Universul, martie 1937 (Anul 54, nr. 74-89)

1937-03-17 / nr. 75

. Meseriaşii cer protecţia legii împotriva străinilor şi clandestinilor F _____ O­­delegaţie de meseriaşi, com­pusă din d-nii: N. Mieilă, pre­şedintele filialei sectorului II Ne­gru a „Uniunii micilor comer­cianţi, industriaşi, salariaţi“, G. Drăguş, T. Ştefănescu, Al. Geor­­gescu-Orhei, Ştefan Stoica, D. Pâslaru, V. Niculescu, D. N. Bă­­lcescu, D. Marinescu, P. Păunes­­cu, Em. Glovaschi, Gh. Baciu, Apostol Mieilă, s-a prezentat la Camera de muncă, prezentând d-lui preşedinte Ilie P. Calciu, un memoriu prin care meseriaşii spun următoarele : Odată cu începerea campaniei de lucru din primăvara aceasta, meseriaşii români, se văd înlătu­raţi, de­oarece munca este aca­parată de străini cu paşapoarte şi de cei cari nu-şi cunosc mese­ria, neavând cărţi de capacitate. Camera de muncă trebue să in­tervină de urgenţă pentru ca îm­preună cu organele de control ale ministerului muncii să în­ceapă un riguros control la toate construcţiile, atelierele şi fabri­cile din Capitală, unde lucrează mii de străini şi meseriaşi clan­destini. Aceştia, necunoscând meseria şi nefiind înregistraţi în controa­lele Camerei de muncă şi ale fiscului, nu au nici o răspundere, primesc comenzi pe preţuri de­rizorii, şi fac concurenţă neloială adevăraţilor meşteşugari, şi în acelaş timp păgubind pe clienţi, de­oarece nici­odată nu termină lucrul în condiţiuni mulţumi­toare. D. preşedinte Calciu a răspuns­­delegaţiei că începând de la 1 Aprilie crt., se vor intensifica in­specţiile şi controlul în fabrici şi ateliere şi toţi acei care nu vor avea cărţi de capacitate vor fi supuşi la aspre penalităţi. In a­­. „ .­­ sa a­celaş timp şi acei care vor an­gaja sau vor da de lucru la me­seriaşii fără cărţi de capacitate, vor avea de suferit rigorile legii. In ceea ce priveşte străinii cu paşapoarte, ministerul muncii în­grijeşte ca aceştia să părăsească ţara şi în fiecare lună comisiu­­nea migraţiunilor ridică dreptul de a mai sta în ţară la un însem­nat număr de străini. Ministerul muncii, primăria municipiului Bucureşti şi Camera de muncă, vor căuta ca anul a­­cesta să se deschidă cât mai mul­te lucrări pentru a se da de lu­cru meseriaşilor şi muncitorilor neocupaţi. D. preşedinte Calciu a rugat pe reprezentanţii meseriaşilor să aibă toată încrederea în institu­­ţiunile lor de ocrotire, care vor şti să le apere interesele profe­sionale. Delegaţia a fost apoi şi la pri­măria municipiului Bucureşti, unde a fost primită de d. primar general Al. G. Donescu. Meseriaşii au rugat pe d. pri­mar general să ţină seama de meseriaşii români la angajarea lucrărilor pentru „Luna Bucu­reştilor“ şi în acelaş timp l-a ru­­gat să facă tot posibilul pentru ca meseriaşii care nu şi-au pri­mit plata pentru lucrul efectuat la comună, să li se achite sume­le restante. D. primar general a primit de­legaţia cu foarte multă bună­voinţă şi a răspuns că până la 20 Martie cel mai târziu va îngriji ca toate ordonanţele de plată, controlate de d-sa să fie achi­tate. Acest răspuns a mulţumit să comunice acest lucru membri­lor organizaţiei. MARTI, 16 MARTIE RADIO BUCURESTI 823 kHz. 361,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă, (discuri). Selecţiuni din opereta ,,Prietena”, de Rodgers; Fierarii satului, de Seybold şi Idilă, de Limcke. Sfa­turi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz al Or­chestrei Ionel Cristea. Arii na­ţionale; Copii primăverei, vals de Joh. Strauss; Te chiar că iar iubi­rea, tango de NeMo Blejeanu; Ru­găciune indiană şi Humpty-hum­pty, (sollo pian: Nello Ciocaneli); potecuţa din livadă, de A. Mides- Cmee albă de mesteacăn şi Pe­cu; Să punem dragostea în cui, tango de Miţu Iancu; Farmecul toamnei, slow de Gardens; Elegie, de Aurel Covrig, (solo vioară: Io­nel Cristea); Crizantemă, roman­ţă de Traian Corodeanu şi Arii na­ţionale. 14.10: Radio Jurnal: Ora, Mer­ge meseriaşi, care au hotărît ca­­­sul vremii. Bursa, Ştiri interne şi la adunarea de Marţi 16 Martie externe. 14.30: UNIVERSIJAS Adunarea generală a „Societăţii române de ştiinţe“ Duminică s-a ţinut, în am­fiteatrul „Spiru ’ Hartet“ al facultăţii de ştiinţe din Bucu­reşti, adunarea generală a „So­cietăţii române de ştiinţe”, sub preşedinţia d-lui prof. V. Vâlco­­vici. Au participat d-nu­l G. Ţiţei­­ca, Chr. Musceleanuu, D. Pom­­peiu, L. Ionescu, G. G. Lomgh­­­iescu, Ilie Purcaru* Tr. Săvu­lescu, E. Bădărău* R. Rad­­is, Ciorăne­scu, But­eseu, Pirtea, I. Popescu - Cernăuţi, Ttr. Gheor­­ghiu, V. Ghermeamy, Pantazi, Radu Vlădiescu, K­ainer, Nem­i­­ţescu, etc. CUVÂNTAREA BU LUI PROF. V. vALcomci D. prof. V. VÂLCOVICI, pre­şedintele societâf­ţii, deschizând şedinţa de întch­­ere de an, a arătat că „Sadicitatea română de ştiinţe” intră în al 47-lea an de existenţă. Această vârstă a societăţii, — a spus d-sa, — e­ste un omagiu pe care-l aduce intelectualita­tea românească,a­­ ştiinţei univer­sale. Acest omagiu binemeritat se cuvine ştiinţe­­le l »r al căror grad superior de ceri­şţii buidine îngădue cercetărilor să p­­oată prevedea fenomenele. Un om de ş­­tih­ăţâ, având vi­­aţa sa prob­­lema universului material, nu poartăe să o rezolve tetegral, ci 1 «etone să se resem­neze a frac­ţiona problema ge­nerală în d­­iferite probleme par­ţiale. Astfi­l ştiinţa numerelor, —­ matem­­atica, — s’a născut dintr’o si­mplificare extremă a universulu fii, care se prezintă la o primă i «adere, sub forma gră­mezilor r n­ateriale. Prin a­­jt­e simplificări, mai pu­ţin radia­cţile, s’au născut şi s’au desvolfc­iţi: geometria, mecanica, fizica, ch­­imia, mineralogia, bio­logia­­ şi sociologia. Toa­te disciplinele omeneşti tind către această certitudine ştiin­­ţifică, ea fiind în funcţiune de metoda de găsire a adevă­rul’­i, de axioma care se află la ba­­ta lui şi de verificare. ’O­cupându-se de activitatea „Societăţii române de ştiinţe”, d. prof. Vâlcovici arată că s’au ţinut numeroase şedinţe de sec­­ţi­uni. In acelaş timp,­­ socie­tatea având ca prim scop creia­­iraa unui plan comun de întâl­nire a celor patru secţiuni,­­ s’au ţinut şedinţe comune. Pentru ca fiecare să­­ ia cu­noştinţă mai amănunţită de activitatea colegilor dela cele­lalte secţiuni, s’a publicat „Bule­tinul şedinţelor”, al cărui ultim număr se distinge prin dările de seamă făcute de preşedinţii secţiunilor. Rog comitetul care urmează după mine,­­ a spus d-sa, să continue cu publicarea aces­tui buletin, care este un nou fir de legătură între membrii fa­miliei ştiinţifice, care trebue sa fie societatea noastră. Mai rămân multe lucruri de făcut, mai ales completarea a­­cestei societăţi cu alte secţiuni: apărare naţională, învăţământ, etc. Astfel să tindem de a prinde cât mai bine adevărul ştiinţi­fic, pe care nu pot să-l separ de cel moral, de „sinceritatea ab­solută”, cum spunea H. Poin­caré. Către această sinceritate ab­solută să tindă societatea noas­tră, într’o perfectă armonie. (Aplauze). ACTIVITATEA SECŢIILOR DE: MATEMATICA, FIZICA, CHI­MIE ŞI ŞTIINTE NATURALE D. prof. MIRON NICOLESCU, preşedintele secţiunii de ştiin­ţe matematice, a făcut o scurtă privire asupra evoluţiei mate­maticei in anul care s’a scurs. Ca orice şcoală tânără, şcoala matematică română­­se carac­terizează printr’un individua­lism împins până la singulari­zare, al membrilor ei, aşa în­cât se impune o coordonare ar­monică a sforţărilor tuturor a­­cestor frumoase talente întru cercetarea unui domeniu limi­tat, ce ar duce la rezultate a căror valoare considerabilă ar întrece cu mult sacrificiile de­­amor propriu făcute. Activitatea matematicienilor români s-a manifestat prin con­ferinţe şi comunicări făcute ■ la seminariile de matematici supe­rioare de pe lângă universită­ţile din Cluj, Iaşi şi Cernăuţi, la congresul de la Oslo, prin me­morii şi note numeroase în re­viste străine de matematici. D. prof. EUGENIU BADARAU, preşedintele secţiunii ştiinţelor fizice, a făcut o expunere a cer­cetărilor în domeniul fizicei, a savanţilor străini. In ceea ce priveşte activita­tea fizicienilor români, ea a excelat prin­ creşterea număru­lui lucrărilor experimentale exe­cutate. Această activitate ar fi avut desigur un randament mult mai mare, dacă laboratoarele de cercetări de fizică ar fi fost ajutate de stat, de industrie şi de technică. D. prof. dr. D. BUTTESCU, preşedintele secţiunii de chimie, a făcut o expunere asupra ce­r­cetărilor din străinătate şi de la noi, insistând asupra nouilor tendinţe ce se urmăresc în chi­mie: stabilirea arhitecturii mo­leculare, studiul fenomenelor vieţii (biochimia) şi chimia a­­plicată la mijloacele de trai al omului. D. prof. TRAIAN SAVULES­CU, preşedintele secţiunii de ştiinţe naturale, a arătat că anul 1936 a fost pentru natu­ralistă români un an de jertfe dureroaise, căci trei din cei mai distinşi profesori, Borcea, Rie­­gler şi Scriban au păşit pragul dincolo de sbuciumul vieţii. D-sa a arătat apoi care a fost activitatea pentru fiecare grup de discipline: geologie, zoologie, botanică, cu ramurile lor apli­cate. S’a citit apoi şi s’a aprobat raportul cenzorilor şi bilanţul, dându-se descărcare comitetu­lui central şi comitetelor sec­ţiunilor, de gestiunea lor. D. prof. V. VÂLCOVICI, depu­­nând mandatul comitetului, a arătat că, după uzanţele anilor trecuţi, preşedintele este ales pe rând din cele patru secţiuni care compun societatea şi a re­comandat ca nou preşedinte, pe d. prof. Traian Săvulescu, pre­şedintele secţiunii de ştiinţe na­turale. D. prof. TRAIAN SAVULES­­CU, după ce a mulţumit pen­tru alegerea d-sale ca preşedin­te, a spus : „Rolul preşedinte­lui e greu pentru că problemele sunt numeroase şi noui, pentru că şi vremurile sunt in prefa­cere. Acest rol îmi este insă uşu­rat de buna tradiţie care s’a stabilit în societatea noastră, dela dr. Istrate până la d. prof. V. Vâlcovici. Drumurile sunt în­semnate şi noi vom merge pe ele. D. prof. Vâlcovici ne-a lăsat o moştenire bogată de fapte şi o moştenire morală. Această sarcină îmi mai este uşurată şi de credinţa că aceas­ta societate e un factor de pro­gres, nu numai al ştiinţei puse, dar şi al celei aplicate. Ea’trebue să iasă din­ cadrul acestor­ şedinţe şi­ să-şi lărgeas­că activitatea in toată ţara. ■Societatea română de ştiinţe mai are obligaţia de a demons­tra rostul ştiinţei în viaţa­­ de toate zilele. In ziua de azi se face bilanţul activităţii ome­neşti, prin măsura în care ajută viaţa practică. A fost ales apoi prin aclama­ţii, noul comitet alcătuit astfel: Traian Săvulescu, preşedinte­le Ciorănescu, Christian Musce­­leanu, Burtescu şi Voinon, vice­preşedinţi; prof. Barbilian, se­cretar general; prof. Pirtea, se­cretar de şedinţă; Vencov, ca­sier; Pantăzi, E. Angelescu şi P. P. Stănescu, cenzori. D. prof. V. VÂLCOVICI a urat spor la muncă noului comitet, după care şedinţa s’a ridicat. ------—XOXOXOX-------­ Dela naţional-ţărănişti In ziua de 21 Martie c. se va face la Sibiu o demonstraţie a gărzilor partidului naţion­al­­ţărănesc. In aceeaş zi se ţine în Capita­lă congresul general al organi­zaţiei de Ilfov, unde vor lua cu­vântul d.nii I. Mihala­che, dr. N. Lupu şi V. Madge­aru. (ichi&r^ch­vr, MARŢI, 16 MARTIE Ort.:" Sf. Martir Sabin 1390). Cat. Sf. Herbert (•;■ 1022). Prot. : Henrietta. Evreesc : 3 Nissan 5697. Mahomedan : 3 Muharem 1356. Anul Nou (Aid­ eLRiach) ziua III. M Răsăritul Soarelui 6.30; Apu­sul 18.21. Continuarea concertului: Primul sărut, serenadă de J. Ri­co; O clipă de noroc, tango de Halm; La papagalul negru, fox de Carste; Plâng râzând, tango de Murray; Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. Bursa cerea­lelor. 18: Concert de muzică distrac­tivă, (discuri); Ziare de dimineaţă şi Bonboane vienieze, valsuri de Joh. Strauss; Tu şi eu! potpuriu de cântece de dragoste, (voci: Rauta Waara şi Peter Anders); De ce ţie-ai vopsit părul şi Micul teatru, de Mireuille, (voci: Pu­lls şi Tabet); Fox de Doucet, (pian: autorul) şi Dans, de Wiener, (pian autorul); Fox, de Guest şi Fox, de Coots; Mii de stele stră­lucesc, de Rust şi Zilele trec, de Echmelt, (voce: Walter Ludwig); Poate n’a fost decât u­n vis, de Böhme­­t şi fermecătoare Turan­­dot, de Doelle. Mâine ne vom des­părţi, de Albahary şi In gondo­la iubirii, de Andreescu, (voce: Dorel Livianu); Sârba lui Fănică Luca, solo de nai: Fănică Luca. 19. Ora. Mersul vremii. 19.02: Folclor muzical cules cu echipele studenţeşti la Sadova, de Const. Brăiloiu. (cu exemplifică­ri muzicale). 19.30: Muzică variată, (discuri): Vals, de Bendix, (arch. Marek Weber); Dans spaniol, de De Fal­ia, (vioară: Yehudi Menuhin); Ora delicioasă şi Peisagiu, de Reynaldo Hahn, (dreh. Lensen); Gavota, de Glück-Brahms şi Bar­carolă, de ceaikowstcy, ‘ (Quartet Léner); Din­ ţări străine.. ■ suită de Moszkowski, (orch. operei din IBerlin diirij. de Clemens, Schmal­­stich). 20: Cronica ştiinţifică, de prof. V. Vâlcovici. 20.20: Orchestra de balalaici, cond. de Baronul Bode Wladimi­­roff; Victoria, marş; Romanţă ro­mânească; Romanţă rusească; Potpuriu rusesc; Potpuriu naţio­nal românesc. 20.55: Cântece româneşti Ale­xandru Grozuţă; Doină din Săt­­mar; Mânce-te bade amarul de Juga Cloşca; Drag mi-e mândru de tine de Brediceanu; Pe uliţa mândrei mele de Todor; Jelui-m’aş şi n’am cui de Dima; Ştii tu mân­dra de Dima. 21.15: O nouă instituţie de cul­tură: Librăria fundaţiilor regale, de Dragoş Vrânceanu. RADIO ROMANIA 21.30: Concert de muzică dis­tractivă, (discuri). 22.30: Radio journal. Sport. 22.45: Continuarea concertului de muzică distractivă (discuri). 23.45: Jurnalul pentru străină­tate în limba franceză și germa­nă.23.55: Ultimele știri. RADIO-BUCUREȘTI 21.30: Concert simfonic al or­chestrei Radio, dirij. de Jean Bo­bescu (Cluj); Uvertură la .,Don Juan de Mozart; Simfonia în re major, de Haydn; D-na Maria Du­­mitrescu, (canto acomp. de Orches­tra Radio); Arie din „Nunta lui Figaro”, de Mozart; Visul Elsei din „Lohengein”, de R. Wagner; Arie Santuzzei din „Cavaleria rustica­nă”, de Mascagni. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic: Seherazada, poem sim­fonic, de Rimsky Korsakow. 23.45. Jurnalul pentru străină­tate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz 60 kw. — 21.10. Concert de muzică variată. 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Muzică de dans pe plăci. Varşovia. 1339 m. 24 kHz. 120 kw.­— 20.20. „Natalka-Poltawka” operă populară de Lysenko; 21.40. Radiojurnal; 22. Audiţie muzicală; 23. Concert vocal; 23.20. Orches­tră de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.10. Recital de canto; 21.10. Retransmiterea concertului institutului italian de cultură; 23.35. Orchestră de țigani; 24.25 Orchestra jazz; 1­.OO. Știri. Stutgart, 523 m. 574 kHz. 100 Kw. — 20.40. Concert vocal; 21. Inf.; 21.10. Concert de muzică u­­şoară; 23. Ora, Inf., Meteor, Sport; 23..40. Hamburg. Concert de mu­zică populară și de dans; 1. Con­cert nocturn. — 21.25. Alfabetul vesel. Concert, Viena, 507 m­. 592 kHz. 120 kw. 22.45. Foiletonul săptămânii; 23.10. Inf., Meteor. Programul pentru mâine; 22.20. Concert de pian; 24. Praga, 470 m., 638 kHz., 120 kw. — 20.55. Plăci ; 21.05. Concertul Filarmonicei ; 23. Ora, Inf., Croni­ca zilei, Sport; 23.20. Plăci; 23.45. Brno, Belgrad 437 m„ 686 kHz., 2,5 kw. — 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Cân­tece populare ; 22. Concert simfo­nic ; 23. Ştiri, Continuarea concer­tului. Roma 413 kHz., 420,8 m, 50 kw. — 20. Muzică variată; 20.49. (Bari). Program special pentru Grecia ; 21.05. Ora, Inf. Radio­jurnal; 21.40. Muzică variată; 22. „Flautul fermecat“. Operă de Mo­zart. Muenchen 405 m., 216 kHz., 100 kw. — 20. Concert de seară ; 21. Ora, Meteor, Inf. ; 21.45. Concert de muzică ușoară; 23. Ora, Me­teor, Inf., Sport; 23.30. Concert­­ de pian ; 24. Concert nocturn. Katovice 396 m., 758 kHz., 12 kW.­­ _ 18.15. ..Plăci ; 18.45. Program­­ genreal; 19.40. Plăci ; 19.45. Pro-­­ gramul pentru mâine; 19.50. Pro- 1 gram general. MIERCURI, 17 MARTIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6:30: Deschiderea emisiunii : Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concertul de dimineaţă (discuri): Valsul dolarilor şi Vals din opere­ta „După divorţ”, de Leo Fall; Potpuriu de şlagăre, de Dostal; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport, Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz, muzică distractivă (discuri): Frumoasă Argentina paso doble de Winkler şi Fox-Intermezzo, de Landschuitz, Slowfox şi Foxtrot, de Grothe, Wats, de Sigler şi Fox, de Palmer; Nocturnă, de Boulanger şi Afară in WaChau, de Arnold; Paradisul visului de Fischer şi Mică mărtu­risire, de Getae, (voce: Jean Cle­ment); Aşi vrea să plâng, de Will­­nov, (voce: F. Toner); şi Iubito! asta-i romanţa noastră, die Will­­nov, (voce: P. Alexandru); Vals, de Richartz şi Vals de Stolz: Dă-mi mâna ta, de Mirea şi Când vrea ceva fetiţa ta, de Vasilescu. (voce: Titi Botez). 14:10: Radio Jurnal: Ora, Mer­sul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14:30: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Russian şi Ludmilla”, de Glinka, (arch. simfonică din Chicago, dirij. de Frederick Stock); Poloneza din „Boris Godunov”, de Moussorgsky, (corul și orch. Co­­vent Garden, dirij. de Vincenzo Bellezza); Fantazie pe motive, de Ceaikowsky, (orch. Paul White­­man) ; Dansuri persane din „Kho­­wanscina”, de Mussorgsky, (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates). 15: Ultimele știri. Bursa cereale-­­ lor. 18: Concert de după amiază al orchestrei Radio, dirij. de Th. Ro­­galski; Tablouri din Orient: Suita orientală, de Bortkiewicz; Carava­na de Niemann; Cântec algerian de Ketetbey; In stepele Asiei Mici de Borodin; Orientală de Cesar Cui; Rapsodie maură, de Fr. Rust. 19: Ora, Mersul vremii. 19,02: Lectură din volumul „Ţara noastră de prof. I. Simionescu. 19,20: Continuarea concertului orchestrei Radio: Muzică româ­nească: Floricele, potpuriu de Pa­­schill; Doina şi Dan­, de Monţia­ .Dansuri româneşti, de Brediceanu; Trăiască România Mare, potpuriu de Welsch; Dans ţărănesc de C. Dimitrescu. 20.10: Plantele textile naţionale: inul şi cânepa, de Cicerone Gordiu, secretar g-ral la min. de agric. şi­­ domenii. 20.30: Câţiva cântăreţi mari cân­tă din operele lui Verdi: (discuri); Arie din „Aida”, (Enrico Caruso); Arie din „Aida”­­(Elisabeth Keth­­berg); Arie din „Traviata”, (Giu­seppe De Luca); Arie din „Emani” şi Arie din „Puterea destinului”, (Ro­a Ponseile); Arie din „Emani” (Ezio Pinza); Arie din ,,Luisa Mil­ler”, (Aureliano Portile); Două arii din „Otelo” (Cusolina Giannini); Quartet din „Rigoletto”, (Galli- Curci, Homer, Gigli, De Luca). 21,20: Actualităţi italiene, de prof. Alex. Marcu. RADIO-ROMANIA 21,35: Concert de muzică româ­nească (discuri). 22,30: Radio jurnal, Sport. 22,45: Continuarea concertului: Muzică distractivă (discuri). 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele ştiri. RADIO-BUCUREŞTI 21,35: Concert de muzică, de Ga­briel Fauré. D-na Martine Bar­billon-Ştefănescu (vioară) şi d-na Filip (pian); Sonată; Cântec de leagăn; Dolly. 22:10: Doine şi cântece româ­neşti. D-ra Elena Petrov: Cine trece pe uliţă, de Kiriae; Unde aud cucul cântând, de Kiriae; Ionică de Kiriae; Cântec de leagăn de Brăiloiu; Ochi albaştri, de Caudel­­la; Hai salcâm, de Mihaiil Vuilpes­­cu; Cine aude a mea guriţă, de Brediceanu. Vai bădiţă dragi ne­­a­veni de Brediceanu. 22,30: Radio jurnal, Sport. 22,45: Concert nocturn al orches­trei Grigoraş Dinicu, transmis de la re­taurantul „Continental ”. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele ştiri. RADIO-EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. 18:30: Muzică clasică (discuri): Arie din „Madame Butterfly” şi din „Boema” cântate de Perle Barty (soprană); Sânge vienez şi Freamăt de dimineaţă, valsuri de I. Strauss cântate de corul Operei din Berlin. Muzică românească (discuiii): Foae verde matestat şi Aseară pe vreme rea, cântate de Marin Tu­dor acompaniat de taraful Gorie Ionescu; Toată vara ţi-am zis Do­­dă şi Când eram în sat la mine, (doină şi joc) cântate de N. Iovi­tă acompaniat de arch. bănăţeană Luţă Ioviţă; La fereastra cu zorele şi cuveteală, cântate de Mitică Creţu a comm­p. de arch. Naţională. 19: Informaţiuni universitare. 19,10: Conferinţă ştiinţifică. 19,30:Muzică distractivă (discuri) Uber de Wellen şi Donauwellen de Strauss cântate de Rosas. Maică ţi-am găsit o fată, tango cântat de R. Ionescu şi P. Du­mi­tresc­u şi Marusia, fox rusesc cântat de P. Alexandru. Mr. et Mrs. is the na­me şi For­ce­ for you cântate de Jack Payne cu orchestră. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20: Concert variat. 21: Inf. 21,10: Plăci. 22,15: Concert de marşuri. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Orchestră de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 130 kw. — 20,20: Concert de orchestră. 21,45: Radiojurnal. 21,56: Inf. 22: Concert Chopin. 22,45: Quartet in sol minor (Fauré). 23,20: Audiție muzicală. 24: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20,30: Orchestră de țigani. 21,30: Seară de artiști. 22,40: Or­chestră de jazz. 23,15: Recital de pian 24,10: Plăci. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. — 21,45: Concert Schubert. 23: Ora. Info Meteor, Sport. 23,30: Berlin, Muzică de dans. 1: Con­cert nocturn pe plăci. Viena, 507 m. 592 kHz. 120 kw. — 20.35: Concert de abonament. 22.55: Orchestră de jazz. 23.10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 28.20: Continuarea muzicii de dans. Praga, 470 m., 638 kHz. 120 kw.— 19.55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 20.20: Muzică variată. 20,40: Brno. 23: Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23.20: Concert de orchestră. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20.30: Ora naţiunii. 20,50: Con­cert Orlov. 21,45: Plăci. 22: Ora veselă. 28: ştiri. 23.20: Concertul orchestrei radio. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20,45: Muzică variată. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,05: Ora, Inf.. Radiojur­nal. 2L40: Muzică variată. 22: Con­cert simfonic. 23,30: Muzică varia­tă. 24: Radiojurnal. 0,30: Muzică de dana.­­ Scrisori din Londra (Urmare «din pag. I-a) postul de ministru de externe. Vorbind, în Adunarea Ligii Na­ţiunilor, ministrul a spus că Marea Brtanie era gata să dis­cute cu puterile mai puţin dă­­ruitoare de­cât ea, problema accesului liber pentru toţi, la resursele de materii prime ale imperiului colonial britanic. Putem să destăinuim că acest pasaj din discursul dlui Hoare a fost inspirat de dorinţa de a se lua înaintea cererii germane pe care toţi o simţeau în aer, asupra retrocedării fostelor sa­le colonii dinainte de război. De atunci miniştrii Majestăţii Sale n’au făcut decfit să repete că problema coloniilor nu era to­pică. Declaraţia pe care a fă­­cut-o sir Frederic Leith Ross închide ciclul declaraţiilor ofi­ciale. Rezistenţa britanică a sporit de câtva timp, pentru motivul că germanii se laudă prea mult cu existenţa unei axe „Roma— Benin", in legăturile sale cu a­­­facerile Europei, această fai­moasă „axă" nu ne îngrijo­rează, căci cunoaştem natura extrem de fragilă a acestui a­­ranjament. Totuş, în ce prive­şte continentul negru, această axă nu ne este indiferentă. Pre­lungită spre Sud, dincolo de Mediterana, ea ajunge la­ A­­tlantic prin Camerun. Daică a­­cesta devine din nou o colonie germană, Africa de Nord înce­tează de a fi practic impenetra­bilă pentru o aviaţie care ar fi inamică înţelegerii anglo-fran­­ceză. Siguranţa vechiului drum imperial în jurul capului Bunei Speranţe n’ar mai exista atunci, iar dominionul sud-african pier­de poziţia sa absolut sigură. Dacă germanii se reîntorc ca stăpâni coloniali în Africa, si­tuaţia e rea; şi ea devine pri­mejdioasă, dacă axa Roma— Berlin începe să funcţioneze. Prin urmare, prin crearea axei lor, germanii fac impo­sibilă o discuţie cu Marea Britanie, mai mut ca totdea­una şi fac deasemeni ca ce­rerile lor coloniale să fie şi mai puţin acceptabile. Dar chiar dacă am admite posibilitatea unor concesii britanice, soluţia problemei n’ar fi uşoară, deoare­ce rezistenţa dominioanelor ar rămâne deplină. Dar diplomaţia germană a fă­cut ceva şi mai rău. După cum am arătat într’un articol pre­cedent, ea s’a silit să creeze în Franţa cu mijloacele propagan­dei, un curent favorabil înapo­ierii câtorva teritorii coloniale Germaniei .La Londra, credem a şti că francezii n’au motive atât de puternice ca ale noas­tre, spre a rezista unei presu­­punen de acest fel. Ei nu, sunt siliţi să ţină seama de dov­ini­­oane şi structura imperiului lor este diferită de a imperiului britanic. Văleul din Londra, jo­cul diplomaţiei germane, pare a voi să obţină o promisiune sau chiar o jumătate de promisiune din partea Parisului, spr­e a o folosi apoi ca pârghie prin care să învingă rezistenţa britanică. Această constatare nu face de­căt să sporească voinţa Londrei de­ a nu ceda în faţa unei ope­­raţi care, se vede limpede, este un curat şantaj. Un fapt curios: această per­­zistenţă a germanilor de a ri­dica problema coloniilor poate servi la consolidarea înţelegerii dintre Marea Britanie şi Fran­ţa. In cele din urmă, situaţia se prezintă în modul următor: partenerul Britaniei este foarte interesat de problema extra-­europeană şi nu se interesează decât puţin de problema Euro­pei centrale; la francezi, inte­resul este distribuit tocmai in­vers. Dar în acest caz, nu tre­­­­bue să ne aşteptăm ca cei doi-­­ parteneri să găsească pentru cele două probleme formula mij­locie a unei politici pe care s-o ducă de comun acord? In rezumat: principalele ele­mente care contribuie la rezis­­­­tenţa britanică în faţa cererii germane sunt: 1) Atitudinea Camerei Comunelor care oglin­deşte exact starea generală a o­­piniei publice. 2) Atitudinea de asemeni negativă a dominioane­­­­lor care taie calea oricărei con­cesii făcute germanilor. 3) Po­ziţia strategică mai ales din punctul de vedere al apărării căilor imperiului. 4) Iritarea produsă de activitatea Germa­niei, cu scopul de a împărţi Europa în două tabere inamice. Şi totuşi firea britanică este atât de favorabilă compromi­­surilor, încât cu toate acestea Germania poate obţine cel pu­ţin să fie ascultată în ce pri­veşte problema colonială cu con­­diţia irevocabilă de a dezarma, mai ales în sensul moral al cu­­vântului. Guvernul şi naţiunea britanică, spre a salva pacea, sunt gata oricând să consimtă la imense sacrificii. Dar Ger­mania va consimţi să schimbe atitudinea de ameninţare pen­tru pacea europeană? Hitler singur poate răspunde acestei întrebări. In orice caz, dacă el nu dă o dovadă pipăibilă a spi­­ritului său pacific, opinia pu­blică a Marei Britanii va rămâ­ne surdă la plângerile sale. Re­­înarmarea britanică este un fapt real. După ani întregi de apatie, opinia publică s’a emo­ţionat în sfârşit. In felul său, încet, ea se îndreaptă acum fă­ră încetare spre realizarea do­­rinţei sale de a crea o apărare săr­­bit­oare. Guvernul insistă a­­supra faptului că această reîn­­armare are drept pntă menţi­­nerea păcii. Natural. Numai că ar fi util să adăugăm că men­ţinerea păcii este posibilă toc­mai pentru că Marea Britanie pregăteşte o maşină de război formidabilă. AUGUR Artiştii noştri in străinătate Compatrioata noastră, d-na Stella Roman, a repurtat noui succese la începutul lunei aces­teia, în opera „Walkiria” de Wagner, pe care o cântă la opera din Catania (Sicilia). Ziarele locale cuprind cronici elogioase despre felul în care a interpretat rolul Siglindei, din opera wagneriană citată. Iată ce scrie gazeta „II po­­polo di Sicilia“ din Catania, în numărul său din 3 Martie : „Figura suavă şi dureroasă a Siglindei a fost compusă cu graţie şi cu ardoare pasionată, cu o expresie adecvată şi cu un dramatism impresionant, de Stella Roman, a cărei voce fru­moasă s’a relevat cu deosebire pasionată in duetul din pri­mul act şi a cucerit sufletele şi aplauzele’ publicului“. Un alt ziar sicilian „La Gaz­­zetta“ scria în aceeaşi zi : „O tânără cântăreaţă română, care interpreta pentru prima oară rolul Siglindei, a câştigat o măreaţă victorie, triumfând a­­supra dificultăţilor rolului, cu admirabilele sale mijloace vo­cale şi cu sensibilitatea deli­cată a sufletului său de artistă, care s’a­­ relevat atât de lumi­nos în exprimarea sentimente­lor frăţeşti şi în aceea a subli­mei clricepţiuni despre ma­ternitate­a lui Wagner“. D-na Stella Roman va da la 19 Martie, la radio din Torino, un mare concert simfonic Vocal de Bach, iar la începutul lunei Aprilie va pleca la Roma, unde va cânta, la Teatro Regale, timp de o lună, în cele trei o­­pere pentru care a fost anga­jată : „Tosca“, „Francesca da Rimini“, „Regele Lear“. D-ra STELA ROMAN Grav accident de automobil Un copil călcat de automobilul „Salvării” Lugoj, 14 Martie Un grav accident de circula­ţie s-a întâmplat Sâmbătă la ora 4 d. a., în centrul oraşului. Leon Barbu, elev în clasa I primară, în vârstă de 7 ani, fiul d-lui Barbu, funcţionar la d. Seviciu, notar public, se îna­poia dela şcoală. In drum s’a întâlnit cu un cunoscut şi s’a urcat în căruţa acestuia. Copilul a mers cu căruţa până la restaurantul „Dacia“. El a coborât din căruţă, voind să se urce pe trotuar. In momentul acesta, dintr’o parte venea o trăsură, iar din direcţia opusă, cu mare viteză, o maşină a „Salvării“, care transporta la spital pe o uce­nică de la „Tipografia naţio­nală“. Elevul Barbu a fost lovit de maşină şi doborât. Roţile din faţă au trecut peste el, rănin­­du-l grav la faţă, corp şi picioa­re şi rupându-i o mână. Şoferul Dumitru Jelicea, care conducea maşina „Salvării“ a transportat imediat pe elev la spital, unde d-nii d-nn Iamandi şi Arsenie i-au dat toate îngri­­jrile necesare. Starea copilului este foarte gravă. Trebue să subliniem că în orașul nostru s-au înregistrat in ultimul timp numeroase ac­cidente. Ar fi timpul ca servi­ciul circulaţiei să ia măsurile necesare pentru viitor şi să nu se mulţumească să rămână în pasivitatea de până acum. --------xcx 0 xc x-------­ Examenele de constructori P. T. T. Examenul de constructori P. T. T. a început în palatul Poş­telor in faţa unei comisii for­mată din: d-nii ing. N. Dumi­­tresc­u, director P.T.T., preşe­dinte; ing. Măniciulescu Ste­­lian, de la Telefoane; ing. insp. general V. Pâslaru; I. Păun, o­­ficiiant superior; Al. Pepetea­­nu, cf. superior şi următorii chestori dela poştă: N. Marine­­scu, P. Niţulescu, N. Constan­­tinescu 14, S. Timus, A. Coste- Eicu, D. Consta­ntinescu, S. Voi­­nea, S. Cluncinischi, I. Flore­­scu, E. Veliscu şi Gh. Gheor­­ghiu, iar N. Popescu, secretar. S’a dat aspiranţilor la gradul de constructori lucrările scri­se, urmând a se da orarul şi partea practică pe teren. Sunt înscrişi 260 candidaţi, din cari 200 sunt de la telefoa­ne iar restul de la poştă. Cititi „VESELIA“ Aniti al 54-lea Nr. 75 Miercuri 17 Martie 1937 Alfred de Mussel in bojdeuca lui Creangă (Urmare din pag. 3-a) motiv. Prefectul mi-a găsit nod în papură și mi-a făcut raport de destituire. De azi n’am nici casă, n’am nici masă ! Am venit să te rog să primești cufărul ăsta, unul l-am lăsat la Burlă, de acuma sunt liber ca păsările cerului, care n’au nici o grijă, caci bu­nul Dumnezeu se îndură de ele... Ochii poetului priveau în gol, încercuiţi subit de o melancolie sfâşietoare. Creangă, care aflase mai de mult că adversarii Junimiştilor îl vor înlocui pe Eminescu în postul de revizor al judeţelor 2) Poetul Alfred de Musset Iaşi şi Vaslui, din răzbunare po­litică, nu păru surprins de cele spuse de poet. Dânsul căută ime­diat să-i ridice moralul, insis­tând ca să primească să locuia­scă în bojdeucă. — După cum vezi, am rămas singur, şi de izbelişte prin ve­cini.... Băiatul, pe Costache, l-am vârât în şcoala militară, ca să-l strunească. Dar, toate ca toate, urâtul însă nu-i bun în casa o­­m­ului. Ce ai zice, bădie Mihai, ca să-l împărţim prin din două?! Eminescu, după o scurtă re­flexie cu sine însuşi, primi in­vitaţia lui Creangă, înduioşat de singurătatea care îl copleşise în propria lui bojdeucă. Din iunie 1876, până la pleca­rea poetului la Bucureşti, în toamna aceluiaş an, ca redactor la „Timpul“, Eminescu şi Crean­gă au dus o viaţă plină de peri­peţii şi într’o completă armonie, cimentând astfel pentru totdea­una nobila lor prietenie. ★ Trecuseră mai multe săptă­mâni de când Eminescu ducea un trai lipsit de griji, ajutat de o binefăcătoare înfrăţie în boj­deuca dela Iaşi. Intr’un amurgit, pe la mijlo­cul lui Iulie, scoase din cufărul său un caiet cu tartaje verzi. — Astăseară vom sta de vorbă cu Alfred de Musset. — Cu cine, Mihai, întrebă Creangă, dornic de cultură, dar de o cultură aleasă, căci nu-i plăcea să asculte orice și pe ori­cine. — Vei face cunoştinţa unui mare prieten francez, pe care l-am pofftit la noi. — Ai dreptate, uitasem, de, prostul de mine, nu mă dume­ream, ai spus-o tu de multe ori că dacă aduni un căuş de fante­zie în buzunar, ţigări şi cafele, omul de spirit stă de vorbă şi cu Dumnezeu. Dar francezul tău ce treburi învârteşte ? — Visează, e poet. — Aşa, atunci uite bisacteaua cu tutun, cutia cu zahăr şi ca­fea, maşina de spirt. Şi, voe bu­nă, eu îl aştept. Eminescu aprisese o ţigară şi tacticos mângâia ca niciodată caetul de pe masă. — Da de ce-l mângâi aşa de prietenește ? — Ii cer iertare că l-am ţinut închis în ladă, atâta vreme.... Creangă privi cu nedumerire foile îngălbenite pe care se ză­­ria un scris mic şi nervos, cu ștersături multe. Aprinsese lam­pa de gaz, căruia îi făcuse un a­­batjour de carton. Lumina din odae, un fel de clar­ obscur, proiecta pe un perete silueta lui Eminescu care răsfoia manus­crisul. — Nu știu, Ionică, dacă ai auzit, căci de citit știu că n’ai citit, de poetul Alfred de Musset­. Minu­nate poeme a scris dânsul. Hoi­nărind mai de mult pe malurile Rhinului, mi-a venit gustul să stau de vorbă cu dânsul, căci a fost poeitul iubitei celei adevă­rate.­­ Iubeam şi eu. Am încercat să-i tălmăcesc „Nopţile“,­­ acel şi­rag de evocări nobile, pline de tinereţe şi pasiune. Creangă, privindu-şi prietenul, pe loc se dumerise. Ştia că E­­minescu fuge de banalitate, şi că dacă a crezut dânsul că în noap­tea aceia de vară invitase în bojdeuca lui un oaspete, de preţ,­­apoi trebuia­­ să fie răbdător , şi atent. Eminescu deschise caetul, apoi citi într’o frumoasă traducere personală următoarele versuri: Prieteni dragi când voi fi mort Plantaţi-mi o salcie ca tort, — Iubesc frunzişul, veşted cânt, Doresc ca umbra-i pe mormânt Uşoară, ca un fulg pribeag, Să-mi ţie strajă veac de veac!... — Romantică, bădie, dacă moartea poate fi romantică. — Moartea fizică nu, dar su­fletul care ne părăseşte, da. Răsfoind caetul, citi mai de­parte, cu elan, versurile: „Oda­tă, într’un amurg, stăm amân­doi... Clavirul îşi tremura un tril sub mâna ei cea mică, pe obra­­zu-i inspirat apăruse trandafi­rul... Şi notele-i divine noi le ascultam cum pică. In sbor pă­rea zefirul­ că-şi plânge simfonia arpegiind spasmodic pe harfa-i de trestii un cântec de seară. O, ce sfântă-i poezia ce leagă între noi farmecul­ nopţii aceştia“. — Nu te supăra că citesc la întâmplare diferite inspiraţii ale poetului Vei înţelege mai bine „Noaptea de Decembrie“. — Ce zici, de acest fermecător acord : „Ia lira ta poete şi dă-mi o sărutare, căci florile în grădină simt mugurii crescând. O, vine primăvara şi vântul cald dogoa­re, — ciobanul aurora cu dra­goste aşteptând. S’a întogat na­tura, eterna sărbătoare.... Ia lira ta poete şi dă-mi o sărutare“. — Măreaţă, bădie! Eu cred că în limba franceză, fermecă­toare ca un fagure de miere, Musset e plin de gingăşie. Tăl­­măcindu-l aşa de frumos Mihai, m’am hotărît să învăţ şi eu lim­ba lui. Din clipa aceia, povestitorul a început să se gândească serios ca să înveţe franţuzeşte, — şi hotărît cum era, a învăţat, sunt dovezi interesante, necunoscute încă. — Acest liric, continuă Emi­nescu, are o extraordinară pu­tere de evocare. In „Noaptea de Decembrie" îşi descrie propria lui viaţă. Intr’o seară, Musset se zăreşte ca ,printr’un vis închis în clasa unde învăţa ca şcolar. Cineva se apropie de dânsul. Un copil sărăcuţ şi îmbrăcat în hai­nă cernite. Privindu-l, îi semă­na ca un frate. A stat lângă mi­ne, adaogă poetul, m’a privit c’un surâs amar şi apoi a căzut pe gânduri. Peste un timp înde­lungat l-am întâlnit din nou în­tr’o pădure. L’am­ privit, iar el având în mână o lăută şi în alta o creangă de mirt, m’a salutat zâmbind cu bunătate şi priete­nie. După mai mulţi ani l-am întâlnit, ca, un banchet. Voind să închin, paharul s’a spart şi dân­sul a dispărut. înfricoşat am ple­cat în lume... L-am întâlnit ia­răşi. O mare nelinişte cuprinse­se sufletul meu, căci nu puteam să înţeleg ce vrea de la mine. Hotărît, l-am întrebat: „De un­de vii şi cine eşti umbră a­ tine­reţii, Tu, pelerin din alte vremi, ce a­i stat, în calea vieţii. Măr­turiseşte-mi fă­ră teamă, de ce mi-ai apăru în drum, — figură tulburătoare, suflet stins, viziu­ne, fum... Portret pierdut în port cernit, ce vrei de la mine ? Nu pot trăi sub cer albastru, fără să te privesc pe tine ! Eşti frate, gând, iubire, duh, un astru stins, — ce mi-ai adus cu pri­sosinţă durere, lacrămi, plâns... Prietene, tatăl meu domneşte larg în lume, nu-s înger păzitor, eu sunt fără nume; destinul îl privesc prin poarta prieteniei, aştept pe om­ şi cine, chiar dru­mul fanteziei nu mi-e necunos­cut, dar nu sunt Dumnezeu, nici diavol şi nici om, sunt eu­! Do­resc să-ţi fiu tovarăş, temut sau iubit, căci a ta durere m’a deş­teptat subit. Te voi urma ca umbra care în lumini se stinge... Dar mâna ta poete, eu nu o pot atinge. Vreau să-ţi arăt că ’n lume domneşte şi dreptatea. Prietene ! te uită bine, nu vezi, eu sunt singurătatea!“ Eminescu părea extenuat. Creangă îi privi chipul transfi­gurat. — Bădie, Musset a devenit fratele nostru. Haide, în noap­tea asta liniştită vom dormi în cerdac. Vom privi cerul plin de stele şi poate vom visa... Doamne, ce putere sălăşlueşte în antă că prin ea se înfrăţesc aşa de puternic sufletele. — M’am întrebat şi eu, Ionică, dar răspunsul ni-l va da miste­rul acestei nopţi de vară. Dealu­rile Ciricului şi ale Aroneanului păreau poleite de razele lunei. Peste tot domnea armonia neîn­tinatei prietenii. OCTAV MINAR 1) Bojdeuca lui Creangă de la Iaşi Odaia locuită de Eminescu, in fiind patul, unde poetul sta cu prietenul său ceasuri întregi de vorbă, fumând și bând cafele. Dela Uniunea avocaţilor din România Consiliul de disciplină al baro­ului Ilfov, în şedinţa dela 10 Martie, având în cercetare recla­­maţiunea Uniunii avocaţilor îm­potriva d-lor stagiari cari nu s’au prezentat spre a activa în comi­­siunea pentru controlul timbre­lor de pledoarie, a pronunţat ur­­mătoarele pedepse : d-nii Mari­nescu Ana, Schileru­ Aristică, Că­­tuneanu Alexandrina, Râdulescu George, Stănescu­­Em. Ionel, Bel­ein Corneliu, Rusănescu Valeria, Regală Caia­n, Ceaivlovschi Ma­­ ­­a­­­ rie Alice, Roşea Petre, Apostolea­­nu Vasile, Bianu Victor, Caletia­­nu Gh., Nenişor Gheorghe, Bu­­lancea Niculae, Berdea N. Nicu­­lae, Staicu Ioan, Scărlătescu Alex., Motaacea Niculae, Oprescu Constantin, Stratilescu Maria, Lascar­ Mihail, Rădulescu Tr. Constantin au fost condamnaţi la plata amenzii de lei 500 plus 500 lei cheltuieli de judecată, iar Cre­­ţin Gol­da şi Ceaicovschi Maria la plata amenzii de lei 900 plus 500 cheltueli de judecată.

Next