Universul, aprilie 1936 (Anul 53, nr. 92-102)

1936-04-02 / nr. 92

Anni­ al 53-lea Nr. 92 Joi 2 Aprilie 1936 DIN NOU ASALT IN HIMALAYA O expediţie engleză şi alta franceză se pregătesc să înfrunte din nou crestele pier­dute In nori ale celui mai inait munte din lume. xox * di\ Ikj&cartelL Hmeristica oficială­ ­rn jalnica tragedie ce de pa­­tru­ ani se sbuciumă între di­verse autorităţi (ministerul să­­nătăţi, ministerul de interne, minierul instrucţiei, primăria comunei, prefectura şi şcoala de meserii, care poartă numele unui mare savant) cu dosare, adrese, ordine şi anchete, care totuşi nu izbutesc să urnească o instalaţie de baie ce zace ru­ginind, distrugăndu-se, expusă într’un dos de magazie munici­pală, după ce a fost insistent cerută, aprobată, trecută în bu­get şi plătită de stat. Acum un an şi mai bine una din anchete a sfârşit cu făgă­­duiala că baia va fi instalată la şcoala de meserii, dar baia nu s’a clintit din loc. Rezultatul: anul acesta sub zodie exantematică, şcoala de meserii s’a umplut de păduchi, şi au fost între elevi optzeci şi cinci de cazuri de scabie, acea râie căprească pe care o pome­neşte cu spaimă în amintirile lui şcolare, intrate în cărţile didactice, Ion Creangă. Ceva mai mult, înşişi profe­sorii s’au molipsit de boală de la ucenici, şi au plâns cu ruşine. rNe e de aceea milă să dăm nu­­^rele şcoalei şi al oraşului, ca promitem public ca- Umeni de omenie. ^mpAm rcămin li numai că obsta- JHfcde’e ni se arată a veni din partea unui primar care are o­­cupaţie în nu mai puţin de 165 de procese personale­, şi că a­­cum râia se răsfaţă pe toată valea Teleajenului. Şi dacă pentru unii această stare pare de râs în loc să le frângă inima de milă, făgă­­duesc în cazul când luna acea­sta nu voi fi încunoştiinţat că baia a fost pusă în funcţiune, să dau cuvenita săpuneală cu nume şi fotografii, celor în drept. ADRIAN MANIU Tezaurul din golful Vigo La Madrid se constitue în clipa de faţă o societate pe ac­ţiuni cu un capital de mai multe sute de milioane lei, cu scopul de a se găsi şi salva te­zaurele de pe flota venită din America în 1702 şi scufundată, în urma unei furtuni, în gol­­ful Vigo. Toate încercările fă­cute până acum au rămas za­darnice. Flota încărcată cu aur şi argint, era urmărită de vase duşmane şi căuta să se­ adă­postească la Vigo, în apropie­rea căruia a fost nimicită de uragan. Tezaurul înghiţit de o­­cean este evaluat la 2 miliarde jumătate lei şi va constitui în caz de reuşita cea mai extra­ordinară izbândă în domeniul salvărilor submarine. acum, címked De­lar Citim în UNIVERSUL din 1 Aprilie 1867 : — Se zice că în curând vor re­începe — prin corespondenţă — negocierile pentru încheierea unei convenţii comerciale austro-româ­­ne. — Astă-seară se închide sesiu­nea corpurilor leguitoare. — Berlin. — „Berliner Tage­­blat” primeşte din Petersburg şti­rea că s’a descoperit un nou com­plot contra vieţii ţarului. — Londra. — Astăzi a fost o mare demonstraţie la Hydepark contra legei de coerciţie pentru Ir­landa. 16 oratori au vorbit mulţimii. A fost o mare desfăşurare de forţe poliţieneşti dar nici o desordine nu s’a produs. — Eri s’au făcut experienţe cu vaporaşul care e vorba să se aşe­ze pe Dâmboviţa şi care să plim­be în sus şi în jos pe amatori, pentru un preţ foarte mic. Experienţa a dat rezultate satis­făcătoare. SFATURI PENTRU GPOSPODI! Dejun. Menu: Ridichi cu unt; plăcintă de drob de miel­­ cu spanac ; vinete cu carne,­­ brânză, prăjiturele cu cioc­ola­­tă ; fructe. Plăcintă de drob de miel : Se fierb bojocii şi ficatul mie­lului, se toacă mărunt cu pă­trunjel verde şi mărar, şi se a­­mestecă cu sare, piper şi puţi­nă cuişoarâ pisată. Pe de altă parte, se prăjeşte ceapă tocată şi se înmoae in lapte o bucată de miez de pâine care se adau­gă la tocătura de mai sus. To­tul trebue bine amestecat îm­preună cu un ou întreg. Prapu­rul, după ce s’a muiat In apă rece, se usucă şi se întinde cât mai bine, aşezându-se la mij­loc preparaţia de ficat care se acoperă apoi com­­plet cu mem­ne in urmă pe o tavă de frip­tură şi se ţine la cuptor până căpătă o culoare aurie ;­ea se stropeşte din când în când cu grăsimea ce se scurge. Drobul de miel se serveşte cu salată, ca o friptură, sau însoţit de spanac. Prăjiturele cu ciocolată : La 2 albuşuri bătute ca zăpada, se adaugă 125 gr. de zahăr praf, 100 gr. de ciocolată rasă şi 150 gr. de migdale curăţate şi pi­sate ; totul se amestecă bine şi se aşează apoi în grămăjoare mici, la distanţă egală, pe o tavă de cuptor uşor unsă şi bi­ne presărată cu făină. Prăjiturelele se ţin la cuptor liniştit până încep să se des­prindă singure. Ele se servesc reci împreună cu o cremă li­chidă de vanilie, zisă „cremă englezească“. An­da OCAZIPOMÂNND FILANTROPIE FĂRĂ RISC Tot oraşul discută despre gesturile de mare caritate ale doamnei Pantazescu. Oriunde vede un sărac il chiamă acasă să-l ajute. Nimeni însă nu ştie precis ce face d-sa pentru ei. Circulă doar vorba că-i ajută. Adevărul este că de diminea­ţă şi până seara târziu la dânsa intră fel de fel de oameni, cari da cari mai sdrenţuiţi. Domnia­­sa deasemenea se laudă la fie­care ocazie: — Ah, numai astăzi am aju­tat 21 de nenorociţi. Eri dease­menea vreo 57. Cu cât îi ajută este o enigmă. De aceea lumea a cam început să se îndoiască de filantropia doamnei Pantazescu. Mai zilele trecute însă, lu­crurile s’au dat pe faţă. D-sa a trimis la o societate de bine­facere un cec în valoare de câ­teva mii de lei. Toate ziarele au anunţat evenimentul acesta cu litere mari. A doua zi însă, preşedintele societăţii în cauză s’a prezen­tat doamnei Pantazescu: — Stimată doamnă, in nume­le societăţii pe care o prezidaţi, promiteţi-mi, vă rog, să vă a­­duc toate mulţumirile, însă, probabil în graba, aţi uitat să iscăliţi şi cecul. — A, nu ! Lucrul acesta a fost şi în intenţia mea. Doresc să fie o donaţie anonimă. KEOPS TÂNĂRUL SPORTIV Lecție de bas. „Gemenii Angliei” pe ecran Cei patru gemeni născuţi a­­nul trecut în luna Noembrie, la Londra, trei băeţi şi o fată, ai familiei Miles, sunt de pe a­­cum în posesia unui contract de cinematograf pe teremn de 5 ani. Primul film luat acum două luni le-a adus o suma importantă. Din lună in luna, fericiţii gemeni vor fi filmaţi pentru ca publicul să potă ur­­­­mări progresele necontenite ale acestor copilaşi, astăzi la mo­dă în capitala Angliei, ca şi vestitele fetiţe Dionne, din Ca­nada. Gemenii din Londra pri­mesc pe lângă o sumă globală pentru fiecare film, retribuţii parţiale pentru toate şedințele de filmare la care participă deocamdată în mod nevinovat. Sfatul medicului SUPA DE ZARZAVAT Supa de zarzavat şi de cere­ale este de mare folos atât co­piilor care au tulburări intes­tinale (diaree) cât şi celor ce au diferite boale de piele dato­rite alimentaţiei prea bogate. In medicina copiilor se re­curge foarte des la aceste supe pe care orice mamă trebue să ştie cum să le prepare. Iată un fel: Se pune la fiert într’un litru de apă, 65 grame cartofi, 65 grame morcovi, 25 grame napi, 25 grame fasole şi mazăre boa­be. Se fierbe trei ore, se adau­gă 5 grame de sare şi dacă a scăzut la fiert se umple cu apă până la un litru. Se stre­coară şi se adaugă o linguriţă mică de făină de orez la 100 grame de supă, după care mai fierbe un sfert de ceas. Se pre­pară în fiecare zi şi se ţine la rece. Altă formulă tot aşa de bu­nă dar mai simplă este urmă­toarea : Se pune la fiert 3 ore în 3 litri de apă câte 30 grame (a­­dică o lingură mare de supă) de: grâu, arpacaş, porumb fă­râmat, fasole boabe, mazăre boabe, linte. La sfârşit se să­rează cu 5 grame de sare, se strecoară şi de obicei rămâne scăzând la­ foc, cam un litru de supă. Şi aceasta trebue prepa­rată, proaspăt, în fiecare zi şi va fi reţinută la rece. Dr. V. UNIVERSUL Doleanţele funcţionarilor dela Soc. de telefoane O numeroasă delegaţie a funcţionarilor dela soc. de te­lefoane, in frunte cu d-nii Stancu Brădişteanu, preşedin­tele federaţiei funcţionarilor publici şi C. Boboiceanu, pre­şedintele asociaţiei întregului personal P. T. T. s’a prezentat, aseară, direcţiunii ziarului nos­tru. Delegaţiunea a fost primită de d. Stelian Pope­scu, directo­rul ziarului nostru căruia pre­şedintele asociaţiei personalu­lui P. T. T. i-a înfăţişat un lung memoriu, cu doleanţele acestor funcţionari. Spicuim din memoriu urmă­toarele deziderate : „Concesionarea telefoniei a fost şi este oneroasă pentru Stat, atât din punct de vedere naţional, cât şi din punct de vedere material. „Este oneroasă din punct de vedere naţional, fiindcă un ser­viciu de importanţa telefoniei, care formează nervii prin care se­ comandă carului Statului, atât în timp de pace cât şi mai ales în timp de răsboiu nu poate fi in mâna străinilor. „Acest serviciu nu poate fi decât o instituţie de Stat şi nu­mai in mâna funcţionarilor de origină etnică română. „Este oneroasă concesionarea telefoniei şi din punct de ve­dere material, fiindcă s’a luat o reţea telefonică pentru care s’a cheltuit un miliard şi jumă­tate lei aur şi s’a concesionat numai pe şapte sute cinci zeci milioane lei hârtie, iar Societa­tea de telefoane concesionară are în fiecare an dela această concesiune, un venit de peste un miliard lei, atât cât a fost venitul exerciţiului trecut. „Se constată că Societatea de telefoane, nu s-a conformat con­tractului lege, neexecutând până în prezent decât o infimă parte din lucrările pe care era obliga­tă să le execute în timp de 5 ani. „De asemenea nu respectă şi nu aplică decât dispoziţiunile ce-i convin din acest contract, igno­rând dispoziţiunile contractului, în special cele ce se referă la tratamentul personalului P. T. T.-ist preluat, cum şi asupra ce­lor noul numiţi, care în confor­mitate cu contractul, urmează să îndeplinească aceleaşi condi­­ţiuni ca şi funcţionarii numiţi de direcţiunea generală P. T. T. în serviciul său propriu. „Din expunerea d-lui Filipes­­cu, reese că d-sa a fost foarte revoltat de textul interpelărei unui domn parlamentar binevoi­tor funcţionarilor de la telefoane şi susţine că Societatea n’a apli­cat curba de sacrificiu funcţio­narilor preluaţi dela P. T.­­T. şi că aceasta reprezintă o jertfă pentru Societatea de telefoane de 60 milioane lei anual. Arată că avea dreptul să a­­plice această curbă de sacrificiu şi n’a aplicat-o decât câtorva fun­cţion­arii recalcitranţi şi a­­ceasta ca măsură disciplinară. „S-a gândit oare legiuitorul ca prin dispoziţiunile unei legi financiare ,să creeze avantaje unei Societăţi particulare, care opreşte în mod abuziv şi ilegal o cotă-parte din salariile a 62 funcţionari P. T. T.-işti pre­luaţi de la Poştă, in profitul a­­cestei Societăţi şi care Societate mai frustrează şi Statul cu cir­ca 6 milioane lei anual din reţi­nerile de 10% ce se făceau până la anul 1934 din salariile în­tregite ale tuturor funcţiona­rilor P. T. T.-işti şi cari reţi­neri se vărsau atunci la Casa Pensiilor, iar prin scindarea de astăzi a salariilor aceste sume se reţin în profitul Societăţii? „Ne mai întrebăm, după care lege Soc. de telefoane a redus in aşa proporţie salariile celor 62 de funcţionari recalcitranţi cum îi place să-i numească d. Filipescu, pentru acte discipli­nare ” . „Funcţionarii P. T. T. prelu­aţi de Soc. de telefoane sunt guvernări pe baza art. 18 din contractul de concesionare, care articol sună după cum ur­mează : „Odată cu preluarea de către Societate, in condiţiunile art. 3, a reţelelor şi centralelor te­lefonice, ce se vor preda de că­tre Regia autonomă P. T. T„ Societatea va prelua şi tot per­sonalul existent al serviciului telefonie, care va păstra drep­turile dobândite, inclusiv drep­tul de pensionare, d­upă legile in vigoare şi va continua să be­neficieze de statutul său legal ca şi când ar rămâne întrebu­­inţat de Regia autonomă P. T .”. „Toate drepturile direcţiunei R. A. P. T. T. trec asupra Socie­­tăţei, în ceia ce priveşte numi­­rea, revocarea, avansările, mă­surile disciplinare privitoare la acest personal ”. „Funcţionarii P. T. T. prelu­aţi, sunt funcţionari publici re­tribuiţi din bugetul particular al soc. de telefoane. „Raporturile dintre S. A. R. T. şi ei, sunt simple raporturi contractuale, pe temeiul unui contract de muncă, încheiat prin contractul legii de conce­sionare, in condiţiunile speci­ficate în acel contract. „Condiţiunile contractului in­­ ceia ce priveşte drepturile şi cu­­­­antumul salarizare­­, avansări-­­ lor, încadrărilor, etc., sunt ace­­­­le ce existau în fapt şi in drept la data de 4 Iunie 1930, când s’a încheiat contractul pe care S. A. R. T. l-a acceptat, garantat şi semnat şi care contract a fost acceptat şi de funcţionari, prin faptul că au consimţit a deveni funcţionari la soc. de tele­foane. „Un funcţionar îmbătrânit în serviciul statului, este menajat, iar nu a a­meat ca o piesă uza­tă, decât la timpul său şi după legile ce ne guvernează. „Un soc. de telefoane a făcut jertfa de 60 milioane lei prin neaplicarea curbei, ci funcţio.­­narii au fost nedreptăţiţi cu peste 150 milioane lei, fiindcă Societatea nu a voit să aplice legea contract şi legea de orga­nizare telegraf­o-poştală, nefă­­când avansările la timp, con­form acestei legi. „Nedreptăţile făcute acestor funcţionari sunt multe şi nume­roase şi ele sunt atât de ordin material, cât şi de ordin moral, prin f­aptul că sunt puşi in sub­ordinele unor funcţionari anga­jaţi de către societate, mai ti­neri şi numiţi fără aplicarea dispoziţiunilor art. 18 din le­gea contract şi ale condiţiunilor cerute de legea de organizare P. T. T. „La societatea de telefoane angajaţii sunt numiţi fără nici o formă. „S’au respins şi chiar au fost concediaţi funcţionari români şi s’au numit minoritari. „Tot prin expozeul d-lui Fi­­lipescu se susţine că funcţiona­rii P. T. T-işti preluaţi de So­cietate, primesc un salariu ce întrece pe cele ale P. T. T- iştilor cu 70%, or acest lucru n­u este exact, fiindcă curbele de sacrificiu nu au depăşit 45% din salariile ce funcţionarii a­­veau în 1930. „Se exagerează de asemenea şi cu numărul funcţionarilor cu salarii mari şi se omite a se face comparaţie cu salariile funcţionarilor angajaţi; nici nu se arată că cei de la P. T. T. ce au între 15—25.000 lei sunt funcţionari cu câte 25—30 ani de serviciu, pe cât timp cei an­gajaţi cu acelaşi salariu, sunt la Începutul carierei lor şi nici nu se arată că sunt angajaţi cu câte 70.000 lei lunar. „Salariile P. T. T-iştilor pre­luaţi de Societate în medie se ridică la 4500 lei lunar, pe cât timp cele ale angajaţilor se ri­dică la o medie de 20.000 lei lunar. „Astfel 2615 P. T. T-işti pri­mesc un salariu lunar total de 14.553.682 lei, pe cât timp 358 angajaţi primesc un salariu de lei 3.315.587. „Se exceptează funcţionarii americani, cari sunt plătiţi di­rect în dolari şi ale căror sa­larii nu sunt cunoscute. „Mulţumim d-lui preşedinte Filipescu de promisiunea făcu­tă, că nu se va atinge nimeni de aşa zisa „primă de muncă“ sau „gratificaţie“ şi că se vor face şi avansările proectate pe ziua de 1 Aprilie a. c„ dar noi declarăm că P. T. T-iştii, nu cer milă şi pomană de la şoc. de telefoane, căci salariile lor întregite şi nescindate în sala­rii de bază şi primă de muncă sau gratificaţie cum le-au îm­părţit angajaţii ce încasează între 50.000—70.000 lei, sunt un drept legal al P. T. T-iştilor, cum deasemenea sunt un drept al lor şi avansările. „Aceste drepturi sunt cons­finţite de legea contract şi de legile ţărei româneşti şi nimeni nu le poate încălca”. O DISPOZIŢIE MONSTRUOASA A CĂII PĂDURILOR SIAJULUI S’A DISTRUS O PARTE DIN PADUREA DE SĂLCII CARE UMBREA MALURILE CANA­LULUI FILIPOIU Brăila, 30 Martie Nu se ştie din ce motive şi in urma căror intervenţii, Casa autonomă a pădurilor sta­tului a dat o dispoziţie stu­pidă ocolului silvic din regiu­nea Brăila, să taie pădurea de sălcii pletoase ce umbreşte ca­nalul Filipoiu, constituind un punct de atracţie pentru vizi­tatori veniţi chiar şi din străi­nătate, datorită frumos unui pe­isaj. Se ştie că, cu prilejul „Lunii Brăilei”, bălţile Brăilei şi ca­nalul Filipoi au fost invadate de mii de vizitatori cari au stat zile întregi, admirând fer­mecătorul peisaj al bălţilor noastre. Monstruoasa dispoziţie, care a fost realizată în parte, a in­dignat pe brăileni, oficiul ju­deţean de turism şi comitetul „Lunii Brăilei“. O delegaţie s-a prezentat d-lui dr. V. Demetrescu-Brăila, deputat, fost ministru, rugân­­du-l să intervină pe lângă mi­nisterul de domenii să oprească tăierea sălciilor. D-sa care este şi preşedin­tele comitetului pentru organi­zarea „Lunii Brăilei” a mers la faţa locului, unde a constatat că într’adevăr s’au devastat hec­tare întregi de sălcii tinere şi nu s’au lăsat decât cioturile. Faţă de acest procedeu săl­batec, d. dr. Demetrescu-Brăila a telegrafiat d-lui Cancicov, subsecretar de stat la ministe­rul de domenii, următoarele : „Rog opriţi devastarea nemi­loasă a sălciilor din canalul Filipoiu. Se taie hectare de sălcii tinere de ocolul silvic şi de un antreprenor străin. Se distruge frumuseţea sălciilor noastre cu care ne mândrim, din motive de speculă indus­trială“. Sesizat de această interven­ţie, ministerul de domenii a delegat pe d. Aldulescu, inspec­tor la Casa pădurilor statului, care sosind în localitate, a mers cu d. dr. Demetrescu-Brăila la faţa locului, constatând distru­gerea celui mai frumos decor natural al bălţilor şi Canalului Filipoiu. Imediat delegatul ministeru­lui de domenii a dat ordin oco­lului silvic Brăila, să nu se mai atingă de nicio o salcie. --------ooo : @ : Ooo-------­ întâmplări din Capitală Accidentul din calea Călăraşilor O elevă ucisă de autobuz Un impresionant accident de automobil s-a întâmplat Luni pe calea Călăraşilor. Fetiţa Livii, Mărcuş, de 14 ani elevă în cL 33­ a şcoalei secunda­re ortodoxe „Zoe Râmniceanu”, a fost călcată de autobuzul 15371, de pe linia 32 a S. T. B.-ului. Voind să treacă drumul în dreptul casei cu nr. 15, fetiţa a căutat să se ferească de un taxi, care tocmai venea spre ea, dar a fost surprinsă de autobuzul 15371, care a trântit-o pe calda­râm şi roţile au trecut peste trupul ei. Şoferul a coborit pasagerii din tarul de urgenţă, cu acelaş au­tobuz. După câteva ore de chinuri, nefericita copilă a murit. Livia Mărcuş este fiica adopti­vă a d-lui Costică Ionescu, din calea Călăraşilor, 234, fabricant lu sifoane. Şoferul a fost arestat Brigada de accidente de la ser­viciul de circulaţie face an­chetă. Hoţ arestat Poliţia Capitalei a arestat i­eri, pe Ion Bran, din comuna Rucăr (Muscel), fost în serviciul teatru­lui „Alhambra”, care a săvârşit mai multe furtei la artistele teatrului. La gazda lui, din prelungirea Mărţişor 30, s-au găsit numeroase lucruri provenite dîn furturi. S’a dovedit că Ion Bran s’a in­trodus în teatru în noaptea de 27-28 Martie, furând numeroase lucruri. Cu actele dresate va fi înain­tat, azi, parchetului, mașină și a dus victima la spir VICTIMA, LIVIA MARCUS I CONFLICT DE MUNCĂ LA BRAŞOV Braşov, 30 Martie Conflictul de muncă de la fa­brica Hubeş este aplanat prin tratativele ţinute de d. inspec­tor Rediţeanu. Lucrătorii n’au încetat lucrul şi au primit drepturile cerute de ei. La brutării conflictul este în curs. Lucrătorii lucrează, aştep­tând în liniște tratativele care sunt fixate pe ziua de 15 A­­prilie. ---------x oo x--------­ Şedinţa consiliului municipal din Brăila Brăila, 30 Martie Consiliul municipal a ţinut şedinţă, sub preşedinţia d-lui Liviu Macedonescu, primarul o­­raşului Prima chestiune în discuţie a fost raportul întocmit de consi­lieri cari împreună cu un repre­zentant al asociaţiei­­române pentru propaganda aviaţiei, au studiat, terenul ce urmează să fie cedat filialei A. R. P. A. pen­tru construirea unui aerodrom care să deservească liniile ae­riene de avioane de poştă şi pasageri, Bucureşti-Brăila-O­­desa. Comisiunea, în raport a ară­tat că terenul cuprins între co­muna Nedelcu Cher­cea şi şosea­ua Cazacu se poate ceda filia­lei A. R. P. A. spre a construi aerodromul. D. Virgil Grossu propune ca chestiunea să fie amânată pen­tru şedinţa viitoare, ca să se studieze actul constitutiv şi sta­tutele asociaţiei pentru propa­ganda aviaţiei, filiala locală. Consiliul a amânat rezolvarea chestiunii pentru şedința vii­toare. I Doctor gg. MAHTIM tratează PSIHONEVROZELE : Nevroza sexuală: Insuficienţa sexuală Nevroza inimei şi a stomacului: (palpitaţie sughiţ vărsături aero­­fagie, insomnie, tremuraturi). Neu­rastenia Hysteria Frica Timidita­tea Melancolia. Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală incontinenţă de urină. Tratamen­te Psiho-Fizice : Hypnotism auto­sugestie. Electroterapie - înaltă frec­venţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Eli­sabeth 3. A Etaj III ascensor. Te­lefon 405 39. Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. 8 Centuri­ Soutiene Maiouri fine, Lastex, Scandal, atlas, croeli neîntrecute centuri medicale pentru proză, orice o­­peraţie, leorii de tot felul, cio­rapi fini de varice precum sou­­tiene străine se găsesc la CASA NICOLESCU, Calea Victoriei 112, Biserica Albă. 273­­ Îmbrăcaţi COPIII de toate vârstele numai la magazinul str. Smârdan 30 , -Bucureşti— Str. CAROL, 11 SEMINŢE; furaje, legume, flori UNELTE; grădină, albinarit, avicole Catalog gratis. În România TRIBUNALUL JUDEŢULUI DUROSTOR EXTRAS die pe saniUinta civilă No. 532 (în 9 Iulie 1935 a Trib. Judeţului Du­­rostar. __ prin gentiteta civilă cu No. 838 din 9 Iulie 1935 s’a admis cererea făcuită de membrii comiitetar rai cen­tral de conducere a Soc. Ceraulul Militar al ofiţenDar din Silistr şi anume de dj general Todioe sau D-triu comandantul garnizoanei Si­­listra şi Preşedintele Cercului Mi­litar al ofiţerilor din Silistra prim. peti­ţia Inregistriată, la No. 19665/934 şi s’a recumpapuit calitatea de per­soană juridică Societatel Cercul Militar al ofiţerilor din Salstra cu sediul in oraşul Silistra, care va fimnclima in baza statutelor auten­tificate de Trito. Duncetar sub No. 6139/934 şi acturiud constitutiv, care face parte integrantă din acest statut. S’a ordonat înscrierea societateii la registrul respectiv al Tribuna­lului, facerea publiicaţiunilor şi afi­şărilor la stăruinţa părţilor intere­sate conform art. 85, 86, 91 şi 98 din Legea persoanelor juridice. (ss) N. Oprişan (S3) Virgil Berijan Grefier, (ss) Bădeaţă România ’ Grefa Tribunalului Jud. Durostor Prezenta copie fiind conformă cu originalul şi bună die pu­blicat într­uin ziar­­local se atestă die noi Grefier, (ss) Gh. Filimonescu 1 PREŞEDINTELE TRIBUNALU­LUI TECUCI Ordonanţă No. 3739 Creditorii debitorului Petrache Ignat din comuna Bareca-Te­­cuci sunt convocaţi pentru ziua de 3 Aprilie 1936 ora 9 dim. înaintea tribunalului Tecuci pentru a-şi da avizul asupra ce­rerea făcută de numitul debitor de a fi autorizat să vândă 5 hectare pământ pentru plata ratelor de conversiune cu suma de 25.000 lei. Dată în Camera de consiliu, azi 28 Martie 1936. Președinte (ss.) M. Daraban Grefier, (ss.) T. Prisecaru Conformă cu originalul Grefier (ss) indescifrabil 2 Un comunicat al ministeru­lui de industrie Ministerul de industrie ne tri­mite spre publicare următorul comunicat: D. ministru al indus­triei şi comerţului comunică ur­mătoarele în legătură cu ştirile despre dificultăţile financiare ale societăţii de asigurare „Phoenix" din Viena: „S’a dispus ca Oficiul de con­trol să examineze de urgenţă si­tuaţia plasamentelor legale ale acestei societăţi în România, faţă de obligaţiunile contractate în ţa­ră. După terminarea cercetării se va da un comunicat". Mişcarea portului Galaţi Galaţi, 30 Martie In port a sosit vaporul german „Gluksburg”, descărnând 80 va­goane fier vechi. Vaporul urmează să plece la Brăila spre a descărca restul de carte. Vaporul „Atid”, sub pavilion pa­lestinian, a părăsit portul, cu o încărcătură de 60 vag. cherestea. In largul Dunărei a ancorat va­porul grec „Mary II”, aducând 2450 tone fosfat din Casablanca (Africa de Nord). In cursul săptămânii viitoare este așteptat să sosească vaporul englez „Martis”, aducând 3000 tone cărbuni din Feodosia (Rusia Sovie­tică). Vaporul „Campiduglio” al com­paniei „Lloyd Triestino” este aș­­teptcat să sosească peste câteva zile, aducând mărfuri din Occident. Vaporul ,Angelo Mabro”, (egip­tean), a plecat la Reni, unde des­carcă fierărie. ­*(•)*­Sinuciderea din Piatra-Neamţ Piatra Neamţ, 30 Martie V. Bordeianu, impiegat la primărie, a încercat să-şi pună capăt vieţii, trăgându-şi un foc de revolver în cap. In stare gravă sinucigaşul a fost internat la spital. Actul disperat se datoreşte u­­nor chestiuni intime * 1/9n oU £ m m Cititi in JW 99 de JOI 2 APRILIE Expoziţiile de pictură — Alhambrele — Săraca opoziţie •*­­Dentistica -«• Codul penal — Broşura d-lui Călinescu — O vizită la d. Mihalache — Răzbunarea — Marii umo­rişti (Zescenko) — Ridendo castigat Mcrit ««* Cocoloaşe de hârtie -» Fragment de şedinţă parlamentară — Pisica javaneză Ofensiva primâverei •*­ Ecouri — Mitică et Comp. — Hai să râdem! — Caste­­l fermecat — O urmă­­rire conştiincioasă.­­ • V r* o 3 sau O

Next