Universul, iulie 1936 (Anul 53, nr. 179-193)

1936-07-13 / nr. 191

îî Acţiunea zootehnică a murit Alex. Cottescu Joi, la ora 9 seara, a încetat din viaţă, la domiciliul său din Bucureşti, aleea Dragalina 5, Alexandru Cottescu, în vârstă de 81 ani. Defunctul a fost in două rânduri, timp de 8 ani, direc­tor general al căilor ferate şi ministru de industrie în gu­vernul G-ral Coandă, din 1921. Născut la Focşani, Al. Cot­tescu a urmat cursurile şcoa­­lei de geniu civil din Gând, ob­ţinând titlul de inginer. A in­trat în serviciul căilor ferate, unde a urcat treaptă cu trea­ptă, până la aceea de condu­cător al căilor ferate. A fost preşedintele societăţii politechnice, preşedintele con­siliului de administraţie c.f.r., precum şi în numeroase consi­lii de administraţie a diferite întreprinderi industriale şi fi­nanciare. înmormântarea se va face Du­minică, ora 5 d. a., la cimiti­rul Bellu. AL. COTTESCU a ministerului agriculturii Şedii­nţa com­i­suunii pentru 'i 'Vineri, s’a ţinut la ministerul de fromenti ’şedinţa comisiunii pentru îndrumarea agriculturii, sub pre­şedinţia d-lui ministru Vasile P. Bassu. Au luat parte d-mii: C. Gorciu, secretar general; C. Sescioreanu, preşedintele Uniunii camerelor de Ţagr£oul­ tură, profesorii universitari: Ionescu Siseşti, G. K. Constanti­­nescu, M. Drăcea, I. Teodor­escu, şi directorii din minister. In şedinţa trecută a comisiunii fe-a alcătuit o subcomisiune pentru a alcătui şi prezenta programul îndrumării zootehnice, avăndu-se în vedere toate indicaţiunile date în şedinţele anterioare asupra a­­cestei importante probleme. D. IONESCU BRAILA a citit a­­cest proeet de program. D. ministru VASILE SASSU a constatat că programul este bine întocmit iar soluţiunile propuse sunt practice şi realizabile. D-sa a hotărât ca dispoziţiunile din raport care privesc ministerul de agricultură să fie traduse ime­diat in fapt, iar pentru cele cari privesc celelalte ministere, se vor face de urgenţă intervenţiunile necesare. A hotărât de asemenea ca di­recţiunea contabilităţii să facă formele necesare pentru deschide­rea unui credit la Casa de Depu­neri în valoare de 100.000.000 lei, pentru aducerea la îndeplinire a programului stabilit. REPRODUCĂTORII CABALINI S-a recunoscut în unanimitate că hergheliile statului sunt la înăl­ţimea celor mai bune herghelii cunoscute. Se constată însă, că din cauza numărului redus de mame, efec­tivul armăsarilor produşi anual este insuficient pentru a completa armăsarii de care au nevoie de­pozitele. Se va spori la hergheliilor Sta­tului numărul apelor mame. Totuş, numărul de armăsari de care au nevoe depozitele, este aşa de mare, că va fi necesar să se recruteze armăsarii de la crescătorii particulare şi de la sindicatele de creştere. Reproducătorii vor putea fi pro­curaţi de­­ Camerele de agricul­tură, prefecturile de judeţ, şi de Comunele rurale, din regiunile ju­deţelor specializate în creşterea calului şi care ar avea posibilita­tea bugetară. Camerele nu-şi vor putea procura armăsari de­cât prin intermediul direcţiunii zootehnice. Se recomandă respectul hărţii topotehnice. REPRODUCĂTORII BOVINI Se constată că următoarele rase se cresc la noi in ţară : rasa de stepă, Simenthalul, Pintzgau, rasa brună de Alpi şi rasa basarabeană. Nevoile de tauri Simenthal ale comunelor pot fi cu uşurinţă sa­tisfăcute de la crescătoriile din ţară Banat şi Ardeal. Se va importa un număr redus de tauri de calitate superioară, spre a sem­na primenirea sângelui şi ameliorarea rasei. Acelaş lucru şi pentru rasa Pinzgau. In ce priveşte rasa brună de Alpi, adică Schwitz, Algau, Mon­­tafone, Maramureşul, unde se cre­şte obişnuit această rasă, a ajuns o piaţă de export pentru ţările din Orientul apropiat. Cererile sunt mari şi nu pot fi satisfăcute. Pentru această rasă urmează să fee facă un import de vaci mame şi tauri care se va împărţi în re­­^B?ia«rwiiiirTfeM^mnTm­rrn«iiitrwMiriinu«g»aB îndrumarea agriculturii Biunile unde această rasă găseşte crescători. O nouă zonă de creştere de elită se va organiza in Carpaţii Munteniei. Rasa roşie de Basara­bia este crescută in anumite regi­­uni, unde selecţiumea se face se­rios. S’ar putea importa un număr de tauri Angeli, pentru a infuza sânge nou. Nevoile plugăriei ne obligă să acţionăm in această direcţiune. Avem nevoe de un număr foarte mare de tauri albi. Marile crescă­torii din Moldova au dispărut şi tamaslâcul Statului de la Popăuţi produce un număr prea mic de reproducători. REALIZAREA PROGRAMULUI In primul rând, comuna rurală are sarcina procurării taurilor de care are nevoie , tot comuna va trebui să construiască grajdurile de reproducători şi să se preocupe de întreţinerea lor. In cazul când comuna nu are posibilitate, vor concura la a­­ceastă sarcină, prefecturile, tre­când în fiecare an in bugetul ju­deţului şi al eforiilor de păşune sume pentru construirea de graj­duri de reproducători, pentru pro­curarea şi întreţinerea lor. Deasemenea Camerile de agri­cultură, in fiecare an, vor con­strui grajduri şi vor procura re­producători şi vor avea in sarcina lor toată gospodărirea reproducă­torilor, ele având toate elementele tehnice pricepute. Nimeni nu va putea cumpăra tauri decât prin intermediul lor. In ce priveşte reproducătorii ovini s’a propus : Răspândirea pe o scară cât mai întinsă a rasei ţigae prin berbeci selecţionaţi; procurarea de ber­beci karakul de sânge pur pentru răspândirea rasei ; cumpărarea de berbeci merinos pentru carne şi lână fină. Răspândirea reproducătorilor porcini se va face după aceleaşi criterii şi cu aceleaşi mijloace ma­teriale. Se va încuraja răspândirea Yor­­kului şi a Mangaliţei, iar în Basa­rabia se va încuraja rasa Berk. Se vor încuraja prin premii crescătoriile particulare model. Se vor lua măsuri de asigurare a reproducătorilor contra mortali­tăţii. Se vor afecta fonduri pentru terminarea institutului de sero vaccinuri şi se va urmări o politică a preţului serurilor, spre a putea f accesibile tuturor crescătorilor. PROCURAREA FONDURILOR Spre a veni în ajutorul comu­nelor rurale cari au nevoe de cre­dite pentru procurarea de repro­ducători, se va deschide la Casa de Depuneri din nou, vechiul cre­dit, care se va mări dela 100.000.00 lei la 200.000.000 lei. Se va constitui la ministerul de agricultură un fond special al re­producătorilor, alimentat în felul următor : o contribuţie din bugetul anual al ministerului de agricultură de­numit „Fond pentru reproducă­tori” ; o taxă de 3­5% prelevată din bugetul islazurilor pentru procu­rare de reproducători, o taxă de 5-10% asupra valorii importului de produse animale. Im­portul de azi al acestor produse se ridică la 1.500.000.000 şi se com­pune din lână, fire de lână, lână regenerată, piei, peşte şi blănuri. Candidatele reuşite la examenul de capacitate pentru învăţătoare Dintre candidatele de la şcoa­­lele normale: Elena Doamna din Bucureşti, Măgurele-Ilfov, Tur­­nu-Măgurele şi Constanţa, pre­zentate la examenul pentru di­plomă ţinut la Bucureşti, au re­­u­şit următoarele : Ioniţă Teodora 8.77 ; Marcules­­cu Florica 8.37 ; Moldoveanu Octavia 8.22; Statevici Liuba 8.20 ; Begu Dob­roza 8.15 ; Gru­­mezea Paula 8.12 ; Olărescu Pa­­raschiva 8.02; Morar Filofteia 7.92 ; Cojocaru Stela 7.87 ; Po­­pescu Ecaterina 7.87 ; Voicu Saf­­ta 7.82; Zenide Maria 7.82; Mi­­hai Maria 7.80; Teodorescu An­gela 7.80 ; Mieg Lucreţia 7.77 ; Băcuţă Steliana 7.77; Berechet Ioana 7.75 ; Sichitiu Elena 7.75 ; Boştină Maria 7.72; Telu Maria 7.72; Andreescu Maria 7.68;­­Moroianu Olga 7.67; Stănescu Florica 7.62 ; Vlădescu Constan­ţa 7.62; Mormocea Stanca 7.60; Niţescu Georgeta 7.55; Enescu Gherghina 7.55; Suciu Mana 7.52; Moroianu Aneta­ 7.52; Di­nu Tinca 7.50 ; Calotă Alexan­drina 7.50 ; Popescu Virginia 7.50; Mihăilescu Maria 7.50 ; Ştefăne­­scu Margareta 7.50 ; Penţa Cons­tanţa 7.47 ; Haşu Mana 7.47; Marcu Elena 7.47 ; Batali Elena 5; Popescu Cecilia 7.45 ; Pe­ Spiridona 7.40 ; Nicolau Eliza 7 .45 7.38; Pavelescu Trina 7.37 ; A­­lexe Maria 7.35 ; Nae Maria 7.35; Geantă Ecaterina 7.32; Baciu Maria 7.30 ; Mustrian Vasilica 7.30; Nica Aurelia 7.30; Păsă­rică Ioana 7.30 ; Șerban Marieta 7.30 ; Dina Petra 7.25 ; Biolan Alexandrina 7.20 ; Băcanu Geor­geta 7.20 ; Moţăescu Lucia 7.20 ; Popescu Elena 7.20 ; Munteanu Virginia 7.17 ; Arsene Maria 7.15; Preda Maria 7.10 ; Constantinescu Paula 7.10 ; Băjan Elena 7. -XXXXX XXX*­ Două cazuri de înselaţie la Cernăuţi Cernăuţi, 9 Iulie D-ra Ana Ilniţchi din str. Regele Ferdinand 3, a leşinat în stradă. Cu Salvarea ea a fost dusă acasă. S’a constat că a le­şinat din cauza căldurii. — In str. Dionisie Bejan, a fost găsită în nesimţire, Ecate­rina Denis din Boianceni (Cer­­năuți). La spital și-a revenit. Cauza leşinului a fost căldura. C­LUJ TIMIŞOARA S­IBIU Pentru tragerea clasei l­a de la 15 iulie,toată lumea va cumpăra I lozurile Colecturei Milionarilor Gheorghe Stănoiu Preferată de Toată Ţara Românească CLU­J Sucursala Piaţa Unirei 7 Timişoara „ Bd. Regele Ferdinand 6 Sibiu­­, Str. Regina Maria 40 UNIVERSUL Aplicarea nouei legi a învăţământului comercial Cum se va face echivalar­ea diplomelor de curs seral Având în vedere prevederile din legea pentru organizarea învăţământului comercial se­cundar, ministerul instrucţiu­nii a dispus următoarele: Absolvenţii cursului comer­cial de seară suprapus şcoale­­lor comerciale elementare de băeţi, dependinţe de ministe­rul Instrucţiunii, vor putea să­­îşi echivaleze studiile, în timp de două ani socotiţi de la 1 A­­prilie 1936, data promulgărei legei învăţ, comercial secun­dar, cu trei clase ale liceului comercial, dacă depun un exa­men de diferenţă pentru cl. V şi a VI a liceului comercial. Aceste examene se ţin în ur­mătoarele sesiuni: Septembrie 1936, Iunie şi Septembrie 1937. Intr’o sesiune nu se poate trece şi examenul se diferenţă pentru clasa V şi a VI a liceu­lui comercial şi totodată exa­menul integral de cl. VII a li­ceului comercial, care se depu­ne într’o sesiune următoare. In sesiunea de examen din Septembrie 1936 aceşti absol­venţi depun numai examenul de diferenţă pentru cl. V şi a VI, a liceului comercial, la ur­mătoarele materii, după pro­grama de cl. I şi a II a actua­lelor şcoale comerciale supe­rioare; şt. comerciale; coresponden­ţa comercială-rom.; şt. natu­rale fiz-chimice; şt. juridico-e­­conomice; geografia economi­că ; 1. engleză sau 1. italiană ; matematici şi algebră. Examenul de diferenţă con­stă din câte o probă scrisă şi una orală la fiecare materie. La examenul de diferenţă se admite corijenţă numai la un singur obiect, care se trece în sesiunea următoare de examen. Acest examen de diferenţă se depune numai la şcoalele co­merciale superioare de băeţi, bugetare, ce se vor hotărî de minister. înscrierile la aceste exame­ne se fac direct la aceste şcoa­le prezentându-se actele com­plecte. Examenul integral pentru cl. VII a liceului comercial pentru cei care au trecut cu succes examenul de diferenţă în Sep­tembrie 1936, se depune în se­siunea Iunie 1937, după pro­grama ce se va stabili pentru elevii ordinari sau pregătiţi în particular din această clasă pe anul 1936/1937. Cei ce vor fi declaraţi pro­movaţi la examenul de cl. VII a liceului comercial vor fi obli­gaţi să urmeze şi clasa VIII a liceului comercial. O nouă arestare in afacerea fraudelor cu devize Cernăuţi, 9 Iulie Arestările în chestiunea fai­moaselor fraude cu devize­­ ale exportatorilor din Cernăuţi se ţin lanţ. Astăzi dimineaţă magistratul instructor, d. Gherman, a lan­­sat mandat de arestare împo­triva lui Smilovici, originar din Săveni (Dorohoi) căruia i se impută că a exportat şi el ouă spre Spania, dar în drum le-a schimbat destinaţia spre An­glia. A rezultat din acest export 1080 lire sterline, pe care urma să le predea Băncii Naţionale, dar el le-a vândut Băncii de Credit Bucureşti. Astăzi la amiazi a venit In judecata tribunalului mandatul de arestare a lui Smilovici, care i-a fost confirmat. ________ Situaţia liniilor ferate In cursul zilei de eri, conti­nua să fie închisă pentru în­tregul trafic linia Galaţi-Bâr­­lad, între halta Chiraftei şi staţia Lascăr Catargiu, inun­dată din ziua de 5 ort. A rămas închisă numai pen­tru traficul de marfă linia Ga­laţi—Basarabeasca, între sta­ţiile Frecăţei şi Etulia. Trenu­rile de călătorie, circulă pe a­­cea porţiune prin transbordare. Sinuciderea dirigintelui oficiului poştal din Macin araua, in iulie Azi dim., s’a sinucis, trăgân­­du-şi un foc de revolver în cap, într’un lan de porumb în apro­pierea comunei Tichileşti, (Brăi­la), Nicolae Rucăreanu, dirigin­tele oficiului poştal din Măcin (Tulcea). Din cercetările făcute, reese următoarele: Nicolae Rucăreanu a comis nereguli în prejudiciul direcţiei generale P. T. T. El a sustras treptat, suma de peste 50.000 lei, provenind din mandate poştale, taxe pentru telegrame etc. Aflând că d. inspector Moldo­­veanu a sosit la Măcin, ca să-i verifice gestiunea, incorectul sluj­baş a dispărut, luând cu el şi cheile dela casa de bani. Fiind anunţat să se prezinte, de teama consecinţelor, a fugit la Brăila unde a stat în timpul nopţii. Di­mineaţa, s’a dus cu tramvaiul până la staţiunea balneară Lacul Sărat, de unde, pe jos, s’a în­dreptat spre corn, Tichileşti. Pe când traversa un lan de porumb, a văzut un jandarm venind spre el. Crezând că e urmărit, a scos din buzunar un revolver, trăgân­­du-şi un foc în tâmplă. Detunătura armei a atras a­­tenţia jandarmilor şi a câtorva săteni, cari, venind la locul ne­norocirii, au găsit pe sinucigaş plin de sânge. Mai înainte de a i se da aju­toare medicale, Rucăreanu a în­cetat din viață. A fost sesizat parchetul, care a dispus transportarea cadavrului la marca spitalului municipal. Crimă pasională la Iaşi Iaşi, 10 iulie In curtea bisericii „Bărboi“, a fost găsită în nesimţire o tâ­­nără, care avea numeroase răni pe faţă şi corp. Imediat, a fost anunţat sergentul din post, care a transportat victima la spital. S-a stabilit că victima se nu­meşte Emilia Braha, din str. Costache Negri Numita erau în legături de dragoste cu tânărul Andrei Prajaschi, din str. Flori-T T.-. n­el Vvi 1 au izbucnit certuri violente care au culminat intr’o incierare. Andrei Prajaschi, întâla­in­­du-se cu Emilia Braha, în curtea bisericii „Bărboi“, după un vio­lent schimb de cuvinte, şi-a în­junghiat iubita. Criminalul a dispărut. Intr’un târziu, în curtea bisericii s’a gă­sit cuţitul cu care s’a comis crima. Starea victimei este grava. Ancheta poliţiei continuă. CERCETAŞI EGIPTENI LA BRAŞOV Braşov, 10 Iulie Azi, au sosit in­ localitate 27 cercetaşi egipteni care vor lua parte la Jamboreea cercetăşea­­scă ce se va deschide la 1 Au­gust. In gară cercetaşii au, fost pri­miţi de d-nii Furnică, comand, cercetaşilor din Braşov, Podea, secretarul general al prefecturii, care a dat îndrumări şi expli­caţii cercetaşilor în limba en­gleză, Nicolau, şef de cabinet al municipiului etc. Cercetaşii egipteni îşi vor clădi tabăra la Poiana in faţa­­cabanei gg t Panică în parcul distractiv din Cernăuţi Cernăuţi 9 Iulie Din cauza unui defect la mo­tor, a luat foc aseară un rezer­vor cu benzină care alimentea­ză motorul unei roţi sburătoare, din parcul distractiv. S-a pro­dus şi o explozie. Flăcările au luat proporţii mari. Din acea­stă cauză, între vizitatorii par­cului distractiv s-a produs pa­nică mare. Pompierii au sosit la fața locului și au stins focul. -xxxX®Xxxx- DELA C. F. R. REDUCERE PENTRU CON­GRESUL DE EXPERANTO DIN VIENA Participanţii la congresul uni­versal de esperanto, ce se va ţi­ne la Viena, în intervalul dela 4—19 August a. c. se vor bucura de reducerea de 50% din taxele tarifare (tren personal şi accele­rat), la înapoiere, în intervalul dela 4—24 August, a. c. inclusiv. Reducerea se acordă pe baza biletului cu preţ întreg, ce a ser­vit la ducere şi a certificatului, eliberat de comitetul organizator. Călătorii nu au voie să între­rupă călătoria, atât la ducere, cât şi la înapoiere. STAŢII VACANTE Au fost declarate vacante ur­mătoarele staţii: Târnova-Basa­­rabia, Bârnova, Zerind, Doro­­banţu, Stolnici, Pietroaia, Oşor­­hei, Salugni, Cugir, toate de ca­tegoria X şi Bascov, Troian, Ci­­pău şi Pisău, de categoria XI-a. REDUCERE PENTRU TÂRGUL DIN SIBIU Vizitatorii târgului de mostre din Sibiu beneficiază de redu­cere de 50% din taxele tarifului tren de persoane între 20 Iulie 12 August inclusiv. Valabilitatea biletelor, pentru înapoiere, se limitează la cel mult 5 zile, socotite de la data sosirii în timpul duratei târgu­lui. La ducere se va călători cu bilete cu preț întreg, înapoierea făcându-se gratuit pe baza vizei făcută de staţia Sibiu şi a bile­tului de intrare la târg. REDUCERE PENTRU „LUNA SATMARULUI“ S-a aprobat reducerea de 50% la sută din taxele tarifului tren de persoane vizitatorilor la „Lu­na Satmarului“ din Satu Mare, în intervalul de la 15 August la 17 Septembrie inclusiv. Valabilitatea biletelor pentru înapoiere se limitează la cel mult 5 zile. -xxxxX XXXX-45 de grade la Galaţi Galaţi, 9 Iulie Azi a fost înregistrată cea mai mare căldură din cursul a­­cestei veri. La ora 2 după amia­ză termometrul arăta la umbră 38 grade Celsius, la ora 4, 45 grade la soare şi 40 la umbră, iar la ora 5 au fost 33 grade la umbră. Din cauza căldurii excesive, muncitorii din port au lucrat în pielea goală la încărcarea cu ce­reale a şlepurilor şi vapoarelor, precum şi la încărcarea cu che­restea a cargoboturilor. In bazinul nou s’a simţit lip­să de apă potabilă. Parcurile și grădinile publice au fost pline de lume. —— XXX® XXX-------— Şlep scufundat Galaţi, 10 Iulie Agenţiile de navigaţie dir, portul Galaţi au fost înştiinţa­te că şlepul „Enachi‘‘, de 36 vag. capacitate, încărcat cu ni­­sip şi piatră, pe când venea dela Sulina ,spre porturile Du­nărei mariti­e, s’a scufundat la mila 19. Şlepul s’a rupt în două. Pagubele sunt mari. ­OOOOQOO­ Eroina dramei amoroase de la Cogealac a murit Constanţa, 9 Iulie Am anunţat că Duminică noaptea, tinerii Vasile Ivan şi Ivanica Năstase, din Corgealac, judeţul nostru, nefiind lăsaţi de părinţi să se căsătorească s’au sinucis, bând acid sulfuric, la marginea cimitirulluii din salt. Cei doi îndrăgostiţi, cari nu au murit imediat, au fost aduşi la Constanţa şi internaţi in spita­lul „Dom­. Sion”, dar cu toiate în­grijirile ce li s’au dat, starea lor nu a putuit fi îmbunătăţită. Tânărul Vasile Iva­n a încetat din viaţă luni duipă amiază, iar Ivanca Năstase a mai trăit până azi dimineaţă, când în chinuri groaznice şi-a dat şi ea sfârşitul. -xox , O : xox- Dispărut Iaşi, 10 Iulie La poliţie, s’a prezentat Ileana Chehil, din str. Poverniciei, re­clamând că soţul ei, anume Şte­fan, maestru lemnar, la compa­nia de pompieri din str. Pover­­niciei, a dispărut de câteva zile, in condiţiuni misterioase. Femeia bănueş­te că ştefan Chehil a fost atras într’o cursă și apoi asa­sinat. S’au întreprins cercetări în a­­ceastă direcție. Greva de la Mediaş la proporţii Peste 1000 muncitori au încetat lucrul. — Eşuarea tratativelor de reconciliere Mediaş, 9 Iulie Am relatat că greva lucră­torilor din localitate s-a întins. In ultimile zile, greviştii au fă­cut aderenţi şi astfel conflicte­le de muncă au luat proporţii. Pentru o înţelegere justă a situaţiei locale, care, fără a fi critică, recomandă totuşi o atenţiune deosebită din partea celor în drept, vom da urmă­toarele cifre: La fabrica „Industria română de ţesături imprimate“ (Irti) se găsesc în grevă de Sâmbătă, 4 c., 550 muncitori. Lucrează nu­mai 12 muncitori şi maeştrii indigeni şi străini şi secţia de tricotaje „Lâna“. La ţesătoria de mătăsuri a d-lui Maximilian Hiller sunt de Luni 6 c., 54 de muncitori in grevă, iar uzina e închisă. La fabrica de sticlărie „Vi­­trometan“ sunt în grevă de Marţi, 350 muncitori, în ma­joritate auxiliari. Fabrica lu­crează cu un efectiv redus la unele secţiuni, de vreme ce ce­lelalte sec­ţ.­u­ii activează în plin. La fabrica de şuruburi şi ar­ticole metalice „Rosenauer & Comp.“, au intrat în greva de Miercuri, 8 c., 70 muncitori. Lucrează numai 15 calfe şi u­­cenici, aşa încât activitatea a­­cestei uzini e aproape parali­zată. La fabrica de cărucioare, bi­ciclete şi jucării a d-lui Schem­­bra s’a produs Miercuri d. a. un conflict de muncă. Aci lu­crează 140 muncitori, cari n’au declarat încă grevă, tratativele de împăciuire fiind în curs. In fine, la ţesătoria de pos­tav a d-lui Stu­tzer, care are numai 17 lucrători, s’a decla­rat azi grevă. In felul acesta, sunt azi în grevă la Mediaş peste 1000 de muncitori. Muncitorii grevişti n’au stat cu braţele încrucişate. Odată zăpăceala şi mai ales desorien­­tarea primelor clipe trecute, ei au apelat la conducerea sindi­catelor profesionale care le-au venit în ajutor. Uniunea munci­torilor din industria de îmbră­căminte, textile şi pielărie, cu sediul la Cluj, a trimis aci pe secretarul ei, d. Stroia. Muncitorii grevişti din indus­tria sticlăriei şi metalurgică, au apelat la sindicatul muncitori­lor din industria fier-metale şi acesta a trimis în localitate pe d. Gârboveanu, secretarul sindi­catului de la Petroşani, începând de Luni, 6 c., d. dr. Virgil Buzea, inspectorul mun­cii în regiunea locală, vine zil­nic în localitate şi sub preşe­­d­inţia sa se duc tratativele în­tre delegaţii patronilor şi aceia ai muncitorilor, pentru apla­narea conflictelor de muncă i­­vite. Până acum, şansele unei în­ţelegeri sunt destul de reduse. Patronii nu vor să admită in nici un caz, una din revendică­rile principale ale muncitori­mii, contractul colectiv. Au fost aprobate până acum cererile de ordin secundar ce se referă la condiţiunile de muncă din punct de vedere social şi care n'ar trebui să formeze obiectul unor tratative, dacă lefurile în vigoare s’ar respecta şi aplica strict. De remarcat că, pe lângă condiţiuni ce privesc sporirea lefurilor, se cere suprimarea amenzilor ilegale, acordarea concediilor de odihnă, aerisirea halelor de lucru, aprovizionarea muncitorilor cu apă potabilă, cu măşti şi mănuşi de cauciuc la industria chimică şi aplica­rea unui tratament mai uman, mai ales faţă de femei. MASURILE AUTORITĂŢILOR .. Azi a sosit în localitate d. subinspector Vlad, de la poliţia regională din Cluj, însoţit de d. Nic. Petringenar, şeful poliţiei judeţene. D. Petringenar rămâne în lo­calitate până după aplanarea tuturor conflictelor de muncă. S’au luat toate măsurile pen­tru asigurarea ordinei. Garni­zoana locală, prin d. coman­dor aviator Al. Păun, dă­­tot concursul in acets scop. Până acum nu s’au semnalat incidente. Muncitorii sunt foarte calmi şi nu urmăresc decât îmbună­tăţirea soartei lor. Ei au refu­zat dela început orice concurs „binevoitor“ din­­partea unor cunoscuţi agitatori politici. Lupta lor are un caracter pur profesional, patronii se pun pe punctul de vedere al dispoziţiunilor legale — partea pur formală, — con­­sideră că greva ce s’a produs, prin lipsa îndeplinirii formelor legale, ca nejustificată şi refuz de lucru. Muncitorii însă sus­ţin că le-a­ ajuns cuţitul la os şi trebue să-şi apere existenţa. Contrabanda de amorse şi de brichete la Sebeş (Alba) Sebeş, 9 iulie Jandarmeria din Petreşti şi poliţia din localitate, sesizate de numărul mare de amorse şi brichete nemarcate, întrebuin­ţate de locuitorii din jur, au început cercetările spre a afla locurile de desfacere şi pe vân­zătorii acestor articole mono­polizate. Cercetările au dus la bune re­zultate. Un frizer din Petreşti sur­prins că întrebuinţează o amor­sa de contrabandă, a pus pe cercetători pe urmele vânzăto­rului unui stoc mai mare de a­­morse. Infractorul era comerciantul I. Blamn, din Sebeş. La o percheziţie domiciliară făcută acestuia de d. comisar S. Capătă şi plutonierii de jandar­mi Nicodim şi Morariu, s-au a­­flat la comerciant peste 650 a­­monse. Acela care i le-a vândut lui Brann, după declaraţiile aces­tuia, este evreul Iacob Kassier,­­geigtest id­ealitate. După o descindere a organe­lor poliţieneşti făcută la locu­inţa lui Kassier, s’a găsit o can­titate de câteva zeci de grame zaharită, păstrată în formă de mici pastile hexagonale. Datorită şireteniei acestui e­­vreu şi a soţiei lui, — ambii meşteri experţi în a tăinui con­travenţii, — nu s’a putut afla provenienţa zaharinei. Cât des­pre amorse, amândoi au decla­rat că nici nu le-a trecut vre­odată prin mână acest articol de contrabandă şi deci nici nu puteau vinde cuiva vreo amorsa. Credem însă, că poliţia va lămuri vinovăţia lor. Brichetele s’au găsit la A. Liebmann, tot evreu şi comer­ciant ambulant aci. Nu s’a putut afla însă nici dela acesta, d­e un­de le- a primit. Amenda pentru amorse s’a fixat la 35.000 lei, iar pentru zaharină şi brichete la 5500 lei. Cei pedepsiţi, au plătit mare Anul al 53-lea Nr. 131 l­uni 13 Iulie 1935 STIRI DIFERITE ORADEA SERBAREA CAMPEASCA A TINERILOR PREM­ILITARI.­­ Cele 6 subcentre p. P. ale sub­­inspectoratului Oradea, au exe­cutat zilele acestea al doilea marş de antrenament cu apli­­caţiiuni de serviciu de campanie, conform programului în vigoare pe acest an. Etapa de marş a fost de 18 km, dus şi întors, până la pădurea de pe platoul comunei Hateu, între Băile E­­piscopeşti şi Felix. La pădurea de pe platou s-a dait o serbare câmpenească, des­­făşurându-se un program fru­mos. Au luat parte delegaţiile comunelor Hateu, Sântelec şi Betfia, cu o seamă de săteni din aceste comune. Serbarea s-a deschis cu imnul regal şi „Ho­tarul sfânt”, cântate de corul tinerilor premilitari. Au impre­sionat mult exerciţiile de gim­nastică , executate de 420 de ti­neri premilitari, precum şi a­­crotuaţiile executate de tinerii premilitari Pap Francisc şi Cri loan. A urmat o instructivă cuvântare a d-lui locat, colonel Iosif Drimba, subinspectorul premilitar, despre însemnătatea istorică a acestor locuri. A urmat defilarea tinerilor premilitari. Din acest marş, care a fost suportat în condiţiuni excelente de întreg tineretul premilitar, s’au tras toate învă­ţămintele referitoare la igiena marşurilor şi asupra serviciului în companie. Acest marş a fost făcut în vederea încheierii pe­rioadei de vară a subinspectora­­tului P. P. din municipiul Ora­dea. ANCHETAREA FALSIFICA­­TORILOR DE MONEDE. — Am scris acum câteva zile despre descoperirea atelierului de falsi­ficat monede a 20 lei, din str. D. Pompei. Au fost arestaţi Iosif Balint, Francisc Balogh, Nico­lae Kohn, şi bătrânul Francisc Balogh, care a fos pus în liber­tate deoarece s-a dovedit că nu este vinovat. Cu prilejul interogatorului luat astăzi, tânărul Iosif Balint a de­clarat că o monedă de 20 lei, îl costă numai 6 lei, cu toate că întrebuinţa material fin spre a nu da de bănuit nimănui. Insta­laţia l-a costat foarte mult, atât cât l-ar fi costat construirea sau cumpărarea unei case noui, întreaga instalaţie a fost ridicată de poliţie şi predată parchetului. ARESTAREA UNUI DEZER­TOR ŞI SPĂRGĂTOR.­­ Poli­ţia din, Oradea a arestat Mier­curi noaptea pe Şerban Eme­tic,­ care a dezertat din arma­ta in vara anului trecut. Fiind ordonanţă la d. căpitan Zam­­firescu, în lipsa sa de acasă, a spart toate dulapurile si a fu­rat 30.000 lei, albituri şi alte obiecte. Aflând că poliţia a gă­sit batista sa la locul furtului ,­ca­re a luat amprentele digi­tale, a­ fugit în Ungaria, şi de acolo in Austria. In lipsa ac­telor, a fost nevoit să se re­întoarcă în România, iar Mier­curi noaptea a fost prins. La poliţie a recunoscut sparge­rea. PROCESUL UNEI CRIME. —­­Plugarul Boglojel loan, din Hinchiriş, a înjunghiat cu cu­ţitul în Decembrie 1935 pe Pintz, care a şi murit in urma unei hemoragi interne. De a­­tunci şi până acum, Bagajul a fsot menţinut în arest preventiv Astăzi urma să se dezbată pro­cesul, care a fost amânat la toamnă. Rogojel a fost pus în libertate provizorie. SINUCIDERE. — Săteanul Nicolae Tripon din Rotăreşti şi-a pus capăt vieţii, spânzu­rându-se de un pom din gră­­dinn casei. El suferea de o boală incurabilă. Nefiind bănueli de crimă, parchetul a autorizat înmormântarea. NENOROCIRE. — Dumitru Jurca, de 38 ani, din Telechiu, a plecat Miercuri cu căruţa, încărcată cu fân, la târg. Din cauza terenului accidentat, că­ruţa s’a răsturnat şi nenoroci­tul sătean a fost prin sub ea. In stare gravă, a fost trans­portat la spitalul Central din Oradea. CONDAMNATA PENTRU FIERBERE CLANDESTINA DE RACHIU. — Soţia lui Antal Vasile, din Tarcaia, a fost a­­mendată cu 1043 lei, pentru fierbere clandestină de rachiu, din porumb. Fiind dată în ju­decată, procesul s’a dezbătut joi la tribunalul Bihor, care a condamnat-o la 10 zile închi­soare. Femeia declarându-se mulţumită cu sentinţa a fost imediat arestată şi înaintată penitenciarului Oradea, pentru a-şi ispăşi pedeapsa. SĂRBĂTORIREA D-LUI IN­SPECTOR FINANCIAR DR. PAUL POPESCU. — Funcţio­narii administraţiilor finan­ciare de constatare şi de înca­sări şi plări Bihor, au sărbăto­rit Miercuri seara, printr-o a­­gapă colegială, pe d. inspector financiar dr. Paul Popescu, care a fost transferat din lo­calitate. Au vorbit d-nii: Iosif Silaghi şi Emil Cioloca, şefi de servicii, arătând munca săr­bătoritului şi mulţumindu-i pentru sprijinul dat­­ funcţio­narilor din acest judeţ. A răs­puns de inspector Paul Popescu, care a mulţumit tuturor pen­tru concursul ce i s’a dat la buna funcţionare a aparatului fiscal din judeţul Bihor. COPIL INECAT IN CRIŞ. — Copilul Banc Lupu, în vârstă de 8 ani, din comuna Bratca, făcând Miercuri baie în Crişul Repede, a fost luat de apă și, neştiind să înoate, s’a înecat. Jandarmii și rudele sunt în căutarea cadavrului. . ... TG.-MUITES UN COPIL BEA SODA­ CAUS­TICA. — Fetiţa ţerzsike Nagy,, în etate de un an si jumătate, din str. Eminescu 6,într’un mo­ment de neatenţie a mamei­ sale, fiindu-i sete, a luat o sticla, în care era o soluţie de sodă caus­tică şi, crezând că e apă, a bău din ea. Apucată de dureri atroce, fost transportată imediat la spi­talul civil de stat, unde, însă, cu toate ajutoarele date, a murit după câteva ore. FOC. — In com. Acăţari, la d. Iosef Teleki, au ars 2 şire de pae. Focul a provenit din neglijenţa unor copii ai păgubaşului, cari se jucau cu chibrituri aprinse lângă una din şire. SPÂNZURAT. — Ştefan Otveş, de 67 ani, din Glodeni, şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se de­­ tavanul camerei în care locuia1. Numitul suferea de mai multă vreme de o boală de stomac,, care-i cauza dureri de nesupor­tat. Salonta APROBAREA BUGETELOR COMUNALE ŞI ŞCOLARE DIN PLASA SALONTA. — La pre­tura plăşii Salonta s’a transpor­tat, dela’ Oradea, comisia finan­ciară, compusă din d-nii: Au­gustin Chirilă, subprefect jud. Bihor, Vasile Michiş, şeful con­tabil al judeţului, şi Ioan Man­­gra, preşedintele comitetului şcolar judeţean, care, împreună, cu d-nii Aurel Gr­ecu, prim-pre­­tonul plăşii, Mihai Roiţi, pretor şi Onisifor Borcea, prima­rul­ oraşului Salonta, au lucrat la­ aprobarea bugetelor comunelor din plasă şi au pus la punct şi bugetele şcolilor primare. . S’a hotărît: construirea unui local de şcoală în corn. Boiu, despre a­­ cărui lipsă am scris la timp. ---------XXX® XXX—-------­4 Furtună puternică la Bacău Bacău, 10 Iulie O furtună puternică s-a abă­tut astăzi d. a. în localitate, do­­borând numeroşi copaci de pe străzi şi din grădina publică. Numeroase firme au fost­­smulse şi aruncate la mari de­,­părtări. Multe case au sferit stricăr­ciuni la acoperişuri. Furtuna a desvelit acoperişul pavilionului administrației pe­nitenciarului. --------XXX® XXX-----------­ s. Nenorocirea dela reg. pioneri din Galaţi UN SOLDAT RĂNIT Galaţi, 10 Iulie Maestru Huţuca Sava, dela reg. de Dioneri, văzând pe soldatul. Lovin Constantin curăţând o ar­mă, i-a dat un cartuş de răz­boi, ca punându-l în armă s’o poată curăţa mai uşor.­­ Din nebăgare de seamă, datul a apăsat pe trăgaciu cartuşul luând foc, a rănit un alt soldat ce stătea in apropiere. Atât maestrul armurier Huţu­ I­ca, cât şi soldatul Lovin au fost trimişi în judecata consiliului de războiu. Procesul s’a judecat azi. Consiliul de războiu prezidat de d- comandor Andone Calistrat dir. arsenalului marinei regale de război, a condamnat pe ma­estrul Huțuca Sava la 10 zile Închisoare ,100 lei amendă și 100 lei despăgubiri, iar pe soldatul Lovin Constantin, la 2 luni în­chisoare. -----------XXXX*XXXX----------­ Constanţa in zodia scandalurilor Constanţa, 10 Iulie Odată cu venirea căldurilor, Constanţa a început să trăiască o intensă viaţă de noapte, popu­lată, nu ca in alţi ani, de se­­zoniştii cari au întârziat să vină, ci de însă­şi cetăţenii ei, cari, răcorindu-se cu prea multe pahare în cârciumile şi bodegile locale, se dedau apoi la scanda­luri pe străzi, cari se termină de cele mai mult ori în beciurile reci ale poliţiei. Darurile sunt foarte dese, şi nu mai voim să le enumără­m aci. „ E de ajuns să arătăm doar că în ultimele două zile, la chest­r­­ă, s’au înregistrat nu mai pu­ţin de 60 de scandaluri, dublate toate de spargeri de geamuri, ultragii si bătăi.­­ Autorii lor sunt in majorita­te muncitori, marinari români şî­ străini, o mică parte funcţio­nari, soldaţi, de diferite arme şi prostituate... Constanţa este, în momentul de faţă în zodia scandalurilor.* ———xxx#xxx—-— Băile Vaţa de jos (Hunedoara) Băile se găsesc în mijlocul unui parc îngrijit şi au împre­jur mici vile cu iluminaţie e­­lectrică. La umbra brazilor vizitatorii se pot odihni în linişte sau se pot plimba prin aleele parcu­lui. Viaţa nu este scumpă şi a­­limentaţia se poate face fie tot particular, fie în restaurante. Băile Vaţa de jos, renumite prin vindecarea reumatismului sunt în plin sezon. Vizitatorii din toate părţile ţării au început să sosească. -----------XXX# XXX----------­ MIŞCAREA VAPOARELOR IN PORTUL CONSTANTA 9 Iulie Intrare: Regele Carol, romă­ cu mărfuri şi pasageri dela A­­lexandria, Beme, tanc petrolifer dela Port, de Bouc, Argolikos,e­len cu cereale dela Brăila şi Tori doi, elen deşert dela Pireu. Plecare: Principesa Maria, mân cu mărfuri şi pasageri la Istanbul,­­Argolikos, elen cu 8001 tone cereale la Londra; Ken­­more, englez cu 303 tone mărfuri la Sulina și Elsa, tonc norvegian!­ou Produse­­#ted­ifers la Bocgj $ , . ■ ' ',T ’

Next