Universul, aprilie 1936 (Anul 53, nr. 92-102)
1936-04-02 / nr. 92
Anni al 53-lea Nr. 92 Joi 2 Aprilie 1936 DIN NOU ASALT IN HIMALAYA O expediţie engleză şi alta franceză se pregătesc să înfrunte din nou crestele pierdute In nori ale celui mai inait munte din lume. xox * di\ Ikj&cartelL Hmeristica oficială rn jalnica tragedie ce de patru ani se sbuciumă între diverse autorităţi (ministerul sănătăţi, ministerul de interne, minierul instrucţiei, primăria comunei, prefectura şi şcoala de meserii, care poartă numele unui mare savant) cu dosare, adrese, ordine şi anchete, care totuşi nu izbutesc să urnească o instalaţie de baie ce zace ruginind, distrugăndu-se, expusă într’un dos de magazie municipală, după ce a fost insistent cerută, aprobată, trecută în buget şi plătită de stat. Acum un an şi mai bine una din anchete a sfârşit cu făgăduiala că baia va fi instalată la şcoala de meserii, dar baia nu s’a clintit din loc. Rezultatul: anul acesta sub zodie exantematică, şcoala de meserii s’a umplut de păduchi, şi au fost între elevi optzeci şi cinci de cazuri de scabie, acea râie căprească pe care o pomeneşte cu spaimă în amintirile lui şcolare, intrate în cărţile didactice, Ion Creangă. Ceva mai mult, înşişi profesorii s’au molipsit de boală de la ucenici, şi au plâns cu ruşine. rNe e de aceea milă să dăm nu^rele şcoalei şi al oraşului, ca promitem public ca- Umeni de omenie. ^mpAm rcămin li numai că obsta- JHfcde’e ni se arată a veni din partea unui primar care are ocupaţie în nu mai puţin de 165 de procese personale, şi că acum râia se răsfaţă pe toată valea Teleajenului. Şi dacă pentru unii această stare pare de râs în loc să le frângă inima de milă, făgăduesc în cazul când luna aceasta nu voi fi încunoştiinţat că baia a fost pusă în funcţiune, să dau cuvenita săpuneală cu nume şi fotografii, celor în drept. ADRIAN MANIU Tezaurul din golful Vigo La Madrid se constitue în clipa de faţă o societate pe acţiuni cu un capital de mai multe sute de milioane lei, cu scopul de a se găsi şi salva tezaurele de pe flota venită din America în 1702 şi scufundată, în urma unei furtuni, în golful Vigo. Toate încercările făcute până acum au rămas zadarnice. Flota încărcată cu aur şi argint, era urmărită de vase duşmane şi căuta să se adăpostească la Vigo, în apropierea căruia a fost nimicită de uragan. Tezaurul înghiţit de ocean este evaluat la 2 miliarde jumătate lei şi va constitui în caz de reuşita cea mai extraordinară izbândă în domeniul salvărilor submarine. acum, címked Delar Citim în UNIVERSUL din 1 Aprilie 1867 : — Se zice că în curând vor reîncepe — prin corespondenţă — negocierile pentru încheierea unei convenţii comerciale austro-române. — Astă-seară se închide sesiunea corpurilor leguitoare. — Berlin. — „Berliner Tageblat” primeşte din Petersburg ştirea că s’a descoperit un nou complot contra vieţii ţarului. — Londra. — Astăzi a fost o mare demonstraţie la Hydepark contra legei de coerciţie pentru Irlanda. 16 oratori au vorbit mulţimii. A fost o mare desfăşurare de forţe poliţieneşti dar nici o desordine nu s’a produs. — Eri s’au făcut experienţe cu vaporaşul care e vorba să se aşeze pe Dâmboviţa şi care să plimbe în sus şi în jos pe amatori, pentru un preţ foarte mic. Experienţa a dat rezultate satisfăcătoare. SFATURI PENTRU GPOSPODI! Dejun. Menu: Ridichi cu unt; plăcintă de drob de miel cu spanac ; vinete cu carne, brânză, prăjiturele cu ciocolată ; fructe. Plăcintă de drob de miel : Se fierb bojocii şi ficatul mielului, se toacă mărunt cu pătrunjel verde şi mărar, şi se amestecă cu sare, piper şi puţină cuişoarâ pisată. Pe de altă parte, se prăjeşte ceapă tocată şi se înmoae in lapte o bucată de miez de pâine care se adaugă la tocătura de mai sus. Totul trebue bine amestecat împreună cu un ou întreg. Prapurul, după ce s’a muiat In apă rece, se usucă şi se întinde cât mai bine, aşezându-se la mijloc preparaţia de ficat care se acoperă apoi complet cu memne in urmă pe o tavă de friptură şi se ţine la cuptor până căpătă o culoare aurie ;ea se stropeşte din când în când cu grăsimea ce se scurge. Drobul de miel se serveşte cu salată, ca o friptură, sau însoţit de spanac. Prăjiturele cu ciocolată : La 2 albuşuri bătute ca zăpada, se adaugă 125 gr. de zahăr praf, 100 gr. de ciocolată rasă şi 150 gr. de migdale curăţate şi pisate ; totul se amestecă bine şi se aşează apoi în grămăjoare mici, la distanţă egală, pe o tavă de cuptor uşor unsă şi bine presărată cu făină. Prăjiturelele se ţin la cuptor liniştit până încep să se desprindă singure. Ele se servesc reci împreună cu o cremă lichidă de vanilie, zisă „cremă englezească“. Anda OCAZIPOMÂNND FILANTROPIE FĂRĂ RISC Tot oraşul discută despre gesturile de mare caritate ale doamnei Pantazescu. Oriunde vede un sărac il chiamă acasă să-l ajute. Nimeni însă nu ştie precis ce face d-sa pentru ei. Circulă doar vorba că-i ajută. Adevărul este că de dimineaţă şi până seara târziu la dânsa intră fel de fel de oameni, cari da cari mai sdrenţuiţi. Domniasa deasemenea se laudă la fiecare ocazie: — Ah, numai astăzi am ajutat 21 de nenorociţi. Eri deasemenea vreo 57. Cu cât îi ajută este o enigmă. De aceea lumea a cam început să se îndoiască de filantropia doamnei Pantazescu. Mai zilele trecute însă, lucrurile s’au dat pe faţă. D-sa a trimis la o societate de binefacere un cec în valoare de câteva mii de lei. Toate ziarele au anunţat evenimentul acesta cu litere mari. A doua zi însă, preşedintele societăţii în cauză s’a prezentat doamnei Pantazescu: — Stimată doamnă, in numele societăţii pe care o prezidaţi, promiteţi-mi, vă rog, să vă aduc toate mulţumirile, însă, probabil în graba, aţi uitat să iscăliţi şi cecul. — A, nu ! Lucrul acesta a fost şi în intenţia mea. Doresc să fie o donaţie anonimă. KEOPS TÂNĂRUL SPORTIV Lecție de bas. „Gemenii Angliei” pe ecran Cei patru gemeni născuţi anul trecut în luna Noembrie, la Londra, trei băeţi şi o fată, ai familiei Miles, sunt de pe acum în posesia unui contract de cinematograf pe teremn de 5 ani. Primul film luat acum două luni le-a adus o suma importantă. Din lună in luna, fericiţii gemeni vor fi filmaţi pentru ca publicul să potă urmări progresele necontenite ale acestor copilaşi, astăzi la modă în capitala Angliei, ca şi vestitele fetiţe Dionne, din Canada. Gemenii din Londra primesc pe lângă o sumă globală pentru fiecare film, retribuţii parţiale pentru toate şedințele de filmare la care participă deocamdată în mod nevinovat. Sfatul medicului SUPA DE ZARZAVAT Supa de zarzavat şi de cereale este de mare folos atât copiilor care au tulburări intestinale (diaree) cât şi celor ce au diferite boale de piele datorite alimentaţiei prea bogate. In medicina copiilor se recurge foarte des la aceste supe pe care orice mamă trebue să ştie cum să le prepare. Iată un fel: Se pune la fiert într’un litru de apă, 65 grame cartofi, 65 grame morcovi, 25 grame napi, 25 grame fasole şi mazăre boabe. Se fierbe trei ore, se adaugă 5 grame de sare şi dacă a scăzut la fiert se umple cu apă până la un litru. Se strecoară şi se adaugă o linguriţă mică de făină de orez la 100 grame de supă, după care mai fierbe un sfert de ceas. Se prepară în fiecare zi şi se ţine la rece. Altă formulă tot aşa de bună dar mai simplă este următoarea : Se pune la fiert 3 ore în 3 litri de apă câte 30 grame (adică o lingură mare de supă) de: grâu, arpacaş, porumb fărâmat, fasole boabe, mazăre boabe, linte. La sfârşit se sărează cu 5 grame de sare, se strecoară şi de obicei rămâne scăzând la foc, cam un litru de supă. Şi aceasta trebue preparată, proaspăt, în fiecare zi şi va fi reţinută la rece. Dr. V. UNIVERSUL Doleanţele funcţionarilor dela Soc. de telefoane O numeroasă delegaţie a funcţionarilor dela soc. de telefoane, in frunte cu d-nii Stancu Brădişteanu, preşedintele federaţiei funcţionarilor publici şi C. Boboiceanu, preşedintele asociaţiei întregului personal P. T. T. s’a prezentat, aseară, direcţiunii ziarului nostru. Delegaţiunea a fost primită de d. Stelian Popescu, directorul ziarului nostru căruia preşedintele asociaţiei personalului P. T. T. i-a înfăţişat un lung memoriu, cu doleanţele acestor funcţionari. Spicuim din memoriu următoarele deziderate : „Concesionarea telefoniei a fost şi este oneroasă pentru Stat, atât din punct de vedere naţional, cât şi din punct de vedere material. „Este oneroasă din punct de vedere naţional, fiindcă un serviciu de importanţa telefoniei, care formează nervii prin care se comandă carului Statului, atât în timp de pace cât şi mai ales în timp de răsboiu nu poate fi in mâna străinilor. „Acest serviciu nu poate fi decât o instituţie de Stat şi numai in mâna funcţionarilor de origină etnică română. „Este oneroasă concesionarea telefoniei şi din punct de vedere material, fiindcă s’a luat o reţea telefonică pentru care s’a cheltuit un miliard şi jumătate lei aur şi s’a concesionat numai pe şapte sute cinci zeci milioane lei hârtie, iar Societatea de telefoane concesionară are în fiecare an dela această concesiune, un venit de peste un miliard lei, atât cât a fost venitul exerciţiului trecut. „Se constată că Societatea de telefoane, nu s-a conformat contractului lege, neexecutând până în prezent decât o infimă parte din lucrările pe care era obligată să le execute în timp de 5 ani. „De asemenea nu respectă şi nu aplică decât dispoziţiunile ce-i convin din acest contract, ignorând dispoziţiunile contractului, în special cele ce se referă la tratamentul personalului P. T. T.-ist preluat, cum şi asupra celor noul numiţi, care în conformitate cu contractul, urmează să îndeplinească aceleaşi condiţiuni ca şi funcţionarii numiţi de direcţiunea generală P. T. T. în serviciul său propriu. „Din expunerea d-lui Filipescu, reese că d-sa a fost foarte revoltat de textul interpelărei unui domn parlamentar binevoitor funcţionarilor de la telefoane şi susţine că Societatea n’a aplicat curba de sacrificiu funcţionarilor preluaţi dela P. T.T. şi că aceasta reprezintă o jertfă pentru Societatea de telefoane de 60 milioane lei anual. Arată că avea dreptul să aplice această curbă de sacrificiu şi n’a aplicat-o decât câtorva funcţionarii recalcitranţi şi aceasta ca măsură disciplinară. „S-a gândit oare legiuitorul ca prin dispoziţiunile unei legi financiare ,să creeze avantaje unei Societăţi particulare, care opreşte în mod abuziv şi ilegal o cotă-parte din salariile a 62 funcţionari P. T. T.-işti preluaţi de la Poştă, in profitul acestei Societăţi şi care Societate mai frustrează şi Statul cu circa 6 milioane lei anual din reţinerile de 10% ce se făceau până la anul 1934 din salariile întregite ale tuturor funcţionarilor P. T. T.-işti şi cari reţineri se vărsau atunci la Casa Pensiilor, iar prin scindarea de astăzi a salariilor aceste sume se reţin în profitul Societăţii? „Ne mai întrebăm, după care lege Soc. de telefoane a redus in aşa proporţie salariile celor 62 de funcţionari recalcitranţi cum îi place să-i numească d. Filipescu, pentru acte disciplinare ” . „Funcţionarii P. T. T. preluaţi de Soc. de telefoane sunt guvernări pe baza art. 18 din contractul de concesionare, care articol sună după cum urmează : „Odată cu preluarea de către Societate, in condiţiunile art. 3, a reţelelor şi centralelor telefonice, ce se vor preda de către Regia autonomă P. T. T„ Societatea va prelua şi tot personalul existent al serviciului telefonie, care va păstra drepturile dobândite, inclusiv dreptul de pensionare, după legile in vigoare şi va continua să beneficieze de statutul său legal ca şi când ar rămâne întrebuinţat de Regia autonomă P. T .”. „Toate drepturile direcţiunei R. A. P. T. T. trec asupra Societăţei, în ceia ce priveşte numirea, revocarea, avansările, măsurile disciplinare privitoare la acest personal ”. „Funcţionarii P. T. T. preluaţi, sunt funcţionari publici retribuiţi din bugetul particular al soc. de telefoane. „Raporturile dintre S. A. R. T. şi ei, sunt simple raporturi contractuale, pe temeiul unui contract de muncă, încheiat prin contractul legii de concesionare, in condiţiunile specificate în acel contract. „Condiţiunile contractului in ceia ce priveşte drepturile şi cuantumul salarizare, avansări- lor, încadrărilor, etc., sunt acele ce existau în fapt şi in drept la data de 4 Iunie 1930, când s’a încheiat contractul pe care S. A. R. T. l-a acceptat, garantat şi semnat şi care contract a fost acceptat şi de funcţionari, prin faptul că au consimţit a deveni funcţionari la soc. de telefoane. „Un funcţionar îmbătrânit în serviciul statului, este menajat, iar nu a ameat ca o piesă uzată, decât la timpul său şi după legile ce ne guvernează. „Un soc. de telefoane a făcut jertfa de 60 milioane lei prin neaplicarea curbei, ci funcţio.narii au fost nedreptăţiţi cu peste 150 milioane lei, fiindcă Societatea nu a voit să aplice legea contract şi legea de organizare telegrafo-poştală, nefăcând avansările la timp, conform acestei legi. „Nedreptăţile făcute acestor funcţionari sunt multe şi numeroase şi ele sunt atât de ordin material, cât şi de ordin moral, prin faptul că sunt puşi in subordinele unor funcţionari angajaţi de către societate, mai tineri şi numiţi fără aplicarea dispoziţiunilor art. 18 din legea contract şi ale condiţiunilor cerute de legea de organizare P. T. T. „La societatea de telefoane angajaţii sunt numiţi fără nici o formă. „S’au respins şi chiar au fost concediaţi funcţionari români şi s’au numit minoritari. „Tot prin expozeul d-lui Filipescu se susţine că funcţionarii P. T. T-işti preluaţi de Societate, primesc un salariu ce întrece pe cele ale P. T. T- iştilor cu 70%, or acest lucru nu este exact, fiindcă curbele de sacrificiu nu au depăşit 45% din salariile ce funcţionarii aveau în 1930. „Se exagerează de asemenea şi cu numărul funcţionarilor cu salarii mari şi se omite a se face comparaţie cu salariile funcţionarilor angajaţi; nici nu se arată că cei de la P. T. T. ce au între 15—25.000 lei sunt funcţionari cu câte 25—30 ani de serviciu, pe cât timp cei angajaţi cu acelaşi salariu, sunt la Începutul carierei lor şi nici nu se arată că sunt angajaţi cu câte 70.000 lei lunar. „Salariile P. T. T-iştilor preluaţi de Societate în medie se ridică la 4500 lei lunar, pe cât timp cele ale angajaţilor se ridică la o medie de 20.000 lei lunar. „Astfel 2615 P. T. T-işti primesc un salariu lunar total de 14.553.682 lei, pe cât timp 358 angajaţi primesc un salariu de lei 3.315.587. „Se exceptează funcţionarii americani, cari sunt plătiţi direct în dolari şi ale căror salarii nu sunt cunoscute. „Mulţumim d-lui preşedinte Filipescu de promisiunea făcută, că nu se va atinge nimeni de aşa zisa „primă de muncă“ sau „gratificaţie“ şi că se vor face şi avansările proectate pe ziua de 1 Aprilie a. c„ dar noi declarăm că P. T. T-iştii, nu cer milă şi pomană de la şoc. de telefoane, căci salariile lor întregite şi nescindate în salarii de bază şi primă de muncă sau gratificaţie cum le-au împărţit angajaţii ce încasează între 50.000—70.000 lei, sunt un drept legal al P. T. T-iştilor, cum deasemenea sunt un drept al lor şi avansările. „Aceste drepturi sunt consfinţite de legea contract şi de legile ţărei româneşti şi nimeni nu le poate încălca”. O DISPOZIŢIE MONSTRUOASA A CĂII PĂDURILOR SIAJULUI S’A DISTRUS O PARTE DIN PADUREA DE SĂLCII CARE UMBREA MALURILE CANALULUI FILIPOIU Brăila, 30 Martie Nu se ştie din ce motive şi in urma căror intervenţii, Casa autonomă a pădurilor statului a dat o dispoziţie stupidă ocolului silvic din regiunea Brăila, să taie pădurea de sălcii pletoase ce umbreşte canalul Filipoiu, constituind un punct de atracţie pentru vizitatori veniţi chiar şi din străinătate, datorită frumos unui peisaj. Se ştie că, cu prilejul „Lunii Brăilei”, bălţile Brăilei şi canalul Filipoi au fost invadate de mii de vizitatori cari au stat zile întregi, admirând fermecătorul peisaj al bălţilor noastre. Monstruoasa dispoziţie, care a fost realizată în parte, a indignat pe brăileni, oficiul judeţean de turism şi comitetul „Lunii Brăilei“. O delegaţie s-a prezentat d-lui dr. V. Demetrescu-Brăila, deputat, fost ministru, rugându-l să intervină pe lângă ministerul de domenii să oprească tăierea sălciilor. D-sa care este şi preşedintele comitetului pentru organizarea „Lunii Brăilei” a mers la faţa locului, unde a constatat că într’adevăr s’au devastat hectare întregi de sălcii tinere şi nu s’au lăsat decât cioturile. Faţă de acest procedeu sălbatec, d. dr. Demetrescu-Brăila a telegrafiat d-lui Cancicov, subsecretar de stat la ministerul de domenii, următoarele : „Rog opriţi devastarea nemiloasă a sălciilor din canalul Filipoiu. Se taie hectare de sălcii tinere de ocolul silvic şi de un antreprenor străin. Se distruge frumuseţea sălciilor noastre cu care ne mândrim, din motive de speculă industrială“. Sesizat de această intervenţie, ministerul de domenii a delegat pe d. Aldulescu, inspector la Casa pădurilor statului, care sosind în localitate, a mers cu d. dr. Demetrescu-Brăila la faţa locului, constatând distrugerea celui mai frumos decor natural al bălţilor şi Canalului Filipoiu. Imediat delegatul ministerului de domenii a dat ordin ocolului silvic Brăila, să nu se mai atingă de nicio o salcie. --------ooo : @ : Ooo------- întâmplări din Capitală Accidentul din calea Călăraşilor O elevă ucisă de autobuz Un impresionant accident de automobil s-a întâmplat Luni pe calea Călăraşilor. Fetiţa Livii, Mărcuş, de 14 ani elevă în cL 33 a şcoalei secundare ortodoxe „Zoe Râmniceanu”, a fost călcată de autobuzul 15371, de pe linia 32 a S. T. B.-ului. Voind să treacă drumul în dreptul casei cu nr. 15, fetiţa a căutat să se ferească de un taxi, care tocmai venea spre ea, dar a fost surprinsă de autobuzul 15371, care a trântit-o pe caldarâm şi roţile au trecut peste trupul ei. Şoferul a coborit pasagerii din tarul de urgenţă, cu acelaş autobuz. După câteva ore de chinuri, nefericita copilă a murit. Livia Mărcuş este fiica adoptivă a d-lui Costică Ionescu, din calea Călăraşilor, 234, fabricant lu sifoane. Şoferul a fost arestat Brigada de accidente de la serviciul de circulaţie face anchetă. Hoţ arestat Poliţia Capitalei a arestat ieri, pe Ion Bran, din comuna Rucăr (Muscel), fost în serviciul teatrului „Alhambra”, care a săvârşit mai multe furtei la artistele teatrului. La gazda lui, din prelungirea Mărţişor 30, s-au găsit numeroase lucruri provenite dîn furturi. S’a dovedit că Ion Bran s’a introdus în teatru în noaptea de 27-28 Martie, furând numeroase lucruri. Cu actele dresate va fi înaintat, azi, parchetului, mașină și a dus victima la spir VICTIMA, LIVIA MARCUS I CONFLICT DE MUNCĂ LA BRAŞOV Braşov, 30 Martie Conflictul de muncă de la fabrica Hubeş este aplanat prin tratativele ţinute de d. inspector Rediţeanu. Lucrătorii n’au încetat lucrul şi au primit drepturile cerute de ei. La brutării conflictul este în curs. Lucrătorii lucrează, aşteptând în liniște tratativele care sunt fixate pe ziua de 15 Aprilie. ---------x oo x-------- Şedinţa consiliului municipal din Brăila Brăila, 30 Martie Consiliul municipal a ţinut şedinţă, sub preşedinţia d-lui Liviu Macedonescu, primarul oraşului Prima chestiune în discuţie a fost raportul întocmit de consilieri cari împreună cu un reprezentant al asociaţieiromâne pentru propaganda aviaţiei, au studiat, terenul ce urmează să fie cedat filialei A. R. P. A. pentru construirea unui aerodrom care să deservească liniile aeriene de avioane de poştă şi pasageri, Bucureşti-Brăila-Odesa. Comisiunea, în raport a arătat că terenul cuprins între comuna Nedelcu Chercea şi şoseaua Cazacu se poate ceda filialei A. R. P. A. spre a construi aerodromul. D. Virgil Grossu propune ca chestiunea să fie amânată pentru şedinţa viitoare, ca să se studieze actul constitutiv şi statutele asociaţiei pentru propaganda aviaţiei, filiala locală. Consiliul a amânat rezolvarea chestiunii pentru şedința viitoare. I Doctor gg. MAHTIM tratează PSIHONEVROZELE : Nevroza sexuală: Insuficienţa sexuală Nevroza inimei şi a stomacului: (palpitaţie sughiţ vărsături aerofagie, insomnie, tremuraturi). Neurastenia Hysteria Frica Timiditatea Melancolia. Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală incontinenţă de urină. Tratamente Psiho-Fizice : Hypnotism autosugestie. Electroterapie - înaltă frecvenţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Elisabeth 3. A Etaj III ascensor. Telefon 405 39. Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. 8 Centuri Soutiene Maiouri fine, Lastex, Scandal, atlas, croeli neîntrecute centuri medicale pentru proză, orice operaţie, leorii de tot felul, ciorapi fini de varice precum soutiene străine se găsesc la CASA NICOLESCU, Calea Victoriei 112, Biserica Albă. 273 Îmbrăcaţi COPIII de toate vârstele numai la magazinul str. Smârdan 30 , -Bucureşti— Str. CAROL, 11 SEMINŢE; furaje, legume, flori UNELTE; grădină, albinarit, avicole Catalog gratis. În România TRIBUNALUL JUDEŢULUI DUROSTOR EXTRAS die pe saniUinta civilă No. 532 (în 9 Iulie 1935 a Trib. Judeţului Durostar. __ prin gentiteta civilă cu No. 838 din 9 Iulie 1935 s’a admis cererea făcuită de membrii comiitetar rai central de conducere a Soc. Ceraulul Militar al ofiţenDar din Silistr şi anume de dj general Todioe sau D-triu comandantul garnizoanei Silistra şi Preşedintele Cercului Militar al ofiţerilor din Silistra prim. petiţia Inregistriată, la No. 19665/934 şi s’a recumpapuit calitatea de persoană juridică Societatel Cercul Militar al ofiţerilor din Salstra cu sediul in oraşul Silistra, care va fimnclima in baza statutelor autentificate de Trito. Duncetar sub No. 6139/934 şi acturiud constitutiv, care face parte integrantă din acest statut. S’a ordonat înscrierea societateii la registrul respectiv al Tribunalului, facerea publiicaţiunilor şi afişărilor la stăruinţa părţilor interesate conform art. 85, 86, 91 şi 98 din Legea persoanelor juridice. (ss) N. Oprişan (S3) Virgil Berijan Grefier, (ss) Bădeaţă România ’ Grefa Tribunalului Jud. Durostor Prezenta copie fiind conformă cu originalul şi bună die publicat întruin ziarlocal se atestă die noi Grefier, (ss) Gh. Filimonescu 1 PREŞEDINTELE TRIBUNALULUI TECUCI Ordonanţă No. 3739 Creditorii debitorului Petrache Ignat din comuna Bareca-Tecuci sunt convocaţi pentru ziua de 3 Aprilie 1936 ora 9 dim. înaintea tribunalului Tecuci pentru a-şi da avizul asupra cererea făcută de numitul debitor de a fi autorizat să vândă 5 hectare pământ pentru plata ratelor de conversiune cu suma de 25.000 lei. Dată în Camera de consiliu, azi 28 Martie 1936. Președinte (ss.) M. Daraban Grefier, (ss.) T. Prisecaru Conformă cu originalul Grefier (ss) indescifrabil 2 Un comunicat al ministerului de industrie Ministerul de industrie ne trimite spre publicare următorul comunicat: D. ministru al industriei şi comerţului comunică următoarele în legătură cu ştirile despre dificultăţile financiare ale societăţii de asigurare „Phoenix" din Viena: „S’a dispus ca Oficiul de control să examineze de urgenţă situaţia plasamentelor legale ale acestei societăţi în România, faţă de obligaţiunile contractate în ţară. După terminarea cercetării se va da un comunicat". Mişcarea portului Galaţi Galaţi, 30 Martie In port a sosit vaporul german „Gluksburg”, descărnând 80 vagoane fier vechi. Vaporul urmează să plece la Brăila spre a descărca restul de carte. Vaporul „Atid”, sub pavilion palestinian, a părăsit portul, cu o încărcătură de 60 vag. cherestea. In largul Dunărei a ancorat vaporul grec „Mary II”, aducând 2450 tone fosfat din Casablanca (Africa de Nord). In cursul săptămânii viitoare este așteptat să sosească vaporul englez „Martis”, aducând 3000 tone cărbuni din Feodosia (Rusia Sovietică). Vaporul „Campiduglio” al companiei „Lloyd Triestino” este așteptcat să sosească peste câteva zile, aducând mărfuri din Occident. Vaporul ,Angelo Mabro”, (egiptean), a plecat la Reni, unde descarcă fierărie. *(•)*Sinuciderea din Piatra-Neamţ Piatra Neamţ, 30 Martie V. Bordeianu, impiegat la primărie, a încercat să-şi pună capăt vieţii, trăgându-şi un foc de revolver în cap. In stare gravă sinucigaşul a fost internat la spital. Actul disperat se datoreşte unor chestiuni intime * 1/9n oU £ m m Cititi in JW 99 de JOI 2 APRILIE Expoziţiile de pictură — Alhambrele — Săraca opoziţie •*Dentistica -«• Codul penal — Broşura d-lui Călinescu — O vizită la d. Mihalache — Răzbunarea — Marii umorişti (Zescenko) — Ridendo castigat Mcrit ««* Cocoloaşe de hârtie -» Fragment de şedinţă parlamentară — Pisica javaneză Ofensiva primâverei •* Ecouri — Mitică et Comp. — Hai să râdem! — Castel fermecat — O urmărire conştiincioasă. • V r* o 3 sau O