânidu-se nemulţumită. Vânzătoarea suporta totul, cu o răbdare demnă de invidiat. La un moment dat, clienta apune ceva care scoate din sărite pe vânzătoare şi începe să apostrofeze pe frumoasa clientă. Aceasta însă, suffiriiind şi ea epitetele obişnuite, a părăsit este citativ magazinul. Domnul Gogoriţă, patronul magazinului, exasperat că o vânzătoare răspunde pe un ton obraznic unei cliente, i se adresează imperativ: _— Dctmmişciairă, oare nu ştii, că înainte de orice, trebue să fii politicoasă cu toate clientele? Deviza magazinului meu a fost întotdeauna şi este politeţea. Te rog foarte mult ca de acum înainte să ştii să te comporţi. — Domnule Gogoriţă, a răspuns vânzătoarea, dar doamna aceea ne-a adresat cuvinte extrem de tari. — Ce anume ?— A spus că suntem o cloacă de escroci şi-o bandă de bandiţi!... — Bandă de bandiţi? — Desigur! — Şi ce dorea doamna aceea să cumpere ? — Un sfert de metru de catifea. — A, da. Este o insultă și bine ai făcut că i-ai răspuns. De la un metru in sus însă, nu există insultă pentru noi. REQFS. Bursa politică Alegerile prezidenţiale se apropie din nou la orizontul politicii americane. Bursa prinsorilor a şi început să funcţioneze. După câte se comunică, preşedintele Roosevelt — care îşi va pune candidatura spre a fi reales — cotează destul de ridicat : 10 la 1. Hoover nu stă prea strălucit: doar 3 la 1, iar senatorul Borah 4 la 1. In sfârșit, ultimul candidat este deputatul Hamilton Fish. El cotează 100 la 1. Oceanul salvator Tony Zybosko, unul din ultimii locotenenţi ai vestitului gangster Al. Capone, rătăceşte de câţiva ani fără rest pe oceanul Pacific, dealungul coastelor apusene ale Mexicului. Dela arestarea lui Capone, Zybosko trăia într’o veşnică groază, astfel că s’a hotărît într’o bună zi, în 1933, să-și cumpere un I yacht, spre a fi la adăpostul I gloanţelor dușmane. Dela această dată prietenul lui Capone n’a mai călcat pe uscat; spre a se reaproviziona el ancorează din când în când intr’un punct părăsit al coastei mexicane, unde cei trei marinari ai echipajului debarcă în căutare de alimente şi de apă. îndată ce aprovizionarea s’a făcut, Zybosko pleacă din nou în larg; marinarii din jurul lui n’au voe să fie înarmaţi, şi singur gangsterul rătăcitor posedă o mitralieră de care nu se desparte nici ziua, nici noaptea. Aţi ştiut? Unele sate din Elveţia, din cantonul Tibcino, îşi mai comunică şi astăzi veştile cu ajutorul clopotelor de biserică, trase după un cod special. Pomul de care Gristofor Columb şi-a legat vasul la Santo Domingo, în Ahile, cu ocazia uneia din călătoriile sale de descoperire, mai trăeşte şi astăzi ; cu toate că era de mai multe ori centenar pe timpul lui Columb, giganticul arbore rodeşte încă. Este vorba de o esenţă tropicală care dă un fruct asemănător unui bob de fasole uriaş. Vestitul parlamentar englez, William Hamilton, din secolul al 18-lea, era cunoscut pentru mutismul pe care-l păstra luni de zile. Hamilton a ținut însă odată un discurs de nu mai puțin 15 ore, discurs considerat ca una din cele mai logice și elocvente cuvântări rostite vreodată în parlamentul englez.tf- Geizerii parcului Yellowstone Geizerii sunt, după cum se ştie, vulcani de apă. Ei nu se găsesc decât în unele regiuni ale globului: Islanda, Noua Zeelanda şi Statele Unite. Aci, pe o întindere relativ redusă, in parcul naţional Yellowstone, sunt concentrate 3500 de izvoare de apă fierbinte, din care 80 dau naştere la geizeri. Dintre aceştia unul erupe în mod exact, la 65 de minute odată ; altul, denumit „Marele geizeer" intră în activitate la 32 de ore odată, aruncând la o înălţime de 60 de metri o coloană de apă de 2 metri diametru, pe când vaporii de apă se ridică până la 300 de metri. „Excelsior“, cu un crater de 100 de metri, dă naştere la o trombă gigantică de 90 metri înălţime şi 20 metri lărgime. Geizerii constituesc una din curiozităţile cele mai impresionante ale renumitului parc Yellowstone din Statele Unite. UNIVERSUL Mi-am uşurat bătrâneţea, mi-am recăpătat sănătatea, ne scrie d. C. Georgescu, comerciant din Turnu-Măgurele, str. Căp. Stănciulescu No. 12, apoi continuă: Sunt în vârstă de 71 ani. Am suferit ani de zile de stomac şi de ameţeli, cari mă reţineau la pat, cât şi de arsuri sufocante şi necontenite gaze sub piept. După 2 flacoane de Gastro D., m’am restabilit complect. Drept recunoştinţă, l-am recomandat tuturor acelora, cari mă întrebau cum de sunt azi sănătos tun, când înainte, eram atât de grav bolnav? A- ‘ poi scrisoarea se termină cu cuvinte de mulţumiri şi de recunoştinţă. De aci poate vedea oricine cauza pentru care Gastro D. a prins printre suferinzi rădăcini atât de adânci. Pentru că efectul curativ e atât de mare, încât şi un om bătrân poate spune că „Gastro D.“ i-a uşurat bătrâneţea. Ramburs lei 130 la Repr. G-rală Farmacia Thouss București, Calea Victoriei 124. De vânzare la farmacii: 2300 44-4 4 4 4444 4 4 444 4 4 444 4+44 4 ANTEPROECTUL VALER ROMAN ŞI MEŞTEŞUGARII Ministerul muncii anunţă printr’un comunicat, că d. Valer Roman primind observaţiunile făcute anteproectului d-sale de către „organizaţiile profesionale“ va proceda zilele acestea — azi, mâine, poimâine — la redactarea definitivă a proectului de lege al meseriilor. Liber este ministerul muncii să dea oricâte comunicate. Liber este d. Vaier Roman să peregrineze în căutarea de sprijinitori ai anteproectului său. De aci însă şi până la a pretinde că „organizaţiile profesionale cele mai proeminente“ i-au acceptat anteproectul făcând unele observaţiuni de detalii, este cel puţin neserios, ca să nu spunem altfel. Când Uniunea Camerelor de comerţ şi industrie — acest înalt for profesional — de ale cărui observaţiuni guvernele sunt obligate să ţină seamă, a făcut un aspru rechizitoriu anteproectului Vaier Roman, respingându-l ca inacceptabil; când Uniunea generală a industriaşilor din România (U. G. I. R.) s’a declarat potrivnică „operei“ d-lui subsecretar de la muncă; când Sfatul negustoresc central, Casa negustorilor, „Generala“ a funcţionarilor comerciali şi Uniunea generală a funcţionarilor particulari, s-au alăturat puternicei formaţiuni de Front Comun, care cuprinde Uniunea generală a micilor industriaşi; Liga generală a meseriaşilor din România; Asoc. generală a salariaţilor industriali asiguraţi; Asoc. profesională a lucrătorilor şi lucrătoarelor specialişti în Lucru militar; Asoc. comercianţilor măcelari; Uniunea generală a meseriaşilor patroni din România; Asoc. micilor industriaşi şi meseriaşi cooperatori; Asoc. patronilor zugravi şi vopsitori; Asoc. meseriaşilor de încălţăminte; Sindicatul electricienilor; Asoc. generală a patronilor instalatori autorizaţi; Sindicatul tâmplarilor; Asoc. tapiţerilor; Sin-dicatul spălători, călcători şi borangii; Sindicatul patronilor frizeri; Uniunea fotografilor; Asoc. carosierilor şi caretaşilor; Sindicatul profesional al proprietarilor de auto-tx-autobuze; Sindicatul patronilor pictori de firme; Sindicatul patronilor croitori; Federaţia meseriaşilor şi Cercul micilor tipografi, — au declarat în meetingul ce a avut loc în seara de 17 Decembrie 1935 în sala „Roxi“ că resping „de plano“ anteproectul Vaier Roman, este, credem, neserios să se afirme şi încă de către un reprezentant al guvernului, că „organizaţiile profesionale“ şi-au dat asentimentul lor anteproectului care a stârnit atâta agitaţie în rândul masselor de meşteşugari şi că prin urmare în virtutea acestui aviz se va proceda la redactarea definitivă a proectului de lege a meseriilor. Biroul frontului comun al meseriaşilor ţine la dispoziţia tuturor celor cari au un cuvânt de spus în problema meşteşugărească, protestele pe cari toate organizaţiile de meşteşugari, funcţionari particulari şi comercianţi din Ardeal, Bucovina şi Basarabia le-au ridicat împotriva anteproectului de lege al profesiunilor. Meşteşugarii nu se vor lăsa intimidaţi de ameninţări Respectuoşi cu conducătorii, înţelegători ai nevoilor, ei sunt dârji şi gata de orice jertfă , când este vorba de apărat drepturi dobândite. Manevra de a ni se arunca între picioare plevuşcă politi- e cianistă constituită în organi- f zaţii profesionale de circumstanţă, ca şi ridicarea comisii- I lor interimare ale Camerelor de muncă la rangul de organizaţii autorizate să-şi dea avize în tot ce priveşte viaţa meşteşugărească, poate cel mult dovedi slăbiciuni, în nici un caz lipsa temeiniciei susţinerilor noastre. Congresul ce va avea loc în zilele de 26 şi 27 ianuarie a. c. la Bucureşti în sala cinematografului „Tomis“ va arăta până şi celor mai neîncrezători de partea cui se găseşte ţara muncitoare. Al. Samoil senator Un răspuns al „Rimmei“ D. ing. Ion Cătuneanu, preşedintele consiliului de direcţie al „Rimmei“, ne trimite spre publicare, următoarea întâmpinare : „In articolul „Statul şi specula produselor industriale” publicat de ziarul dv. din 14 Ian. cr., comentând articolul meu „Desvoltarea activităţii întreprinderilor „R.I.M.M.A.”, autorul articolului trage unele concluzii ce nu concordă cu realitatea, făcând un proces de intenţii. Interpretând cuvântul „coordonare” în sensul unei cârdăşii intervenite între „R.I.M.M.A.” şi industria particulară, cu scopul unic de a specula cot la cot întreaga activitate economică a ţărei, face o mare eroare. Prin coordonarea intervenită s-a fixat activitatea industrială a „R.I.MM.A.-ei” în această epocă de desvoltare industrială, arătând ce va lucra, spre a feri în viitor diferiţi capitalişti ce ar dori să facă investiţiuni ce s’ar baza pe utilizarea materiilor prime ale „R.I.M.M.A.-ei” să nu-şi rişte capitalurile, „R.I.M.M.A.” înţelegând să-şi industrializeze singură, cea mai mare parte din materiile prime ce posedă. In acelaş timp „R.IM.M.A.” fiind o industrie de stat şi posedând întreaga gamă de materii prime necesare Apărărei naţionale a ţinut să-şi arate ferma hotărîre de a contribui într’un mod cât mai larg la această operă de înzestrare a armatei, în investiţiunile ce se vor face ţinându-se în special seama de acest deziderat. Deci, această coordonare, ce a îngrijorat atât de mult pe autorul articolului mai sus indicat, s’a rezumat în a se arăta de către „R.I.M.M.A.” ce intenţionează să facă, urmând ca celelalte industrii să-şi organizeze programul ţinând seama de activitatea ce o va avea „R.I.M.M.A.” In ce priveşte afirmaţiunea mea „că preţurile medii ce se obţin azi pentru produsele lui minate, dând o rentabilitate îndestulătoare chiar în ţările industriale ce au un standard de viaţă ridicat, cu atât mai mult fac posibilă în ţara noa- stră o asemenea investiţie fără I risc, asigurându-ne în mod larg o rentabilitate ce va sa- tisface şi pe cei mai aprigi apă- , rători ai banului public etc.”, socotesc că iarăşi s’a grăbit trăgând concluzia că „mai ştiam că Statul e un rău ad- . ministrator, un prost comer- j ciant şi un nepriceput indu- ‘ striaş, care nu ştie să-şi gos- j podărească avutul. Totuşi, dacă face sacrificii cu întreţinerea unei industrii de Stat, este toc- mai pentru ca să pună frână speculei, etc.“... Rentabilitatea unei industrii este în funcţiune de preţul de cost şi cel de vânzare — ori, poate avea un preţ de cost mai redus şi ca atare reducând şi preţul de vânzare, beneficiul va fi acelaş. Condiţiile speciale în care va lucra „R.I.M.M.A” la oţelăriile din Hunedoara va putea obţine un preţ mai re-dus de cost şi pe de altă parte având independenţa completă în vânzarea produselor, va putea fixa preţul de vânzare ast ,fel, ca având totuşi o rentabilitate largă, consumatorul să beneficieze de o scădere a preţului. O dovadă o constitue tocmai scăderea preţului pe piaţă la tuburile de fontă de la 14 lei kg. la lei 9,50 kg. şi a saboţilor la C.F.R. de la lei 7 kg. la lei 5,10 pro kg, „R.I.M.M.A.” având totuşi rentabilitatea necesară, fapt pe care autorul articolului nu l-a cunoscut. In ce priveşte afirmaţiunea „că Statul este un nepriceput industriaş, care nu ştie să-şi gospodărească avutu!“, rezulta- tele obţinute la „R.I.M.MA.” fac iarăşi dovada contrarie. Mărirea producţiunei în proporţie de 400% faţă de 1931, dovedirea practică a utilităţei diferitelor investiţiuni făcute, excedentele obţinute în 1934 şi în special în 1935, excedent ce se va cifra la cca. 45 milioane lei, dovedeşte că, chiar la o întreprindere de stat, când există dorinţa de înfăptuire, dorinţa de muncă, cinste şi entuziasm, Statul industrial poate fi tot aşa de bun gospodar ca şi orice particular. Vă rog, domnule director, de a da publicităţii acest răspuns spre a feri opinia publică de a ni se atribui intenţiuni ce nu avem. Cu deosebită stimă Ing. I. Cătuneanu N. R. Alarma dată de noi este îndreptăţită, fiindcă pericolul cartelurilor, cari au monopolizat toată viaţa economică, este foarte mare. Am semnalat primejdia „coordonării“, tocmai spre a feri o instituţie de stat, care are menirea să vină în ajutorul publicului consumator prin concurenţa preţurilor, să cadă în mrejele ademenitoare ale cartelului şi împreună să speculeze mai departe publicul. Aşteptăm ca asigurările date să devină fapte, astfel ca, printr-o bună organizare, raţionali- i zarea cheltuelilor de producţie şi o politică economică naţională de protejare a consumatorului, industria de stat cu o conducere înţeleaptă, să justi- fice speranţele noastre şi sa- j orificiile făcute de contribua- I bili. Totuş, vom urmări pe viitor această activitate, astfel ca, dacă se va abate de la angajamentele luate şi ,,Rimma“ va face un cartel cu industria particulară, să-l prevenim, spre a putea împiedeca la vreme o tovărăşie primejdioasă pentru viaţa economică a ţării. t s in* Tratamentul impotenţei „A biciui organismul, nu înseamnăa-lvindeca”, a spus odată marele Charcot şi acest adevăr nu se aplică nicăeri mai bine ca la tratamentul impotenţei. Deaceea se recomandă cura cu tabletele Reton, care redau persoanei slăbite vigoarea tinereţei. Efectul Retonului se observă deabia în ziua a treia a tratamentului, ceea ce dovedeşte că betonul nu este un simplu excitant, ci un medicament, care acţionează puternic asupra cauzelor impotenţei. Acest efect însă se menţine puternic în tot timpul tratamentului şi stărue 8—10 zile după întreruperea acestuia. De aceea persoana, care vrea să fie în permanenţă în deplina posesie a forţelor sale, trebue să facă un tratament cu Beton, care să dureze 21 zile, iar după o pauză de nouă zile să reînceapă tratamentul, şi aşa mai departe. Preţul unui tub cu 25 pastile Lei 88. De vânzare numai la farmacii si drogherii. Reprezentant general E. & L. Cioară, str. Stelea 23. 1152 +44 4 4444+4+4+44+4+444+44444444 ♦ M M M ♦ ♦ ♦ 44 44 44+4- DUOQDi 44444444444444+++44+444- •♦♦»44t4444t444tf«t»444t CITIȚI Biblioteca agricolă ziarului Universul A A A a A A * A * AAAAAAAAAAAAAj TTtTTTtTTtTttttTTTTTTT Un preot armeano-catolic trece ia ortodoxism Gherla, 14 Ianuarie Tânărul preot armeano-catolic I. Lubai, din localitate, Sonţindu-se jicnit de unele acuzaţii aduse de credincioşii armeni, a trecut la cultul ortodox. Cu toate sforţările depuse de parte din arrmeni, de a reveni asupra hotăririi luate, fostul preot a rămas neînduplecat. Spre a rupe definitiv cu preoţia, fostul preot s’a căsătorit cu d-ra Scurtu, profesoară, cununându-se la biserica ortodoxă. Acest fapt a produs o vie nelinişte în rândul armenilor, care se văd astfel părăsiţi chiar de conducătorii lor sufleteşti. Impotenţa ??SDr.LUPULOVER Specializat la Viena şi Praga^Raze X Diatermie,inalla frequenta. analize I Consult 102 si 58.Duminică 1012 54.Calea Victoriei.54 vis-a-vis de Teatrul National W. A.22.44 mm&JWmsmamMBBB Dr. I. MITULESCU PECIALIST IN BOALE DE PIEPT Dă consultaţiuni şi face examinări cu Razele Röntgen în Strada Oituz 19, Et. I, între orele 10-12 (afară de Duminică). 115 Dr. Em. DORNA Medic de spital, Str Sfinților 1NTERNE $I SEXUALE vindecă : IMPOTENTA NEURASTENIA SEXUALA, SIFILISUL etc. Consult. 10—11 si 4—7. 17 4-4-44-44 44-44-4-4-4-44444-4-44-44 La cabinetul medical „SALVATOR“ vechii specialişti din 1906 vindecă radical şi fără durere u hmmMm CRONICA prostatite, metrite, ovarite, prin d’Arsenvalizare (metoda dr. Roucayrol din Paris) Electroliză pentru stricturi de Piele şi SISills Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI teacfils Viassermann şi lYleinxire ULTRAMIUROSCOPIE p. cunoaşterea şancrului s.filitîe Cons. 11-I şi 6—9 tel 3.20..15 9. PASAG1UL ROMAN, 9 aproape Palatul Regal Bucureşti Intrare discretă 1 ♦444444»»44444*44444«44« D/DTJ2UGE&EA BÂTÂTU&kojZ ESTE OxteMsei ^ LA DEOOMERII ysi FARMACII* a FABRICA ROMÂNA DE CLOPOTE POLICANDRE SI SFEŞNICE BISERICEŞTI NICOLAE EGNESCU&FIU Furnizorul Curţii Regale şi al Sf. Patriarhai Bucureşti Splaiul Unirii 73 — Telefon 394.64 Sucursale: Craiova, Chişinău Rădăuţi, R. Vâlcea, Bălţi. Numai vizitând cea mai mare expoziție din ţară, de clopote, policandre şi sfeşnice veţi putea obţine o calitate superioară şi la un preţ rezonabil 65 Blenoragia sifilis, boli de piele Catolicism şi revizionism univ. Onisifor Ghibu Conferinţa d-lui prof. Luni d. a., d. prof. Cnisifor Ghibu, de la universitatea din Cluj, a vorbit în amfiteatrul „Spiru Haret” al facultăţii de ştiinţe despre „Catolicism şi revizionism“ în cadrul ciclului de conferinţe organizat de secţia studenţească a Ligii Antirevizioniste. D-sa îşi începe prelegerea arătând că în Ungaria catolicismul nu este numai o religie, ci o forţă întrebuinţată în scopuri politice. In lupta noastră împotriva revizionismului, înţelegem să combatem orice tendinţă îndreptată împotriva României — spune d-sa — chiar când intenţiile maghiare sunt ascunse în ospitaliera credinţă a catolicismului. Faţă de atitudinea constantă a catolicismului de la noi şi din alte părţi, ungurii au înteţit o propagandă sistematică în sânul religiei lor, pe care vor s-o transforme din operă de cult interior în instrument de propagandă revizionistă. Catolicismul din Ungaria are în fruntea sa pe cardinalul Justinian Serédy, supranumit „Benjaminul Papei”. Şeful bisericii maghiare este socotit ca un conducător al destinelor naţionale ungureşti de refacere a vechei Ungarii milenare. El se înfăţişează, în mod oficial, ca şef al catolicismului de pe întreg teritoriul Ungariei antebelice. In almanahul catolic maghiar, care apare la Budapesta, ca publicaţie oficioasă a bisericii catolice, se găsesc înşirate, alături de eparhiile catolice din Ungaria, nu numai eparhiile romano-catolice din Transilvania (Alba Iulia, Timişoara, Satul Mare şi Oradea), ci şi mitropolia greco-catolică română a Blajului şi episcopiile greco-catolice de Gherla, Oradea şi Lugoj. Societăţile catolice din Ungaria caută să facă propagandă în toată România, lucrând prin emisari veniţi de la Budapesta. Catolicismul din Ungaria s-a conturat, în timpurile din urmă, în forme naţionale deosebit de curioase. Isus Christos, în teologia politică a Ungariei, nu este înfăţişat ca fiul lui Dumnezeu şi mântuitorul lumii, ci ca fiul patroanei Unga- I riei şi ca salvator şi restaurator al Ungariei milenare. In onoarea acestui Christos, ei organizează grandioase „marşuri triumfale" pe Dunăre, câştigând pentru asemenea exibiţii o serie de reprezentanţi ai catolicismului universal, pe cari încearcă să-l mobilizeze, astfel, pentru scopurile politice ungureşti. Dacă mişcarea revizionistă maghiară a avut răsunet în unele ţări acest fapt se datoreşte într-o mare măsură presei catolice ungureşti, care a reuşit să facă simpatică, prin exponenţii ei, problema refacerii Ungariei, pe care o prezintă ca pe o problemă a catolicisimului. însuşi sf. Scaun de Roma a fost pus în cumpănă de mirajul catolic unguresc, prezentat cu multă dibăcie de revizioniştii de la Budapesta. De aceea ar trebui întotdeauna ea, privind problema catolicismului Ungariei de azi, să ştim să deosebim virusul şovinist care caută să-l pătrundă, pentru a înşela popoarele şi pentru a-l face în loc de propovăduire a binelui un veşnic îndemn la rău şi nedreptate. D Mircea Pătărlăgeanu, în numele secţiei studenţeşti a „Ligii", mulţumeşte d-lui prof. Onisifor Ghibu, pentru că a înţeles să răspundă tocmai de la Cluj, invitaţiei făcute, pentru mult documentata conferinţă şi pentru că d-sa, ca , profesor, a înţeles să facă din catedră un apostolat. Asigură pe d. prof că îşi însuşeşte programul expus de d-sa și-l va aduce la îndeplinire cu orice risc. ^♦♦4-4-4 A/WWS. Vânători, silvicultori şi brigadieri Procuraţi-vă broşura de Elr. R. I. Câtinescu în Biblioteca agricolă a ziarului Universul 20. 311 Ea va îndrumează la cunoaşterea vânatului şi a urmelor lui. Cereţ-o pretutindeni. Preţul II Idi.