Universul, februarie 1936 (Anul 53, nr. 31-45)

1936-02-01 / nr. 31

Amil al 53-lea Nr. 31 Sâmbătă 1 Februarie 1936 tizi­cate. PARCUL NAŢIONAL O muncă binecuvântată în­sănătoşeşte şi înfrumuseţează Capitala. Au început să fie secate mlaştinile unde boleau frigurile şi parcuri noi vor fi dăruite o­­dihnei. Aceste grădini de mult aşteptate, şi pajiştile lor, vor fi fără îndoială cea mai mândră podoabă. Dar parcul naţional pe care îl aşteaptă viitorul cuprinde în plănuire şi arenele trebuitoare educaţiei fizice, şi ar putea să aibă sub ocrotire un sat model cu toate îmbunătăţirile pe care e în stare să le dea progresul şi toate calităţile pe care le-a păstrat ţara. , Ar fi un colţ de ţară prefă- ' cut în expoziţie permanentă — dacă luând exemplu din cele ce au făcut echipele monografice regale prin toate provinciile, am căuta să încercăm tot ce poate face oraşul în bine pen­tru sat. Că prea mult s’a vorbit de influenţa nefastă pe care orăşenii o au uneori asupra plugarilor, şi prea puţin s’a în­cercat învederarea binefaceri­lor evidente pe care în progres înţelept oraşele pot să le dă­ruiască satelor. Tot în acest parc naţional ştim că se pot strânge şi orăn­­ăul acele frumuseţi câre ca în­­tr’un muzeu sub cerul liber ar fi in stare să stea fără strică­ciune. Ar fi o viaţă nouă înzes­trată cu etnografie în privinţa portului românesc şi ar mai fi să încercăm a da acestui gân­dit colţ de rai, toate acele de­săvârşiri câte ar face să fie cât mai atrăgător pentru sănătate şi învăţătură. Nu ii mai doresc iar cârciumi cu mititei nici restaurante de speculă, ci feeria adevărată a unei noi însufleţiri. Adăposturi pentru păsări şi animale câte până acum au trăit prigonite la noi, şi ocrotire chiar pentru unele flori ale câmpului şi co­drului, pe care puţini le mai preţuiesc. E fireşte o pregătire grea şi o minune ce nu se poate îm­plini prea repede — dar drumul spre înfăptuire a început. ADRIAN MANIU •­m­A» DUPĂ NINSOARE Un caz rar Se întâlnesc adesea cazuri curioase de omonimie şi nu e rar să citeşti in ziare o notiţă ca aceasta : „D. X. ne roagă să facem cunoscut că nu are ni­mic comun cu omonimii său d. X. compromis... etc.“. Iată acum cel mai curios caz de amantele cunoscut vreo­dată. In 1664, o corabie s’a scu­fundat lângă Nouia Galie de Sud. Un singur pasager a fost salvat şi el se numea Hugh Wil­liams. In acelaş loc, în 1765, şi apoi în 1820, s’au scufundat alte două corăbii. De fiecare da­tă un singur pasager a scăpat cu viaţă din catastrofă şi de fiecare dată el se numea Hugh Williams. E nevoie să mai spu­nem că nu era acelaș pasager? E adevărat că Hugh Williams e un mame saxon tot atât die­­ comuta ca și Ionescu la noi. Patinoarul olimpic din Garmisch este curățat metodic de zăpadă. ■o o—— oftarea, de sui. Citim în UNIVERSUL din 31 Ianuarie 1887 : = S’au luat măsuri ca să se restabilească în grabă circulaţia pe toate liniile noastre ferate. Comunicaţia telegrafică, cu tot viscolul, e liberă în toată ţara . = Tronul „Fulger“ a venit d­in Constantinopol cu o întârziere de 1 20 de ore, din cauza întreruperii comunicaţiei pe Dunăre. ss Constantinopol. — Bazele principale ale Invoelil ce sir Dio­mond Wolf este însărcinat de a o propune Porţii în chestiunea egip­teană sunt următoarele: Autono­mia şi neutralitatea Egiptului sub suzeranitatea sultanului; desfiin­ţarea în Egipt a regimului capi­­tulaţiilor; libertatea transitului în canalul de Suez. Dacă puterile vor primi această înţelegere anglo­­turcă pe bazele de mai sus, gu­vernul englez va retrage trupele britanice din Egipt. Insectele au­­lor , limba Naturaliştii su­sţin că atât albinele cât şi furnicile posedă diferite mijloace de a-şi co­­i mimica, und­e evenimente pri­vitoare la traiul comun. Astfel albinele, când găsesc o rezer­vă importantă de polen, încep un fel de zbor în cercuri ca­re dă să înţeleagă tovarăşelor lor că trebue să vie şi ele în aju-­­­ tor. Furnicile dau uşor alarma­ când trebue să-şi strângă rân-­­ durile în contra unui inamic­ comun. In Venezuela s’a des-­­ coperit acum o specie de viespi cari trăesc in asociaţii şi cari fac cu o parte a trupului miş­cări ritmice, bine determinate, când este vorba să îndemne Insectele rămase In cuiburi să plece după hrana necesară în­tregii comunități. Cel mai mare duşman­ al femeii E zahărul. Miss Hauek, d­e la colegiul de gospodărie din­ New- York, a stabilit după câţiva ani de observaţii şi studii că dul­ciurile sunt cele mai mari vi­novate de îngrăşarea femeilor şi de pierderea „liniei“ elegan­telor. Pentru fiecare bomboană mâncată—spune miss Hayek — o femee care ţine la siluieta sa trebue să meargă un kilometru pe jos spre a distruge prin ar­dere intensă zahărul introdus în organism. Un bastonaş de şo­colată cere un marş de şase ki­lometri. Elegantele noastre cititoare să­ ia aminte... • M SFATURI PENTRU GOSPODINE Dejun. Menu : Ciorbă de paşte ; rizoto ; brânză ; gogo­nele cu compot de portocale. Ciorbă de peşte : Se ia par­tea albă de la 6 fire de praz, se toacă împreună cu 4 cepi­­ şi se rumeneşte in 50 gr. de­­ untdelemn înfierbântat. Se a-­­­daugă apoi în tigae puţin us­: turoi, 4 sardele de butoi, bine desărate şi tocate, 6 pătlăgele­­ roşii (sau bulion conserve),1 pătrunjel, piper, sare şi apă.­­ După ce totul a fiert împreu-­­ nă o jumătate de oră, se ştire- i coai­ă prin sită şi se toamă în­­ cratiţă, iar peştele curăţat şi­ spălat, se pune să fiarbă în a- a­ceasta zeamă. Supa este cu a- I tât mai gustoasă cu cât în­trebuinţăm mai multe fetei­ de peşte, puse împreună la­­ fiert. Această supă se poate­­ prepara în 4 feluri diferite : ea se fierbe cu zeamă de car- I ne, ori cu apă curată, sau cu borş,­­ sau cu zeamă de varză. Adevărata ciorbă românească de peşte se prepară cu borş sau cu zeamă de varză. Gogonele : Se bat ca zăpada 3 albuşuri de ouă la care se a­­daugă 300 gr. de zahăr praf, 125 gr. de alune şi 125 gr. de migdale. Acestea din urmă se pisează, fără să fie curăţate de pieliţă. Se amestecă totul şi se face o pastă din care se alcătuiesc mici gogonele, care, tăvălite apoi un zahăr pisat, se aşează pe o tavă uşor untată. Gogonelele trebue lăsate să stea 12 ore înainte de a coace. Cuptorul se menţine călduţ, pentru ca prăji­turelele să se coacă încet şi să rămâe moale în interior. Gogonelele se mă­nâncă reci. Arida FANTEZIILE O splendidă toaletă „Renaissance“. Din grozăviile vieţii monahale in Tibet Regatul Tibetului este prin structura lui socială printre­ cele mai ciudate din câte­­ există pe glob. Dintr’un milion şi jumătate de locuitori de sex I masculin, 500 de mii sunt că- ‘ lu­gări. Ei trăesc în 3000 de mănăstiri care constitue for­tăreţe puternice. Şeful statu­lui, marele Dalai Dama, este indicat de aşa - zise „semne­­ prevestitoare“ şi este ales din­tre copii din popori. De fapt­­ puterea este exercitată în­totdeauna de un urgent,­­ care se înţelege cu ceilalţi­­ demnitari spre a ucide pe co­pilul ales înainte ca acesta să ajungă la majoritate. Aşa s’a­­ întâmplat in ultimii 100 de ani. S­imgur, ultimul Dalai La­ma, decedat acum 2 ani, a re­uşit în tinereţe să otrăvească el pe regent şi să se bucure astfel de o lungă domnie. Ca­zul este unic. Călugării care constitue clasa conducătoare, sunt faţă de populaţie cât şi faţă de ei însăşi de o groaz­nică cruzime ; spre pildă, coş de vii pe condamnaţi în piei crude de yak, (o specie de bi­vol) şi expunându-le la soare obţin înăbuşirea lentă a vic­timelor prin strâgerea pielei care se usucă. Pe de altă parte, călugării, spre a ajunge la un grad înalt de sfinţenie, sunt zidiţi în pereţii groşi ai mă­năstirilor, şi petrec în aceste groaznice celule mai multe luni şi uneori mai mulţi ani în şir, pe o unică deschizătu­ră de 15 cm, li se împinge din când în când puţină mâncare, pe care cu o mână înmânuşa­­tă ei o trag în interior fără să audă un glas omenesc şi fără să zărească aproape vre­o rază de lumină. Piperniciţi, cu ochii stinşi, cu pielea­ usca­tă, victimele acestei au­to-mar­­tirizări mor adesea îndată ce sunt scoase la aer şi soare. Se cunosc pustnici care au stat zidiţi 3 anii, alţii 10 ani, fiind închişi aproape de copii în pe­reţii mănăstirilor. . Unul dintre ei a petrecut peste 60 de ani în această chi­nuitoare zidire de viu. De o rezistenţă fizică extra­ordinară, călugării tilbeteni sunt războinică temuţi. Ei beau fiecare zilnic, 50 de ceşti de ceai în care amestecă şi unt. Comercianţi iscusiţi, au în mâinile lor întreaga activitate economică a ţării şi întrebuin­ţează „brichete“ de ceai pre­sat ca monedă de schimb. Planete locuite? Academia naţională de şti­inţe din Charlottesville în Statele­ Unite a terminat de curând uriaşa lucrare a re­censământului stelelor. Din ca reese că numărul as­­trelor similare soarelui nostru este mult mai mare decât se credea până acum. Probabilităţile existenţei lu­nor familii de planate încon­jurând aceste centre solare şi aflându-se într-un stadiu de evoluţie identic că al sistemu­lui nostru solar, cresc în fie­care an. Apariţia vieţii pe un mare număr de corpuri ce­reşti pare aşa­dar logică, dacă nu probabilă. Enunţarea aces­tor ipoteze atât de pasionate se datorește perfecționărilor uimitoare ale telescoapelor gi­gantice construite în ultimii ani. ásra Depozitara principală a „C. A. M.-ului“ din Caransebeş, pedepsită A ASCUNS PRODUSELE MO­NOPOLIZATE PENTRU A PRO­FITA DE URCAREA PREŢULUI Caransebeş, 29 Ianuarie In urma unui denunţ, zilele trecute făcându-se o perchezi­ţie la firma „Fraţii Polak” din Caransebeş, depozitara prin­cipală a „C. A. M.-ului pen­tru Caransebeş şi satele de jur, s-au descoperit la soţia copro­prietarului firmei N. Pollak­­ şi la depozitarul firmei de la­­ fabrica de mobile din Balta- I Sărată, produse de monopol procurate înainte de urcarea preţurilor şi ascunse cu inten­ţia de a fi scoase mai târziu în vânzare, fapt ce ar fi rea­lizat un venit în plus firmei, în dauna „C. A M.-ului”. D. P. Zaberca, controlorul ,,C. A. M.-ului, a dresat cu- i venitul proces-verbal de con­travenţie împotriva firmei şi totodată a confiscat marfa gă­sită, care se cifrează la 25—50 mii lei. Faptul de a se fi pretat la o asemenea manoperă proprie­tarii milionari ai celei mai mari firme din Caransebeş, cari deţin atât în viaţa comer­cială, cât şi în Comunitatea evreiască roluri de frunte, a produs o vie senzaţie în tot oraşul.----------tot---------­ Moda Aţi ştiut? Da­că toată arta care a­pure în ziua d© 10 Ianuarie, etapă marele uragan din bazinul­ de rezervă de la Faddington, pe Tamasa, ar fi vărsată în găleţi de 13,5 litri fiecare şi de un diametru de 30 cm., vasele a­­ce­stea, aşezate unele lângă al­tele, ar constitui o linie neîn­treruptă, în iconi jurând pămân­tul de 19 ori. Această m­asă de apă reprezintă aproape 34 mi­liarde de litri. * Anul trecut torpilorul fran­cez „Ouragan“ s-a întors ava­riat la Brest, în urma celui mai ciudat accident întâmplat vreodată pe n­are. O torpilă trasă de torpilor în timpul u­­nui exerciţiu, şi-a­ schimbat de­odată cursul şi întorcându-se înapoi, a nimerit vasul in plin. Accidentul este atribuit unui defect al elicei. * In Iugoslavia a încetat din viaţă Sofia Nishtchevitch, din satul Sombor, în etate de 80 ani. Ea a fost măritată timp de 40 de ani şi a avut 16 bărbaţi. De 11 din ei a divorţat şi a su­­tlit celor taliţi 5* Rochie din stofă bleu-marin. Centura cerată neagră, jabet de Chine bleu şi alb. Rochie de după amiazi din mă­tase neagră garnisită cu apli­caţii albe, V. UNIVERSALS Lugubra descoperire din jud. Brăila UN SATE AN GĂSIT MORT PE CAMP Brăila, 29 Ianuarie Legiunea jandarmi din loca­litate a fost înştiinţată că pe­­ teritoriul moşiei Eforiei spitale­lor civile din apropierea com. Gura Călmăţui, nişte săteni cari se întorceau dintr’o comu­nă învecinată, au găsit pe câmp, oribil mutilat, cadavrul unui necunoscut intrat în pu­trefacţie, ce avea mai multe lo­vituri de cuţit şi au înştiinţat postul de jandarmi. Un plutonier însoţit de doi­­ jandarmi, venind la faţa locu­lui, au stabilit că victima e un bătrân îmbrăcat în haine ţărăneşti, un etate de 60—65 ani şi că prezintă numeroase lovituri de cuţit şi urme lăsate în jurul gâtului de o frânghie. Asupra lui nu s’a găsit nici un act, astfel că nu i s’a pu­tut stabili identitatea. Se crede că victima e un cio­ban din Transilvania păzitor la cele unui econom de vite din bălţile Dunării, asasinat de tâl­hari spre a fi jefuit. Cercetările continuă. -------x oo x------­ Jefuitori prinşi la Galaţi Galaţi, 29 Ianuarie Pe şoseaua Galaţi-Indepen­­denţa s-a săvârşit un atac ban­ditesc, a cărui victimă a fost agricultorul Teodor Sandu, care transporta mărfuri in valoare­­ de 30.000 lei pentru comercian­tul G. Darabană.­­ Poliţia judiciară a descoperit­­ astăzi pe autorii jafului. Ei I sunt Tănase Dumitrescu din­­ Galaţi, Valea Ţiglinei şi solda- I tul marinar Panait Droşoiu. I Hoţii au mărturisit că mărfu- I rile furate le-au dus la locuinţa­­ pensionarului militar Gheorghe I Rusu, din valea Ţiglinei. --------ooOOOoc------­ Arestarea­ unor falsificatori de monede Buzău, 30 Ianuarie Vestiţii falsificatori de mo­nede Marin Stan şi Constantin Băgănescu, din Glodeanurile , Siliştea, cari au falsificat mai multe monede de 5,10 şi 20 lei, fiind arestaţi, au fost inain­­taţi parchetului. I Cabinetul II de Instrucţie e-­­­miţând contra lor mandate de arestare, acestea au fost con­firmate de tribunalul local s. N­. Falsificatorii au fost depuși la arestul preventiv. -------x oo x-------­ I Şedinţa consiliului judeţean din Covurlul CE-I CU DEFALCAREA COMU­NELOR ? Galaţi, 29 Ianuarie La prefectura de judeţ s’a ţinut azi dimineaţă şedinţa consiliului judeţean de sub pre­şedinţia d-lui Vasiliu­ Bolnavu. S’a luat în discuţie plebiscitul lo­cuitorilor din comunele Oancea, Rogojeni şi Vădeni, toate pe malul Prutului, care refuză să se alipească judeţului Cahul, aşa cum a cerut consiliul jude­ţean de acolo. Se ştie, că trei comune din jud. Cahul au trecut la jud. Fălciu şi spre a nu-şi pierde din teritoriu, consiliul judeţean din Cahul a cerut ca trei co­mune din Covurlui să fie alipi­te acelui judeţ. Ministerul de interne a sugerat ideia unui plebiscit al cărui rezultat a fost comunicat printr’un raport. Consiliul judeţean a luat apoi in discuţiune chestiunea şosele­lor din Covurlui, cari au de­venit impracticabile datorită ploilor din ultimele zile. S’a de­cis să se cumpere noui mate­riale în valoare de peste 1 mi­lion. Consiliul a discutat cererea locuitorilor din Mastacani, cari au arendat o baltă cu 33.000 lei, dar care anul trecut n’a avut nici apă și nici stuf. Locuitorii au cerut reducerea arendei, care li s’a scăzut la 20.000 lei­­­ S’a aprobat 10.000 lei pen- t tru repararea şcoalei primare­­ din satul Mânăstireni şi după­­ ce s’a rezolvat şi alte lucrări­­ de ordin administrativ, şedinţa 2 s’a ridicat Relaţiile comerciale dintre România şi Grecia Ce trebue făcut pentru vi­nerle exportatorilor de ch Galaţi, 29 Ianuarie Dificultăţile exportului de cereale şi cherestea în Grecia — in urma noilor măsuri lua­te de guvernul din Atena — preocupă in cel mai înalt grad cercurile noastre comerciale. Exportatorii, întruniţi la Ca­­­mera de industrie şi comerţ din portul Galaţi, au arătat — pe larg — ce trebue făcut pen­tru intensificarea relaţiilor comerciale între cele două ţări, propunând o serie de mă­suri ce ar trebui imediat lua­te de ambele ţări. Discuţiunile au dus la în­tocmirea unui memoriu, care a fost predat ministerului de industrie şi comerţ. In acest memoriu se arată, între alele, că se impune lichi­darea drahmelor blocate, nu pe cale de import de mărfuri, ca trecutul să nu mai apese asupra tranzacţiilor viitoare cu Grecia şi ca relaţiile să fie re­luate pe cale normală. Pentru operaţiunile viitoare să se scoată petrolul din cota de compensaţie după cum s’a obţinut acest lucru şi în Egipt, iar restul exportului să fie plătit, parte in devize forte din valoarea mărfurilor româ­neşti, iar parte în bonuri de casă, în proporţie reală şi maximă de absorbire a Româ­niei pentru mărfurile de ex­port greceşti, circa 250 milioa­ne lei. N­elimitarea valabilităţii bo­nurilor de casă este indispen­sabilă şi din consideraţiunea că băncile ar refuza—cu drept tensificarea lor. —­ Propu­­lerestea din portul Galaţi cuvânt — să desfiinţeze ex­portul nostru pentru Grecia, dacă ar exista eventualitatea ca la un moment dat aceste bonuri de casă, din cauza li­mitei valabilităţii iar, să-şi piardă complet valoarea. . Pentru motivele expuse mai sus, atât in convenţia dintre Grecia şi Turcia, cât și dintre Grecia şi Iugoslavia, nu este prevăzut vre­un termen de va­labilitate pentru bonuri de­­ casă. ... 1 Plata mărfurilor grecești să­­ se facă prin bonuri de casă­­ negociabile, cum era în prima convenție. Prin sistemul libe­rei negocieri a bonurilor de ca­să, utilizabile exclusiv la plata importului de mărfuri greceşti, se face un p­rim pas spre libertatea comerţului atât de mult dorită de toată lumea comercială. Să se refuze cu hotărâre ce­rerea importatorilor de a se limita valabilitatea bonurilor de casă la un termen fix, ele urmând să­ fie valabile tot timpul cât convenţia va fi in vigoare şi cel puţin patru luni după expirare sau denunţare. Această măsură este absolut necesară — susţin exportato­rii — spre a fi puşi la adăpost de presiunea exercitată asupra­­ lor de importatori cari şi aşa caută să coboare cât mai mult cursul drahmei reuşind chiar la aceasta graţie abundenţei ofertelor şi a lipsei de cumpă­rători atunci când exportato­rii le-au pus la dispoziţie drahmele negociabile. Gardienii penitenciarelor se pot adresa Decizia Curţii Galaţi, 29 Ianuarie înaintea Curţii de apel s. I din Galaţi, a venit o acţiune în contencios introdusă de primul gardian al penitenciarului „Cen­tral”— I. Iacobuţă — care în 1933 a fost îndepărtat din ser­viciu. Procesul a avut mai multe termene în cari s’au discutat calitatea de funcţionar public a petiţionarului spre a se ve­dea dacă are drept să se a­­dreseze pe calea contenciosului administrativ şi apoi problema de fond dacă erau întemeiate motivele îndepărtării din ser­viciu. In ce priveşte chestiunea ca­lităţii de funcţionar public, s-a susţinut de reclamant că întru­cât îndeplinea toate calităţile cerute de regulamentul corpu­lui de gardieni ca : cetăţenia, satisfacerea serviciului militar, absolvirea şcolii de gardieni şi expirarea primului angajament de 3 ani, a căpătat şi calitatea de funcţionar public, cu cele două consecinţe : că nu poate fi îndepărtat din serviciu decât cu respectarea procedurii art. 51 a statutului funcţionarilor publici şi că are drept a se a­­dresa în contencios împotriva actului abuziv de autoritate. In 1930 apare legea peniten­ciarelor, care in dispoziţiunile tranzitorii menţine pe toţi cei cu drepturi câştigate în confor­mitate cu regulamentul gardie­nilor, cu condiţiunea să fie ab­solvit şcoala de gardieni. Din oficiu s’au ridicat două chestiuni: 1) dacă şcoala dela yreă eşti absolvită de faca­ contenciosului­­ de apel Galaţi buţă în 1928, mai corespunde cerinţelor nouei legi a peniten­ciarelor, sau dacă, în conformi­tate cu această lege, alta este şcoala ce se cere gardienilor de închisori. La aceasta, ministerul justi­ţiei reprezentat prin avocatul Statului, a răspuns afirmativ, că şcoala din 1928 are acelaş caracter ca şi azi. 2) A doua chestiune a fost­­ dacă primul gardian şi coman­dantul de gardă, cari îndepli­nesc toate condiţiunile de mai sus, capătă de drept stabilita­tea prevăzută de statutul func­ţionarilor publici, sau este ne­cesară o decizie a comisiunii de numiri şi înaintări de pe lângă direcţia generală a peni­tenciarelor. Şi la această chestiune mini­sterul justiţiei a răspuns că a­­cestor categorii de funcţionari nu se obişnueşte a se da decizii de definitivare de unde s’a tras concluzia că Iacobuţă — fost prim gardian al penitenciarului Galaţi — este funcţionar public şi deci trebue să i se aplice sta­tutul funcţionarilor publici. DECIZIA CURŢII DE APEL Curtea a admis acţiunea lui Iacobuţă, cerând ministerului de resort să-l reintegreze în Serviciul de prim gardian al a­­restului „Central” din Galaţi. In ce priveşte afirmaţia de nereguli puse în sarcina lui Iacobuţă, chestiunea trebuia lichidată de comisia de disci­plină de pe lângă direcţiunea penitenciarelor, după a cărei hotărire putea să fie înlăturat. Singurul ANTINEVRALGIC care nu s'a scumpit ! »♦-rv-r*-—v 1 ► t /T* A apărut în Editura „Cartea Românească“. 9,Sfânta Mare Neruşinare" Roman de George Mihail Zamfirescu O mare frescă a moravurilor româneşti şi o ilustrare tragică a frământărilor sociale din epo­ca primelor începuturi de con­ştiinţă a masselor. 2 volume compacte, 680 pagini. _________________________ 1125 Mişcarea portului Constanţa PE ZIUA DE 29 IANUARIE VAPOARE INTRATE ; Ceres, olandez cu 336 tone diverse diete Amsterdam ; Budapest, maghiar cu orez diete Alexandria; Pont Euxin, cu 115 tone pies erode diete Galaţi. Tancuri venite să încarce pro­duse petrolifere : Georgia, ilba Sitan dela Veneţia ; Rosario, italian dela I Neapoli.­­ VAPOARE PLECATE : Andros,­­ german ou 950 ticne mărfura. ge­­r nemaile la Hamburg ; Ceres, olandez dela, Amsterdam. ­ooooooo- Crimă pentru doi porumbei Craiova, 29 Ianuarie Comuna Coșovenii de Jos (Dolj) este una din comunele în cari se comit anual cele mai multe crime, majoritatea fără vreun mobil serios. O nouă asemenea crimă a fost săvârșită azi, în acea co­mună. Băiatul Pavel Al. Feraru, zis Nicu, s’a luat la ceartă cu co­pilul Stan R. Oprişor, pentru doi porumbei pe cari copilul n’ar fi voit să-i înapoeze. Fără multă vorbă, Pavel Feraru a scos un cuţit şi l-a înplântat in tâmpla copilului, lăsându-l mort pe loc. S’a raportat cazul parche­tului. D. prim procuror D. Lungu a ordonat arestarea criminalului și facerea autopsiei cadavrului. Nu uitaţi pe cei flă­mânzi şi goi din partea de răsărit a ţării ! Trimeteţi darurile voa­stre Crucii Roşii ! -

Next