Universul, martie 1937 (Anul 54, nr. 74-89)
1937-03-17 / nr. 75
. Meseriaşii cer protecţia legii împotriva străinilor şi clandestinilor F _____ Odelegaţie de meseriaşi, compusă din d-nii: N. Mieilă, preşedintele filialei sectorului II Negru a „Uniunii micilor comercianţi, industriaşi, salariaţi“, G. Drăguş, T. Ştefănescu, Al. Georgescu-Orhei, Ştefan Stoica, D. Pâslaru, V. Niculescu, D. N. Bălcescu, D. Marinescu, P. Păunescu, Em. Glovaschi, Gh. Baciu, Apostol Mieilă, s-a prezentat la Camera de muncă, prezentând d-lui preşedinte Ilie P. Calciu, un memoriu prin care meseriaşii spun următoarele : Odată cu începerea campaniei de lucru din primăvara aceasta, meseriaşii români, se văd înlăturaţi, deoarece munca este acaparată de străini cu paşapoarte şi de cei cari nu-şi cunosc meseria, neavând cărţi de capacitate. Camera de muncă trebue să intervină de urgenţă pentru ca împreună cu organele de control ale ministerului muncii să înceapă un riguros control la toate construcţiile, atelierele şi fabricile din Capitală, unde lucrează mii de străini şi meseriaşi clandestini. Aceştia, necunoscând meseria şi nefiind înregistraţi în controalele Camerei de muncă şi ale fiscului, nu au nici o răspundere, primesc comenzi pe preţuri derizorii, şi fac concurenţă neloială adevăraţilor meşteşugari, şi în acelaş timp păgubind pe clienţi, deoarece niciodată nu termină lucrul în condiţiuni mulţumitoare. D. preşedinte Calciu a răspunsdelegaţiei că începând de la 1 Aprilie crt., se vor intensifica inspecţiile şi controlul în fabrici şi ateliere şi toţi acei care nu vor avea cărţi de capacitate vor fi supuşi la aspre penalităţi. In a. „ . sa acelaş timp şi acei care vor angaja sau vor da de lucru la meseriaşii fără cărţi de capacitate, vor avea de suferit rigorile legii. In ceea ce priveşte străinii cu paşapoarte, ministerul muncii îngrijeşte ca aceştia să părăsească ţara şi în fiecare lună comisiunea migraţiunilor ridică dreptul de a mai sta în ţară la un însemnat număr de străini. Ministerul muncii, primăria municipiului Bucureşti şi Camera de muncă, vor căuta ca anul acesta să se deschidă cât mai multe lucrări pentru a se da de lucru meseriaşilor şi muncitorilor neocupaţi. D. preşedinte Calciu a rugat pe reprezentanţii meseriaşilor să aibă toată încrederea în instituţiunile lor de ocrotire, care vor şti să le apere interesele profesionale. Delegaţia a fost apoi şi la primăria municipiului Bucureşti, unde a fost primită de d. primar general Al. G. Donescu. Meseriaşii au rugat pe d. primar general să ţină seama de meseriaşii români la angajarea lucrărilor pentru „Luna Bucureştilor“ şi în acelaş timp l-a rugat să facă tot posibilul pentru ca meseriaşii care nu şi-au primit plata pentru lucrul efectuat la comună, să li se achite sumele restante. D. primar general a primit delegaţia cu foarte multă bunăvoinţă şi a răspuns că până la 20 Martie cel mai târziu va îngriji ca toate ordonanţele de plată, controlate de d-sa să fie achitate. Acest răspuns a mulţumit să comunice acest lucru membrilor organizaţiei. MARTI, 16 MARTIE RADIO BUCURESTI 823 kHz. 361,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160kHz. 1875 m. 150 kw. 6.30. Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică. Radio Jurnal. Concert de dimineaţă, (discuri). Selecţiuni din opereta ,,Prietena”, de Rodgers; Fierarii satului, de Seybold şi Idilă, de Limcke. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz al Orchestrei Ionel Cristea. Arii naţionale; Copii primăverei, vals de Joh. Strauss; Te chiar că iar iubirea, tango de NeMo Blejeanu; Rugăciune indiană şi Humpty-humpty, (sollo pian: Nello Ciocaneli); potecuţa din livadă, de A. Mides- Cmee albă de mesteacăn şi Pecu; Să punem dragostea în cui, tango de Miţu Iancu; Farmecul toamnei, slow de Gardens; Elegie, de Aurel Covrig, (solo vioară: Ionel Cristea); Crizantemă, romanţă de Traian Corodeanu şi Arii naţionale. 14.10: Radio Jurnal: Ora, Merge meseriaşi, care au hotărît casul vremii. Bursa, Ştiri interne şi la adunarea de Marţi 16 Martie externe. 14.30: UNIVERSIJAS Adunarea generală a „Societăţii române de ştiinţe“ Duminică s-a ţinut, în amfiteatrul „Spiru ’ Hartet“ al facultăţii de ştiinţe din Bucureşti, adunarea generală a „Societăţii române de ştiinţe”, sub preşedinţia d-lui prof. V. Vâlcovici. Au participat d-nul G. Ţiţeica, Chr. Musceleanuu, D. Pompeiu, L. Ionescu, G. G. Lomghiescu, Ilie Purcaru* Tr. Săvulescu, E. Bădărău* R. Radis, Ciorănescu, Buteseu, Pirtea, I. Popescu - Cernăuţi, Ttr. Gheorghiu, V. Ghermeamy, Pantazi, Radu Vlădiescu, Kainer, Nemiţescu, etc. CUVÂNTAREA BU LUI PROF. V. vALcomci D. prof. V. VÂLCOVICI, preşedintele societâfţii, deschizând şedinţa de întchere de an, a arătat că „Sadicitatea română de ştiinţe” intră în al 47-lea an de existenţă. Această vârstă a societăţii, — a spus d-sa, — este un omagiu pe care-l aduce intelectualitatea românească,a ştiinţei universale. Acest omagiu binemeritat se cuvine ştiinţele l »r al căror grad superior de cerişţii buidine îngădue cercetărilor să poată prevedea fenomenele. Un om de ştihăţâ, având viaţa sa problema universului material, nu poartăe să o rezolve tetegral, ci 1 «etone să se resemneze a fracţiona problema generală în diferite probleme parţiale. Astfil ştiinţa numerelor, — matematica, — s’a născut dintr’o simplificare extremă a universulu fii, care se prezintă la o primă i «adere, sub forma grămezilor r nateriale. Prin ajte simplificări, mai puţin radiacţile, s’au născut şi s’au desvolfciţi: geometria, mecanica, fizica, chimia, mineralogia, biologia şi sociologia. Toate disciplinele omeneşti tind către această certitudine ştiinţifică, ea fiind în funcţiune de metoda de găsire a adevărul’i, de axioma care se află la bata lui şi de verificare. ’Ocupându-se de activitatea „Societăţii române de ştiinţe”, d. prof. Vâlcovici arată că s’au ţinut numeroase şedinţe de secţiuni. In acelaş timp, societatea având ca prim scop creiairaa unui plan comun de întâlnire a celor patru secţiuni, s’au ţinut şedinţe comune. Pentru ca fiecare să ia cunoştinţă mai amănunţită de activitatea colegilor dela celelalte secţiuni, s’a publicat „Buletinul şedinţelor”, al cărui ultim număr se distinge prin dările de seamă făcute de preşedinţii secţiunilor. Rog comitetul care urmează după mine, a spus d-sa, să continue cu publicarea acestui buletin, care este un nou fir de legătură între membrii familiei ştiinţifice, care trebue sa fie societatea noastră. Mai rămân multe lucruri de făcut, mai ales completarea acestei societăţi cu alte secţiuni: apărare naţională, învăţământ, etc. Astfel să tindem de a prinde cât mai bine adevărul ştiinţific, pe care nu pot să-l separ de cel moral, de „sinceritatea absolută”, cum spunea H. Poincaré. Către această sinceritate absolută să tindă societatea noastră, într’o perfectă armonie. (Aplauze). ACTIVITATEA SECŢIILOR DE: MATEMATICA, FIZICA, CHIMIE ŞI ŞTIINTE NATURALE D. prof. MIRON NICOLESCU, preşedintele secţiunii de ştiinţe matematice, a făcut o scurtă privire asupra evoluţiei matematicei in anul care s’a scurs. Ca orice şcoală tânără, şcoala matematică românăse caracterizează printr’un individualism împins până la singularizare, al membrilor ei, aşa încât se impune o coordonare armonică a sforţărilor tuturor acestor frumoase talente întru cercetarea unui domeniu limitat, ce ar duce la rezultate a căror valoare considerabilă ar întrece cu mult sacrificiile deamor propriu făcute. Activitatea matematicienilor români s-a manifestat prin conferinţe şi comunicări făcute ■ la seminariile de matematici superioare de pe lângă universităţile din Cluj, Iaşi şi Cernăuţi, la congresul de la Oslo, prin memorii şi note numeroase în reviste străine de matematici. D. prof. EUGENIU BADARAU, preşedintele secţiunii ştiinţelor fizice, a făcut o expunere a cercetărilor în domeniul fizicei, a savanţilor străini. In ceea ce priveşte activitatea fizicienilor români, ea a excelat prin creşterea numărului lucrărilor experimentale executate. Această activitate ar fi avut desigur un randament mult mai mare, dacă laboratoarele de cercetări de fizică ar fi fost ajutate de stat, de industrie şi de technică. D. prof. dr. D. BUTTESCU, preşedintele secţiunii de chimie, a făcut o expunere asupra cercetărilor din străinătate şi de la noi, insistând asupra nouilor tendinţe ce se urmăresc în chimie: stabilirea arhitecturii moleculare, studiul fenomenelor vieţii (biochimia) şi chimia aplicată la mijloacele de trai al omului. D. prof. TRAIAN SAVULESCU, preşedintele secţiunii de ştiinţe naturale, a arătat că anul 1936 a fost pentru naturalistă români un an de jertfe dureroaise, căci trei din cei mai distinşi profesori, Borcea, Riegler şi Scriban au păşit pragul dincolo de sbuciumul vieţii. D-sa a arătat apoi care a fost activitatea pentru fiecare grup de discipline: geologie, zoologie, botanică, cu ramurile lor aplicate. S’a citit apoi şi s’a aprobat raportul cenzorilor şi bilanţul, dându-se descărcare comitetului central şi comitetelor secţiunilor, de gestiunea lor. D. prof. V. VÂLCOVICI, depunând mandatul comitetului, a arătat că, după uzanţele anilor trecuţi, preşedintele este ales pe rând din cele patru secţiuni care compun societatea şi a recomandat ca nou preşedinte, pe d. prof. Traian Săvulescu, preşedintele secţiunii de ştiinţe naturale. D. prof. TRAIAN SAVULESCU, după ce a mulţumit pentru alegerea d-sale ca preşedinte, a spus : „Rolul preşedintelui e greu pentru că problemele sunt numeroase şi noui, pentru că şi vremurile sunt in prefacere. Acest rol îmi este insă uşurat de buna tradiţie care s’a stabilit în societatea noastră, dela dr. Istrate până la d. prof. V. Vâlcovici. Drumurile sunt însemnate şi noi vom merge pe ele. D. prof. Vâlcovici ne-a lăsat o moştenire bogată de fapte şi o moştenire morală. Această sarcină îmi mai este uşurată şi de credinţa că aceasta societate e un factor de progres, nu numai al ştiinţei puse, dar şi al celei aplicate. Ea’trebue să iasă din cadrul acestor şedinţe şi să-şi lărgească activitatea in toată ţara. ■Societatea română de ştiinţe mai are obligaţia de a demonstra rostul ştiinţei în viaţa de toate zilele. In ziua de azi se face bilanţul activităţii omeneşti, prin măsura în care ajută viaţa practică. A fost ales apoi prin aclamaţii, noul comitet alcătuit astfel: Traian Săvulescu, preşedintele Ciorănescu, Christian Musceleanu, Burtescu şi Voinon, vicepreşedinţi; prof. Barbilian, secretar general; prof. Pirtea, secretar de şedinţă; Vencov, casier; Pantăzi, E. Angelescu şi P. P. Stănescu, cenzori. D. prof. V. VÂLCOVICI a urat spor la muncă noului comitet, după care şedinţa s’a ridicat. ------—XOXOXOX------- Dela naţional-ţărănişti In ziua de 21 Martie c. se va face la Sibiu o demonstraţie a gărzilor partidului naţionalţărănesc. In aceeaş zi se ţine în Capitală congresul general al organizaţiei de Ilfov, unde vor lua cuvântul d.nii I. Mihalache, dr. N. Lupu şi V. Madgearu. (ichi&r^chvr, MARŢI, 16 MARTIE Ort.:" Sf. Martir Sabin 1390). Cat. Sf. Herbert (•;■ 1022). Prot. : Henrietta. Evreesc : 3 Nissan 5697. Mahomedan : 3 Muharem 1356. Anul Nou (Aid eLRiach) ziua III. M Răsăritul Soarelui 6.30; Apusul 18.21. Continuarea concertului: Primul sărut, serenadă de J. Rico; O clipă de noroc, tango de Halm; La papagalul negru, fox de Carste; Plâng râzând, tango de Murray; Arii naţionale. 15: Ultimele ştiri. Bursa cerealelor. 18: Concert de muzică distractivă, (discuri); Ziare de dimineaţă şi Bonboane vienieze, valsuri de Joh. Strauss; Tu şi eu! potpuriu de cântece de dragoste, (voci: Rauta Waara şi Peter Anders); De ce ţie-ai vopsit părul şi Micul teatru, de Mireuille, (voci: Pulls şi Tabet); Fox de Doucet, (pian: autorul) şi Dans, de Wiener, (pian autorul); Fox, de Guest şi Fox, de Coots; Mii de stele strălucesc, de Rust şi Zilele trec, de Echmelt, (voce: Walter Ludwig); Poate n’a fost decât un vis, de Böhmet şi fermecătoare Turandot, de Doelle. Mâine ne vom despărţi, de Albahary şi In gondola iubirii, de Andreescu, (voce: Dorel Livianu); Sârba lui Fănică Luca, solo de nai: Fănică Luca. 19. Ora. Mersul vremii. 19.02: Folclor muzical cules cu echipele studenţeşti la Sadova, de Const. Brăiloiu. (cu exemplificări muzicale). 19.30: Muzică variată, (discuri): Vals, de Bendix, (arch. Marek Weber); Dans spaniol, de De Falia, (vioară: Yehudi Menuhin); Ora delicioasă şi Peisagiu, de Reynaldo Hahn, (dreh. Lensen); Gavota, de Glück-Brahms şi Barcarolă, de ceaikowstcy, ‘ (Quartet Léner); Din ţări străine.. ■ suită de Moszkowski, (orch. operei din IBerlin diirij. de Clemens, Schmalstich). 20: Cronica ştiinţifică, de prof. V. Vâlcovici. 20.20: Orchestra de balalaici, cond. de Baronul Bode Wladimiroff; Victoria, marş; Romanţă românească; Romanţă rusească; Potpuriu rusesc; Potpuriu naţional românesc. 20.55: Cântece româneşti Alexandru Grozuţă; Doină din Sătmar; Mânce-te bade amarul de Juga Cloşca; Drag mi-e mândru de tine de Brediceanu; Pe uliţa mândrei mele de Todor; Jelui-m’aş şi n’am cui de Dima; Ştii tu mândra de Dima. 21.15: O nouă instituţie de cultură: Librăria fundaţiilor regale, de Dragoş Vrânceanu. RADIO ROMANIA 21.30: Concert de muzică distractivă, (discuri). 22.30: Radio journal. Sport. 22.45: Continuarea concertului de muzică distractivă (discuri). 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană.23.55: Ultimele știri. RADIO-BUCUREȘTI 21.30: Concert simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Jean Bobescu (Cluj); Uvertură la .,Don Juan de Mozart; Simfonia în re major, de Haydn; D-na Maria Dumitrescu, (canto acomp. de Orchestra Radio); Arie din „Nunta lui Figaro”, de Mozart; Visul Elsei din „Lohengein”, de R. Wagner; Arie Santuzzei din „Cavaleria rusticană”, de Mascagni. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Continuarea concertului simfonic: Seherazada, poem simfonic, de Rimsky Korsakow. 23.45. Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz 60 kw. — 21.10. Concert de muzică variată. 23. Meteor, Inf., Sport; 23.30. Concert nocturn; 23.45. Inf. locale; 24. Muzică de dans pe plăci. Varşovia. 1339 m. 24 kHz. 120 kw.— 20.20. „Natalka-Poltawka” operă populară de Lysenko; 21.40. Radiojurnal; 22. Audiţie muzicală; 23. Concert vocal; 23.20. Orchestră de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20.10. Recital de canto; 21.10. Retransmiterea concertului institutului italian de cultură; 23.35. Orchestră de țigani; 24.25 Orchestra jazz; 1.OO. Știri. Stutgart, 523 m. 574 kHz. 100 Kw. — 20.40. Concert vocal; 21. Inf.; 21.10. Concert de muzică uşoară; 23. Ora, Inf., Meteor, Sport; 23..40. Hamburg. Concert de muzică populară și de dans; 1. Concert nocturn. — 21.25. Alfabetul vesel. Concert, Viena, 507 m. 592 kHz. 120 kw. 22.45. Foiletonul săptămânii; 23.10. Inf., Meteor. Programul pentru mâine; 22.20. Concert de pian; 24. Praga, 470 m., 638 kHz., 120 kw. — 20.55. Plăci ; 21.05. Concertul Filarmonicei ; 23. Ora, Inf., Cronica zilei, Sport; 23.20. Plăci; 23.45. Brno, Belgrad 437 m„ 686 kHz., 2,5 kw. — 20.30. Ora naţiunii; 20.50. Cântece populare ; 22. Concert simfonic ; 23. Ştiri, Continuarea concertului. Roma 413 kHz., 420,8 m, 50 kw. — 20. Muzică variată; 20.49. (Bari). Program special pentru Grecia ; 21.05. Ora, Inf. Radiojurnal; 21.40. Muzică variată; 22. „Flautul fermecat“. Operă de Mozart. Muenchen 405 m., 216 kHz., 100 kw. — 20. Concert de seară ; 21. Ora, Meteor, Inf. ; 21.45. Concert de muzică ușoară; 23. Ora, Meteor, Inf., Sport; 23.30. Concert de pian ; 24. Concert nocturn. Katovice 396 m., 758 kHz., 12 kW. _ 18.15. ..Plăci ; 18.45. Program genreal; 19.40. Plăci ; 19.45. Pro- gramul pentru mâine; 19.50. Pro- 1 gram general. MIERCURI, 17 MARTIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 6:30: Deschiderea emisiunii : Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concertul de dimineaţă (discuri): Valsul dolarilor şi Vals din opereta „După divorţ”, de Leo Fall; Potpuriu de şlagăre, de Dostal; Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13 : Ora, Culturale, Sport, Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz, muzică distractivă (discuri): Frumoasă Argentina paso doble de Winkler şi Fox-Intermezzo, de Landschuitz, Slowfox şi Foxtrot, de Grothe, Wats, de Sigler şi Fox, de Palmer; Nocturnă, de Boulanger şi Afară in WaChau, de Arnold; Paradisul visului de Fischer şi Mică mărturisire, de Getae, (voce: Jean Clement); Aşi vrea să plâng, de Willnov, (voce: F. Toner); şi Iubito! asta-i romanţa noastră, die Willnov, (voce: P. Alexandru); Vals, de Richartz şi Vals de Stolz: Dă-mi mâna ta, de Mirea şi Când vrea ceva fetiţa ta, de Vasilescu. (voce: Titi Botez). 14:10: Radio Jurnal: Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14:30: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Russian şi Ludmilla”, de Glinka, (arch. simfonică din Chicago, dirij. de Frederick Stock); Poloneza din „Boris Godunov”, de Moussorgsky, (corul și orch. Covent Garden, dirij. de Vincenzo Bellezza); Fantazie pe motive, de Ceaikowsky, (orch. Paul Whiteman) ; Dansuri persane din „Khowanscina”, de Mussorgsky, (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates). 15: Ultimele știri. Bursa cereale- lor. 18: Concert de după amiază al orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalski; Tablouri din Orient: Suita orientală, de Bortkiewicz; Caravana de Niemann; Cântec algerian de Ketetbey; In stepele Asiei Mici de Borodin; Orientală de Cesar Cui; Rapsodie maură, de Fr. Rust. 19: Ora, Mersul vremii. 19,02: Lectură din volumul „Ţara noastră de prof. I. Simionescu. 19,20: Continuarea concertului orchestrei Radio: Muzică românească: Floricele, potpuriu de Paschill; Doina şi Dan, de Monţia .Dansuri româneşti, de Brediceanu; Trăiască România Mare, potpuriu de Welsch; Dans ţărănesc de C. Dimitrescu. 20.10: Plantele textile naţionale: inul şi cânepa, de Cicerone Gordiu, secretar g-ral la min. de agric. şi domenii. 20.30: Câţiva cântăreţi mari cântă din operele lui Verdi: (discuri); Arie din „Aida”, (Enrico Caruso); Arie din „Aida”(Elisabeth Kethberg); Arie din „Traviata”, (Giuseppe De Luca); Arie din „Emani” şi Arie din „Puterea destinului”, (Roa Ponseile); Arie din „Emani” (Ezio Pinza); Arie din ,,Luisa Miller”, (Aureliano Portile); Două arii din „Otelo” (Cusolina Giannini); Quartet din „Rigoletto”, (Galli- Curci, Homer, Gigli, De Luca). 21,20: Actualităţi italiene, de prof. Alex. Marcu. RADIO-ROMANIA 21,35: Concert de muzică românească (discuri). 22,30: Radio jurnal, Sport. 22,45: Continuarea concertului: Muzică distractivă (discuri). 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele ştiri. RADIO-BUCUREŞTI 21,35: Concert de muzică, de Gabriel Fauré. D-na Martine Barbillon-Ştefănescu (vioară) şi d-na Filip (pian); Sonată; Cântec de leagăn; Dolly. 22:10: Doine şi cântece româneşti. D-ra Elena Petrov: Cine trece pe uliţă, de Kiriae; Unde aud cucul cântând, de Kiriae; Ionică de Kiriae; Cântec de leagăn de Brăiloiu; Ochi albaştri, de Caudella; Hai salcâm, de Mihaiil Vuilpescu; Cine aude a mea guriţă, de Brediceanu. Vai bădiţă dragi neaveni de Brediceanu. 22,30: Radio jurnal, Sport. 22,45: Concert nocturn al orchestrei Grigoraş Dinicu, transmis de la retaurantul „Continental ”. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele ştiri. RADIO-EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. 18:30: Muzică clasică (discuri): Arie din „Madame Butterfly” şi din „Boema” cântate de Perle Barty (soprană); Sânge vienez şi Freamăt de dimineaţă, valsuri de I. Strauss cântate de corul Operei din Berlin. Muzică românească (discuiii): Foae verde matestat şi Aseară pe vreme rea, cântate de Marin Tudor acompaniat de taraful Gorie Ionescu; Toată vara ţi-am zis Dodă şi Când eram în sat la mine, (doină şi joc) cântate de N. Iovită acompaniat de arch. bănăţeană Luţă Ioviţă; La fereastra cu zorele şi cuveteală, cântate de Mitică Creţu a commp. de arch. Naţională. 19: Informaţiuni universitare. 19,10: Conferinţă ştiinţifică. 19,30:Muzică distractivă (discuri) Uber de Wellen şi Donauwellen de Strauss cântate de Rosas. Maică ţi-am găsit o fată, tango cântat de R. Ionescu şi P. Dumitrescu şi Marusia, fox rusesc cântat de P. Alexandru. Mr. et Mrs. is the name şi Force for you cântate de Jack Payne cu orchestră. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 20: Concert variat. 21: Inf. 21,10: Plăci. 22,15: Concert de marşuri. 23: Meteor, Inf., Sport. 23,30: Concert nocturn. 23,45: Inf. locale. 24: Orchestră de dans. Varșovia, 1339 m. 224 kHz. 130 kw. — 20,20: Concert de orchestră. 21,45: Radiojurnal. 21,56: Inf. 22: Concert Chopin. 22,45: Quartet in sol minor (Fauré). 23,20: Audiție muzicală. 24: Muzică de dans pe plăci. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 20,30: Orchestră de țigani. 21,30: Seară de artiști. 22,40: Orchestră de jazz. 23,15: Recital de pian 24,10: Plăci. Stuttgart, 523 m. 574 kHz. 100 kw. — 21,45: Concert Schubert. 23: Ora. Info Meteor, Sport. 23,30: Berlin, Muzică de dans. 1: Concert nocturn pe plăci. Viena, 507 m. 592 kHz. 120 kw. — 20.35: Concert de abonament. 22.55: Orchestră de jazz. 23.10: Inf., Meteor, Programul pentru mâine. 28.20: Continuarea muzicii de dans. Praga, 470 m., 638 kHz. 120 kw.— 19.55: Plăci. 20: Ora, Inf., Meteor. 20.20: Muzică variată. 20,40: Brno. 23: Ora, Inf., Cronica zilei. Sport. 23.20: Concert de orchestră. Belgrad, 437 m. 686 kHz. 2,5 kw. — 20.30: Ora naţiunii. 20,50: Concert Orlov. 21,45: Plăci. 22: Ora veselă. 28: ştiri. 23.20: Concertul orchestrei radio. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20,45: Muzică variată. 20,49: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,05: Ora, Inf.. Radiojurnal. 2L40: Muzică variată. 22: Concert simfonic. 23,30: Muzică variată. 24: Radiojurnal. 0,30: Muzică de dana. Scrisori din Londra (Urmare «din pag. I-a) postul de ministru de externe. Vorbind, în Adunarea Ligii Naţiunilor, ministrul a spus că Marea Brtanie era gata să discute cu puterile mai puţin dăruitoare decât ea, problema accesului liber pentru toţi, la resursele de materii prime ale imperiului colonial britanic. Putem să destăinuim că acest pasaj din discursul dlui Hoare a fost inspirat de dorinţa de a se lua înaintea cererii germane pe care toţi o simţeau în aer, asupra retrocedării fostelor sale colonii dinainte de război. De atunci miniştrii Majestăţii Sale n’au făcut decfit să repete că problema coloniilor nu era topică. Declaraţia pe care a făcut-o sir Frederic Leith Ross închide ciclul declaraţiilor oficiale. Rezistenţa britanică a sporit de câtva timp, pentru motivul că germanii se laudă prea mult cu existenţa unei axe „Roma— Benin", in legăturile sale cu afacerile Europei, această faimoasă „axă" nu ne îngrijorează, căci cunoaştem natura extrem de fragilă a acestui aranjament. Totuş, în ce priveşte continentul negru, această axă nu ne este indiferentă. Prelungită spre Sud, dincolo de Mediterana, ea ajunge la Atlantic prin Camerun. Daică acesta devine din nou o colonie germană, Africa de Nord încetează de a fi practic impenetrabilă pentru o aviaţie care ar fi inamică înţelegerii anglo-franceză. Siguranţa vechiului drum imperial în jurul capului Bunei Speranţe n’ar mai exista atunci, iar dominionul sud-african pierde poziţia sa absolut sigură. Dacă germanii se reîntorc ca stăpâni coloniali în Africa, situaţia e rea; şi ea devine primejdioasă, dacă axa Roma— Berlin începe să funcţioneze. Prin urmare, prin crearea axei lor, germanii fac imposibilă o discuţie cu Marea Britanie, mai mut ca totdeauna şi fac deasemeni ca cererile lor coloniale să fie şi mai puţin acceptabile. Dar chiar dacă am admite posibilitatea unor concesii britanice, soluţia problemei n’ar fi uşoară, deoarece rezistenţa dominioanelor ar rămâne deplină. Dar diplomaţia germană a făcut ceva şi mai rău. După cum am arătat într’un articol precedent, ea s’a silit să creeze în Franţa cu mijloacele propagandei, un curent favorabil înapoierii câtorva teritorii coloniale Germaniei .La Londra, credem a şti că francezii n’au motive atât de puternice ca ale noastre, spre a rezista unei presupunen de acest fel. Ei nu, sunt siliţi să ţină seama de dovinioane şi structura imperiului lor este diferită de a imperiului britanic. Văleul din Londra, jocul diplomaţiei germane, pare a voi să obţină o promisiune sau chiar o jumătate de promisiune din partea Parisului, spre a o folosi apoi ca pârghie prin care să învingă rezistenţa britanică. Această constatare nu face decăt să sporească voinţa Londrei de a nu ceda în faţa unei operaţi care, se vede limpede, este un curat şantaj. Un fapt curios: această perzistenţă a germanilor de a ridica problema coloniilor poate servi la consolidarea înţelegerii dintre Marea Britanie şi Franţa. In cele din urmă, situaţia se prezintă în modul următor: partenerul Britaniei este foarte interesat de problema extra-europeană şi nu se interesează decât puţin de problema Europei centrale; la francezi, interesul este distribuit tocmai invers. Dar în acest caz, nu trebue să ne aşteptăm ca cei doi- parteneri să găsească pentru cele două probleme formula mijlocie a unei politici pe care s-o ducă de comun acord? In rezumat: principalele elemente care contribuie la rezistenţa britanică în faţa cererii germane sunt: 1) Atitudinea Camerei Comunelor care oglindeşte exact starea generală a opiniei publice. 2) Atitudinea de asemeni negativă a dominioanelor care taie calea oricărei concesii făcute germanilor. 3) Poziţia strategică mai ales din punctul de vedere al apărării căilor imperiului. 4) Iritarea produsă de activitatea Germaniei, cu scopul de a împărţi Europa în două tabere inamice. Şi totuşi firea britanică este atât de favorabilă compromisurilor, încât cu toate acestea Germania poate obţine cel puţin să fie ascultată în ce priveşte problema colonială cu condiţia irevocabilă de a dezarma, mai ales în sensul moral al cuvântului. Guvernul şi naţiunea britanică, spre a salva pacea, sunt gata oricând să consimtă la imense sacrificii. Dar Germania va consimţi să schimbe atitudinea de ameninţare pentru pacea europeană? Hitler singur poate răspunde acestei întrebări. In orice caz, dacă el nu dă o dovadă pipăibilă a spiritului său pacific, opinia publică a Marei Britanii va rămâne surdă la plângerile sale. Reînarmarea britanică este un fapt real. După ani întregi de apatie, opinia publică s’a emoţionat în sfârşit. In felul său, încet, ea se îndreaptă acum fără încetare spre realizarea dorinţei sale de a crea o apărare sărbitoare. Guvernul insistă asupra faptului că această reînarmare are drept pntă menţinerea păcii. Natural. Numai că ar fi util să adăugăm că menţinerea păcii este posibilă tocmai pentru că Marea Britanie pregăteşte o maşină de război formidabilă. AUGUR Artiştii noştri in străinătate Compatrioata noastră, d-na Stella Roman, a repurtat noui succese la începutul lunei acesteia, în opera „Walkiria” de Wagner, pe care o cântă la opera din Catania (Sicilia). Ziarele locale cuprind cronici elogioase despre felul în care a interpretat rolul Siglindei, din opera wagneriană citată. Iată ce scrie gazeta „II popolo di Sicilia“ din Catania, în numărul său din 3 Martie : „Figura suavă şi dureroasă a Siglindei a fost compusă cu graţie şi cu ardoare pasionată, cu o expresie adecvată şi cu un dramatism impresionant, de Stella Roman, a cărei voce frumoasă s’a relevat cu deosebire pasionată in duetul din primul act şi a cucerit sufletele şi aplauzele’ publicului“. Un alt ziar sicilian „La Gazzetta“ scria în aceeaşi zi : „O tânără cântăreaţă română, care interpreta pentru prima oară rolul Siglindei, a câştigat o măreaţă victorie, triumfând asupra dificultăţilor rolului, cu admirabilele sale mijloace vocale şi cu sensibilitatea delicată a sufletului său de artistă, care s’a relevat atât de luminos în exprimarea sentimentelor frăţeşti şi în aceea a sublimei clricepţiuni despre maternitatea lui Wagner“. D-na Stella Roman va da la 19 Martie, la radio din Torino, un mare concert simfonic Vocal de Bach, iar la începutul lunei Aprilie va pleca la Roma, unde va cânta, la Teatro Regale, timp de o lună, în cele trei opere pentru care a fost angajată : „Tosca“, „Francesca da Rimini“, „Regele Lear“. D-ra STELA ROMAN Grav accident de automobil Un copil călcat de automobilul „Salvării” Lugoj, 14 Martie Un grav accident de circulaţie s-a întâmplat Sâmbătă la ora 4 d. a., în centrul oraşului. Leon Barbu, elev în clasa I primară, în vârstă de 7 ani, fiul d-lui Barbu, funcţionar la d. Seviciu, notar public, se înapoia dela şcoală. In drum s’a întâlnit cu un cunoscut şi s’a urcat în căruţa acestuia. Copilul a mers cu căruţa până la restaurantul „Dacia“. El a coborât din căruţă, voind să se urce pe trotuar. In momentul acesta, dintr’o parte venea o trăsură, iar din direcţia opusă, cu mare viteză, o maşină a „Salvării“, care transporta la spital pe o ucenică de la „Tipografia naţională“. Elevul Barbu a fost lovit de maşină şi doborât. Roţile din faţă au trecut peste el, rănindu-l grav la faţă, corp şi picioare şi rupându-i o mână. Şoferul Dumitru Jelicea, care conducea maşina „Salvării“ a transportat imediat pe elev la spital, unde d-nii d-nn Iamandi şi Arsenie i-au dat toate îngrijrile necesare. Starea copilului este foarte gravă. Trebue să subliniem că în orașul nostru s-au înregistrat in ultimul timp numeroase accidente. Ar fi timpul ca serviciul circulaţiei să ia măsurile necesare pentru viitor şi să nu se mulţumească să rămână în pasivitatea de până acum. --------xcx 0 xc x------- Examenele de constructori P. T. T. Examenul de constructori P. T. T. a început în palatul Poştelor in faţa unei comisii formată din: d-nii ing. N. Dumitrescu, director P.T.T., preşedinte; ing. Măniciulescu Stelian, de la Telefoane; ing. insp. general V. Pâslaru; I. Păun, oficiiant superior; Al. Pepeteanu, cf. superior şi următorii chestori dela poştă: N. Marinescu, P. Niţulescu, N. Constantinescu 14, S. Timus, A. Coste- Eicu, D. Constantinescu, S. Voinea, S. Cluncinischi, I. Florescu, E. Veliscu şi Gh. Gheorghiu, iar N. Popescu, secretar. S’a dat aspiranţilor la gradul de constructori lucrările scrise, urmând a se da orarul şi partea practică pe teren. Sunt înscrişi 260 candidaţi, din cari 200 sunt de la telefoane iar restul de la poştă. Cititi „VESELIA“ Aniti al 54-lea Nr. 75 Miercuri 17 Martie 1937 Alfred de Mussel in bojdeuca lui Creangă (Urmare din pag. 3-a) motiv. Prefectul mi-a găsit nod în papură și mi-a făcut raport de destituire. De azi n’am nici casă, n’am nici masă ! Am venit să te rog să primești cufărul ăsta, unul l-am lăsat la Burlă, de acuma sunt liber ca păsările cerului, care n’au nici o grijă, caci bunul Dumnezeu se îndură de ele... Ochii poetului priveau în gol, încercuiţi subit de o melancolie sfâşietoare. Creangă, care aflase mai de mult că adversarii Junimiştilor îl vor înlocui pe Eminescu în postul de revizor al judeţelor 2) Poetul Alfred de Musset Iaşi şi Vaslui, din răzbunare politică, nu păru surprins de cele spuse de poet. Dânsul căută imediat să-i ridice moralul, insistând ca să primească să locuiască în bojdeucă. — După cum vezi, am rămas singur, şi de izbelişte prin vecini.... Băiatul, pe Costache, l-am vârât în şcoala militară, ca să-l strunească. Dar, toate ca toate, urâtul însă nu-i bun în casa omului. Ce ai zice, bădie Mihai, ca să-l împărţim prin din două?! Eminescu, după o scurtă reflexie cu sine însuşi, primi invitaţia lui Creangă, înduioşat de singurătatea care îl copleşise în propria lui bojdeucă. Din iunie 1876, până la plecarea poetului la Bucureşti, în toamna aceluiaş an, ca redactor la „Timpul“, Eminescu şi Creangă au dus o viaţă plină de peripeţii şi într’o completă armonie, cimentând astfel pentru totdeauna nobila lor prietenie. ★ Trecuseră mai multe săptămâni de când Eminescu ducea un trai lipsit de griji, ajutat de o binefăcătoare înfrăţie în bojdeuca dela Iaşi. Intr’un amurgit, pe la mijlocul lui Iulie, scoase din cufărul său un caiet cu tartaje verzi. — Astăseară vom sta de vorbă cu Alfred de Musset. — Cu cine, Mihai, întrebă Creangă, dornic de cultură, dar de o cultură aleasă, căci nu-i plăcea să asculte orice și pe oricine. — Vei face cunoştinţa unui mare prieten francez, pe care l-am pofftit la noi. — Ai dreptate, uitasem, de, prostul de mine, nu mă dumeream, ai spus-o tu de multe ori că dacă aduni un căuş de fantezie în buzunar, ţigări şi cafele, omul de spirit stă de vorbă şi cu Dumnezeu. Dar francezul tău ce treburi învârteşte ? — Visează, e poet. — Aşa, atunci uite bisacteaua cu tutun, cutia cu zahăr şi cafea, maşina de spirt. Şi, voe bună, eu îl aştept. Eminescu aprisese o ţigară şi tacticos mângâia ca niciodată caetul de pe masă. — Da de ce-l mângâi aşa de prietenește ? — Ii cer iertare că l-am ţinut închis în ladă, atâta vreme.... Creangă privi cu nedumerire foile îngălbenite pe care se zăria un scris mic şi nervos, cu ștersături multe. Aprinsese lampa de gaz, căruia îi făcuse un abatjour de carton. Lumina din odae, un fel de clar obscur, proiecta pe un perete silueta lui Eminescu care răsfoia manuscrisul. — Nu știu, Ionică, dacă ai auzit, căci de citit știu că n’ai citit, de poetul Alfred de Musset. Minunate poeme a scris dânsul. Hoinărind mai de mult pe malurile Rhinului, mi-a venit gustul să stau de vorbă cu dânsul, căci a fost poeitul iubitei celei adevărate. Iubeam şi eu. Am încercat să-i tălmăcesc „Nopţile“, acel şirag de evocări nobile, pline de tinereţe şi pasiune. Creangă, privindu-şi prietenul, pe loc se dumerise. Ştia că Eminescu fuge de banalitate, şi că dacă a crezut dânsul că în noaptea aceia de vară invitase în bojdeuca lui un oaspete, de preţ,apoi trebuia să fie răbdător , şi atent. Eminescu deschise caetul, apoi citi într’o frumoasă traducere personală următoarele versuri: Prieteni dragi când voi fi mort Plantaţi-mi o salcie ca tort, — Iubesc frunzişul, veşted cânt, Doresc ca umbra-i pe mormânt Uşoară, ca un fulg pribeag, Să-mi ţie strajă veac de veac!... — Romantică, bădie, dacă moartea poate fi romantică. — Moartea fizică nu, dar sufletul care ne părăseşte, da. Răsfoind caetul, citi mai departe, cu elan, versurile: „Odată, într’un amurg, stăm amândoi... Clavirul îşi tremura un tril sub mâna ei cea mică, pe obrazu-i inspirat apăruse trandafirul... Şi notele-i divine noi le ascultam cum pică. In sbor părea zefirul că-şi plânge simfonia arpegiind spasmodic pe harfa-i de trestii un cântec de seară. O, ce sfântă-i poezia ce leagă între noi farmecul nopţii aceştia“. — Nu te supăra că citesc la întâmplare diferite inspiraţii ale poetului Vei înţelege mai bine „Noaptea de Decembrie“. — Ce zici, de acest fermecător acord : „Ia lira ta poete şi dă-mi o sărutare, căci florile în grădină simt mugurii crescând. O, vine primăvara şi vântul cald dogoare, — ciobanul aurora cu dragoste aşteptând. S’a întogat natura, eterna sărbătoare.... Ia lira ta poete şi dă-mi o sărutare“. — Măreaţă, bădie! Eu cred că în limba franceză, fermecătoare ca un fagure de miere, Musset e plin de gingăşie. Tălmăcindu-l aşa de frumos Mihai, m’am hotărît să învăţ şi eu limba lui. Din clipa aceia, povestitorul a început să se gândească serios ca să înveţe franţuzeşte, — şi hotărît cum era, a învăţat, sunt dovezi interesante, necunoscute încă. — Acest liric, continuă Eminescu, are o extraordinară putere de evocare. In „Noaptea de Decembrie" îşi descrie propria lui viaţă. Intr’o seară, Musset se zăreşte ca ,printr’un vis închis în clasa unde învăţa ca şcolar. Cineva se apropie de dânsul. Un copil sărăcuţ şi îmbrăcat în haină cernite. Privindu-l, îi semăna ca un frate. A stat lângă mine, adaogă poetul, m’a privit c’un surâs amar şi apoi a căzut pe gânduri. Peste un timp îndelungat l-am întâlnit din nou într’o pădure. L’am privit, iar el având în mână o lăută şi în alta o creangă de mirt, m’a salutat zâmbind cu bunătate şi prietenie. După mai mulţi ani l-am întâlnit, ca, un banchet. Voind să închin, paharul s’a spart şi dânsul a dispărut. înfricoşat am plecat în lume... L-am întâlnit iarăşi. O mare nelinişte cuprinsese sufletul meu, căci nu puteam să înţeleg ce vrea de la mine. Hotărît, l-am întrebat: „De unde vii şi cine eşti umbră a tinereţii, Tu, pelerin din alte vremi, ce ai stat, în calea vieţii. Mărturiseşte-mi fără teamă, de ce mi-ai apăru în drum, — figură tulburătoare, suflet stins, viziune, fum... Portret pierdut în port cernit, ce vrei de la mine ? Nu pot trăi sub cer albastru, fără să te privesc pe tine ! Eşti frate, gând, iubire, duh, un astru stins, — ce mi-ai adus cu prisosinţă durere, lacrămi, plâns... Prietene, tatăl meu domneşte larg în lume, nu-s înger păzitor, eu sunt fără nume; destinul îl privesc prin poarta prieteniei, aştept pe om şi cine, chiar drumul fanteziei nu mi-e necunoscut, dar nu sunt Dumnezeu, nici diavol şi nici om, sunt eu! Doresc să-ţi fiu tovarăş, temut sau iubit, căci a ta durere m’a deşteptat subit. Te voi urma ca umbra care în lumini se stinge... Dar mâna ta poete, eu nu o pot atinge. Vreau să-ţi arăt că ’n lume domneşte şi dreptatea. Prietene ! te uită bine, nu vezi, eu sunt singurătatea!“ Eminescu părea extenuat. Creangă îi privi chipul transfigurat. — Bădie, Musset a devenit fratele nostru. Haide, în noaptea asta liniştită vom dormi în cerdac. Vom privi cerul plin de stele şi poate vom visa... Doamne, ce putere sălăşlueşte în antă că prin ea se înfrăţesc aşa de puternic sufletele. — M’am întrebat şi eu, Ionică, dar răspunsul ni-l va da misterul acestei nopţi de vară. Dealurile Ciricului şi ale Aroneanului păreau poleite de razele lunei. Peste tot domnea armonia neîntinatei prietenii. OCTAV MINAR 1) Bojdeuca lui Creangă de la Iaşi Odaia locuită de Eminescu, in fiind patul, unde poetul sta cu prietenul său ceasuri întregi de vorbă, fumând și bând cafele. Dela Uniunea avocaţilor din România Consiliul de disciplină al baroului Ilfov, în şedinţa dela 10 Martie, având în cercetare reclamaţiunea Uniunii avocaţilor împotriva d-lor stagiari cari nu s’au prezentat spre a activa în comisiunea pentru controlul timbrelor de pledoarie, a pronunţat următoarele pedepse : d-nii Marinescu Ana, Schileru Aristică, Cătuneanu Alexandrina, Râdulescu George, StănescuEm. Ionel, Belein Corneliu, Rusănescu Valeria, Regală Caian, Ceaivlovschi Ma a rie Alice, Roşea Petre, Apostoleanu Vasile, Bianu Victor, Caletianu Gh., Nenişor Gheorghe, Bulancea Niculae, Berdea N. Niculae, Staicu Ioan, Scărlătescu Alex., Motaacea Niculae, Oprescu Constantin, Stratilescu Maria, Lascar Mihail, Rădulescu Tr. Constantin au fost condamnaţi la plata amenzii de lei 500 plus 500 lei cheltuieli de judecată, iar Creţin Golda şi Ceaicovschi Maria la plata amenzii de lei 900 plus 500 cheltueli de judecată.