Universul, iulie 1936 (Anul 53, nr. 194-209)
1936-07-22 / nr. 200
Anul al 53-leas Taxa poștală plătită in numerar conform aprobării Dir G-le P. FDMDAYDB. 8.VIGI CAZZAVILLAN 12 Pagini Nr. 200 NUMN 22 Iulie 1936 No. 120.288/932. C. P. CELE BMNE«NA $TIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRATIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23*25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI : 3 30.100 SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.10 DIRECTOR: STELIAN POPESCU INTRE STATUL FISCALIST ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ Ar fi interesant de ştiut dacă vreodată conştiinţa conducătorilor acestei ţări a fost pusă în faţa unei statistici a consumului de alcool la ţară şi, dacă întâmplător * s’a produs acest fapt de ne- cesitate absolută, în ce fel s’a putut evita o reacţiune care să nu contrazică ulterior optimismul politicianului nostru cu răspunderea asumată. Dar o asemenea statistică este astăzi un document care trebue ţinut secret chiar şi faţă de stat. Fiindcă statul e primul negustor interesat la vânzarea alcoolului şi deci el e cel dintâi care trebue să nu cunoască adevărul care l-ar descoperi în faţa istoriei ca vinovat de atentat la viaţa naţiunei. Dacă guvernele ţării, care ele reprezintă interesele statului, ar fi conştiente de ravagiile alcoolului în lumea satelor noastre, s’ar desfiinţa monopolul alcoolului şi s’ar prohibi pentru o perioadă de cel puţin 10 ani vânzarea otravei. Guvernele noastre însă sunt mercantiliste — sau mai precis , fiscaliste — şi ca atare nu dau atenţie decât veniturilor pe bugete anuale. Singur ministerul şcoalelor se abate dala acest interes general punând astfel statul în echivoc : el propagă antialcoolismul ! Dar propaganda prin şcoală se vădeşte fără folos câtă vreme statul prin celelalte organe încurajează viţiul. ...Şi-aşa starea sănătăţii ţăranului nostru e din zi in zi mai jalnică, iar ministerul sănătăţii publice cere mereu din veniturile alcoolului ca să intensifice opera spitalicească de salvarea poporului! Unde ne va duce această situaţie paradoxală nu e greu de prevăzut, dacă acum cât mai e vreme nu se ia o măsură radicală, — odată bineînţeles cu un ansamblu de măsuri de profilaxie socială. Ţăranul trebue smuls primejdiei alcoolismului, indiferent dacă o prohibire ar creea bugetului unele goluri importante. Cu un ţăran sănătos la o muncă intensă se pot obţine pentru stat venituri care să împlinească lipsurile provocate de măsura salvatoare. Ca la Ecuator 41 gr. la umbră, 52 pe sol.—4 cazuri de insolaţie Galaţi, 19 Iulie Valul de căldură a fost insuportabil. In cursul zilei de asî. Duminică, la ora 0 dim, termometrul a notat 30 gr. C. la umbră, pentru ca la ora 11,30 să se urce la 35 gr. După amiază, la ora 2, termometrul a notat 41 gr. la umbră şi 52 gr. pe sol. Asfaltul de pe unele străzi s-a topit de căldură. Mare parte din populaţie a luat cu asalt bărcile, trecând Dunărea pe malul opus, răcorindu-se în păduricile de acolo. Pe o distanţă de 2 km. pe Dunăre se aflau peste 5000 persoane. Lumea a stat până târziu noaptea, şi pe Dunăre a fost o aglomeraţie de nedescris. Cete nesfârşite de bărci cu motor şi cu vâsle. — Tot azi s-au înregistrat la Galaţi patru cazuri de insolaţie, bolnavii primind ajutoare la farmacii. — Băiatul Constantin Popoiu, în vârstă de 16 ani, din cartierul Demobilizaţilor, ducându-se la Dunăre să facă bae, s’a înecat în dreptul fabricat de cherestea. Cadavrul n’a fost pescuit. — Până noaptea târziu a fost mare zăpuşală. LA BELGRAD Belgrad, 19 (Telor). — Ziua de astăzi a fost cea mai caldă din vara aceasta. La umbră, termometrul a arătat la Belgrad 88 de grade. -XXX©XXX S'au ciocnit două automobile Paris, 19 (Rador). — Azi, a fost la Deauville, o reuniune automobilistică. In timpul unei curse, automobilul condus de francezul Lehoux s’a ciocnit violent de mașina condusă de Italianul Farina. Lehoux a fost ucis pe loc, iar Farina a fost grav rănit. Trupe rebele din Maroc au debarcat la Cadix Londra, 19 (Rador).— Agenţia Reuter anunţă din Gibraltar, că un număr de trupe venind din Maroc ar fi reuşit să debarce la Cadix şi se îndreaptă spre Sevilla. Aceste efective şi-ar propune să se alăture trupelor din Sevilla, spre a porni marşul asupra Madridului. ❖ Gibraltar, 19 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite : Se pare că trupele rebele din Maroc au debarcat la Cadix şi se îndreaptă spre Madrid. Sângeroase încăerări s-au produs azi dimineaţă în satele spaniole din preajma Gibraltarului. Se crede că sunt numeroase victime. Spania în plină fierbere xo x Marocul spatii© din mâinile pebelilor» Paris, 19 (Rador). — O anumită agitaţie se observa în cursul dimineţii la frontiera dintre Spania şi Franţa. Circulă svonurile cele mai felurite ; ele nu pot fi însă controlate. Comunicaţiile cu Spania sunt cenzurate. Este cu neputinţă să se obţină informaţii asupra situaţiei interne. Mersul trenurilor este întârziat. De azi dimineaţă, la ora 9, nici un tren n’a mai sosit la frontieră. SVONURI DESPRE FUGA UNOR MINIŞTRI Paris, 19 (Rador). — Agenţia Havas anunţă: După unele svonuri cari circulă la Londra, dar care n’au fost eonii raiale, mai mulţi membri ai guvernului spaniol ar fi trecut frontiera. După aceleaşi zvonuri, trupe care au trecut de partea monarhiştilor şi a mişcării fasciste ar înainta spre capitală, venind din sud. ticulară, 6.000 de mineri din Asturii s’ar afla în drum spre Madrid. La Madrid se afirmă că aviaitorul Rexach a aruncat Lombé asupra rebelilor la Sevilla și Ceuta. VASE DE RĂZBOI SPANIOLE AU FĂCUT CAUZA COMUNA CU REBELII Rabat, 19 (Rador). — După știri sosite din Melilla, trei vase de război spaniole trimise contra insurgenților au făcut cauză comună cu ei. Un alt vas de război a sosit în rada portului Larache. Membrii echipajului şi cadrele au intrat în conversaţii cu trupele rebele care stăpânesc localitatea. TREI AVIOANE PUSE PE FUGA DE REBELI LA MELILLA Rabat, 19 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite: Se desminte bombardarea localităţilor Larache şi Melilla. Trei avioane spaniole au atacat câmpul de aviaţie de la Melilla. Ele însă au fost puse pe fugă de forţele aeriene rebele. Despre două din aceste avioane se ştie că unul a aterisat la Lyautey şi altul la Taza. Despre soarta celui de al treilea avion nu se știe nimic până acum. Autocarele plecate azi din Rabat au putut să treacă frontiera, în Marocul spaniol. Guvernatorul civil din Cadix eliberat din mâinile rebelilor Madrid,19 (Rador). — In cursul nopţii nu s’a întâmplat niciun incident serios la Madrid. Miliţiile populare fac de strajă pe străzi, întovărăşite de detaşamente din gărzile de asalt. Oraşul prezintă aspectulsău obiş- II uit. După ziarul ,,El Sol“, şi-au luat sborul de pe aerodromul din Madrid 40 de avioane încărcate cu bombe ,spre a lansa proclamaţiile guvernului deasupra oraşelor Malaga, Cadix, Ceuta, Tetuan şi Melilla. Minerii din Rio Tronto, împreună cu detaşamente din garda civilă, au plecat spre Sevilla spre a lupta contra rebelilor. Minerii poartă asupra lor numeroase cutii cu dinamită. Minerii din Linares au ocupat defileul Penaperros, spre a bara drumul insurgenţilor ce se îndreaptă spre Andaluzia. Acelaş ziar „El Sol“ anunţă că poporul şi gărzile civile au reușit să elibereze din mâinile rebelilor pe guvernatorul civil din Cadix. După știri din sursă par- ■BiMiBWB——m Scoaterea moaștelor Sf. Dumitru din palatul patriarhal. a*m—M—a—BBs^ngn—^—MKn—«— Portul Aigesiras şi regiunea din Nordul Gibraltarului in mâinile rebelilor Gibraltar, 19 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite : O canonieră rebelă a ancorat în rada portului Aigesiras, trăgând în aer o primă salvă de cinci obuze, spre a face trupele guvernamentale să înţeleagă că trebue să se predea. La al şaselea obuz, pe toate edificiile publice şi pe toate cazărmile din Algesiras a fost arborat drapelul alb. întreaga regiune situată la nordul Gibraltarului s-a supus rebelilor. Frontiera spre Gibraltar este închisă. DOI GENERALI UCIŞI Paris, 19 (Rador). — Agenţia Havas află din Oran că la Tetuan ar fi fost ucişi doi generali, iar 1 30 de ofiţeri au fost a- Irestaţi. La Ceuta, trupele rebele au ocupat punctele strategice cele mai însemnate din zona spaniolă a Marocului Ceaţă şi a produs un contraatac al trupelor rămase credincioase guvernului Generalul Franco şi mai mulţi ofiţeri superiori ar fi fost arestaţi în apropiere de Tetuan. Marina şi aviaţia au refuzat să treacă de partea mişcării insurecţionale. TANGERUL COMPLET IZOLAT Tanger, 19 (Rador). — Trimisul special al agenţiei Havas apreciază la 18500 numărul rebelilor aparţinând armatei regulate şi legiunii străine. Tangerul este complet izolat de restul Marocului. Se semnalează ciocniri serioase în diferite localităţi, precum la Zogo, Angera şi Bebiaros. Rebelii au încercat eri seară să ia cu asalt poşta din Tanger, dar au fost respinși. Numărul victimelor nu se cunoaște, dar el pare a Se anunță că ori dinii- i fi foarte însemnat. Citiţi Noi amănunte la Ultima Oră Bte OI I Redeschiderea catedralei Sf. Patriarhii Intrarea cu moaştele în Sf. Patriarhie. (Citiţi darea de seamă în pag. lll-a). m Drama din str. General Anghelescu Fo. Opunându-se la arestarea fiului său vitreg, uşierul Eugen Novac a fost împuşcat de un agent al comendurii O dramă s’a petrecut Sâmbătă noapte, în str. General Anghelescu 12, la locuinţa lui Novac Eugen, uşier la căile ferate. Pe când un soldat dela comenduirea pieţei căuta să aresteze pe fiul vitreg al acestuia, uşierul a fost împuşcat mortal de reprezentantul comenduirii. Iată cum s’au petrecut faptele : Eugen Novac, de 50 ani, uşier la secţia B. a căilor ferate din str. Viting, se căsătorise pentru a doua oară, pe când era cu serviciul la Cernăuţi cu văduvia Maria Slobozeanu, care era de meserie maseuză. Uşierul acceptase ca şi cei doi copii ai soţiei, Lydia şi Leopold Slobozeanu, să locuiască la el. Acum doi ani, fata Lydia Slobozeanu s-a căsătorit cu un operator de cinematograf, de fel din Tighina, dar din cauza neînţelegerilor conjugale, Lydia a revenit la domiciliul tatălui său vitreg. In ultimul timp însă, fata era în vorbă cu un şofer anume Iosif Moţian, ceea ce nu era de fel pe placul fratelui său Leopold, care îşi făcea stagiul la ministerul apărării,naţionale. CEARTA INTRE FRAŢI Sâmbătă seara, Lydia l-a invitat acasă pe şoferul Iosif Moţian. După miezul nopţii, a venit şi fratele ei, care i-a făcut aspre mustrări, poruncindu-i să-l lase pe şofer, deoarece nu este încă divorţată de operatorul de cinematograf. De aci s’a născut ceartă vio- lentă, care a determinat pe şo-fer să se ducă la comenduirea pieţii şi să reclame pe Leopold Slobozeanu, că e dezertor şi are asupra lui trei revolvere. DRAMA Pe la ora 2 noaptea, şoferul şi Lydia Slobozeanu s’au înapoiat de la comenduirea pieţei însoţiţi de doi soldaţi. Cum uşa încăperii lui Eugen Novac a fost închisă, şoferul Iosif Moţian a forţat-o. Când soldatul Mihai Petre, din regimentul 21 infanterie, detaşat la comenduirea pieţei, a trecut pragul casei, a fost întâmpinat de bătrânul Novac, care nu i-a permis să-l aresteze pe fiul său vitreg. In timp ce uşierul oprise pe agentul comenduirei ca să aresteze pe militar, arma soldatului Mihai Petre s’a descărcat în capul bătrânului Novac, care a murit pe loc. ANCHETA AUTORITĂŢILOR Cazul a fost imediat anunţat reprezentanţilor poliţiei şi ai comenduirei. La locul dramei s’au dus d. chestor Gh. Moţăţeanu, un reprezentant al comenduirii pieţei, comisarii şefi A. Perieţeanu şi Palade, cari au făcut primele cercetări. S’a stabilit că glonţul, care a zdrobit capul uşierului, a găurit tavanul casei, pătrunzând la etaj, într’o cameră a apartamentului locuit de d. judecător Manolescu. Soldatul Leopold Slobozeanu avea în casă trei revolvere, care însă i-au fost încredințate spre a fi reparate. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul lui Eugen Novac a fost transportat la institutul medico-legal, iar soldatul Mihai Petre, de la comenduirea pieţei, a fost arestat de autorittăţile militare. De asemenea au mai fost arestaţi: şoferul Iosif Moţian şi soldatul Leopold Slobozeanu. Cazul a fost adus la cunoştinţa parchetului militar. ■sa Caracterul măsurilor luate la Danzig Varşovia, 19 (Rador). — Cercurile poloneze autorizate subliniază că măsurile luate la Danzig nu privesc, pentru moment, decât chestiunile interne. Ele adaugă că nu este încă posibil a se vedea dacă a fost violată constituţia. Totuşi, ziarul guvernamental „Kurier Poranny" publică știrile din Danzig sub titlul ,,Atentatul Senatului din Danzig împotriva constituției“. ■ -----------XXX# XXX---------- Pază la ambasada germană din Londra Londra, 19 (Rador). — Scotland Yard a luat măsuri speciale pentru paza ambasadei germane, unde azi noapte au fost manifestaţii de protest contra condamnării la moarte a fruntaşului muncitorilor germani, numit Andre. Manifestanţii cereau punerea lui în libertate. Azi dimineaţă ,au fost arestate mai multe persoane care au participat la manifestaţiile de azi noapte. Solemnitatea reocupării militare a Carc analelor Ziua de 21 Iulie deeperată de turei sărbătoarea naţiosaală Ankara, 19 (Telor). — Guvernul a ţinut azi un impor- j tant consiliu de miniştri sub preşedinţia preşedintelui re- publicii Kemal Atatürk. De altfel, primul ministru şi membrii guvernului nu au părăsit capitala tot timpul cât a durat conferinţa dela Montreux. Consiliul de miniştri de azi s’a ocupat cu detaliile ocu- pării militare a Dardanelelor. Ocuparea se va face Marţi, în zorii zilei. Concomitent cu reocuparea Dardanelelor se institue dealungul lor, pe o lungime de 19 km, pe ambele maluri, o zonă interzisă, în care niciun străin nu va avea acces. Pe ziua de Marţi se vor da mari festivităţi, spre a se sărbători redobândirea securităţii naţionale a Turciei. Festivităţile principale vor avea loc la Cianak-Kaile, la Dardanele, unde primul ministru Ismet Paşa va ţine o mare cuvântare, în care se va ocupa şi cu situaţia internaţională. Acestei cuvântări se atribue în cercurile politice o mare importanţă. Dar şi în celelalte oraşe din Turcia vor avea loc Marţi mari serbări, cu parade militare, adunări populare, etc. ziua de Marţi, 21 Iulie, va fi decretată sărbătoare naţională. Dreptate istorică de prof. I. LUPAŞ Cei ce riscă afirmaţiuni ca cele atribuite unui reprezentant al României la conferenţa interparlamentară din Budapesta, ignorează cu desăvârşire faptul că nici unul dintre cârmuitorii Ungariei nu a fost şi nu va fi în stare să aducă vre-o jertfă ’nici pe altarul justiţiei, nici pe acela al înfrăţirii cu vreunul dintre popoarele, cari au scăpat la 1918 din jugul asupririlor seculare ale urmaşilor lui Arpad. Ei nu vor desarma în propaganda lor revizionistă nici de cum. Chiar văzând că în urma efectelor problematice, pe cari le-a înregistrat costisitoarea propagandă revizionistă budapestană, ar fi în propriul lor interes, să aibă curajul cetăţenesc a trage concluziile fireşti, —totuş nu vor contribui la potolirea nefastului hiperzel revizionist, care ar putea să împingă spre prăpastie şi pe iniţiatorii din împărăţia lui Horthy şi pe naivii creduli dintre minoritarii statelor din Mica înţelegere, cari s’ar lăsa prinşi în mrejile agitatorilor revizionişti. Efectul faimoaselor conferinţe de propagandă revizionistă, întreprinsă de contele Ştefan Bethlen in mai multe centre europene, s-a întâmplat să fie uneori diametral opus celui aşteptat din partea conferenţiarului şi ai partizanilor săi. Chiar la conferinţa din Londra fiind printre auditori şi profesorul universitar R. Seton Watson (Scotus Viator), — unul dintre cei mai buni cunoscători ai politicei ungureşti ante—şi postbelice, — a ridicat câteva obiecţiuni, răsturnând afiirmaţiunile neîntemeiate ale contelui Bethlen şi aducându-l într’o Situaţie din cele mai penibile. Zadarnic se amăgea el cu iluzia de a fi reuşit să trecoare în opinia publică credinţa deşartă, că revizuirea tratatelor de’ pace ar fi posibilă, în temeiul articolului 19 din pactul Societăţii Naţiunilor, fără a provoca un nou război. Din răspunsurile, ce i s’au dat de către cei mai autorizaţi tălmăcitori ai textului din acest articol, s’a putut lămuri opinia publică despre imposibilitatea oricărei revizuiri de graniţe pe cale pacinică şi în temeiul acestui articol, care nu prevede nici un fel de rectificare teritorială, ci numai revizuirea unor dispoziţiuni ale tratatelor, cari ar fi rămas neaplicate, deci fără efect practic, până în timpul de faţă. Tot atât de amăgitoare s’au dovedit şi speranţele într’un eventual sprijin efectiv, pentru scopurile revizioniste budapestane, fie din partea Romei lui Mussolini, fie din partea Berlinului hitlerist sau a Varşoviei colonelului Beck. In sfârşit, speranţa într’o apropiată dismembrare a Micii înţelegeri, din care se zicea,, pe la începutul anului 1934, că se va desface Iugoslavia, nu a fost nici ea decât o himeră din domeniul celor mai puerile plăsmuiri. In locul cisatei dismembrări, propagandiştii generalului Gömbös s’au pomenit în faţa celei mai neclintite hotărîri a statelor din Mica înţelegere de a-şi consolida şi adânci alianţa defensivă, construind împrejurul ei un întreg sistem de fortificaţiuni diplomatice, cu ajutorul cărora să poată asigura intangibilitatea tratatelor menite a servi ca temelie pentru desvoltarea lor viitoare şi pentru aşezământul păcii europene. Poate nu e o simplă întâm- plare că printre des repetatele strigăte asurzitoare „dreptatea Ungariei!” — a putut străbate, chiar din Budapesta revizionistă, şi un glas al ştiinţei istorice care spune că Ungariei aevea i s’a făcut dreptate prin tratatul dela Trianon... La 1933 s’a tipărit o carte de sinteză istorică, al cărei autor, I Francisc Eckhardt, este profe-sor la Universitatea din Buda pesta. Dar se vede că, spre deosebire de colegii săi Homan şi Szekfü, Eckhardt face parte din tagma istoricilor, cari izbutesc a nu se I lăsa înduplecaţi să sacrifice ajdevărul de dragul unor preocu- I pari sau tendinţe ale actualităţii politice. El mărturiseşte, fără înconjur, că in timpul când au pătruns ungurii în patria lor de azi, regiunea din sudul lacului Balaton era stăpânită de elemente etnice, cari vorbeau o limbă neolatină. Iar cu privire la întinderea teritorului ocupat de către cetele lui Arpad, spune lămurit: ,,Să nu ne închipuim că au populat cuceritorii ţara întreagă. Numărul lor, poate şi din cauza înfrângerii suferite în patria de mai înainte, era prea mic pentru aceasta. Teritoriul ocupat de ei se potrivea aproximativ cu cel stabilit prin pacea dela Trianon, la care a fost redusă după o mie de ani Ungaria”. . . Iată deci că mult clevetitul tratat dela Trianon nu este decât actul internaţional, prin care se aduce cuvenitul respect adevărului istoric, mărturisit de însăşi ştiinţa oficială maghiară, ’cu privire la graniţele teritoriului, pe care au fost in stare să-l ocupe şi populeze ungurii lui Arpad, la sfârşitul veacului IX. Ca naţie puţin prolifică şi lipsită de vreo deosebită forţă de expansiune, maghiarimea neaoşă nu a fost în stare să împingă graniţele acestea mai departe spre Est, Nord şi Sud, decât cu ajutorul unei serii întregi de colonizări, ale diverselor elemente etnice, în regiunile căzute treptat sub porunca şi ascultarea coroanei ungare. Dar timp de multe veacuri, chiar până în zilele noastre, Ungaria a rămas numai la suprafaţă, prin organele ei de conducere, o aşa numită ţară ungurească. In adâncime şi la periferie — la toate periferiile — popoarele de baştină şi-au continuat traiul patriarhal, prin aşezăminte şi datini cu totul deosebite de ale stăpânitorilor vremelnici, prin neîntrerupte manifestări de viaţă obştească ignorată, neînţeleasă, dispreţui-tă de înfumurata şi trândava oligarhie maghiară. „ Dacă tratatul de la Trianon a izbutit a spulbera o ficţiune multiseculară, pentru ca să scoată, din întunerec la lumină , realităţile etnice ale Europei centrale. Însemnează că a săvârşit, înainte şi mai presus de toate, operă de dreptate istorică. Pentru consolidarea acestei opere, cârmuitorii Ungariei nu au înţeles să aducă până acum nici un fel de sacrificiu, nici pe altarul justiţiei, nici pe al tendinţelor de înfrăţirea popoarelor. Au făcut dimpotrivă tot ca le-a stat în putinţă pentru surparea ei. Vor putea fi înduplecaţi in viitor să-şi modifice această atitudine ostilă şi să aibă respectul cuvenit dreptăţii istorice? Ne îndoim. e xtrajKxx. LUPAŞ !