Universul, februarie 1936 (Anul 53, nr. 31-45)
1936-02-01 / nr. 31
Amil al 53-lea Nr. 31 Sâmbătă 1 Februarie 1936 tizicate. PARCUL NAŢIONAL O muncă binecuvântată însănătoşeşte şi înfrumuseţează Capitala. Au început să fie secate mlaştinile unde boleau frigurile şi parcuri noi vor fi dăruite odihnei. Aceste grădini de mult aşteptate, şi pajiştile lor, vor fi fără îndoială cea mai mândră podoabă. Dar parcul naţional pe care îl aşteaptă viitorul cuprinde în plănuire şi arenele trebuitoare educaţiei fizice, şi ar putea să aibă sub ocrotire un sat model cu toate îmbunătăţirile pe care e în stare să le dea progresul şi toate calităţile pe care le-a păstrat ţara. , Ar fi un colţ de ţară prefă- ' cut în expoziţie permanentă — dacă luând exemplu din cele ce au făcut echipele monografice regale prin toate provinciile, am căuta să încercăm tot ce poate face oraşul în bine pentru sat. Că prea mult s’a vorbit de influenţa nefastă pe care orăşenii o au uneori asupra plugarilor, şi prea puţin s’a încercat învederarea binefacerilor evidente pe care în progres înţelept oraşele pot să le dăruiască satelor. Tot în acest parc naţional ştim că se pot strânge şi orănăul acele frumuseţi câre ca într’un muzeu sub cerul liber ar fi in stare să stea fără stricăciune. Ar fi o viaţă nouă înzestrată cu etnografie în privinţa portului românesc şi ar mai fi să încercăm a da acestui gândit colţ de rai, toate acele desăvârşiri câte ar face să fie cât mai atrăgător pentru sănătate şi învăţătură. Nu ii mai doresc iar cârciumi cu mititei nici restaurante de speculă, ci feeria adevărată a unei noi însufleţiri. Adăposturi pentru păsări şi animale câte până acum au trăit prigonite la noi, şi ocrotire chiar pentru unele flori ale câmpului şi codrului, pe care puţini le mai preţuiesc. E fireşte o pregătire grea şi o minune ce nu se poate împlini prea repede — dar drumul spre înfăptuire a început. ADRIAN MANIU •mA» DUPĂ NINSOARE Un caz rar Se întâlnesc adesea cazuri curioase de omonimie şi nu e rar să citeşti in ziare o notiţă ca aceasta : „D. X. ne roagă să facem cunoscut că nu are nimic comun cu omonimii său d. X. compromis... etc.“. Iată acum cel mai curios caz de amantele cunoscut vreodată. In 1664, o corabie s’a scufundat lângă Nouia Galie de Sud. Un singur pasager a fost salvat şi el se numea Hugh Williams. In acelaş loc, în 1765, şi apoi în 1820, s’au scufundat alte două corăbii. De fiecare dată un singur pasager a scăpat cu viaţă din catastrofă şi de fiecare dată el se numea Hugh Williams. E nevoie să mai spunem că nu era acelaș pasager? E adevărat că Hugh Williams e un mame saxon tot atât die comuta ca și Ionescu la noi. Patinoarul olimpic din Garmisch este curățat metodic de zăpadă. ■o o—— oftarea, de sui. Citim în UNIVERSUL din 31 Ianuarie 1887 : = S’au luat măsuri ca să se restabilească în grabă circulaţia pe toate liniile noastre ferate. Comunicaţia telegrafică, cu tot viscolul, e liberă în toată ţara . = Tronul „Fulger“ a venit din Constantinopol cu o întârziere de 1 20 de ore, din cauza întreruperii comunicaţiei pe Dunăre. ss Constantinopol. — Bazele principale ale Invoelil ce sir Diomond Wolf este însărcinat de a o propune Porţii în chestiunea egipteană sunt următoarele: Autonomia şi neutralitatea Egiptului sub suzeranitatea sultanului; desfiinţarea în Egipt a regimului capitulaţiilor; libertatea transitului în canalul de Suez. Dacă puterile vor primi această înţelegere angloturcă pe bazele de mai sus, guvernul englez va retrage trupele britanice din Egipt. Insectele aulor , limba Naturaliştii susţin că atât albinele cât şi furnicile posedă diferite mijloace de a-şi coi mimica, unde evenimente privitoare la traiul comun. Astfel albinele, când găsesc o rezervă importantă de polen, încep un fel de zbor în cercuri care dă să înţeleagă tovarăşelor lor că trebue să vie şi ele în aju- tor. Furnicile dau uşor alarma când trebue să-şi strângă rân- durile în contra unui inamic comun. In Venezuela s’a des- coperit acum o specie de viespi cari trăesc in asociaţii şi cari fac cu o parte a trupului mişcări ritmice, bine determinate, când este vorba să îndemne Insectele rămase In cuiburi să plece după hrana necesară întregii comunități. Cel mai mare duşman al femeii E zahărul. Miss Hauek, de la colegiul de gospodărie din New- York, a stabilit după câţiva ani de observaţii şi studii că dulciurile sunt cele mai mari vinovate de îngrăşarea femeilor şi de pierderea „liniei“ elegantelor. Pentru fiecare bomboană mâncată—spune miss Hayek — o femee care ţine la siluieta sa trebue să meargă un kilometru pe jos spre a distruge prin ardere intensă zahărul introdus în organism. Un bastonaş de şocolată cere un marş de şase kilometri. Elegantele noastre cititoare să ia aminte... • M SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun. Menu : Ciorbă de paşte ; rizoto ; brânză ; gogonele cu compot de portocale. Ciorbă de peşte : Se ia partea albă de la 6 fire de praz, se toacă împreună cu 4 cepi şi se rumeneşte in 50 gr. de untdelemn înfierbântat. Se a-daugă apoi în tigae puţin us: turoi, 4 sardele de butoi, bine desărate şi tocate, 6 pătlăgele roşii (sau bulion conserve),1 pătrunjel, piper, sare şi apă. După ce totul a fiert împreu- nă o jumătate de oră, se ştire- i coaiă prin sită şi se toamă în cratiţă, iar peştele curăţat şi spălat, se pune să fiarbă în a- aceasta zeamă. Supa este cu a- I tât mai gustoasă cu cât întrebuinţăm mai multe fetei de peşte, puse împreună la fiert. Această supă se poate prepara în 4 feluri diferite : ea se fierbe cu zeamă de car- I ne, ori cu apă curată, sau cu borş, sau cu zeamă de varză. Adevărata ciorbă românească de peşte se prepară cu borş sau cu zeamă de varză. Gogonele : Se bat ca zăpada 3 albuşuri de ouă la care se adaugă 300 gr. de zahăr praf, 125 gr. de alune şi 125 gr. de migdale. Acestea din urmă se pisează, fără să fie curăţate de pieliţă. Se amestecă totul şi se face o pastă din care se alcătuiesc mici gogonele, care, tăvălite apoi un zahăr pisat, se aşează pe o tavă uşor untată. Gogonelele trebue lăsate să stea 12 ore înainte de a coace. Cuptorul se menţine călduţ, pentru ca prăjiturelele să se coacă încet şi să rămâe moale în interior. Gogonelele se mănâncă reci. Arida FANTEZIILE O splendidă toaletă „Renaissance“. Din grozăviile vieţii monahale in Tibet Regatul Tibetului este prin structura lui socială printre cele mai ciudate din câte există pe glob. Dintr’un milion şi jumătate de locuitori de sex I masculin, 500 de mii sunt că- ‘ lugări. Ei trăesc în 3000 de mănăstiri care constitue fortăreţe puternice. Şeful statului, marele Dalai Dama, este indicat de aşa - zise „semne prevestitoare“ şi este ales dintre copii din popori. De fapt puterea este exercitată întotdeauna de un urgent, care se înţelege cu ceilalţi demnitari spre a ucide pe copilul ales înainte ca acesta să ajungă la majoritate. Aşa s’a întâmplat in ultimii 100 de ani. Simgur, ultimul Dalai Lama, decedat acum 2 ani, a reuşit în tinereţe să otrăvească el pe regent şi să se bucure astfel de o lungă domnie. Cazul este unic. Călugării care constitue clasa conducătoare, sunt faţă de populaţie cât şi faţă de ei însăşi de o groaznică cruzime ; spre pildă, coş de vii pe condamnaţi în piei crude de yak, (o specie de bivol) şi expunându-le la soare obţin înăbuşirea lentă a victimelor prin strâgerea pielei care se usucă. Pe de altă parte, călugării, spre a ajunge la un grad înalt de sfinţenie, sunt zidiţi în pereţii groşi ai mănăstirilor, şi petrec în aceste groaznice celule mai multe luni şi uneori mai mulţi ani în şir, pe o unică deschizătură de 15 cm, li se împinge din când în când puţină mâncare, pe care cu o mână înmânuşată ei o trag în interior fără să audă un glas omenesc şi fără să zărească aproape vreo rază de lumină. Piperniciţi, cu ochii stinşi, cu pielea uscată, victimele acestei auto-martirizări mor adesea îndată ce sunt scoase la aer şi soare. Se cunosc pustnici care au stat zidiţi 3 anii, alţii 10 ani, fiind închişi aproape de copii în pereţii mănăstirilor. . Unul dintre ei a petrecut peste 60 de ani în această chinuitoare zidire de viu. De o rezistenţă fizică extraordinară, călugării tilbeteni sunt războinică temuţi. Ei beau fiecare zilnic, 50 de ceşti de ceai în care amestecă şi unt. Comercianţi iscusiţi, au în mâinile lor întreaga activitate economică a ţării şi întrebuinţează „brichete“ de ceai presat ca monedă de schimb. Planete locuite? Academia naţională de ştiinţe din Charlottesville în Statele Unite a terminat de curând uriaşa lucrare a recensământului stelelor. Din ca reese că numărul astrelor similare soarelui nostru este mult mai mare decât se credea până acum. Probabilităţile existenţei lunor familii de planate înconjurând aceste centre solare şi aflându-se într-un stadiu de evoluţie identic că al sistemului nostru solar, cresc în fiecare an. Apariţia vieţii pe un mare număr de corpuri cereşti pare aşadar logică, dacă nu probabilă. Enunţarea acestor ipoteze atât de pasionate se datorește perfecționărilor uimitoare ale telescoapelor gigantice construite în ultimii ani. ásra Depozitara principală a „C. A. M.-ului“ din Caransebeş, pedepsită A ASCUNS PRODUSELE MONOPOLIZATE PENTRU A PROFITA DE URCAREA PREŢULUI Caransebeş, 29 Ianuarie In urma unui denunţ, zilele trecute făcându-se o percheziţie la firma „Fraţii Polak” din Caransebeş, depozitara principală a „C. A. M.-ului pentru Caransebeş şi satele de jur, s-au descoperit la soţia coproprietarului firmei N. Pollak şi la depozitarul firmei de la fabrica de mobile din Balta- I Sărată, produse de monopol procurate înainte de urcarea preţurilor şi ascunse cu intenţia de a fi scoase mai târziu în vânzare, fapt ce ar fi realizat un venit în plus firmei, în dauna „C. A M.-ului”. D. P. Zaberca, controlorul ,,C. A. M.-ului, a dresat cu- i venitul proces-verbal de contravenţie împotriva firmei şi totodată a confiscat marfa găsită, care se cifrează la 25—50 mii lei. Faptul de a se fi pretat la o asemenea manoperă proprietarii milionari ai celei mai mari firme din Caransebeş, cari deţin atât în viaţa comercială, cât şi în Comunitatea evreiască roluri de frunte, a produs o vie senzaţie în tot oraşul.----------tot--------- Moda Aţi ştiut? Dacă toată arta care apure în ziua d© 10 Ianuarie, etapă marele uragan din bazinul de rezervă de la Faddington, pe Tamasa, ar fi vărsată în găleţi de 13,5 litri fiecare şi de un diametru de 30 cm., vasele acestea, aşezate unele lângă altele, ar constitui o linie neîntreruptă, în iconi jurând pământul de 19 ori. Această masă de apă reprezintă aproape 34 miliarde de litri. * Anul trecut torpilorul francez „Ouragan“ s-a întors avariat la Brest, în urma celui mai ciudat accident întâmplat vreodată pe nare. O torpilă trasă de torpilor în timpul unui exerciţiu, şi-a schimbat deodată cursul şi întorcându-se înapoi, a nimerit vasul in plin. Accidentul este atribuit unui defect al elicei. * In Iugoslavia a încetat din viaţă Sofia Nishtchevitch, din satul Sombor, în etate de 80 ani. Ea a fost măritată timp de 40 de ani şi a avut 16 bărbaţi. De 11 din ei a divorţat şi a sutlit celor taliţi 5* Rochie din stofă bleu-marin. Centura cerată neagră, jabet de Chine bleu şi alb. Rochie de după amiazi din mătase neagră garnisită cu aplicaţii albe, V. UNIVERSALS Lugubra descoperire din jud. Brăila UN SATE AN GĂSIT MORT PE CAMP Brăila, 29 Ianuarie Legiunea jandarmi din localitate a fost înştiinţată că pe teritoriul moşiei Eforiei spitalelor civile din apropierea com. Gura Călmăţui, nişte săteni cari se întorceau dintr’o comună învecinată, au găsit pe câmp, oribil mutilat, cadavrul unui necunoscut intrat în putrefacţie, ce avea mai multe lovituri de cuţit şi au înştiinţat postul de jandarmi. Un plutonier însoţit de doi jandarmi, venind la faţa locului, au stabilit că victima e un bătrân îmbrăcat în haine ţărăneşti, un etate de 60—65 ani şi că prezintă numeroase lovituri de cuţit şi urme lăsate în jurul gâtului de o frânghie. Asupra lui nu s’a găsit nici un act, astfel că nu i s’a putut stabili identitatea. Se crede că victima e un cioban din Transilvania păzitor la cele unui econom de vite din bălţile Dunării, asasinat de tâlhari spre a fi jefuit. Cercetările continuă. -------x oo x------ Jefuitori prinşi la Galaţi Galaţi, 29 Ianuarie Pe şoseaua Galaţi-Independenţa s-a săvârşit un atac banditesc, a cărui victimă a fost agricultorul Teodor Sandu, care transporta mărfuri in valoare de 30.000 lei pentru comerciantul G. Darabană. Poliţia judiciară a descoperit astăzi pe autorii jafului. Ei I sunt Tănase Dumitrescu din Galaţi, Valea Ţiglinei şi solda- I tul marinar Panait Droşoiu. I Hoţii au mărturisit că mărfu- I rile furate le-au dus la locuinţa pensionarului militar Gheorghe I Rusu, din valea Ţiglinei. --------ooOOOoc------ Arestarea unor falsificatori de monede Buzău, 30 Ianuarie Vestiţii falsificatori de monede Marin Stan şi Constantin Băgănescu, din Glodeanurile , Siliştea, cari au falsificat mai multe monede de 5,10 şi 20 lei, fiind arestaţi, au fost inaintaţi parchetului. I Cabinetul II de Instrucţie e-miţând contra lor mandate de arestare, acestea au fost confirmate de tribunalul local s. N. Falsificatorii au fost depuși la arestul preventiv. -------x oo x------- I Şedinţa consiliului judeţean din Covurlul CE-I CU DEFALCAREA COMUNELOR ? Galaţi, 29 Ianuarie La prefectura de judeţ s’a ţinut azi dimineaţă şedinţa consiliului judeţean de sub preşedinţia d-lui Vasiliu Bolnavu. S’a luat în discuţie plebiscitul locuitorilor din comunele Oancea, Rogojeni şi Vădeni, toate pe malul Prutului, care refuză să se alipească judeţului Cahul, aşa cum a cerut consiliul judeţean de acolo. Se ştie, că trei comune din jud. Cahul au trecut la jud. Fălciu şi spre a nu-şi pierde din teritoriu, consiliul judeţean din Cahul a cerut ca trei comune din Covurlui să fie alipite acelui judeţ. Ministerul de interne a sugerat ideia unui plebiscit al cărui rezultat a fost comunicat printr’un raport. Consiliul judeţean a luat apoi in discuţiune chestiunea şoselelor din Covurlui, cari au devenit impracticabile datorită ploilor din ultimele zile. S’a decis să se cumpere noui materiale în valoare de peste 1 milion. Consiliul a discutat cererea locuitorilor din Mastacani, cari au arendat o baltă cu 33.000 lei, dar care anul trecut n’a avut nici apă și nici stuf. Locuitorii au cerut reducerea arendei, care li s’a scăzut la 20.000 lei S’a aprobat 10.000 lei pen- t tru repararea şcoalei primare din satul Mânăstireni şi după ce s’a rezolvat şi alte lucrări de ordin administrativ, şedinţa 2 s’a ridicat Relaţiile comerciale dintre România şi Grecia Ce trebue făcut pentru vinerle exportatorilor de ch Galaţi, 29 Ianuarie Dificultăţile exportului de cereale şi cherestea în Grecia — in urma noilor măsuri luate de guvernul din Atena — preocupă in cel mai înalt grad cercurile noastre comerciale. Exportatorii, întruniţi la Camera de industrie şi comerţ din portul Galaţi, au arătat — pe larg — ce trebue făcut pentru intensificarea relaţiilor comerciale între cele două ţări, propunând o serie de măsuri ce ar trebui imediat luate de ambele ţări. Discuţiunile au dus la întocmirea unui memoriu, care a fost predat ministerului de industrie şi comerţ. In acest memoriu se arată, între alele, că se impune lichidarea drahmelor blocate, nu pe cale de import de mărfuri, ca trecutul să nu mai apese asupra tranzacţiilor viitoare cu Grecia şi ca relaţiile să fie reluate pe cale normală. Pentru operaţiunile viitoare să se scoată petrolul din cota de compensaţie după cum s’a obţinut acest lucru şi în Egipt, iar restul exportului să fie plătit, parte in devize forte din valoarea mărfurilor româneşti, iar parte în bonuri de casă, în proporţie reală şi maximă de absorbire a României pentru mărfurile de export greceşti, circa 250 milioane lei. Nelimitarea valabilităţii bonurilor de casă este indispensabilă şi din consideraţiunea că băncile ar refuza—cu drept tensificarea lor. — Propulerestea din portul Galaţi cuvânt — să desfiinţeze exportul nostru pentru Grecia, dacă ar exista eventualitatea ca la un moment dat aceste bonuri de casă, din cauza limitei valabilităţii iar, să-şi piardă complet valoarea. . Pentru motivele expuse mai sus, atât in convenţia dintre Grecia şi Turcia, cât și dintre Grecia şi Iugoslavia, nu este prevăzut vreun termen de valabilitate pentru bonuri de casă. ... 1 Plata mărfurilor grecești să se facă prin bonuri de casă negociabile, cum era în prima convenție. Prin sistemul liberei negocieri a bonurilor de casă, utilizabile exclusiv la plata importului de mărfuri greceşti, se face un prim pas spre libertatea comerţului atât de mult dorită de toată lumea comercială. Să se refuze cu hotărâre cererea importatorilor de a se limita valabilitatea bonurilor de casă la un termen fix, ele urmând să fie valabile tot timpul cât convenţia va fi in vigoare şi cel puţin patru luni după expirare sau denunţare. Această măsură este absolut necesară — susţin exportatorii — spre a fi puşi la adăpost de presiunea exercitată asupra lor de importatori cari şi aşa caută să coboare cât mai mult cursul drahmei reuşind chiar la aceasta graţie abundenţei ofertelor şi a lipsei de cumpărători atunci când exportatorii le-au pus la dispoziţie drahmele negociabile. Gardienii penitenciarelor se pot adresa Decizia Curţii Galaţi, 29 Ianuarie înaintea Curţii de apel s. I din Galaţi, a venit o acţiune în contencios introdusă de primul gardian al penitenciarului „Central”— I. Iacobuţă — care în 1933 a fost îndepărtat din serviciu. Procesul a avut mai multe termene în cari s’au discutat calitatea de funcţionar public a petiţionarului spre a se vedea dacă are drept să se adreseze pe calea contenciosului administrativ şi apoi problema de fond dacă erau întemeiate motivele îndepărtării din serviciu. In ce priveşte chestiunea calităţii de funcţionar public, s-a susţinut de reclamant că întrucât îndeplinea toate calităţile cerute de regulamentul corpului de gardieni ca : cetăţenia, satisfacerea serviciului militar, absolvirea şcolii de gardieni şi expirarea primului angajament de 3 ani, a căpătat şi calitatea de funcţionar public, cu cele două consecinţe : că nu poate fi îndepărtat din serviciu decât cu respectarea procedurii art. 51 a statutului funcţionarilor publici şi că are drept a se adresa în contencios împotriva actului abuziv de autoritate. In 1930 apare legea penitenciarelor, care in dispoziţiunile tranzitorii menţine pe toţi cei cu drepturi câştigate în conformitate cu regulamentul gardienilor, cu condiţiunea să fie absolvit şcoala de gardieni. Din oficiu s’au ridicat două chestiuni: 1) dacă şcoala dela yreă eşti absolvită de faca contenciosului de apel Galaţi buţă în 1928, mai corespunde cerinţelor nouei legi a penitenciarelor, sau dacă, în conformitate cu această lege, alta este şcoala ce se cere gardienilor de închisori. La aceasta, ministerul justiţiei reprezentat prin avocatul Statului, a răspuns afirmativ, că şcoala din 1928 are acelaş caracter ca şi azi. 2) A doua chestiune a fost dacă primul gardian şi comandantul de gardă, cari îndeplinesc toate condiţiunile de mai sus, capătă de drept stabilitatea prevăzută de statutul funcţionarilor publici, sau este necesară o decizie a comisiunii de numiri şi înaintări de pe lângă direcţia generală a penitenciarelor. Şi la această chestiune ministerul justiţiei a răspuns că acestor categorii de funcţionari nu se obişnueşte a se da decizii de definitivare de unde s’a tras concluzia că Iacobuţă — fost prim gardian al penitenciarului Galaţi — este funcţionar public şi deci trebue să i se aplice statutul funcţionarilor publici. DECIZIA CURŢII DE APEL Curtea a admis acţiunea lui Iacobuţă, cerând ministerului de resort să-l reintegreze în Serviciul de prim gardian al arestului „Central” din Galaţi. In ce priveşte afirmaţia de nereguli puse în sarcina lui Iacobuţă, chestiunea trebuia lichidată de comisia de disciplină de pe lângă direcţiunea penitenciarelor, după a cărei hotărire putea să fie înlăturat. Singurul ANTINEVRALGIC care nu s'a scumpit ! »♦-rv-r*-—v 1 ► t /T* A apărut în Editura „Cartea Românească“. 9,Sfânta Mare Neruşinare" Roman de George Mihail Zamfirescu O mare frescă a moravurilor româneşti şi o ilustrare tragică a frământărilor sociale din epoca primelor începuturi de conştiinţă a masselor. 2 volume compacte, 680 pagini. _________________________ 1125 Mişcarea portului Constanţa PE ZIUA DE 29 IANUARIE VAPOARE INTRATE ; Ceres, olandez cu 336 tone diverse diete Amsterdam ; Budapest, maghiar cu orez diete Alexandria; Pont Euxin, cu 115 tone pies erode diete Galaţi. Tancuri venite să încarce produse petrolifere : Georgia, ilba Sitan dela Veneţia ; Rosario, italian dela I Neapoli. VAPOARE PLECATE : Andros, german ou 950 ticne mărfura. ger nemaile la Hamburg ; Ceres, olandez dela, Amsterdam. ooooooo- Crimă pentru doi porumbei Craiova, 29 Ianuarie Comuna Coșovenii de Jos (Dolj) este una din comunele în cari se comit anual cele mai multe crime, majoritatea fără vreun mobil serios. O nouă asemenea crimă a fost săvârșită azi, în acea comună. Băiatul Pavel Al. Feraru, zis Nicu, s’a luat la ceartă cu copilul Stan R. Oprişor, pentru doi porumbei pe cari copilul n’ar fi voit să-i înapoeze. Fără multă vorbă, Pavel Feraru a scos un cuţit şi l-a înplântat in tâmpla copilului, lăsându-l mort pe loc. S’a raportat cazul parchetului. D. prim procuror D. Lungu a ordonat arestarea criminalului și facerea autopsiei cadavrului. Nu uitaţi pe cei flămânzi şi goi din partea de răsărit a ţării ! Trimeteţi darurile voastre Crucii Roşii ! -