Universul, iulie 1936 (Anul 53, nr. 179-193)
1936-07-13 / nr. 191
îî Acţiunea zootehnică a murit Alex. Cottescu Joi, la ora 9 seara, a încetat din viaţă, la domiciliul său din Bucureşti, aleea Dragalina 5, Alexandru Cottescu, în vârstă de 81 ani. Defunctul a fost in două rânduri, timp de 8 ani, director general al căilor ferate şi ministru de industrie în guvernul G-ral Coandă, din 1921. Născut la Focşani, Al. Cottescu a urmat cursurile şcoalei de geniu civil din Gând, obţinând titlul de inginer. A intrat în serviciul căilor ferate, unde a urcat treaptă cu treaptă, până la aceea de conducător al căilor ferate. A fost preşedintele societăţii politechnice, preşedintele consiliului de administraţie c.f.r., precum şi în numeroase consilii de administraţie a diferite întreprinderi industriale şi financiare. înmormântarea se va face Duminică, ora 5 d. a., la cimitirul Bellu. AL. COTTESCU a ministerului agriculturii Şediinţa comisuunii pentru 'i 'Vineri, s’a ţinut la ministerul de fromenti ’şedinţa comisiunii pentru îndrumarea agriculturii, sub preşedinţia d-lui ministru Vasile P. Bassu. Au luat parte d-mii: C. Gorciu, secretar general; C. Sescioreanu, preşedintele Uniunii camerelor de Ţagr£oul tură, profesorii universitari: Ionescu Siseşti, G. K. Constantinescu, M. Drăcea, I. Teodorescu, şi directorii din minister. In şedinţa trecută a comisiunii fe-a alcătuit o subcomisiune pentru a alcătui şi prezenta programul îndrumării zootehnice, avăndu-se în vedere toate indicaţiunile date în şedinţele anterioare asupra acestei importante probleme. D. IONESCU BRAILA a citit acest proeet de program. D. ministru VASILE SASSU a constatat că programul este bine întocmit iar soluţiunile propuse sunt practice şi realizabile. D-sa a hotărât ca dispoziţiunile din raport care privesc ministerul de agricultură să fie traduse imediat in fapt, iar pentru cele cari privesc celelalte ministere, se vor face de urgenţă intervenţiunile necesare. A hotărât de asemenea ca direcţiunea contabilităţii să facă formele necesare pentru deschiderea unui credit la Casa de Depuneri în valoare de 100.000.000 lei, pentru aducerea la îndeplinire a programului stabilit. REPRODUCĂTORII CABALINI S-a recunoscut în unanimitate că hergheliile statului sunt la înălţimea celor mai bune herghelii cunoscute. Se constată însă, că din cauza numărului redus de mame, efectivul armăsarilor produşi anual este insuficient pentru a completa armăsarii de care au nevoie depozitele. Se va spori la hergheliilor Statului numărul apelor mame. Totuş, numărul de armăsari de care au nevoe depozitele, este aşa de mare, că va fi necesar să se recruteze armăsarii de la crescătorii particulare şi de la sindicatele de creştere. Reproducătorii vor putea fi procuraţi de Camerele de agricultură, prefecturile de judeţ, şi de Comunele rurale, din regiunile judeţelor specializate în creşterea calului şi care ar avea posibilitatea bugetară. Camerele nu-şi vor putea procura armăsari decât prin intermediul direcţiunii zootehnice. Se recomandă respectul hărţii topotehnice. REPRODUCĂTORII BOVINI Se constată că următoarele rase se cresc la noi in ţară : rasa de stepă, Simenthalul, Pintzgau, rasa brună de Alpi şi rasa basarabeană. Nevoile de tauri Simenthal ale comunelor pot fi cu uşurinţă satisfăcute de la crescătoriile din ţară Banat şi Ardeal. Se va importa un număr redus de tauri de calitate superioară, spre a semna primenirea sângelui şi ameliorarea rasei. Acelaş lucru şi pentru rasa Pinzgau. In ce priveşte rasa brună de Alpi, adică Schwitz, Algau, Montafone, Maramureşul, unde se creşte obişnuit această rasă, a ajuns o piaţă de export pentru ţările din Orientul apropiat. Cererile sunt mari şi nu pot fi satisfăcute. Pentru această rasă urmează să fee facă un import de vaci mame şi tauri care se va împărţi în re^B?ia«rwiiiirTfeM^mnTmrrn«iiitrwMiriinu«g»aB îndrumarea agriculturii Biunile unde această rasă găseşte crescători. O nouă zonă de creştere de elită se va organiza in Carpaţii Munteniei. Rasa roşie de Basarabia este crescută in anumite regiuni, unde selecţiumea se face serios. S’ar putea importa un număr de tauri Angeli, pentru a infuza sânge nou. Nevoile plugăriei ne obligă să acţionăm in această direcţiune. Avem nevoe de un număr foarte mare de tauri albi. Marile crescătorii din Moldova au dispărut şi tamaslâcul Statului de la Popăuţi produce un număr prea mic de reproducători. REALIZAREA PROGRAMULUI In primul rând, comuna rurală are sarcina procurării taurilor de care are nevoie , tot comuna va trebui să construiască grajdurile de reproducători şi să se preocupe de întreţinerea lor. In cazul când comuna nu are posibilitate, vor concura la această sarcină, prefecturile, trecând în fiecare an in bugetul judeţului şi al eforiilor de păşune sume pentru construirea de grajduri de reproducători, pentru procurarea şi întreţinerea lor. Deasemenea Camerile de agricultură, in fiecare an, vor construi grajduri şi vor procura reproducători şi vor avea in sarcina lor toată gospodărirea reproducătorilor, ele având toate elementele tehnice pricepute. Nimeni nu va putea cumpăra tauri decât prin intermediul lor. In ce priveşte reproducătorii ovini s’a propus : Răspândirea pe o scară cât mai întinsă a rasei ţigae prin berbeci selecţionaţi; procurarea de berbeci karakul de sânge pur pentru răspândirea rasei ; cumpărarea de berbeci merinos pentru carne şi lână fină. Răspândirea reproducătorilor porcini se va face după aceleaşi criterii şi cu aceleaşi mijloace materiale. Se va încuraja răspândirea Yorkului şi a Mangaliţei, iar în Basarabia se va încuraja rasa Berk. Se vor încuraja prin premii crescătoriile particulare model. Se vor lua măsuri de asigurare a reproducătorilor contra mortalităţii. Se vor afecta fonduri pentru terminarea institutului de sero vaccinuri şi se va urmări o politică a preţului serurilor, spre a putea f accesibile tuturor crescătorilor. PROCURAREA FONDURILOR Spre a veni în ajutorul comunelor rurale cari au nevoe de credite pentru procurarea de reproducători, se va deschide la Casa de Depuneri din nou, vechiul credit, care se va mări dela 100.000.00 lei la 200.000.000 lei. Se va constitui la ministerul de agricultură un fond special al reproducătorilor, alimentat în felul următor : o contribuţie din bugetul anual al ministerului de agricultură denumit „Fond pentru reproducători” ; o taxă de 35% prelevată din bugetul islazurilor pentru procurare de reproducători, o taxă de 5-10% asupra valorii importului de produse animale. Importul de azi al acestor produse se ridică la 1.500.000.000 şi se compune din lână, fire de lână, lână regenerată, piei, peşte şi blănuri. Candidatele reuşite la examenul de capacitate pentru învăţătoare Dintre candidatele de la şcoalele normale: Elena Doamna din Bucureşti, Măgurele-Ilfov, Turnu-Măgurele şi Constanţa, prezentate la examenul pentru diplomă ţinut la Bucureşti, au reuşit următoarele : Ioniţă Teodora 8.77 ; Marculescu Florica 8.37 ; Moldoveanu Octavia 8.22; Statevici Liuba 8.20 ; Begu Dobroza 8.15 ; Grumezea Paula 8.12 ; Olărescu Paraschiva 8.02; Morar Filofteia 7.92 ; Cojocaru Stela 7.87 ; Popescu Ecaterina 7.87 ; Voicu Safta 7.82; Zenide Maria 7.82; Mihai Maria 7.80; Teodorescu Angela 7.80 ; Mieg Lucreţia 7.77 ; Băcuţă Steliana 7.77; Berechet Ioana 7.75 ; Sichitiu Elena 7.75 ; Boştină Maria 7.72; Telu Maria 7.72; Andreescu Maria 7.68;Moroianu Olga 7.67; Stănescu Florica 7.62 ; Vlădescu Constanţa 7.62; Mormocea Stanca 7.60; Niţescu Georgeta 7.55; Enescu Gherghina 7.55; Suciu Mana 7.52; Moroianu Aneta 7.52; Dinu Tinca 7.50 ; Calotă Alexandrina 7.50 ; Popescu Virginia 7.50; Mihăilescu Maria 7.50 ; Ştefănescu Margareta 7.50 ; Penţa Constanţa 7.47 ; Haşu Mana 7.47; Marcu Elena 7.47 ; Batali Elena 5; Popescu Cecilia 7.45 ; Pe Spiridona 7.40 ; Nicolau Eliza 7 .45 7.38; Pavelescu Trina 7.37 ; Alexe Maria 7.35 ; Nae Maria 7.35; Geantă Ecaterina 7.32; Baciu Maria 7.30 ; Mustrian Vasilica 7.30; Nica Aurelia 7.30; Păsărică Ioana 7.30 ; Șerban Marieta 7.30 ; Dina Petra 7.25 ; Biolan Alexandrina 7.20 ; Băcanu Georgeta 7.20 ; Moţăescu Lucia 7.20 ; Popescu Elena 7.20 ; Munteanu Virginia 7.17 ; Arsene Maria 7.15; Preda Maria 7.10 ; Constantinescu Paula 7.10 ; Băjan Elena 7. -XXXXX XXX* Două cazuri de înselaţie la Cernăuţi Cernăuţi, 9 Iulie D-ra Ana Ilniţchi din str. Regele Ferdinand 3, a leşinat în stradă. Cu Salvarea ea a fost dusă acasă. S’a constat că a leşinat din cauza căldurii. — In str. Dionisie Bejan, a fost găsită în nesimţire, Ecaterina Denis din Boianceni (Cernăuți). La spital și-a revenit. Cauza leşinului a fost căldura. CLUJ TIMIŞOARA SIBIU Pentru tragerea clasei la de la 15 iulie,toată lumea va cumpăra I lozurile Colecturei Milionarilor Gheorghe Stănoiu Preferată de Toată Ţara Românească CLUJ Sucursala Piaţa Unirei 7 Timişoara „ Bd. Regele Ferdinand 6 Sibiu, Str. Regina Maria 40 UNIVERSUL Aplicarea nouei legi a învăţământului comercial Cum se va face echivalarea diplomelor de curs seral Având în vedere prevederile din legea pentru organizarea învăţământului comercial secundar, ministerul instrucţiunii a dispus următoarele: Absolvenţii cursului comercial de seară suprapus şcoalelor comerciale elementare de băeţi, dependinţe de ministerul Instrucţiunii, vor putea săîşi echivaleze studiile, în timp de două ani socotiţi de la 1 Aprilie 1936, data promulgărei legei învăţ, comercial secundar, cu trei clase ale liceului comercial, dacă depun un examen de diferenţă pentru cl. V şi a VI a liceului comercial. Aceste examene se ţin în următoarele sesiuni: Septembrie 1936, Iunie şi Septembrie 1937. Intr’o sesiune nu se poate trece şi examenul se diferenţă pentru clasa V şi a VI a liceului comercial şi totodată examenul integral de cl. VII a liceului comercial, care se depune într’o sesiune următoare. In sesiunea de examen din Septembrie 1936 aceşti absolvenţi depun numai examenul de diferenţă pentru cl. V şi a VI, a liceului comercial, la următoarele materii, după programa de cl. I şi a II a actualelor şcoale comerciale superioare; şt. comerciale; corespondenţa comercială-rom.; şt. naturale fiz-chimice; şt. juridico-economice; geografia economică ; 1. engleză sau 1. italiană ; matematici şi algebră. Examenul de diferenţă constă din câte o probă scrisă şi una orală la fiecare materie. La examenul de diferenţă se admite corijenţă numai la un singur obiect, care se trece în sesiunea următoare de examen. Acest examen de diferenţă se depune numai la şcoalele comerciale superioare de băeţi, bugetare, ce se vor hotărî de minister. înscrierile la aceste examene se fac direct la aceste şcoale prezentându-se actele complecte. Examenul integral pentru cl. VII a liceului comercial pentru cei care au trecut cu succes examenul de diferenţă în Septembrie 1936, se depune în sesiunea Iunie 1937, după programa ce se va stabili pentru elevii ordinari sau pregătiţi în particular din această clasă pe anul 1936/1937. Cei ce vor fi declaraţi promovaţi la examenul de cl. VII a liceului comercial vor fi obligaţi să urmeze şi clasa VIII a liceului comercial. O nouă arestare in afacerea fraudelor cu devize Cernăuţi, 9 Iulie Arestările în chestiunea faimoaselor fraude cu devize ale exportatorilor din Cernăuţi se ţin lanţ. Astăzi dimineaţă magistratul instructor, d. Gherman, a lansat mandat de arestare împotriva lui Smilovici, originar din Săveni (Dorohoi) căruia i se impută că a exportat şi el ouă spre Spania, dar în drum le-a schimbat destinaţia spre Anglia. A rezultat din acest export 1080 lire sterline, pe care urma să le predea Băncii Naţionale, dar el le-a vândut Băncii de Credit Bucureşti. Astăzi la amiazi a venit In judecata tribunalului mandatul de arestare a lui Smilovici, care i-a fost confirmat. ________ Situaţia liniilor ferate In cursul zilei de eri, continua să fie închisă pentru întregul trafic linia Galaţi-Bârlad, între halta Chiraftei şi staţia Lascăr Catargiu, inundată din ziua de 5 ort. A rămas închisă numai pentru traficul de marfă linia Galaţi—Basarabeasca, între staţiile Frecăţei şi Etulia. Trenurile de călătorie, circulă pe acea porţiune prin transbordare. Sinuciderea dirigintelui oficiului poştal din Macin araua, in iulie Azi dim., s’a sinucis, trăgându-şi un foc de revolver în cap, într’un lan de porumb în apropierea comunei Tichileşti, (Brăila), Nicolae Rucăreanu, dirigintele oficiului poştal din Măcin (Tulcea). Din cercetările făcute, reese următoarele: Nicolae Rucăreanu a comis nereguli în prejudiciul direcţiei generale P. T. T. El a sustras treptat, suma de peste 50.000 lei, provenind din mandate poştale, taxe pentru telegrame etc. Aflând că d. inspector Moldoveanu a sosit la Măcin, ca să-i verifice gestiunea, incorectul slujbaş a dispărut, luând cu el şi cheile dela casa de bani. Fiind anunţat să se prezinte, de teama consecinţelor, a fugit la Brăila unde a stat în timpul nopţii. Dimineaţa, s’a dus cu tramvaiul până la staţiunea balneară Lacul Sărat, de unde, pe jos, s’a îndreptat spre corn, Tichileşti. Pe când traversa un lan de porumb, a văzut un jandarm venind spre el. Crezând că e urmărit, a scos din buzunar un revolver, trăgându-şi un foc în tâmplă. Detunătura armei a atras atenţia jandarmilor şi a câtorva săteni, cari, venind la locul nenorocirii, au găsit pe sinucigaş plin de sânge. Mai înainte de a i se da ajutoare medicale, Rucăreanu a încetat din viață. A fost sesizat parchetul, care a dispus transportarea cadavrului la marca spitalului municipal. Crimă pasională la Iaşi Iaşi, 10 iulie In curtea bisericii „Bărboi“, a fost găsită în nesimţire o tânără, care avea numeroase răni pe faţă şi corp. Imediat, a fost anunţat sergentul din post, care a transportat victima la spital. S-a stabilit că victima se numeşte Emilia Braha, din str. Costache Negri Numita erau în legături de dragoste cu tânărul Andrei Prajaschi, din str. Flori-T T.-. nel Vvi 1 au izbucnit certuri violente care au culminat intr’o incierare. Andrei Prajaschi, întâlaindu-se cu Emilia Braha, în curtea bisericii „Bărboi“, după un violent schimb de cuvinte, şi-a înjunghiat iubita. Criminalul a dispărut. Intr’un târziu, în curtea bisericii s’a găsit cuţitul cu care s’a comis crima. Starea victimei este grava. Ancheta poliţiei continuă. CERCETAŞI EGIPTENI LA BRAŞOV Braşov, 10 Iulie Azi, au sosit in localitate 27 cercetaşi egipteni care vor lua parte la Jamboreea cercetăşească ce se va deschide la 1 August. In gară cercetaşii au, fost primiţi de d-nii Furnică, comand, cercetaşilor din Braşov, Podea, secretarul general al prefecturii, care a dat îndrumări şi explicaţii cercetaşilor în limba engleză, Nicolau, şef de cabinet al municipiului etc. Cercetaşii egipteni îşi vor clădi tabăra la Poiana in faţacabanei gg t Panică în parcul distractiv din Cernăuţi Cernăuţi 9 Iulie Din cauza unui defect la motor, a luat foc aseară un rezervor cu benzină care alimentează motorul unei roţi sburătoare, din parcul distractiv. S-a produs şi o explozie. Flăcările au luat proporţii mari. Din această cauză, între vizitatorii parcului distractiv s-a produs panică mare. Pompierii au sosit la fața locului și au stins focul. -xxxX®Xxxx- DELA C. F. R. REDUCERE PENTRU CONGRESUL DE EXPERANTO DIN VIENA Participanţii la congresul universal de esperanto, ce se va ţine la Viena, în intervalul dela 4—19 August a. c. se vor bucura de reducerea de 50% din taxele tarifare (tren personal şi accelerat), la înapoiere, în intervalul dela 4—24 August, a. c. inclusiv. Reducerea se acordă pe baza biletului cu preţ întreg, ce a servit la ducere şi a certificatului, eliberat de comitetul organizator. Călătorii nu au voie să întrerupă călătoria, atât la ducere, cât şi la înapoiere. STAŢII VACANTE Au fost declarate vacante următoarele staţii: Târnova-Basarabia, Bârnova, Zerind, Dorobanţu, Stolnici, Pietroaia, Oşorhei, Salugni, Cugir, toate de categoria X şi Bascov, Troian, Cipău şi Pisău, de categoria XI-a. REDUCERE PENTRU TÂRGUL DIN SIBIU Vizitatorii târgului de mostre din Sibiu beneficiază de reducere de 50% din taxele tarifului tren de persoane între 20 Iulie 12 August inclusiv. Valabilitatea biletelor, pentru înapoiere, se limitează la cel mult 5 zile, socotite de la data sosirii în timpul duratei târgului. La ducere se va călători cu bilete cu preț întreg, înapoierea făcându-se gratuit pe baza vizei făcută de staţia Sibiu şi a biletului de intrare la târg. REDUCERE PENTRU „LUNA SATMARULUI“ S-a aprobat reducerea de 50% la sută din taxele tarifului tren de persoane vizitatorilor la „Luna Satmarului“ din Satu Mare, în intervalul de la 15 August la 17 Septembrie inclusiv. Valabilitatea biletelor pentru înapoiere se limitează la cel mult 5 zile. -xxxxX XXXX-45 de grade la Galaţi Galaţi, 9 Iulie Azi a fost înregistrată cea mai mare căldură din cursul acestei veri. La ora 2 după amiază termometrul arăta la umbră 38 grade Celsius, la ora 4, 45 grade la soare şi 40 la umbră, iar la ora 5 au fost 33 grade la umbră. Din cauza căldurii excesive, muncitorii din port au lucrat în pielea goală la încărcarea cu cereale a şlepurilor şi vapoarelor, precum şi la încărcarea cu cherestea a cargoboturilor. In bazinul nou s’a simţit lipsă de apă potabilă. Parcurile și grădinile publice au fost pline de lume. —— XXX® XXX-------— Şlep scufundat Galaţi, 10 Iulie Agenţiile de navigaţie dir, portul Galaţi au fost înştiinţate că şlepul „Enachi‘‘, de 36 vag. capacitate, încărcat cu nisip şi piatră, pe când venea dela Sulina ,spre porturile Dunărei maritie, s’a scufundat la mila 19. Şlepul s’a rupt în două. Pagubele sunt mari. OOOOQOO Eroina dramei amoroase de la Cogealac a murit Constanţa, 9 Iulie Am anunţat că Duminică noaptea, tinerii Vasile Ivan şi Ivanica Năstase, din Corgealac, judeţul nostru, nefiind lăsaţi de părinţi să se căsătorească s’au sinucis, bând acid sulfuric, la marginea cimitirulluii din salt. Cei doi îndrăgostiţi, cari nu au murit imediat, au fost aduşi la Constanţa şi internaţi in spitalul „Dom. Sion”, dar cu toiate îngrijirile ce li s’au dat, starea lor nu a putuit fi îmbunătăţită. Tânărul Vasile Ivan a încetat din viaţă luni duipă amiază, iar Ivanca Năstase a mai trăit până azi dimineaţă, când în chinuri groaznice şi-a dat şi ea sfârşitul. -xox , O : xox- Dispărut Iaşi, 10 Iulie La poliţie, s’a prezentat Ileana Chehil, din str. Poverniciei, reclamând că soţul ei, anume Ştefan, maestru lemnar, la compania de pompieri din str. Poverniciei, a dispărut de câteva zile, in condiţiuni misterioase. Femeia bănueşte că ştefan Chehil a fost atras într’o cursă și apoi asasinat. S’au întreprins cercetări în această direcție. Greva de la Mediaş la proporţii Peste 1000 muncitori au încetat lucrul. — Eşuarea tratativelor de reconciliere Mediaş, 9 Iulie Am relatat că greva lucrătorilor din localitate s-a întins. In ultimile zile, greviştii au făcut aderenţi şi astfel conflictele de muncă au luat proporţii. Pentru o înţelegere justă a situaţiei locale, care, fără a fi critică, recomandă totuşi o atenţiune deosebită din partea celor în drept, vom da următoarele cifre: La fabrica „Industria română de ţesături imprimate“ (Irti) se găsesc în grevă de Sâmbătă, 4 c., 550 muncitori. Lucrează numai 12 muncitori şi maeştrii indigeni şi străini şi secţia de tricotaje „Lâna“. La ţesătoria de mătăsuri a d-lui Maximilian Hiller sunt de Luni 6 c., 54 de muncitori in grevă, iar uzina e închisă. La fabrica de sticlărie „Vitrometan“ sunt în grevă de Marţi, 350 muncitori, în majoritate auxiliari. Fabrica lucrează cu un efectiv redus la unele secţiuni, de vreme ce celelalte secţ.uii activează în plin. La fabrica de şuruburi şi articole metalice „Rosenauer & Comp.“, au intrat în greva de Miercuri, 8 c., 70 muncitori. Lucrează numai 15 calfe şi ucenici, aşa încât activitatea acestei uzini e aproape paralizată. La fabrica de cărucioare, biciclete şi jucării a d-lui Schembra s’a produs Miercuri d. a. un conflict de muncă. Aci lucrează 140 muncitori, cari n’au declarat încă grevă, tratativele de împăciuire fiind în curs. In fine, la ţesătoria de postav a d-lui Stutzer, care are numai 17 lucrători, s’a declarat azi grevă. In felul acesta, sunt azi în grevă la Mediaş peste 1000 de muncitori. Muncitorii grevişti n’au stat cu braţele încrucişate. Odată zăpăceala şi mai ales desorientarea primelor clipe trecute, ei au apelat la conducerea sindicatelor profesionale care le-au venit în ajutor. Uniunea muncitorilor din industria de îmbrăcăminte, textile şi pielărie, cu sediul la Cluj, a trimis aci pe secretarul ei, d. Stroia. Muncitorii grevişti din industria sticlăriei şi metalurgică, au apelat la sindicatul muncitorilor din industria fier-metale şi acesta a trimis în localitate pe d. Gârboveanu, secretarul sindicatului de la Petroşani, începând de Luni, 6 c., d. dr. Virgil Buzea, inspectorul muncii în regiunea locală, vine zilnic în localitate şi sub preşedinţia sa se duc tratativele între delegaţii patronilor şi aceia ai muncitorilor, pentru aplanarea conflictelor de muncă ivite. Până acum, şansele unei înţelegeri sunt destul de reduse. Patronii nu vor să admită in nici un caz, una din revendicările principale ale muncitorimii, contractul colectiv. Au fost aprobate până acum cererile de ordin secundar ce se referă la condiţiunile de muncă din punct de vedere social şi care n'ar trebui să formeze obiectul unor tratative, dacă lefurile în vigoare s’ar respecta şi aplica strict. De remarcat că, pe lângă condiţiuni ce privesc sporirea lefurilor, se cere suprimarea amenzilor ilegale, acordarea concediilor de odihnă, aerisirea halelor de lucru, aprovizionarea muncitorilor cu apă potabilă, cu măşti şi mănuşi de cauciuc la industria chimică şi aplicarea unui tratament mai uman, mai ales faţă de femei. MASURILE AUTORITĂŢILOR .. Azi a sosit în localitate d. subinspector Vlad, de la poliţia regională din Cluj, însoţit de d. Nic. Petringenar, şeful poliţiei judeţene. D. Petringenar rămâne în localitate până după aplanarea tuturor conflictelor de muncă. S’au luat toate măsurile pentru asigurarea ordinei. Garnizoana locală, prin d. comandor aviator Al. Păun, dătot concursul in acets scop. Până acum nu s’au semnalat incidente. Muncitorii sunt foarte calmi şi nu urmăresc decât îmbunătăţirea soartei lor. Ei au refuzat dela început orice concurs „binevoitor“ dinpartea unor cunoscuţi agitatori politici. Lupta lor are un caracter pur profesional, patronii se pun pe punctul de vedere al dispoziţiunilor legale — partea pur formală, — consideră că greva ce s’a produs, prin lipsa îndeplinirii formelor legale, ca nejustificată şi refuz de lucru. Muncitorii însă susţin că le-a ajuns cuţitul la os şi trebue să-şi apere existenţa. Contrabanda de amorse şi de brichete la Sebeş (Alba) Sebeş, 9 iulie Jandarmeria din Petreşti şi poliţia din localitate, sesizate de numărul mare de amorse şi brichete nemarcate, întrebuinţate de locuitorii din jur, au început cercetările spre a afla locurile de desfacere şi pe vânzătorii acestor articole monopolizate. Cercetările au dus la bune rezultate. Un frizer din Petreşti surprins că întrebuinţează o amorsa de contrabandă, a pus pe cercetători pe urmele vânzătorului unui stoc mai mare de amorse. Infractorul era comerciantul I. Blamn, din Sebeş. La o percheziţie domiciliară făcută acestuia de d. comisar S. Capătă şi plutonierii de jandarmi Nicodim şi Morariu, s-au aflat la comerciant peste 650 amonse. Acela care i le-a vândut lui Brann, după declaraţiile acestuia, este evreul Iacob Kassier,geigtest idealitate. După o descindere a organelor poliţieneşti făcută la locuinţa lui Kassier, s’a găsit o cantitate de câteva zeci de grame zaharită, păstrată în formă de mici pastile hexagonale. Datorită şireteniei acestui evreu şi a soţiei lui, — ambii meşteri experţi în a tăinui contravenţii, — nu s’a putut afla provenienţa zaharinei. Cât despre amorse, amândoi au declarat că nici nu le-a trecut vreodată prin mână acest articol de contrabandă şi deci nici nu puteau vinde cuiva vreo amorsa. Credem însă, că poliţia va lămuri vinovăţia lor. Brichetele s’au găsit la A. Liebmann, tot evreu şi comerciant ambulant aci. Nu s’a putut afla însă nici dela acesta, de unde le- a primit. Amenda pentru amorse s’a fixat la 35.000 lei, iar pentru zaharină şi brichete la 5500 lei. Cei pedepsiţi, au plătit mare Anul al 53-lea Nr. 131 luni 13 Iulie 1935 STIRI DIFERITE ORADEA SERBAREA CAMPEASCA A TINERILOR PREMILITARI. Cele 6 subcentre p. P. ale subinspectoratului Oradea, au executat zilele acestea al doilea marş de antrenament cu aplicaţiiuni de serviciu de campanie, conform programului în vigoare pe acest an. Etapa de marş a fost de 18 km, dus şi întors, până la pădurea de pe platoul comunei Hateu, între Băile Episcopeşti şi Felix. La pădurea de pe platou s-a dait o serbare câmpenească, desfăşurându-se un program frumos. Au luat parte delegaţiile comunelor Hateu, Sântelec şi Betfia, cu o seamă de săteni din aceste comune. Serbarea s-a deschis cu imnul regal şi „Hotarul sfânt”, cântate de corul tinerilor premilitari. Au impresionat mult exerciţiile de gimnastică , executate de 420 de tineri premilitari, precum şi acrotuaţiile executate de tinerii premilitari Pap Francisc şi Cri loan. A urmat o instructivă cuvântare a d-lui locat, colonel Iosif Drimba, subinspectorul premilitar, despre însemnătatea istorică a acestor locuri. A urmat defilarea tinerilor premilitari. Din acest marş, care a fost suportat în condiţiuni excelente de întreg tineretul premilitar, s’au tras toate învăţămintele referitoare la igiena marşurilor şi asupra serviciului în companie. Acest marş a fost făcut în vederea încheierii perioadei de vară a subinspectoratului P. P. din municipiul Oradea. ANCHETAREA FALSIFICATORILOR DE MONEDE. — Am scris acum câteva zile despre descoperirea atelierului de falsificat monede a 20 lei, din str. D. Pompei. Au fost arestaţi Iosif Balint, Francisc Balogh, Nicolae Kohn, şi bătrânul Francisc Balogh, care a fos pus în libertate deoarece s-a dovedit că nu este vinovat. Cu prilejul interogatorului luat astăzi, tânărul Iosif Balint a declarat că o monedă de 20 lei, îl costă numai 6 lei, cu toate că întrebuinţa material fin spre a nu da de bănuit nimănui. Instalaţia l-a costat foarte mult, atât cât l-ar fi costat construirea sau cumpărarea unei case noui, întreaga instalaţie a fost ridicată de poliţie şi predată parchetului. ARESTAREA UNUI DEZERTOR ŞI SPĂRGĂTOR. Poliţia din, Oradea a arestat Miercuri noaptea pe Şerban Emetic, care a dezertat din armata in vara anului trecut. Fiind ordonanţă la d. căpitan Zamfirescu, în lipsa sa de acasă, a spart toate dulapurile si a furat 30.000 lei, albituri şi alte obiecte. Aflând că poliţia a găsit batista sa la locul furtului ,care a luat amprentele digitale, a fugit în Ungaria, şi de acolo in Austria. In lipsa actelor, a fost nevoit să se reîntoarcă în România, iar Miercuri noaptea a fost prins. La poliţie a recunoscut spargerea. PROCESUL UNEI CRIME. —Plugarul Boglojel loan, din Hinchiriş, a înjunghiat cu cuţitul în Decembrie 1935 pe Pintz, care a şi murit in urma unei hemoragi interne. De atunci şi până acum, Bagajul a fsot menţinut în arest preventiv Astăzi urma să se dezbată procesul, care a fost amânat la toamnă. Rogojel a fost pus în libertate provizorie. SINUCIDERE. — Săteanul Nicolae Tripon din Rotăreşti şi-a pus capăt vieţii, spânzurându-se de un pom din grădinn casei. El suferea de o boală incurabilă. Nefiind bănueli de crimă, parchetul a autorizat înmormântarea. NENOROCIRE. — Dumitru Jurca, de 38 ani, din Telechiu, a plecat Miercuri cu căruţa, încărcată cu fân, la târg. Din cauza terenului accidentat, căruţa s’a răsturnat şi nenorocitul sătean a fost prin sub ea. In stare gravă, a fost transportat la spitalul Central din Oradea. CONDAMNATA PENTRU FIERBERE CLANDESTINA DE RACHIU. — Soţia lui Antal Vasile, din Tarcaia, a fost amendată cu 1043 lei, pentru fierbere clandestină de rachiu, din porumb. Fiind dată în judecată, procesul s’a dezbătut joi la tribunalul Bihor, care a condamnat-o la 10 zile închisoare. Femeia declarându-se mulţumită cu sentinţa a fost imediat arestată şi înaintată penitenciarului Oradea, pentru a-şi ispăşi pedeapsa. SĂRBĂTORIREA D-LUI INSPECTOR FINANCIAR DR. PAUL POPESCU. — Funcţionarii administraţiilor financiare de constatare şi de încasări şi plări Bihor, au sărbătorit Miercuri seara, printr-o agapă colegială, pe d. inspector financiar dr. Paul Popescu, care a fost transferat din localitate. Au vorbit d-nii: Iosif Silaghi şi Emil Cioloca, şefi de servicii, arătând munca sărbătoritului şi mulţumindu-i pentru sprijinul dat funcţionarilor din acest judeţ. A răspuns de inspector Paul Popescu, care a mulţumit tuturor pentru concursul ce i s’a dat la buna funcţionare a aparatului fiscal din judeţul Bihor. COPIL INECAT IN CRIŞ. — Copilul Banc Lupu, în vârstă de 8 ani, din comuna Bratca, făcând Miercuri baie în Crişul Repede, a fost luat de apă și, neştiind să înoate, s’a înecat. Jandarmii și rudele sunt în căutarea cadavrului. . ... TG.-MUITES UN COPIL BEA SODA CAUSTICA. — Fetiţa ţerzsike Nagy,, în etate de un an si jumătate, din str. Eminescu 6,într’un moment de neatenţie a mamei sale, fiindu-i sete, a luat o sticla, în care era o soluţie de sodă caustică şi, crezând că e apă, a bău din ea. Apucată de dureri atroce, fost transportată imediat la spitalul civil de stat, unde, însă, cu toate ajutoarele date, a murit după câteva ore. FOC. — In com. Acăţari, la d. Iosef Teleki, au ars 2 şire de pae. Focul a provenit din neglijenţa unor copii ai păgubaşului, cari se jucau cu chibrituri aprinse lângă una din şire. SPÂNZURAT. — Ştefan Otveş, de 67 ani, din Glodeni, şi-a pus capăt zilelor, spânzurându-se de tavanul camerei în care locuia1. Numitul suferea de mai multă vreme de o boală de stomac,, care-i cauza dureri de nesuportat. Salonta APROBAREA BUGETELOR COMUNALE ŞI ŞCOLARE DIN PLASA SALONTA. — La pretura plăşii Salonta s’a transportat, dela’ Oradea, comisia financiară, compusă din d-nii: Augustin Chirilă, subprefect jud. Bihor, Vasile Michiş, şeful contabil al judeţului, şi Ioan Mangra, preşedintele comitetului şcolar judeţean, care, împreună, cu d-nii Aurel Grecu, prim-pretonul plăşii, Mihai Roiţi, pretor şi Onisifor Borcea, primarul oraşului Salonta, au lucrat la aprobarea bugetelor comunelor din plasă şi au pus la punct şi bugetele şcolilor primare. . S’a hotărît: construirea unui local de şcoală în corn. Boiu, despre a cărui lipsă am scris la timp. ---------XXX® XXX—-------4 Furtună puternică la Bacău Bacău, 10 Iulie O furtună puternică s-a abătut astăzi d. a. în localitate, doborând numeroşi copaci de pe străzi şi din grădina publică. Numeroase firme au fostsmulse şi aruncate la mari de,părtări. Multe case au sferit stricărciuni la acoperişuri. Furtuna a desvelit acoperişul pavilionului administrației penitenciarului. --------XXX® XXX----------- s. Nenorocirea dela reg. pioneri din Galaţi UN SOLDAT RĂNIT Galaţi, 10 Iulie Maestru Huţuca Sava, dela reg. de Dioneri, văzând pe soldatul. Lovin Constantin curăţând o armă, i-a dat un cartuş de război, ca punându-l în armă s’o poată curăţa mai uşor. Din nebăgare de seamă, datul a apăsat pe trăgaciu cartuşul luând foc, a rănit un alt soldat ce stătea in apropiere. Atât maestrul armurier Huţu Ica, cât şi soldatul Lovin au fost trimişi în judecata consiliului de războiu. Procesul s’a judecat azi. Consiliul de războiu prezidat de d- comandor Andone Calistrat dir. arsenalului marinei regale de război, a condamnat pe maestrul Huțuca Sava la 10 zile Închisoare ,100 lei amendă și 100 lei despăgubiri, iar pe soldatul Lovin Constantin, la 2 luni închisoare. -----------XXXX*XXXX---------- Constanţa in zodia scandalurilor Constanţa, 10 Iulie Odată cu venirea căldurilor, Constanţa a început să trăiască o intensă viaţă de noapte, populată, nu ca in alţi ani, de sezoniştii cari au întârziat să vină, ci de însăşi cetăţenii ei, cari, răcorindu-se cu prea multe pahare în cârciumile şi bodegile locale, se dedau apoi la scandaluri pe străzi, cari se termină de cele mai mult ori în beciurile reci ale poliţiei. Darurile sunt foarte dese, şi nu mai voim să le enumărăm aci. „ E de ajuns să arătăm doar că în ultimele două zile, la chestră, s’au înregistrat nu mai puţin de 60 de scandaluri, dublate toate de spargeri de geamuri, ultragii si bătăi. Autorii lor sunt in majoritate muncitori, marinari români şî străini, o mică parte funcţionari, soldaţi, de diferite arme şi prostituate... Constanţa este, în momentul de faţă în zodia scandalurilor.* ———xxx#xxx—-— Băile Vaţa de jos (Hunedoara) Băile se găsesc în mijlocul unui parc îngrijit şi au împrejur mici vile cu iluminaţie electrică. La umbra brazilor vizitatorii se pot odihni în linişte sau se pot plimba prin aleele parcului. Viaţa nu este scumpă şi alimentaţia se poate face fie tot particular, fie în restaurante. Băile Vaţa de jos, renumite prin vindecarea reumatismului sunt în plin sezon. Vizitatorii din toate părţile ţării au început să sosească. -----------XXX# XXX---------- MIŞCAREA VAPOARELOR IN PORTUL CONSTANTA 9 Iulie Intrare: Regele Carol, romă cu mărfuri şi pasageri dela Alexandria, Beme, tanc petrolifer dela Port, de Bouc, Argolikos,elen cu cereale dela Brăila şi Tori doi, elen deşert dela Pireu. Plecare: Principesa Maria, mân cu mărfuri şi pasageri la Istanbul,Argolikos, elen cu 8001 tone cereale la Londra; Kenmore, englez cu 303 tone mărfuri la Sulina și Elsa, tonc norvegian!ou Produse#tedifers la Bocgj $ , . ■ ' ',T ’