Universul, martie 1937 (Anul 54, nr. 59-73)

1937-03-01 / nr. 59

Anul al 54-lea Nr. 89 Iun 1­e Martie 193? Vaporaşul muşcă In cadrul lunei Bucureştilor vom căpăta cadou un vaporaş în care se pot plimba câte 50 de persoane pe lacul Herois, trâului. E fără îndoială mai folositor de­cât acele mici vaporaşe pe care Bucureştii vechi le-au a­­pucat plimbându-se pufăit pe Dâmboviţa în vremea când dulcea apă nu visa să fie aco­perită cu beton iar malurile e­­rau destul de murdare. . Cu însănătoşirea lacurilor din jurul capitalei, vaporaşu­lui i se deschid drumuri mai lungi şi chiar dacă nu avem să visăm o flotă cu amiral mu­­nicipal, să gândim că mica navă va fi de ajutor celor câţi din satele mărginaşe vor să a­­jungă repede la oraş, iar cetă­ţenii dornici să petreacă vre­o câteva ceasuri de plutire se vor desfăta uşor. Iar dacă vaporaşul dăruit Bucur­eştenilor ar fi un în­demn pentru toate orăşelele noastre dunărene şi pentru cele de pe malul mării, să îşi aibe ele mai ales vaporaşele lor ce bine, ce cuminte ar fi. Le.ar folosi în sori pentru transpor­turi de aprovizionare, le.ar fo­losi toată ziua pentru turism. In marele port Constanţa a­ fără de câte­va luntri pescă­reşti, şi câte­va motoare — nu ar fi nevoie de un vapor pentru plutiri în larg ? Ce rare au fost asemene­a o­­cazii chiar pentru sezon când vilegiaturiştii se îmbulzeau cu miile şi din toată plăcerea plimbărea rămânea numai în­­ghesuiala. Câte ostroave pe Dunăre s’ar schimba în grădini unde oră­şenii porturVor fluviului să îşi petreacă săr­­itoarea. Dar Balcicul nu are şi el pen­tru noul său port nevoie mă­­car de un vapor cu care să se pornească atâţi oaspeţi dornici să primească departe de ţărm binefacerile soarelui de mare? Aşa încât ceea ce pentru Bu­cureşti ar părea să fie o plăcu­tă curiozitate, e pentru multe foarte multe alte localităţi o necesitate, şi suntem siguri că abia împlinindu-se se vor în­treba toţi cum de a putut să întârzieze atât.­ Dacă nu ar fi decât faptul că celelalte oraşe vor sili să aibe vaporaşele lor, şi încă să fim mulţumiţi când cu o sticlă de şampanie spartă la proră, va despica valurile Herăstrăului vaporaşul Bucureștenilor. ADRIAN MANIU Maxime de cugetări O cauză bună măreşte în a­­vantajul războiului curajul şi încrederea. Bossuet Dacă ne-am mărgini numai la viţiile noastre, puţini oa­meni ar fi aşa de viţioşi pe cât sunt. Chesterfield De ziua lui an. Copilul răsfățat al marei gră­dini zoologice londoniene, și-a celebrat zilele acestea a doua aniversare. Conform obiceiului i s’a prezentat o tortă cu două lumânări, — câte una de fiecare OASPEŢI RARI Trebuie să spunem că deşi au înfăţişarea unor frumoase şi inofensive pisici, ei sunt foarte feroci. Aceşti doi lineşi de Asia, con­­stituesc pentru grădina zoolo­gică londoneză doi oaspeţi de seamă, căci foarte rar se văd aceste animale în captivitate. acum conduci de aici Citim în „UNIVERSUL“ din 28 Februarie 1888 : — împăratul Germaniei a murit. · Se vorbeşte despre plecarea Recelui şi Reginei la Berlin. = Viena. — Politica exterioară s’a mai domolit din frământarea timpului din urmă; se aşteaptă cu o perfectă siguranţă de neisbândă rezultatul notei turceşti la Sofia. Ministrul războiului nu încetează continuarea măsurilor de înar­mare. O parte din palisadele ridicate la graniţa despre Rusia s’au năruit şi se iau dispoziţiuni ca indată ce se va desgheţa pământul să se în­tărească prin noi mijloace toate fortificaţiile ce s’au ridicat. Ţilindrul iarâş la modă In Statele­ Unite domneşte ia­răşi prosperitatea... sau cel pu­ţin, sunt semne că ea va re­veni foarte curând şi ştiţi de ce ? Fiindcă pe străzile New- Yorkului a început să se arate din ce în ce mai des ţilindrul, — sau jobenul dacă preferaţi, — pălăria pretenţioasă şi so­lemnă, pe care nimeni nu mai îndrăsnea, — de la război în­coace, — s’o arboreze, în afară de împrejurări cu totul excep­ţionale, pe care credem că nu mai e nevoie să le enumerăm. Dar, cărui bărbat oricât de elegant, i-ar fi trecut prin min­te să se plimbe pe stradă, ziua ’n amiază mare purtând pe cap acel fragment de burlan lus­truit, care-i poate da nota de supremă eleganţă, sau tot aşa de uşor să-i facă iremediabil ridicul ? Ei bine, se pare că, în Ame­rica, s’au găsit astfel de cura­­gioşi şi cum numărul lor va creşte repede desigur, industria ţilindrelor va lua în curând un frumos avânt. Deocamdată, în Statele­ Unite nu există decât 100 de lucrători de cilindre şi toţi sunt oameni trecuţi de 50 de ani, ba unii chiar au 80. Se pare că arta de a confecţiona o astfel de pălărie cere o uce­nicie de vreo cinci ani şi ge­neraţia noastră grăbită renun­ţă de a o învăţa. La New­ York există un „rege al lucrătorilor de ţilindri”. El se numeşte Maximilian Flügel­mann şi are 77 de ani. De 40 de ani el e acela, care confec­ţionează ţilindri pentru preşe­dinţii Statelor­ Unite, ceea ce constitue pentru dânsul, „nu o afacere, ci o cinste”. JOCURILE NOASTRE Dezlegătorii jocurilor seriei XXIX-a — Urmare — Au deslegat 1—3 jocuri: 617) Homiţchi Vladimir (Bel­­ciug-Prahova). 618) Ionescu C. Viorel (T.­Mă­­gurele). 619) Ioniţă N Gh. (Şo­tânga, D-ţa). 620) Ioniţă ing. Ve­ronica (Şotânga, D-ţa). 621) Io­nescu Zoia şi Soare (Bolintinul din Vale). 622) Jalbă Olimpia (Lo­co). 623) Jalbă Lucia (Loco). 624) Ionescu Lucă (Loco). 625) Jugăna­­ru Ionel (Loco). 626) Motoci Jenica (Motoci Dolj). 627) Marinescu C. Mitică (Loco). 628) Marinescu O. Nicu (Deva). 629) Nichita Florica și Jean (Lo­co) 630) Neculai I. Sandu (Loco). 631) Niţescu Gh. (Loco). 632) Ni­chita Maria şi Alex. (Loco). 633) Niţescu Ilie (Loco). 634) Niţă Mi­hail (Loco). 635) Niţă M. Aneta (Loco). 636) Niţă M. Bucur (Lo­co). 637) Niţă Florea (Loco). 638) Niţă Maria (Loco). 639) Niculescu T. Ion (Loco). 640) Nichita Al. Floricica (Loco). 641) Niculae Gri­­gore (Loco). 642) Nuţu St. Corima (Loco) 643) Nuţu St. Fănel (Lo­co). 644) Nichita de Dolj Jean (I­oco). 645) Pietraru Gică (Loco). 648) P­etraru Leny (Loco) 647) Pietra­ri­ Mişu (Loco). 648) Petrovici Fe­licia (Piteşti). 649) Popescu M. Gh. (Olteanca-Teleorman). 650) Popescu Sofia (Netezești, Ilfov). 651) Pădu­raru P. Maria (Loco). 652) Păun­escu C. Const­. (Careii Mari, Sălaj). 653) Păduraru P. Eu­genia (Loco). 654) Păduraru P. Octavian (Loco). 655) Purcea Fă­nel (Loco). 666) Purcea Eugenia (Loco). 657) Rădescu Titi Bubu (Sighi­şoara). 658) Radu Victoriţa şi Titi (Loco). 659) Rădulescu Lenuţa (Loco). 660) Radu Tom­a (Loco). 661) Ştefănescu Aurel şi Titi (Loco). 662) Savu Th. Marioara (Găeşti, D-ţa). 663) Şerbănescu E­­leonora (Ploeşti). 684) Ştefănescu Rică (Loco). 665 (Simionescu Mar­gareta (Loco). 666) Simionescu Corneliu (Loco). 667) Simionescu Nicolae (Loco). 668) Simionescu N. Mihail (Loco). 669) Ştefănescu V. Milicu (Loco).­ 670) Ştefănescu V. Malec (Loco). 670 Stamate Veronica (Loco). 672) Ştefănescu V. Cara (Loco). 673) Smărănde­­scu Zamfirica­ şi Gică (Târgovişte). 674) Sofrocescu Zizi (Roman). 675) Savu Th. Ionel (Loco). 676) Şte­fănescu Costel (Loco).­ 677) Şt­e­­fănascu Marioara (Loco). 678) Stă­­nescu Ioana (Găeşti). 679) Şte­fănescu Pirpirel (Loco). 680) Şte­fănescu Ioan şi Marin (Loco). 681) Ştefănescu Cleopatra (Loco). 682) Ştefănescu Patria (Loco). 683) Ştefănescu Lenuţa (Loco). 684) Ştefănescu V. Maria (Loco). 685) Ştefănescu V. Titu (Loco). 686) Ştefănescu V. Jean (Loco). 687) Ştefănescu A. Vasile (Loco) 688) Savu Th. Sonia (Găeşti, D-ţa). 689) Tănăsescu Gh. Viorica (Şo­­tânga, D-ţa). 690) Tănă­sescu Gh. Mihail (Târgovişte). 691) Tănă­sescu Gh. Nicuşor (Şotânga). 692) Tal-pă Lucreţia (Loco). 693) Ursu Aurel (Loco). 694) Voinea G. Mircea (Loco). 695) Vlădescu Victor şi Dorina (Loco). 696) Văleanu Stăncuţa (Loco). 697) Văleanu Nicu (Loco). 698) Fundescu D. I. (Loco), _____ — SFÂRȘIT — Se cer logodnice model... Conform unei noui legi mili­tare, tinerii ofiţeri din armata germană vor avea de răspuns printr’un categoric „Da” la o serie de întrebări, înainte de a primi autorizaţia de a se în­sura. Iată-le : Logodnica d-tale e germană sau de sânge înrudit ? E pa­triotă? Are reputaţie frumoa­să ? Inspiră respect ? Părinţii ei sunt oameni respectaţi şi pa­trioţi ? N’aveţi datorii, nici d-ta, nici logodnica dumitale? Menajul d-voastră va putea fi condus pe o bază financiară so­lidă ? îndepliniţi amândoi con­diţiile „legii sanitare a căsăto­riei” ? Sfatul medicului INTESTINUL Dacă ar fi să facem o anchetă printre cunoscuţii cu care zilnic venim în contact, desigur că am găsi­t din 10 care să sufere de intestine şi în primul rând, mai mult decât de celelalte boli ale intestinelor — destul de nume­roase de altfel — de constipaţie. Mai ales femeile suferă de pe urma acestei boli. Ce este intestinul ? Ce rol în­deplineşte ? Iată două întrebări foarte importante, cărora le vom da răspunsul în rândurile care urmează. Aproximativ, toată lu­mea ştie că intestinul este orga­nul de escreţie, de lepădare a a­­limentelor folosite şi reduse la resturi din care organismul nu mai are ce trage. Din acest punct de vedere intestinul poate fi a­­semănat cu plămânul; după cum acesta soarbe aerul şi după ce trage din el oxigenul îl dă afară încărcat cu bioxid de carbon, tot aşa şi intestinul primeşte alimen­tele în parte mistuite de stomac, le continuă mistuirea şi le dă a­­fară. S’a socotit că din cantitatea de alimente introdusă în tubul digestiv folosim aproximativ 80 la sută şi restul îl eli­minăm dimpreună cu ceea ce are de eliminat organismul nostru şi pe căile celelalte; calea plă­mânilor, rinichilor şi a pielei. Rolul acesta important se în­deplineşte în tubul intestinal care are o lungime de vreo ş­ase me­tri. Din această lungime intesti­nul subţire măsoară vreo patru metri şi jumătate, iar cel gros un metru şi jumătate. Am pomenit mai sus că mis­tuirea se face în stomac şi se continuă în intestin. Partea de intestin care face acest lucru este tocmai cea subţire. Propriu zis mistuirea începe din gură cu a­­jutorul salivei (de aceia e bine să mestecăm bine în gură mâncarea şi să o înmuiem bine cu salivă); se continuă în stomac, cu ajuto­rul acidului stomacal şi se ter­mină în intestinul subţire ajuta­tă de secreţiuni alcaline (produse de glandele din pereţii intestinali, de fiere şi de glanda pancreatică). Intestinul gros are drept rol în­­magazinarea şi expulsarea restu­rilor nefolositoare. Am văzut că intestinul gros este scurt; pen­tru a putea primi resturile, el trebue să se dilate. In acest scop este înzestrat cu o pătură de muşchi subţire, dar su­ficientă pentru a se strânge şi a face să înainteze conţinutul de resturi spre eşire, spre anus. Din nefericire această funcţio­nare care ar trebui să meargă „ca un ceasornic“, la foarte multă lume este neregulată. De ce ? Fiindcă fibrele musculare ale in­testinului gros și-au pierdut elas­ticitatea, ca o jartieră stricată pentru că a fost prea mult întinsă. E ceea ce se întâmplă cu intesti­nul când nu avem scaun re­gulat. Apoi elasticitatea se mai pierde din pricina unei alimen­taţii rele din copilărie, alimenta­ţie prea bogată în făinoase care produce gaze care dilată intesti­nul. Sedentarismul, adică şederea îndelungată, nu înlesneşte scau­nul ; materiile întârzie şi se a­­glomerează, dând acelaş lucru pe care l-am arătat mai sus. Iată, aşa­dar, câtă importanţă are pentru funcţionarea normală a intestinului mişcarea şi scaunul la oră fixă. Dr. N. Vătămanu UNIVERSUL 3 OPERA ROMÂNA din Bucureşti TURNEU­L OFICIAL Sărbătorirea Maestrului GEORGE NICULESCU - BASU PENTRU ÎMPLINIREA a 30 ANI de rodnică activitate artistică SE VA CANTA » „Bărbierul din Sevilla OPERA IN TREI ACTE DE ROSSINI în frunte cu MARGARETA METAXA (Rozina) VIOREL CHICIDEANU (Almaviva) VASILE ALEXIU (Figaro) |M. MORSKI (Maestru Concert­) _MARIA DRAGOS (Berrta)­­GEORGE MARINESCU (Bartolo) FL. NICULESCU (Fiorelo) | M. SACHELARIE (Notarul) XIFANDO (Sergentul) | M. BADESCU (Ambrozie) GEORGE NICULESCU-BASU ________ (9©n cassillo) ______ Decoruri, Costume, Recuizite, Cor, Orchestră, Figuraţie. In timpul turneului, Bărbierul din Sevilla, nu se mai cântă la Bucureşti ITINERARIU MARTIE Dum. 28 Focşani 1 Harţi 30 Bazargic Oier. 31 C­tania APRILIE Joi 1 Călăraşi Vineri 2 Silistra Sâmb. 3 Giurgiu FEBRUARIE Dum. 28 Braşov MARTIE Luni 1 led­aş Harţi 2 Sibiu Hier. 3 Tg. Mureş Joi 4 Cluj V n. 5 Baia-Mare Sâm. 6 Satu-Mare Dumin. 7 Oradea MARTIE Luni 8 Arad Marţi 9 Timişoara Joi 11 Lugoj Vin. 12 Tr. Sever. Sâmb. 13 Craiova Dum. 14 B.­Vâlcea Luni 15 Tr.Măg. Marţi­le Ploeşti Mist. 17 Braila MARTIE Joi 18 Galaţi Sâmb. 20 Bălţi Dum. 21 Chişinău Luni 22 Iaşi Marţi 23 Botoşani filier. 21 Cernăuţi loi 25 Rădăuţi V n. 26 Suceava Sâmb. 27 Buhuşi ii De la Asociaţia generală a învăţătorilor Primim următoarele : Colegii parlamentari: I. Ar­­hip-Lăpuşna, I. Ciolan-Sibiu, T. Iacobescu-Cet. Albă, P. Geor­­gescu-Brăilla, C. Cazan-Buzâu, I. Mangra-Bihor, deputaţi; G. Gâscă-Soroca, Eugen Răducu- Caliacra, C. Bradea-Tecuciu, se­natori, delegaţii grupului par­lamentar învăţătoresc, au redac­tat împreună cu d. D. V. Toni, preşedintele asociaţiei generale a învăţătorilor, modificările ce urmează să se aducă legii în­văţământului primar. S-au admis a­proape în tota­litate, modificările propuse de asociaţie. Aceste modificări au fost pre­zentate ieri, d-lui ministru al educaţiei naţionale. Preşedintele asociaţiei gene­rale a cerut informaţiuni d-lui ministru al educaţiei naţionale, cu privire la o decizie ce s’ar fi dat de minister, ca inspectorii şcolari, cu prilejul anchetei lor să ia înţelegere cu prefecţii ju­deţelor respective. D. ministru al educaţiei na­ţionale a declarat că ştirea apă­rută în ziare n’are nici o bază de adevăr, deoarece d-sa n’a dat nici o dispoziţie in această privinţă. 1i Preşedintele asociaţiei gene­rale a rugat pe d. ministru să dispună ca la transferările din Aprilie, să se ţină în seamă şi înaintarea la gradul II obţinu­tă de învăţătorii cari au reuşit la ultimul examen. D. ministru a declarat că gă­seşte cererea îndreptăţită şi deci va da aprobarea sa. * Faţă de dificultăţile ce s’au făcut în ultimul timp pentru încasarea prin statele de salarii a cotizaţiilor către asociaţia noastră şi băncile învăţătoreşti, d. ministru al educaţiei naţio­nale—în urma rugăminţii pre­şedintelui asociaţiei—a dat un ordin categoric, să se continue facerea reţinerilor ca şi până acum. Participarea industria­şilor şi meseriaşilor la expoziţia internaţională din Paris Comisariatul general al pavi­lionului românesc de la expozi­ţia internaţională din Paris 1937 anunţa pe industriaşii şi meseriaşii participanţi, din în­treaga ţară, că la 15 Martie a. c. se va deschide la Bucureşti, în Parcul Corol I, o expoziţie gru­pând obiectele şi lucrările de­stinate expoziţiei de la Paris. In consecinţă, comisariatul invită stăruitor pe toţi expo­zanţii înscrişi până în prezent, cât şi cei cari doresc să mai ia parte, să-şi trimită lucrările lor la Bucureşti, până in ziua de 15 Martie a. c. pe adresa : Comi­sariatul general al pavilionului României la Expoziţia interna­ţională de la Paris 1937, Parcul Carol I (pavilionul regal), prin gara Filaret. Pentru primirea obiectelor destinate expoziţiei, va func­ţiona un birou special, instalat în chiar pavilionul regal. Orice informaţii, la ministerul de in­dustrie sau la secretariatul co­misariatului: Bucureşti, strada Latină 8, (telefon: 3.89.89). învăţătorii din Roman, depun jurământul Roman, 26 Febr. In cadrul unei impresionante solemnităţi, peste 200 învăţători din judeţ au depus jurământul. Pr. Gh. Vlad, directorul semi­narului teologic, a oficiat servi­ciul religios special, după care a luat jurământul şi apoi, într’o cuvântare pilduitoare, a arătat însemnătatea religioasă a actu­lui oficial. D. P. Cocea, inspector şcolar, a arătat importanţa covârşitoare, la sate, a învăţătorului ca fac­tor social, iar d. Ioan Apăvă­­loaei, revizor şcolar, a enumărat atribuţiile dascălului. D. Gh. Porcescu, ajutor de pri­mar, a salutat pe oaspeţi şi a a­­rătat înfăptuirile din trecut, ale apostolilor neamului, preconi­zând îndatoririle din viitor. învăţătorul Gh. Vagmistru, de la şcoala din Bâra, în numele celor cari au depus jurământul, a subliniat importanţa momen­tului, şi a asigurat de devota­mentul, abnegaţia şi sacrificiul neprecupeţit al învăţătorului, pentru ridicarea neamului, din toate punctele de vedere. In numele corpului didactic secundar, d. C. Grigoraş, directo­rul liceului şi preşedintele aso­ciaţiei, s-a asociat la această fru­moasă manifestaţie Potrivit tradiţiei a urmat o masă la restaurantul Podariu, unde s-au ţinut mai mul­te cu­vântări. 7269 DECERNAREA PREMIULUI DE POEZIE LA A. P. R. In sala „Regele Carol al II-lea” data O.E.T.R., sub pre­şedinţia d-lui N. Mihăescu-Ni­­grim, s’a făcut decernarea pre­miului de poezie „Theodor Ro­sen” (2000 lei) d-lui Vasile Do­­brescu, pentru poezia „Cântec pentru o pădure bătrână”, iar d-lui Paul Dimitriu, menţiune şi 500 lei, pentru poezia sa: „Re­semnare”. D. N. Mihăescu-Nigr­m, pre­şedintele juriului, a arătat ros­tul Asociaţiei publiciştilor ro­mâni a cărei deviză , pentru Rege, naţiune şi cultură, este unica preocupare de propăşire.Apoi a citit poeziile premiate, felicitând pe cei doi concu­renţi, îmmânându-le şi pre­miile. D-nii Vasile Dobrescu şi Paid Dimitriu au mulţumit consiliu­lui de conducere a A.P.R-ul­ui, d-lui Th. Rosen, cât şi asis­tenţii. -----—!*XXX© XXXX-------­ CORSETE-CENTURI Or ce linie fie cât de dificilă primes'a­r~i. centurile și scutiene executate x casa Nicolescu o si­luetă sup-- și modernă. A sosit un nou tr­ah snort de centuri superbe Lastex f'"*ndal, Denterlastex. Mare specialitat, în centuri medicale, sarcina. ..loză, hernie etc. Casa Nicolescu, Victoriei 112 (Biserica Albă). 244 CRIPE,GUTURAI DURERI GENERALE spIREINa CAFEINATA nuroMflo innuwimriRiBSCiu SE GĂSEȘTE LA FARMACI SI DROGUERII 1100 |D-na Lăzărescu ISpecialista în CENTURI centuri medicale, sutiene cu stomac. Fosta conducătoare Magazin italian, a deschis magazin pe cont propriu tot pe str. Buzeşti No. 64. 3 Vă doa JkiUJUmaîi &QCurt­ou. CARHOL CURSURI de CROIT pentru bărbaţi şi dame, cursuri de perfecţionare în lucru şi cursuri pentru fete de a învăţa croitoria şi modele de la început se mai pri­mesc înscrieri la: Academia Profe­sională de Croit şi de Cusut din Bu­cureşti, cu internat sau fără. Di­rector Dionisie Neagoe, Str. Lip­scani No. 19. Cereţi prospectele Academiei. Cursurile sunt în per­manenţă. 4 Astrolog MAGNUS (fost membru al Societăţii As­trologie© din Viena) Vă prezice carac­terul, evenimentele din 1937, cursul vieţii. Vă dă în­drumări în afaceri, omor, căsătorie, judecăţi, loterie. Vă arată zilele şi numerele norocului Dvs. Trimiteţi data naşterii, Lei 22 mărci. MAGNUS, Cluj, str. Universităţii 5. 7 Repede şi plăcut vă râdeţi cu: „RAPID RAS” care înmoae imediat barba, este mai practic, mai eftin şi mult mai inofensiv decât săpunul de ra*-------­----------------------------la Publicatiune La Primăria Comunei Lăza­­rea-Ciuc, în ziua de 12 Martie 1937, orele 11, se ţine licitaţie publică cu oferte închise, pen­tru construirea localului Şcoa­­lei primare de Stat. Preţul de strigare este de 750.000 lei. Garanţia 5%. Licitaţia se ţine conform L. C. P. In caz de nereuşită a doua licitaţie se va ţine în ziua de 23 Martie a. c. Planul, devizul şi cadful de sarcini precum şi orice informa­ţii la Direcţiunea şcoalei din localitate. Lăsarea la 13 Februarie 1937. Comitetul No. 2/1937 73-15 CENTRU DC CHIRURGIE PLASTICĂ. ESTETICI $1 REPARATOIUl INSTITUT COSMETOLOGIC CHIRURGICAL Dr. HENRI BROHOVICI SPECIALIZAT LA PARIS RECTIFICAREA TRASATURILOR.­­ ÎNTINERIRE ȘI ÎNFRUMUSEȚARE. — CORECTAREA DEFECTELOR FETEI Șl CORPULUI — ÎNNĂSCUTE SAU DOBAI*I DITE PRIN ACCIDENTE. OPERAȚIUNI NEDUREROASE. CICATRICI INVIZIBIL* ACCESIBIL TUTUROR BUCUREȘTI 31. STR. SFT. GHEORGHI NON­ (LângA of. st. civilei Informttluoi fi 409Sub­«d­uA­­IP/1—12*/* 4, nt» *♦♦♦♦♦♦ + ♦ + +■ + ♦»♦»♦♦ »♦♦♦♦+ DOMENIUL VOINEŞTI Jud. Tutova Proprietatea Mihail Lazăr Hristea - Crescătorie de oi Karakul - vinde berbecuţi şi mieluţe Karakul puritate 94% sân­ge, cu preţul de 3000 lei bu­cata predaţi la înţărcare 1 Iunie, Gara Bârlad 247 »»•t-v -i GHICESC PE NUME. Spun toate păsurile. A­­jut la îndeplini­rea dorinţelor. Taxa 50 lei. A­­dresa: STRADA NICUŞOR No. 20 (prin Şos. Pan­duri), 7 FABRICA ROMÂNA DE CLOPOTE POLICANDRE ŞI SFEŞNICE BIJ®MCEŞM NICOLAE IONESCU & FIU Furnizorul Curţii Regale şi al Sf. Patriarhii Bucureşti Splaiul Unirii 73­­­1 fief­on 3.9464 Sucursale, Craiova, Chişinău, R. Vâlcea, Băi» Numai vizitând cea mai mare expoziţie din ţara, de clopote, policandre şi sfeşnice veţi putea obţine o calitate superioară şi la un preţ rezonabil 00 »++++++-M-M, ♦♦♦♦♦♦♦»♦ »14+•♦♦♦»+-♦ »♦♦♦♦♦♦♦♦« CLĂDIRI Parter şi etaj cu toate insta­laţiile, construim, cu înles­niri de plata, pe terenurile noastre in cartierele : Bulevardul Tecuiul, strada Dristorului, strada Constantin Grant şi şoseaua Iancului. SOCIETATEA COM. LOCUINŢE EFTINE 234__________________Bucureşti Bulevardul Domniţei 1 VIŢE ALTOITE BULGĂREŞTI sunt cele mai cu bune vantetăţi superioare de vin şi masă cumpăraţi convenabil de la PANU GHEORGHIU (Constanţa) Conor ÎKIMARTIN tratează PSIHONEVROZELE­­ Nevroza sexuală : Insuficienţa sexuală Nevroza inimei şi a stomacului: (palpitaţie sughiţ vărsături aero­­fagie, insomnie, tremurături). Neu­rastenia Hysteria Frica Timidita­tea Melancolia. Reeducaţia copiilor impulsivi, vicioşi, ticuri gângăveală incontinenţă de urină. Tratamen­te Psiho-Fizice: Hypnotism auto­sugestie, Electroterapie-Inaltă frec­venţă. Consult. 8-11, 2-8 B-dul Eli­­sabeta 3. A Etaj in ascensor. Te­lefon 405 39. Citiţi Naufragiaţii dragostei, studiu psiho-sexual ptr. educaţia sexelor. 8 Citiţi „RADIOUNIVERSUL“ 298 Au apărut: CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV ROMÂN de CONST. G. RAHNICESCU Curs de Procedură Penală Lei 500.— de I. IONESCU-DOLJ Lei 210.~ Editura ALCALAY mo Im"""" . Un tânăr electrocutat Bacău, 26 Februarie O impresionantă nenorocire s’a întâmplat în gara locală. Pe când săteanul Savel Co­­mănescu, din Bacău, lucra la instalarea unui cazan pentru calorifer, în subsolul pavilionu­­lui c. f. r. din gară, din nebă­gare de seamă a pus mâna pe un fir electric care i-a pro­vocat moartea. • ....

Next