Universul, noiembrie 1936 (Anul 53, nr. 302-316)

1936-11-06 / nr. 307

% Dorul unei femei d©­a fi­ iubita i 0 poveste tragică , dar adevărata ..Aveam tot ce o femeie putea flori — bani, bijuterii, rochii scumpe — tot, afară de drago­ste. Mă simţeam cât se poate de nefericită şi plictisită de viaţa in hoteluri de lux — singură de tot. Nici un bărbat nu m’a ce­rut in căsătorie — şi ştiam cau­za. Aveam un ten grozav de urât. Pielea mea era acoperită cu coşuri şi pori dilataţi. Am încercat fel de fel de remedii, dar fără folos. Atunci, după sfatul droghistului meu, am în­cercat Crema Tokaion,­culoa­rea albă, celebra Cremă de Pa­­i­tis. După puţine zile pielea mea­­ era mai fragedă şi mai limpede. „ După o săptămână, toţi porii­­ dilataţi şi coşurile dispăruseră l — pielea­ mea era netedă, pati-­­ fedată şi albă. Şi după puţin timp m’am măritat cu bărbatul pe care inima mea îl dorea”. Crema Tokaion, culoarea albă (neunsuroasă), conţine smân­tână proaspătă şi untdelemn rectificat, care pătrund în pori şi aduc la suprafaţă necurăţe­niile ascunse in adâncime, pe care apa şi săpunul nu le pot atinge niciodată. Alte ingredien­te conţinute în Crema Tokaion, culoarea albă, hrănesc şi înti­neresc pielea, strâng porii dila­taţi şi fac în trei zile moale, abă şi netedă pielea cea mai întunecată şi aspră. Chiar fe­meile de o vâr­stă avansată pot căpăta un ten fraged şi dragă, laş, de care ar fi mândră o fată tânără. Se ga­rantează exce­lente rezultate, altfel banii se restitue. De vânzare la toate farmaciile drogheriile şi parfumeriile din ţară.­­ Pentru ABONAŢII Ziarului „UNIVERSUL” Abonaţii „Universului'*» cari vor trimite direct Societăţii „FRANCO­­ROMANA“ de Asigurări Generale, Bucureşti, Calea Griviţei 23, lei 190, vor primi : î. Un Borderou, cu care vor lua parte la tragerea clasei I-a a lote­riei a XII a Statului, care se va face la 15 Noembrie a. c., când se vor trage 11.098 câştiguri în valoare de 22.082.744 lei._______ 2. O po­lţă de Asigurare a Societăţii „FRANCO-ROMANA* pentru lei 50.000, cu rata Noembrie achitată şi anexa cu 8 numere, cu care vor lua parte la tragerea Societăţii din 15 Noembrie a. c. . Aceşti abonaţi, achitând Societăţii „FRANC­O-ROMANA1 in fiecare lună, suma de lei ISO, vor primi: 1 La fiecare din cele 12 trageri lunare a loteriilor a Xll-a, a XI-a şi a XIV, cari au loc la 15 ale fiecărei luni şi la can se distribue câştiguri de aproape UN MILIARD lei, câte un borderou, cu care vor lua parte la aceste trageri, putând câștiga jumătate din dreptul sfertului de ACEL INSA, CARI VOR ACHITA LUNAR SUMA DE LEI 280 IN LOC DE LEI 190, VOR PRIMI IN LOCUL BORDEROULUI SUS ARA­­TAT UN SFERT DE LOZ ÎNTREG IN ORIGINAL. 2. Chitanța pentru suma de lei 190 la asigurarea de 50.000 Iei cu care vor participa la tragerile lunare ale Societăţii. In caz de ieşire la sorţi a numărului poliţei, societatea achita contractantului suma de lei 50.000. In caz de ieşire la sorţi a unuia din cele 8 numere prevăzute in anexă, societatea achită contractantului Iei 10.000 sau 5.000, potrivit numărului ieşit la sorţi. 3. La expirarea asigurării — 1 Noembrie 1956 — lei 50.000. 4. In caz de deces în condiţiunile generale de asigurare, lei 50.000, în mâna beneficiarului declarat de abonat la contractare. De aceste avantaje beneficiază şi acei cari se vor abona la ziarul „Universul“, sau vor reînoi abonamentele, trimiţând cei 190­0 sau 290 % după dorinţă, direct Societăţii „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti, Ca­lea Griviţei 23, de unde se va expedia poliţa de asigurare de 50.000 lei, anexa şi borderoul sau lozul. Cititorii din Capitală vor plăti direct la Societatea „FRANCO-RO­MANA“ de unde VOR RIDICA POLIŢA DE ASIGURARE, ANEXA SI BORDEROUL SAU LOZUL. * Costul abonamentului la ziarul „Universul” este: Anual Lei 750 Pe 6 luni „ 380 Pe 3 luni „ 200 -și se va trimite direct ziarului „Universul”. Locot, aviator Nicolae Ticuiescu Am arătat, după o corespon­denţă din Lugoj că Sâmbătă noaptea spre Duminică, la ora 2 a încetat din Viaţă în spitalul co­munal din Lugoj, locotenentul a­­viator Nicolae Ticuiescu, cea de-a doua victimă din nenorocitul ac­cident de aviaţie, de la manevre. După cum am relatat la timp, în ziua de 11 octombrie ora 10 a. m. o escadrilă de şapte avi­oane de vânătoare, se întorcea din misiunea pe care o avusese în zorii acelei zile, cu ocazia ma­nevrelor. Misiunea fusese îndeplinită sa­tisfăcător şi bravii zburători se întorceau voioşi spre baza de campanie, pe care o aveau pe câmpul de operaţie al mane­vrelor. Mai aveau de parcurs circa 15 km, când deodată avionul pilotat de încercatul locat, aviator G. Pienescu se desprinde din forma­ţie iar când încearcă să revină, ciocneşte avionul pilotat de loco­tenentul aviator Nicolae Ticu­lescu. Ambele avioane se prăbuşesc, prinzând sub ele pe ambii piloţi. Se ştie cum în ajutorul lor au sărit acei ţărani dârji, care nu se înfricoşează de para focului, pe care o înfruntă cu bărbăţie şi abnegaţie, izbutind în cele din urmă să scoată pe cei doi aviatori din foc ,cu arsuri grave, însă vii. M. S. Regele a apreciat şi răs­plătit personal pe vitejii ţărani. In urma arsurilor foarte grave, Pienescu a murit după o zi de chinuri groaznice. Cel de al doilea, Ticulescu Ni­colae, a fost internat imediat în spitalul comunal din Lugoj, unde î s’au dat cele mai atente îngri­jiri, pentru a fi scăpat cu viaţă, însuşi A. S .. Principele Nico­lae s a interesat personal şi a ce­rut să i se comunice zilnic mersul boalei. Cu toată îngrijirea ce i s’a dat, după trei săptămâni de chinuri, din cauza, arsurilor grave ce le căpătase, se stinge din viaţă şi Ticulescu. CINE A FOST NICOLAE TÎCULESCU S’a născut la 14 Martie 1904, în com. Cătruneşti (Ilfov), şi visul lui era să se facă aviator. O dovadă că această îmboldire spre zbor nu-i venise târziu şi că nici întâmplare n’a fost, este şi faptul că din cl. IV-a primară, când li s’a dat elevilor la ora de compunere să-şi scrie fiecare biografia, el şi-a scris-o aşa cum simţea, fiindcă în încheere, în loc să-şi încheie fraza cu un punct sau mai multe, cum fac elevii de obicei când nu mai au ce scrie, el rupe fraza brusc şi într’un elan de sinceritate, scrie cu ca­ractere apăsate : „vreau să mă fac aviator“. Şi s’a făcut. Tot pe când era copil s’a suit pe o magazie şi de acolo se arun­că jos cu o umbrelă deschisă, în chip de paraşută. In urma stăruinţelor familiei s’a făcut ofiţer de infanterie, însă numai pentru scurt timp, deoare­ce neţinând seamă de rugămin­­tele de a nu intra în aviaţie, a trecut la aviaţie. Şcoala de pilotaj a făcut-o la Tecuci ,iar vânătoarea la Buzău. Devenise un maestru în arta zborului acrobatic şi aviaţia pu­sese mari nădejdi în el. A concurat în „Cupa M. S. Re­gele Carol II“ în jurul României, a făcut parte din cele mai însem­nate escadrile de vânătoare, de experienţe, iar în ultimul timp fusese repartizat în „escadrila de asalt“ comandată de însuşi A. S. Regală Principele Nicolae, care îl aprecia şi care s-a interesat tot timpul de mersul bolii. Pentru marile lui însuşiri de zburător a fost decorat cu „Cru­cea de Aur, Virtutea militară“ şi „Ordinul Sf. Sava“. De curând fusese trimes într-o ţară din apus să aducă un avion şi-şi îndeplinise misiunea cu punctualitate, cu toate că pe a­­proape tot parcursul a întâmpi­nat furtuni de ploae şi zăpadă iar drumul l-a făcut la mică înălţime din cauza plafonului de nori ce se aflau prea jos. El lasă o soţie şi o copilă ne­consolate. ------—XO*OX_.'---­Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiascâ a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul manda­tului poştal eticheta abona­mentului expirat. LOCOT. TÎCULESCU Got­&Ticb­ur* JOI, 5 NOEMBRIE Ort.: Sf. Martiri Galaction Epistinia (1 350). Cat.: Sf. Emeric. Prot. : Emane. Evreesc : 20 Hescan 5597. Mahomedan : 20 Sabam 1355 Răsăritul 17.0. Soarelui 7.0. Apusul CALENDAR ISTORIC SI LITERAR 5 NOEMBRIE • In această zi, în anul... 1583, e omorit loan I Despot (Ia­­cob Eraclide), Domn al McMorei, 1561-63. Năs­cut pe le 1510 în insula Creta sau Samos, unde tatăl său era marinar, Despot intră de tim­puriu in slujba unui nobil grec, Ia­­cob Eraclide, care purta titlul de despot de Samos şi Paros. Acesta ii dete oarecare educaţie şi-l făcu moştenitor. La moartea lui, Despot se dădu fiul lui legitim şi moşteni titlul de principe. După ce pere­grină prin diferite ţări, ajunse în curtea lui Alex. Lăpuşneanu al Moldovei. Uneltirile lui la tronul Moldovei sunt descoperite şi Lă­puşneanu îl alungă în Ardeal. Aci, cu ajutorul nobilului ungur Laski, Despot face prima încercare de a bate pe Lăpuşneanu, dar nu izbu­teşte din cauza intervenţiei polo­nezilor. A doua oară, ajutat şi de împăratul Ferdinand, Despot bate pe Lăpuşneanu la Verbia (1561) şi se urcă pe tronul Moldovei. Ca să se pue bine cu turcii, ridică tribu­tul. Dar ţara e nemulţumită, Las­ki deasemenea. Sigismund al Ar­dealului nu izbutise a căpăta în­dărăt cetăţile Ci­eiul şi Cetatea de Baltă pe care le stăpânise Lăpuş­neanu în Ardeal, protestantismul lovia în biserica ort. din Moldova, boierii erau înlocuiţi prin consuli străini, toate acestea contribuiră la căderea lui Despot. In fruntea nemulţumiţilor se pune hatmanul Ştefan Tomşa. Despot e asediat 3 luni în cetatea Suceava şi piere de buzduganul lui Tomşa. Istoria lui Despot a fost dramatizată de V. Alecsandri In piesa cu acelaş nume. 1762, logofătul Gheorgachi a scris la Iaşi o Condică ce are întru sine obiceiuri vechi şi nouă a prea înălţaţilor Domni. In această con­dică se descriu ceremoniile la: în­scăunarea Domnilor şi a boieri­lor, la întărirea anuală a domniei lor de către Poartă, în ajunul m­a­­ehiului,­­la praznice, Anul Nou, Bobotează, posturi, săptămâna pa­timilor, înviere, Sf. Gheorghe, etc. LUCIAN PREDESCU eunucii­ (Beethoven). 24: Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz 1345 m. 120 kw. — 20: Melodii populare sue­­ziene. 20.30: Audiţie muzicală. 22: Sluete de compozitori polonezi. Concert. 23,10: Plăci. 23,25: Or­chestră de dans. Budapesta, 545 kHz. 550 5 m. 120 kw.­­ 20,10: Recital de canto. 21,10: Concert de orchestră. 22,30: Orchestră de jazz. 23,45: Orches­tră de salon. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 20,15: Concert vocal. 22: Seară de piese într’un act. 23,20: Concert de pian. 24: Inf. Orchestră de jazz. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 20,25: Concert variat. 21 : Con­certul Filarmonicei. 22.30: Recital de orgă. 23,15: Muzică distractivă. Belgrad, 686 kHz. 437,3 m. 2­5 kw. 20.30: Oră naţională. 20,50: Plăci. 21: Concert. 21,50: Recital da can­to. 22,20: Concert variat. 23,20 : Plăci. Roma, 713 kHz. 400,8 m. 50 kw. 20. (Nanoni) Plăci. 20. (Roma) Plăci. 20,45: Concert. 20,49 (Bari) Program special pentru Grecia. 21,40 : „Conswelo” operă de Ren­­dano. 23: Concert simfonic. 23,45: Muzică de dans. 0,15: Muzică de dans. Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw. 19 : Cântece şi dansuri ţărăneşti. 20: Teatru radiofonic. 21,10: Melo­dii şi dansuri populare. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 20,45: Muzică variată. 21,4­0: Tea­tru radiofonic. 24: Radiojurnal. 0, 15: Muzică de dans. Berlin, 841 kHz. 356,7. m 100 kw. 19: Concert de orchestră. 20,20 : Concert Straus­. 21,10: Concert de orchestră. 23,30: Stuttgart. Concert de orchestră. VINERI, 6 NOEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Con­cert de dimineaţă (dis cord) : Fox­trot şi Vals de Velloras. Potpuriu de şlagăre de Spoliansky. — Sfaturi gospodăreşti şi medi­cale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.15 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) ; Fierarul ve­sel, de Peter şi Până la cinci dimi­neaţa, marş de Lineke; Coboară in gondolă, de Wellonss (voce : Tino Rossi1); Tu eşti raza mea de soare, de Stolz şi Primăvara îmi aduce aminte de tine, de Rotter (voce : Richard Crocks); Rumba şi Tango de Pave­l (voce : Maria Basca) ; Cartierul distracţiilor din Osaka, de Koichi Kishi (arch. Filarmo­nică din Berlin, dirij. de autor) ; De dragul d-tale de Villnov (voce: P. Alexandru) şi Dragostea mea, ele Daia, (voce: Raul Ionescu); Pe râu în jos, de Rodgers; Vals de Vogel, ex. de Quartebul Kedroff ; Potpuriu de valsuri pe motive de Lehar. 14.10 : Ora. Mersul vremii Bursa, Radio jurnal. 14.30 : Muzică variată (dineuri) ; Vals de Lineke şi Vals din „Sol­datul de ciocolată”, de Oscar Strauss (arch. Internaţională); Vo­caliză de Rachmaninoff şi Ca­priciu în mi bemol major, de Wie­­niawski (vioară: Misch­a Elman) ; Primăvară in Manciuria,­ de Wein­berger (duet: Jarmila Novotna şi Marcel Wittisch) ; Fantezie din „Paiaţe”, de Leono Rivalo (orches­tra Marek Weber). 15 . ‘ Ultimele ştiri. 18. Concert de după amiază. Orchestra Teodor Sibiceanu (can­to : Ioan Luican, Marga și Didona Radule­scu); Puchungiuita, rumba de A. Ore­fichet Tanya, tango de D. Petrovici; Vals din filmul „Re­gele valsului” de F. Doelle; Da-mi o fotografie, tango de Vasilescu ; Foxtrot hawayan, de Stassy Tom­­bulis; Celebra mazurcă variată, de Migliavacca; O floare, tango de Anghel Micl­escu; Parafrază de concert, de Cueu (solo xilofon, au­torul); Tango din filmul „Bocca­­cio” de F. Doelle; Ceaikowsky în ratm de loxurot, ae R­apper (două piane: Th. Sibiceanu și Valentin); Mirabella, paso doble de Wiga - Gabriel. 19 . Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15 : Continuarea concertului ; Un tango argentinian, de C. Loubé; Nayla, tango, de S. Ri­chard; Spirid­usid, foxtrot de F. Riedel (pian: Th. Sibiceanu) ; De­cât să ai o casă mare, tango de Ion Vasilescu; Fetiţa din Spania, eu te iubasc, paso doble de E. Evans; Te-am­ înşelat şi-mi pare rău, tango de Ion Vasilescu; Tan­goul tristeţii, de Th. Sibiceanu ; Pasiune, carioca de Guido Coen. 19.50 : Prof. Nicolae Iorga. 20.10 : Muzică uşoară. (Viorica Vrioni, canto) : Tristă Duminică, de Seress; De doi lei floricele, slow­­fox de Ottov-Mirea; Când aud ma­rea cântând, java de Dendrino ; Glasul roţilor de tren, de Ion Vasilescu. 20.35 : Aspecte din viaţa omului modern, de prof. Mihail Balea. 20.50 : „André Chenier”, dramă lirică în 4 acte de Umberto Gior­dani (discuri) . Distribuţia : Made­leine de Colguy, Bruna Rasa, An­dré Chénier, Luigi Marini; Char­les Gérard, Carlo Galef­fi; Con­tesa de Coigny, Ana Masse­th- Bassi; Roucher de Fouquier-Tin­­ville, Salvatore Baccaloni; Orches­tra şi corurile Operei Scala, dirij. de Molaroli. In pauza l-a (21.25 - 21.36): Cărţi şi Reviste. In pauza n-a (22.05 - 22.15) : Sport. In pauza m-a (22.55 - 23.05) : Radio-jurnal. 23.45: Jurnalul pentru străină­tate în limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. Moscova, 175 kHz. 1714 m. 509 kw. — 19.15: Concert. 22: Emisie cehă. 22.55: Clopotele Kremlinului. 23 05: Emisie engleză. 24: Emisie germani. 1 : Emisie spaniolă. Paris, 182 kHz. 1648 m. 75 kw. 21,30:­ Concert simfonic. 21,30 : Cronică teatrală. 22: Recital de canto. 22,40: „Ziua și noaptea”, operă de Lecocq. 1 : Concert noc­turn. Deutschlandsender, 191 kHz. 1571 m. 60 kw.­­ 21,10: Stuttgart. Concert de muzică cerută. 23 30 : Concert nocturn. 24: Orchestră de dans. Varşovia, 223 kHz. 1345 m. 120 kw. — 20,20: Audiţie. 21,15 : Con­cert variat. 22,30: Muzică uşoară (Plăci). 23: Concert de muzică de cameră. 23 30 : Sketch radiofonic. 23,45 : Orchestră de dans. Budapesta, 545 kHz. 550,5 m. 120 kw. — 18,30: Orchestră de salon. 20: Recital de tarogate. 20,30: Re­transmitere de la Operă. 23,30: Or­chestră de jazz. 0,05 : Orchestră de țigani. Viena, 592 kHz. 506,8 m. 120 kw. 20 20: Concert Wolf. 21: Concert de muzică distractivă. 23,20: Ser­viciul pentru străinătate în espe­ranto. 23,30: O oră in bar. Con­cert distractiv. 0,40: Concert de plăci. Praga, 638 kHz. 470,2 m. 120 kw. 19,40 : Teatru radiofonic. 21,35: Ko­k­es. 22,35: Bratislava. 23,10: Bale­tul cavalerilor (Schmelzer). Belgrad 688 kHz. 437,3 m. 2,5 kw. 19,20: Concert de orchestră. 20,30: Ora naţiunii. 21 : Teatru radiofo­nic. 23,30: Melodii populare. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. 20. (Napoli) Plăci. 20. (Romia) Plăci. 2® 49. (Bari) Program special pentru Grecia. 21,40: „La signo­­rima del cinematografe’ ’ operetă de Weinberg. După operetă muzică de dans. Leipzig, 785 kHz. 382,2 m. 120 kw.­­ 19 : Concert de orchestră. 20­50 : O privire asupra serii. 2110: Seară de dans. 23.30: Program va­riat. 0.20: Stuttgart. Concert de orchestră. Milano, 814 kHz. 368,6 m. 50 kw. 20: Muzică variată. 2130: Cronică. 21.40: Concert de vioară. 22.30: Concert variat. 23.40: Muzică de dans. Berlin, 841 kHz. 355,7 m. 100 kw. 18­: Concert vocal. 19 : Concert de plăci. 20,15: Sonată în c-mall. 21,10 : Hamburg. Muzică de dans. 23: Meteor. Inf., Sport. 23,30: Seară de dans. si . JOI, 5 NOEMBRIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri) : Sar­dana, de Seié, şi Roseta, de Rambau; Vals lent de Box; Pust­nicul, de Schmaltisch şi Idilă în pădure, de Esslinger. — Sfaturi gospodăreşti şi medi­cale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.15 : Concert de prânz — Mu­zică variată (discuri) . Uvertură la „Russian şi Ludmilla” de Glinka (arch. sifonică din Chicago, dirij de Frederic Stock); Foi de album. In leagăn, Orientală, de Cezar Cui şi Gopak de Moussorgsky) (orch. Radio dirij. de Tit. Rogai­ky); Is­­lamey, fantazie orientală, de Bala­­kiref (orch. Simfonică dirijată de Goossens); Opt istorioare ruseşti, de Lyadow (orchestra Simfonică din Londra,, dirijată de Coates) ; Toamna din baletul „Anotim­purile”, de Glazunow torch, dirij. de Glazunow). 14.10: Oi­a. Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. 14 30: Muzică distractivă (dire.); Melodii populare româneşti; Do­­reşte-ţi ceva, tango de Plato; Două foxtroturi din filmul „Flirt”, de Dixon; Când inima zice da !, de Sylviano şi Te­odor, dar dece­s de Erwin (voce: Charles Rich.). 15 . Ultimele ştiri. 18 . Concert de muzică populară şi distractivă. Orchestra Vasile Julea (canto: Mia Braia şi P. Alexandru) ; Arii naţionale: Gita­­nella, vals de Moreira; Plânge ma­rea, tango de Max Halm; Hai a­­casă puişor, tango de Ion Vasi­escu; Plâng iubirea pierdută, tango de Lupescu; Ţi-a pus flori la curgă­toare, de Boldeanu; Drag mi-e Gheorghe militar­, de Mia Braia ; Nebun eşti de ceri fericirea, tango de Mia Braia; E noapte şi e prea târziu, romanţă de Hugo; Nu pot să ’nţeleg, tango de Boldeanu ; Arii naţionale. 19 : Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.15 : Continuarea concertului : Potpuriu românesc din Ardeal, de Mureşeanu; Ai adormit crâşmare la tejghea, tango de Mi­rcea Alexe; De ce zâmbeşti, tango de Andreescu ; De ce nu vrei să mă iubeşti, roman­ţă de Lupescu; Bordeiaş, bordei, de Boldeanu; S’a sfârşit povestea de iubire, tango de Max Halm; Arii naţionale. 20: Există un clasicism româ­nesc ? de prof. Simion Mehedinţi. 20.20 : Alfred Cortot cântă la pian (discuri): Malaguena şi Se­­guedilla, de Albeniz; Variaţiuni simfonice, de Cesar Frank (Cortot şi orchestra Filarmonică din Lon­dra, dirij. de Ronald). 20.45 : Cărţi noi. 21 : D-na Aida Heltta, canto ; Arie din „Alceste”, de Gluck; Ave Maria, de Gounod; Arie din „Ora­şul mort”, de Korngold; Arie din „D-na Butterfly”, de Puccini. 21.20 : Concert de seară. Orches­tra Radio, dirij. de C. C. Nottara ; Uvertură la „Fédra”, de Massenet; Suită de balet din „Hans cel le­nes”, de Nedbal; Cântec de seară, de Schumann; Danisul orelor din „Gioconda”, de Ponchielli; Ange­­lus, de Debussy; Dansuri din „Mi­reasa vândută” de Smetana. 22 : Radio jurnal. Sport. 22.45 : Concert nocturn al Or­chestrei Sandu Marcu. 23.45 : Jurnalul pentru străină­tate în limba franceză și germană. 23.55 : Ultimele știri. Moscova, 175 kHz. 1714 m. * 500 kw. — 18.30: Retransmiterea unei opere. 22 : Emisie germană. 22,55: Clopotele Kremlinului. 23,05: Emi­sie franceză. 24 : Emisie spaniolă. Paris. 182 kHz 1648 m. 75 kw.— 21: Plăci. 21,30: Săptămâna senti­mentală. 22 : Recital de canto. 22,45: Concert de orchestră. 0.45: Orchestră de dans. 1,15: Concert nocturn. Deutschlandsender. 191 kHz 1571 m. 60 kw. — 19: Concert coral. 20: Concert de seară. 21,15 : Concert vocal. 21,45: Concert de orchestră. * universul De la Comis­unea centrală sanitară Primim următoarele: Având în vedere starea de in­suficienţă în care se găsesc an­renele sportive, din punct de ve­­dere sanitar şi al înzestrării cu materiale strict necesare cazuri­­lor de prim-aju­tor medical, co­m­­isi­unea centrală sanitară o­­bligă grupările, proprietare de terenuri, să aibă până la data de 13 Noembrie c., un post de prim­ ajutor pentru accidente, înzes­trat cu următoarele: Un brancard, aţele diferite de lemn, gouttiere de sârmă, o trusă medicală cu: un bisturiu, un foarfece, o sondă canelaită, 2 pense disecţie, 2 pense hemos­tatice, o siringă de 10 sau 20 cm, una cutie pansament® ste­rile, fractură de iod, a­pă oxige­­nată, alcool rectificat, ether, co­­lodium, agrafe de nichel cu pen­sa resp., una cutie hansaplast, faşi diferit® mărimi şi hole de ser antitetanic. Acest post va fi instalat în­­tr’o încăpere anume destinată, în imediata apropiere a terenu­lui de sport. Membrii comisiunei centrale sanitare sau delegaţii­lor, sunt însărcinaţi cu contro­lul acestor posturi. Grupării© proprietare de tere­nuri, care nu vor executa pre­zentele dispoziţiuni, vor fi puse în situaţia de a li se retrage o­­mologarea terenurilor. Universitatea liberă Programul toamnei 1936 Pentru toamna aceasta „Uni­versitatea liberă“, de sub preşe­dinţia d-nei Sabina Cantacuzi­­no, anunţă două cicluri de con­ferinţe: unul despre „Horaţiu“ şi altul referitor la „Figuri revo­luţionare române“. Marele poet român, cu prile­jul a două milenii de la naşterea sa, va fi comemorat, ca pe tot întinsul latinităţii, şi de români. In cele şase conferinţe închi­nate lui Horaţiu, conferenţiarii „Universităţii libere“ — profe­sorii Burileanu, Naum, Heres­­cu, Pipidi şi Ussani (acesta din urmă aducând însuşi glasul Ro­mei eterne, la cărei Universitate profesează) — vor prezenta, pe rând, publicului românesc: „Via­ţa şi epoca“ lui Horaţiu, „Ode­le“, „Ideile literare şi filozofice“ ale poetulu; apoi, influenţa pe care au exercitat-o scrierile lui Horaţiu „în literatura româ­nă“, „in literatura franceză“ şi „în literatura italiană“ Ciclul al doilea, despre „Fi­guri revoluţionare române“ ne informează despre sforţările pentru libertate şi creaţie ale autohtonismului nostru carpa­tic. Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, fraţii Brătia­­nu, — iată numele unor perso­nalităţi de care este legată in­destructibil istoria renaşterii noastre politice şi culturale şi a căror amintire o vor reînvia pro­fesorii Iorga, P. P. Panaitescu, Lapedatu, Marcu, Cretzeanu, şi cari vor da acestor conferinţe — pe lângă adevărul ce trebue să-l conţină — suntem siguri, şi în­sufleţirea necesară vremurilor prin care trecem. Şi de data aceasta, „Universi­tatea liberă“, prin alegerea ci­clurilor de conferinţe cât şi prin conferenţiarii săi, dă dovadă că merge în ritmul timpului şi slu­jeşte cu tenacitate opera de edu­caţie ştiinţifică şi naţională că­reia şi-a dedicat întreaga sa ac­tivitate. Anul al 53-lea Nr. 307 Vineri 6 Noembrie 1935 RUBRICA ŞCOALEI SECUNDARE Această rubrică a „Şcoalei se­cundare“ va apărea în fiecare foi, sub îngrijirea „Asociaţiei ge­­nerale a profesorilor secundari în România“. Ea este închinată d­­ezbaterii rublic p­e m­ulciprnplin­­­ie învăţământ, chestiunilor pe­dagogice şi tuturor intereselor şcoalei româneşti şi ale corpului didactic secundar. D-nii profesori, cari vor să tri­mită articole, propuneri sau in­formaţii pentru­ această rubrică sunt rugaţi să înainteze manus­crisele direct Asociaţiei generale, (str. Elie Radu 6). Pentru solda­rea profesională de I. NISIPEANU preşedintele Asociaţiei­ generale a profesorilor secundari Un corp de profesionişti inte­lectuali, cum e acela al profeso­rilor de şcoale secundare — şi putem generaliza spunând ace­laş lucru despre toate corpurile profesionale, — nu poate să-şi îndeplinească întreaga lui me­nire în Stat, de­cât bizuindu-se pe cea mai desăvârşită solida­ritate a membrilor lui. Oricât de strălucit ar fi pregă­tit un profesor pentru cariera didactică, şi oricât de bine şi-ar exercita-o, în munca lui, de zi cu zi, el nu poate da totul aces­tei cariere, dacă trăeşte izolat de colegii lui, departe de organiza­ţia sa profesională. Nu mă gân­desc numai la binefacerile de natură practică, materială, pe care el le-ar putea avea, fiind în Asociaţie, de pe urma lupte­lor ei pentru îmbunătăţirea tra­tamentului de salai’,­­ deşi nici acestea nu sunt de neglijat (şi în fond toţi s’au folosit de bu­nele rezultate ale acestor lupte, toţi, şi cei ce au stat totdeauna acasă nepăsători, ba poate chiar au criticat şi au fost adversari). Mă gândesc întâi, şi mai pre­sus de toate, la binefacerile de ordin moral şi spiritual, care, azi, numai prin acţiune solidară şi totalitară de corp se pot înfăptui. Mă gândesc ce forţă culturală uriaşă reprezintă toţi profesorii, dacă toţi s’ar angrena mai adânc în activitatea Asociaţiei ! Ei ar putea răscoli şi frământa cultu­­raliceşte toată ţara, răspândin­­du-se în calitate de conferen­ţiari popularizatori în toate un­gherele ei, în care se simte mai multă nevoe de lumină, ducân­­du-se acolo în numele institu­ţiei, cu prestigiul şi autoritatea pe care aceasta li le poate da. Cât e de adevărat că această Asociaţie a noastră, în care trep­tat se înscriu din ce în ce mai mulţi colegi, s’a impus ca o pu­tere peste care nu se poate tre­ce, e faptul că, la orice nevoe, toţi recurg la sprijinul Asocia­ţiei. In vremurile grele, care se ves­tesc mai totdeauna în preajma bugetului, toţi se ’ntreabă: „Ce face Asociaţia ?“ Se produce vre­un atac, mai mare, sau mai mic, chiar, la a­­dresa profesorimii, toţi, şi cei ce obişnuesc să stea acasă şi să aş­tepte, ca beneficiari pe gratis, rezultatele luptelor Asociaţiei, se întreabă: „Ce face Asocia­ţia ?“ Nu e iritaţie, nemulţumire, ve­­xaţie, nedreptăţire, care să nu ceară acţiunea reparatorie a A­­sociaţiei. Iar aceasta a sărit tot­deauna în ajutorul tuturor, chiar a acelora care nu fac parte din ea şi nu o ajută măcar cu infi­ma cotizaţie statutară. Ba, în ultima vreme, Asocia­ţia e căutată chiar şi de familii, de părinţi, şi aceştia au început să-şi reverse nemulţumirile lor la Asociaţie şi să ceară sprijinul ei pentru a le înlătura. Citez un singur exemplu: Au început să sosească la Asociaţie plângeri for­mulate de părinţi în potriva o­­rarului pe ziua întreagă,­­ orar care azi, într adevăr, din punct de vedere economic şi social, con­­stitue un izvor de justificare şi profunde nemulţumiri. Vom in­terveni, de­sigur, convinşi că e îndreptăţită plângerea. Vreau, însă, acum să­ arăt, că Asociaţia noastră a început a fi preţuită ca o forţă şi de către cei străini de corp. Iar solidaritatea corpului e, de­sigur, în vădită creştere, şi e de sperat ca în scurt timp ea să a­­jungă un fapt general. Fiindcă trebue să se pătrundă toţi de ideea, că spiritul de corp nu-l face faptul că toţi servim aceeaşi şcoală, sub oblăduirea acelei­aşi legi. Numai sub semnul oficiali­tăţii, el nu poate avea profun­zimea şi amploarea pe care i le pot da numai propria lui orga­nizare, propriile legi de discipli­nă, demnitate şi onoare, şi ca­maraderie spontană,­­ toate ca­lităţi de spirit supralegale. Cu atât mai bine, cum e acum ca­zul, că şi oficialitatea înţelege a­­cest spirit, îl aprobă şi-l sus­ţine. Şi ce program uriaş de muncă, pentru generaţii întregi de pro­fesori, s­tă înaintea acestei soli­darităţi şi-i aşteaptă realizările: 1. întemeierea de biblioteci pu­blice în toate centrele unde sec­ţiile noastre activează; 2. Crearea de internate pen­tru elevii de la ţară, spre a con­tribui noi, profesorii, efectiv la naţionalizarea şcoalei; 3. Organizarea de conferinţe publice şi de şezători culturale, în periferiile oraşelor şi în sa­tele învecinate, cel puţin; 4. înălţarea palatului cultural al Asociaţiei la Bucureşti; 5. Organizarea de excursii cul­turale şi pedagogice în alte ţări; 6. Creeara unei mari reviste pentru profesori, şi a uneia pen­tru elevi şi familii; 7. Patronarea şi organizarea tu­turor mişcărilor culturale şi e­­ducative pentru tineret. Şi câte şi mai câte ! Acest program cere forţe mul­te, cât mai multe. Virtual avem multe. Noi le aşteptăm să se ac­tualizeze, cu răbdarea cu care ne-am obişnuit în atâţia ani de când ni se face onoarea condu­cerii, în care timp am avut sa­tisfacţia de a vedea sporind an cu an, valurile de unire şi so­lidaritate profesională. Termin prin a mulţumi căldu­ros ziarului „Universul“, care, dându-ne în fiecare săptămână, odată, ospitalitate pentru proble­mele şcoalei secundare, ne dă prin aceasta un sprijin efectiv şi pentru solidaritatea noastră. Coloanele puse, aici, la dispo­ziţia profesorilor secundari, vor fi un nou centru de convergenţă a străduinţelor lor spirituale. INFORMAŢIUNI Secţiunile din ţară ale Aso­ciaţiei au început cu multă râv­nă să organizeze acordarea de burse, esclusiv din contribuţia profesorilor, pentru cei mai buni elevi, fii de ţărani sau orfani de război. Aceasta, ca aplicare practică a principiului primatului româ­nesc, cerut şi votat în ultimele congrese ale Asociaţiei. „Cercul profesorilor secundari din Bucureşti“ va înscrie în a­­cest scop o sumă în bugetul său şi va lansa zilele acestea liste de subscripţie printre profesorii din Capitală pentru ca adunând un fond mai important să poată a­­corda cel puţin 4 burse. In şedinţele Cercului Bucu­reşti s’a dezbătut în ultimul timp chestiunea înfiinţării unei mari reviste pentru tot tineretul şcoa­­lelor secundare din întreaga ţară. Proectul, alcătuit de d. N. N. Creţu, a şi fost prezentat d-lui ministru al instrucţiunii, care a aprobat această iniţiativă. Chestiunea se află în studiu şi se speră ca în curând să se poa­tă trece la înfăptuirea acestei iniţiative cu înalt rost educativ. Ciclul de conferenţe publice sub auspiciile Cercului Bucureşti va începe în curând, cu progra­mul următor: D. Petre Haneş. Năzuinţe şi re­alizări. D. Victor Papacostea. Subiect rezervat. D. Vasile Băncilă. Metoda cul­tivării maselor. D. N. Georgescu-Tistu. O nouă disciplină ştiinţifică. Bibliologia. D-na Elena Bungeţianu. Să ne cunoaştem mai bine ţara (cu proecţiuni). Conferenţele se vor ţine la Fundaţia Carol I, Vinerea, orele 6—7, între 20 Noembrie şi 18 De­cembrie. * Al doilea Salon plastic al ar­tiştilor plastici din învăţămân­tul secundar va fi organizat a­­nul acesta prin noua „Asociaţie a profesorilor de desemn şi cali­grafie“, cu concursul larg al A­­sociaţiei generale şi al Cercului Bucureşti, care pune la dispozi­ţia expozanţilor saloanele sediu­lui său. Profesorii de specialitate din întreaga ţară sunt rugaţi să a­­nunţe din timp câte lucrări vor expune. Expoziţia, care va începe in ianuarie, va avea şi o secţie et­nografică. _____ Organizarea centrelor de învăţăm­ânt practic La ministerul instrucţiunii s’b­strucţie va stabili localităţi1® ţinut Marţi d. a. o consfătuire cu respective din fiecare judeţ, privire la organizarea centrelor , ministerul de agricultură va de învăţământ practic pentru elevii şi elevele cursului compli­mentar (supraperimar). Au luat parte inspectorii ge­nerali ai învăţământului primar şi inspectorii primari şefi de secţie la regiunile şcolare. La discuţii au luat parte şi d-nii M. Berceanu, subsecretar de stat la domenii şi Tr. Mân­dru, director general al agri­culturii. S-a decis ca în fiecare judeţ să se fixeze câte zece centre de învăţământ practic din care cinci să fie pentru învăţămân­tul agricol. După ce ministerul de­­n­pune la dispoziţia centrelor a­­gricole personalul agronomic necesar şi le va înzestra cu uneltele trebuitoare. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamare sau schimbare de adresă, să bine­­voească a ne trimite eticheta cu care primesc statul, iar spre a fi prompt serviţi la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul manda­tului poştal eticheta abona­mentului expirat. O meritată distincţie pentru vaporul „Oituz" Pe vaporul „Oituz“ al S. M. R. care se află sub încărcare de iută la Port Said, din cauza unui balot aprins de un scurt circuit a luat foc iuta din două ma­gazii. Comandantul, d. P. Lateş, a­­jutat de echipaj şi înfruntând flăcările, a înăbuşit focul, sco­ţând vasul la larg, inundând magaziile şi a revenit în port prin propriile mijloace ale bor­dului Ce însemnează un incendiu la bord, mai ales cu o asemenea încărcătură, îşi poate închipui oricine. Vrednicia şi curajul marinari­lor noştri au stârnit admiraţia în cercurile maritime locale. Pentru aceasta, Liga navală română a decernat d-lui P. La­teş, comandantul vaporului, şi echipajului, câte o diplomă pen­tru a răsplăti iscusinţa, curajul şi devotamentul până la sacri­ficiu, dovedite cu acest prilej. Sperăm că noua medalie mi­litară maritimă, de curând în­fiinţată, va desăvârşi modesta răsplată acordată de L. N. R. MAREA NOASTRA Liga navală română nu are de­cât un singur organ de propa­gandă, revista „Marea noastră“ care apare lunar şi se distribue gratuit membrilor L. N. R. Pen­tru comemorarea a patruzeci de ani de la înfiinţarea S. M R., va apare un număr festiv al revis- I tei, care va fi oglinda întregii­­ activităţi naţionale în legătură­­ cu apa_________________________ Scrisori din Londra (Urmare din pagina 1-a) Poate că d. von Ribbentrop va continua să mai aducă aju­torul său preţios. Indiciile sunt favorabile. Sunt pe cale pregă­tiri pe o scară importantă care vor transforma ambasada în­tr’o uzină de propagandă ex­trem de puternică. Nu ştim dacă e drept să cuprindem în numărul acestor măsuri pregă­titoare faptul că d. von Rib­­bentrop a închiriat, pentru răs­timpul în care se pregătesc să­lile de recepţie, locuinţa parti­­culară a d-lui Neville Chamber­lain, ministrul de finanţe şi succesorul desemnat al d-lui Badwin. Englezii cei mai bo­gaţi acceptă cu o uşurinţă sur­prinzătoare pentru un străin, să-şi închirieze reşedinţele par­ticulare; d. New’lle Chamberlain posedă o reşedinţă oficială în Downing Street şi speră să ocupe curând în aceeaş stradă, celebra casă cu nr. 10, unde, prin tradiţie, locuieşte primul­­ministru. El a dat deci instruc­ţiuni unei agenţii să-i găsească un locatar pentru locuinţa par­ticulară. Bine­înţeles, nu credea să găsească un chiriaş atât de distins ca noul ambasador al Reichului. Nu vom face nici d-lui von Ribbentrop injuria de a pretinde că această închiriere reprezintă o manevră subtilă de propagandă Totuş, incidentul ar fi putut fi evitat in interesul celor două părţi. Predecesorul d-lui von Rib­bentrop, defunctul von Hoesch, se mulţumea cu un ataşat de presă pe lângă ambasada sa. Succesorul său va avea doi, spre a dovedi importanţa pe care o acordă presei. Poate că în acest fapt este şi o indicaţie a unei uşoare nemulţumiri împotriva d-lui Göbels şi a ministerului său de propagandă. In orice caz, d. von Ribbentrop se pre­găteşte să joace un rol de frun­te în viaţa politică a acestei ţâri. Va reuşi? Va reuşi în sen­sul în care o doreşte ? Iată ce am fi curioşi să vedem. Dar să revenim la socialişti. După cum am spus-o, ei sunt convinşi de nevoia unei reînar­­mări suficiente spre a rezista efectiv asaltului militarismului german. Dar nu e suficient să acumulezi arme şi muniţii. Tre­buie deasemeni să ştii să re­­înarmezi sufletul, să creezi din ziou o mentalitate de luptă in locul stării de spirit, care a ur­mat cu consecinţe atât de fu­neste de când politica interna­ţională a fost făcută sub egida­ Genevei. Pentru ca aceasta să se întâmple, trebuie să mai a­­vem răbdare. Dar declaraţii de felul acelora ale ambasadorului Germaniei, vor grăbi această schimbare folositoare. Nenoro­cirea acestui partid stă în ne­cunoaşterea faptelor reale ale situaţiei internaţionale, însorită de un puternic simţ al vanită­ţii, această ignoranţă constituie un obstacol neutru ca­ orosiţia parlamentară să aibă mai multă importanţă în desbateri şi în ţară. —■—xxx#xxx-------­AUGUR Un foc mistuie gospodăriile a cinci locuitori din Chiselei Oltenița, 3 Noembrie In noaptea de 2 Noembrie crtc. un foc a izbucnit în ograda lo­cuitorului Costică Soare din com. Chiselei, mistuind gospo­dăriile locuitorilor : Tudor Gh. R. Florea, Vasile Gh. R. Florea, Constantin A. Dinu, Gheorghe D. Dinu şi Costică Soare. Focul a fost pus de copii lui Costică Dinu şi Gheorghe Untescu, cari s’au jucat cu fo­cul lângă o şiră de paie. Pagubele se ridică la 85.000 lei. Datorită energiei pr. Gagiu şî ajutorului dat de administraţia moşiei regale Mănăstirea, care a dat la timp o pompă de ince­­diu, focul nu s’a mai întins și astfel au fost salvate gospodă­riile vecinilor cari erau ame­nințate cu mistiarea. CITIŢI Azi în VESELIA, noua rubrică: Anchetele „Veseliei ”

Next