Universul, iunie 1937 (Anul 54, nr. 148-162)
1937-06-10 / nr. 157
"N-ste SCWfrRK Dfi aceasta ap^-nevoie tenu! Bv. Cremele Scherk menţin frumuseţea naturală a tenului Dv. şi îi dau fericita senzaţie a îngrijirei cultivate, de care aveţi nevoie pentru succesul Dv. O Crema Trisena - crema de zi dă tenului tonalitatea delicată şi mată. Ea apară porii, formând o bază ideală pentru pudră • Iar pentru tratamentul de seară, Cold Cream Scherk, din ceară curată de albine şi uleiuri fine, curăţă hrăneşte şi întăreşte epiderme • Cine apreciază o cură eficace’ de înfrumuseţare, va alege cremele Scherk .... Cremele Scherk se vând în borcane . Lei 93 și 123 - în tuburi a Lei 47 și 67. Eg-Gii dressing Eg-Gii pâmâtaf Eg-Gii creion Eg-Gii perii de cauciuc şi de sârmă Restaurant SPLENDID-PARC GRADINA TERASA Prețuri JJ ^ JljJ Orchestra: g convenabile ^ssssEsmssBrnssssst Frații OU,HitrGSCU 2 Str. Ştirbey Vodă 4 Numai săpftămâi tar aceasta mai puteţi beneficia de toate CADOURILE oferite de Soc. „FRANCO-ROMÂNĂ” Trimiţând acum direct acestei Societăţi — Bucureşti, Calea Griviţei 23, — lei 160, pentru două asigurări noi de câte 20.000 lei, complet achitate pe Iunie 1937, veţi primi: " . .... 1) O poliţă de asigurare de 20.000 lei, cu 9 numere pentru" tragerile lunare de lei 20.000, lei 4.000, lei 2.000 şi lei 500. La această poliţă se acordă chiar de la prima rată: Un FRUMOS PORTOFEL-POTCOAVA din fabricile marelui industriaş român Mociorniţa, Bucureşti, Apele Minerale 3, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: O CASSETA DE BANI „FICHET“. 2) O poliţă de asigurare de lei 20.000, cu 9 numere pentru tragerile lunare de 20.000 lei, 4.000 lei şi 2.000 lei. La această poliţă se acordă la achitarea ratei a 4-a lunare : ŞASE LINGURIŢE DE CAFEA AURITE CIZELATE într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare : UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase. N.B. __ Pentru lunile următoare veţi trimite numai lei 152 pentru ambele poliţe, începând de la 1 Iulie 1937. Grăbiţi-vă căci la 15 Iunie are loc tragerea Adunarea generală a agenţilor veterinari In sala federaţiei salariaţilor publici, str. Aristide Brianda 20, s’a ţinut adunarea generală anuală a agenţilor veterinari. D. I. Ciocănea, preşedintele asociaţiei arată scopul adunării, declarând şedinţa deschisă. D. inspector general sanitar veterinar Ştefan Bosie arată importanţa agenţilor veterinari ca factor social, şi scoate în evidenţă situaţia critică creiată acestor funcţionari, îndemnând adunarea la acţiune energică pentru îmbunătăţirea situaţiei. D. C. Dragomir, vice-preşedinte, citeşte raportul asupra activităţii comitetului de conducere, pe 1936. D. V. Petrache-Caracal citeşte raportul comisiei cenzorilor pe care adunarea îl aprobă, dând descărcare de gestiunea comitetului, pe anul 1930 D. I. Bărbulescu-Bazaic arata cum ar trebui organizat acest corp spre a putea fi de un folos real interesului obştesc, potrivit nevoilor de azi, D. N. Dumitru-Ploeşti schiţează situaţia tristă a agenţilor veterinari, făcând apel la solidaritate. In acelaş sens mai vorbesc d-nii Barbu Cârlig-Buzău, D. Bărbulescu Bolentin, V. 33 e fa.ii şi D. Petre Gologan.Bazargic, expune situaţia mizeră a agenţilor veterinari din jud. Caliacra. cari n’au primit salariul pe trei luni. Mai arată că nu li se respectă drepturile de gradaţii ce li se cuvin. Asemeni d. I. Necşulescu, pentru agenţii veterinari din Vlaşca. S’a procedat apoi la alegerea de noul membri în comitet, in persoana d.lor: Stoian Toma, ştefan Dreancă, Mărgineanu- Bucureşti, M. Niculeac-Roman şi Gh. Picioroagă Vaslui; cenzori activi, d-nii Vasile Petrache-Caracal, Petre Gologan-Caliacra şi I. Tutuianu.Bucureşti; supleanţi, d-nii: Gh. Gaspar- Bucureşti, Sandu Albu-Medgidia şi V. M. Bejan.Galaţi; casier general, M Pasăre. Adunarea mulţumeşte d-lui Stancu Brădişteanu preşedintele federaţiei salariaţilor publici din România, pentru sprijinul efectiv acordat, în toate ocaziunile, acestui personal. »..»...JW-A--A--A»A. -A. A- N „VESELIA“ de JOI IO IUNIE Preparative de voiaj în veşnicie. — O poveste cu un ţigan şi un dirijabil german. — Se caută o doică bărbat. — Râsul, motiv de divorţ. — Unde eşti tu Solomoane ! — Cartea VESELIEI . Ce să mâncăm ? — Ridendo câştigat Morit. — Reci şi calde. — Ecouri. — Intre Corsa şi Capsa. — Piticaru şi Lalla. — IANOŞ REVIZIONISTUL (urmare). — „Luna Bucureştilor“. — Ce se vede la „Luna Bucureştilor“. —Teapa, de Cami. — Cutia cu scrisori (Convorbiri cu cititorii. Răspunsurile). — Ghetele noui, de Pietro Solari. — O afacere americană. — Radio „Veselia“. — O vizită la Academia de muzică. — 5 LEI 16 PAGINF» UNIVERSUL Gedenden* MIERCURI, 9 IUNIE Ortodox : Cuv. Păr. Ciril Patriarhul Alexandriei (1 444). Catolic : Sf. Pelagia. Protestant: Gebhard. Evreesc : 29 Sivan 5697. Mahomedan: 29 Rebi-el-Aver 1356.& Răsăritul soarelui 4.35 ; apusul 19.56. MIERCURI, 9 IUNIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 384,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 Kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Jasmine, de Billy Mayerl şi Dulci nimicuri, de Rettemberg (pian: Bily Mayerl). Potpuriu de şlagăre de Dostal. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz. Cei 4 Strauss (discuri); Uvertură la opereta „Liliacul", de Joh. Strauss (filam, din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Rândunelele satului, vals de Josef Strauss (filam. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Potpuriu din „Farmecul unui vals", de Oskar Strauss; Selecţiuni din „Voevodul ţiganilor", de Johann Strauss (voce: Anita Gura şi Peter Andres); Suită din „Cavalerul rozelor", de Richard Strauss (filam. din Viena, dirij. de Karl Alwin). 14:10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi externe. 14:30: Muzică distractivă (discuri) : Dans şi cântec popular spaniol (voce: Maria Basca); Două cântece, de Hill; Potpuriu de valsuri, de John Strauss; Fox de Gordon şi Fox de Kuhn. 15: Ultimele ştiri. 18. Fantasticul în muzică (discuri) : Uvertură la „Oberon“, de Weber (orch. simt din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Scherzo din „Visul unei nopţi de vară", de Mendelsohn (orch. simf. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Mefisto, vals No. 1 de Liszt (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Ucenicul vrăjitor, de Paul Dukas (orch. Conservatorului, dirij. de Phillipe Gaubert); Baba Yaga din „Tablouri dintr’o expoziţie", de Mussorgsky (orch. simf. din Boston dirij. de Serge Kussevitsky); Sirenele din „Nocturnele“, de Debussy (orch. simf. Gramofon, dirij. de Coppola); Scena fetelor, flori din „Parsifal" de Wagner (orch. festivalurilor din Bayreuth, dirij. de Karl Muck). 19. Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de intermedii şi intermedii muzicale. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski: Intermezzo din „Chemarea munţilor“, de D’Albert; Intermezzo din opere „Prietenul Fritz", de Mascani; Preludiu la „Hansel şi Grotei", de Humperdinck; Preludiu la opera „Petru Rareş", de Caudella; Preludiu la act. 3 din „Maeştrii cântăreţi“, de Wagner; Interludii din opera „Jeah Michel", de Dupui şi Introducere’ireperă* „Fausti, de Gounod; Intermezzo şi Fantazie din „Cavaleria rusticană“, de Mas 20,10: Actualităţi italiene, de prof. Alexandru Marcu. 20,25: Muzică de Chopin (discuri) ; Nocturnă în mi bemol (pian: Mark Hambourg); Douăzeci şi patru de preludii (pian: Alfred Cortot); Vals în labemol major (pian: Arthur Rubinstein). 21,15: 25 de ani de la moartea lui Caragiale, de Octavian Goga. RADIO-ROMANIA 21.35-22.10: Muzică distractivă și românească (discuri): Fox de Ash: la mă’n inimioara ta, de Adalbert şi Ne-a surprins luna, de Vogel (voce: Cristian Vasile; Vecinico, vecinico, de Popescu-Poppu (voce: Ion Luican); Mi-ai furat inima, de Max Halm (voce: Titi Botez); Dă-mi o fotografie, de Vasilescu (voce: Virginica Popescu); și Ninge, de Vasilescu; Plouă, de Stroe și Vasilache (cântate de autori); Două foxtroturi, de Dubin. RADIO-BUCUREŞTI 21:35: Concert de pian. Alexandru Demetriad: Chopin: a) Noc- I turnă în fa major; b) Două mazurci (No. 13 şi 40); c) Poloneză în do minor; Scriabin; a) Dorinţă; b) Desmierdarea dansului; Răsfrângeri in apă de Debussy. RADIO-ROMANIA şi RADIOBUCUREŞTI 22,10: D-ra Lisette Dima (canto): Veniţi să vedeţi puişorul meu, cântec de leagăn de Respighi; Pasărea în pădure, de Taubert; Arie din „Rigoletto", de Verdi; Voci de primăvară, vals de Joh. Strauss. 22,30: Sport, Radio-jurnal. 22,45: Concert de noapte al orchestrei de salon Radio, dirij. de D. Teodora; Fantazie din opera „Carmen“, de Bizet; Serenadă bolero, de Margutti; Cântec de leagăn slav, de Neruda; Vals de Kreme; Fox de Mireille; Mă gândesc la tine, tango de Smidseder; Flori din câmpul Raiului, potpuriu de Paschill; In Prater, lied de Stolz, Viena, oraşul visurilor mele, de Sieczinski: Micule, e ora să faci nani, de Wayne. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. RADIO-EXPERIMENTAL Institutul Electrotechnic 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. 21: Muzică variată: Allegro vivace de Mozart şi Largo essai op. 74 in G-moli de Jos. Haydn, Gavotte de Grossea şi Menuett de Boccherini. 21,15: Muzică românească: Frusina şi Ciobănaşul, cântate de Aurel Alexandrescu; La Tismana intr’o grădină (cântec popular) şi Căsuţa noastră, cântate de P. Alexandrescu cu arch. Vasile Julea. 21,40: Conferinţă ştiinţifică. 22: Muzică distractivă: Lângă tine, slow-fox şi Am adormit in zori, plângând, tango, cântate de Constantinescu; Ma fleur du Désert, slow-fox şi J’aime ton sourire, slow-fox, cântate de Mr. H. Alberty; Cest süffisant pour des amants slow-fox si Mon amour, quand je danse avec toi, cântate de Mr. H. Aiberty. * Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 17: Concert de după amiază. 19: Plăci. 20: Concert de orchestră. 21,10: Concert Beethoven. 21,40: Concert de muzică militară. 23,30: Concert nocturn. 24: Plăci. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 17,15: Concert de orchestră. 18: Concert de soliști. 19,15: Plăci. 20: Plăci. 21: Concert de muzică I uşoară. 22: Concert Chopin. 22,45: I Humoresc. 23: Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18: Orchestră de jazz. 19,30: Plăci. 20,10: Orchestră de ţigani. 21,30: Orchestră de salon. 23: Recital de vioară. 0,10: Orchestră de ţigani. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 17,05: Concert de plăci. 18,30: Concert din operele compozitorilor austriaci contimporani. 20,25: Concert de orchestră. 21,45: Film muzical. 22,40: Recital de canto. 23,20: Reportaj cu plăci. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,30: „Povestea vulpei“, operă de Jancek. 23,20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20: (Napoli) Muzică variată. 20: (Roma) Muzică variată. 20,52: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,40: Muzică variată. 22: „L’incoronazione di Foppea“, operă de Monteverdi. După operă muzică de dans. Berlin, 357 m. 841 kHz. 100 kw. — 19: Concert de orchestră. 21,10: Concert de muzică de balet. 22: Concert Liszt. 23,30: Muzică de dans. JOI, 10 IUNIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 7:30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură la „Blonzi“ de Wagner. Marş din „Tannhäuser“ de Wagner. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 0,55: I. Clopote. II. Transmisia serviciului religios de la Sf. Patriarhie. 13: Ora, Culturale, Sport. Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz. Muzică variată (discuri). Uvertură la „Coriolan“, de Beethoven (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Marş funebru din „Amurgul zeilor“, de Wagner (orch. simf. dirij. de Bruno Walter); Sergentul, de Caudella (voce: Alex. Lupescul; Marte din suita „Planetele", de Holst (orch. simf. dirij. de Albert Coates); Uvertura „1812“, de Ceaikowsky (orch. New Queen’s hall dirij. de Henry Wood). 14,10: Radio-jurnal, Ora, Mersul vremii, Știri interne şi externe. 14,25: Continuar aa concertului (discuri); Uvertură solemnă into major, de Smetana (orch. Radio, dirij. de Irak); Cortegiul nobililor din „Mlada", de Rimsky Korsakoff (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Poema română, de George Enescu (arch. filarm. din Bucureşti, dirij. de George Georgescu); Marş omagial, de Wagner (arch. simf. din Londra, dirij. de Siegfried Wagner). 15. Ultimele ştiri. 16,45: ORA COPIILOR: „O şezătoare la Băneasa", scenariu radiofonic de Gh. Talaz, exec. de 10. primară de fete din Băneasa. Cuvânt introductiv de d-na directoare Ecaterina Talaz. Cor pe 4 voci, cond. de d-na Agricola Cornea. Corul pe două voci al cl. I-a, cond. de d-na Maria Efrem. 18. Concert de muzică românească. Orchestra Jean Sibiceanul (canto: Cristian Vasile); Marş naţional aranjat de Jean Sibireanu: Romanţe şi Arii naţionale; Acolo unde cresc portocalii, vals de Joh. Strauss; Un şal, o floare şi un tango, tango de I. Vasilescu; Amapola, carioca de Drustanul; Un tango de adio, de Claude Romano; Arii raţionale: Humorescu şi Viceul Rosmarin, de F. Kremor; Domniţei mele, tango de Jenică Amaa; Hora lui Sibireanu. 19: Ora, Mersul vremii, Actualităţi. 19,10: Continuarea concertului! Se face ziuă, cântec românesc de Popescu-Poppu; Două hore din Ialomiţa; Ghiceşte ce aşi vrea sil-di spun, tango de I. Vasilescu; şi Tot te iubesc, tango de Theodor Sibiceanu, Hora de la Hârlău. 19.30: Corul liceului de fete „Aurel Vlaicu“ din Bucureşti, cond. de d-na Elena Brătulescu: închinare eroilor, de Danielescu; Să crezi în Dumnezeu, de Danielescu; Cioara, de Oancea (solistă: eleva Paun Mary, cl. III A); Solz de peşte, cântec din Jud. Neamţ (solo, eleva Popescu Valentina cl. VI); Păstoraşul, cântec vechi (soliste: Georgeta Cimpoia şi Ileana Dumitrescu din cl. VI); Noapte de vară, de Mozart; Deşteptarea păsărilor de Mozart. 20.05: Recital de poezie. 20.30: Patimile după evanghelistul Matei. Oratoriu de J. S. Bach, transmisie de la Biserica Neagră din Braşov. Solişti: Rosi Baumann-Rădulescu, (sopran), Madi Fabriţius (alto), Aurel Alexandrescu (tenor-evanghelist), dr. Alfred Witting (bas, Christos), Alfred Schmidt (bas, Pilat), d-na Mareş (clavecin). Conducerea muzicală: prof. Victor Bickerich. 23. Sport, Radio-jurnal 23,15. Concert de noapte (discuri): Cavalcada şi corul Walkiriilor, din „Walkyria“ de R. Wagner (arch. Operei din Bayreuth, dirij. de Siegfried Wagner); Chemarea lui Hagen din act. II, din „Amurgul zeilor“ de R. Wagner (voce: Adresei cu corul şi orchestra Operei de stat din Berlin); Uvertură din „Maeştrii cântăreţi din Nürenberg“ de R. Wagner (exec. de orch. Filarmonica din Berlin, dirij. de Raveonann). 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 17: Concert de după amiază. 19: Muzică variată. 20: Muzică de dans. 21,20: „Feuersnot“ operă de Strauss. 23,30: Muzică de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 17,15: Concert vocal. ÎS: Orchestră de salon. 20: Teatru radiofonic. 21: Concert simfonic. 22,45: Humoresc. 23: Caleidoscop muzical. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18: Orchestră de țigani. 19,30: Recital de pian. 20,15: Plăci. 21,15: Teatru radiofonic. 22,40: Orchestră de Jazz. 23,45: Concert de orchestră. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 18,25: Concert vocal. 20,25: „Inelul Nibelungilor", operă de Wagner. 23,20: Concert de orchestră. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 17,10: Bratislava. 18,15: Recital de canto. 20,25: Kosice. 21,10: Teatru radiofonic. 21,05: Concert de orchestră. 22,55: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20: Muzică variată. 20,53: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,40: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 23,15: Varietăţi. 0,30: Muzică de dans. Berlin, 357 m. 841 kHz. 100 kw. — 18: Concert de muzică din Italia. 19: Muzică militară. 20,20: Seară de dans. 23,30: Stuttgart. Muzică de dans. --------«03? » XOX—----ESTE DATORIA FIECĂREI FEMEI să-şi asigure, prin luarea in fiecare zi a unei mici cantităţi de apă naturală purgativă ..FRANCISC IOSIF” un scaun regulat. Recomandat de medici. 5015 ---------xoxoxox-------- Reuniunea profesorilor din misiunea universitară franceză Masa de la institutul francez D. prof. Alphonse Dupront, directorul Institutului francez de înalte studii în România, a oferit Luni seară în saloanele institutului, o masă profesorilor din misiunea universitară franceză, masă cărei, de altfel, a devenit tradiţională. In afară de membrii misiunii, au fost invitaţi şi au participat şi d-nii: Jean Paul Boncour, consilier al legaţiei Franţei, C. Kiriţescu, secretar general al educaţiei naţionale; prof. Gh. Ţiţeica, preşedintele asoc. Amicii gândirii şi artei franceze; prof. Gh. Drouhet; prof. Gh. Oprescu, I. Bratu, director în ministerul educaţiei naţionale; doamnele prof. Eleutherinde, Frollo, d-na şi d. Mircea Vulcănescu, d-na Wilké, d-nii prof. Lefteriu, N. Condeescu, Ficheux, etc. La şampanie, d. prof. A. DUPRONT, directorul Institutului francez, luând cel întâi cuvântul, a adus omagii d-lui dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale, pentru înţelegerea pe care întotdeauna a arătat-o misiunii franceze şi a subliniat ospitalitatea nedesminţită a poporului român. D-sa a mulţumit deasemeni, d-lui ministru al Franţei şi colaboratorilor d-sale, pentru Interesul ce-l poartă misiunii. Şi a ţinut să remarce că dr. P. Boncour, consilierul legaţiei, a sprijinit cooperaţia intelectuală franco-română, chiar înainte de a fi acreditat în România. Cu tot valul ameninţător ce apare în Europa, pentru viaţa spirituală înaltă, sperăm totuşi că aceasta nu va fi supusă politicei trecătoare şi că un climat intelectual superior va domina Întotdeauna. Dvs., cam activaţi în diferite colţuri ale ţării româneşti, cu modestie, dar cu statornic spirit al datoriei, ştiţi că în primul rând, cooperaţie intelectuală înseamnă respectul ordinei. Sunteţi aici, soli ai spiritului francez şi depuneţi o activitate pentru care vă aduc omagii. D-sa felicită apoi, pe d. Bratu, directorul învăţământului secundar, recent numit ofiţer al Legiunii de onoare. D. JEAN PAUL BONCOUR a subliniat legătura între spiritul francez şi cel român, sprijinită acum pe ideea de pace, care domină toată colaborarea Intelectuală între cele două naţiuni. D-sa a remis apoi diploma de ofiţer al Legiunii de onoare, d-lui Bratu. D. prof. I. BRATU a mulţumit pentru cinstea ce i se face, subliniind totdeodată, temeinicia legăturilor culturale franco-române. D. DEMENTHOY, preşedintele Asociaţiei amicale a profesorilor din misiunea franceza, a arătat că prietenia românofranceză, departe de a fi unilaterală, se bazează pe puternice legături în sânul celor două popoare. . Aici, noi ne străduim să învăţăm pe elevii dvs. tot ce cultura noastră a produs mai frumos. Şi ne bucurăm din partea tineretului dv. de o înţelegere demnă de a nu fi uitată. Acest popor a suferit cu stoicism, uneori retras in munţi, asprimile veacurilor, pentru a se Înălţa acum la viaţa care ii era destinată şi a tinde spre viitorul de care s’a făcut vrednic. Tineretul dvs. este chezăşia lui. Acest tineret are un dinamism pe care e bine să-l cunoaştem mai de aproape, împreună şi paralel, noi trebue să lucrăm pentru viitorul comun al celor două culturi ale noastre. D-na prof. FROLLO a mulţumit apoi vorbitorilor francezi, pentru frumoasele cuvinte pe cari le-au avut pentru neamul şi cultura românească Reuniunea s-a terminat la miezul nopţii. Sinuciderea din Buzău Buzău, 7 Iunie Croitorul Ion Ion Georgescu, din str. Cuza Vodă, care suferea de o boală incurabilă, și-a pus capăt ziletar, sânzurându-se, la domiciliul său. Congresul internaţional de medicină militară Ziua V-a Membrii străini ai congresului internaţional de medicină şi farmacie militară au vizitat Unii p© grupuri, toate instituţiunile spitaliceşti din Capitală, clinicile facultăţii de medicină, laboratoriile facultăţii de farmacie, institutul Cantacuzino de seruri şi vaccinuri, institutul Babeş, etc. Parte dintre Congresişti au asistat dimineaţa la şedinţa de deschidere a congresului naţional de balneologie ce s’a făcut In sula Dalles şi despre care relatăm în altă parte a ziarului. La ora 1 a fost un dejun la legaţia germană, la care au fost invitaţi membrii comitetului român şi delegaţii armatei germane la congres. După amiază, la ora 4, congresiştii au participat la parada militară ce s’a făcut în onoarea d-lui Moscicki, preşedintele republicei polone, iar la 6 luni„ la recepţia oferită la Colonade, de membrii delegaţiei Statelor Unite ale Americii. Seara, congresiştii au fost invitaţii Societăţii naţionale de hidrologie şi climatologie medicală, la hanul românesc din expoziţie-târg- Anul al 54-lea Nr. 157 Joi 10 Iunie 1937 HITLERISM (Urmare din pag. I-a) evreesc în luptă cu naţionalismul ţărilor creştine găsea sprijin pretutindeni. Dacă un popor creştin, bunăoară noi, am fi nesocotit drepturile unui număr de străini aparţinând altei ţări creştine, ne-am fi lovit de protestarea ţărei căreia aparţineau şi poate ne-am fi atras şi desaprobarea a câtorva organe din presa vreunei ţări din apus. Dacă însă am fi îndrăsnit să ne atingem, nu de drepturile ci de privilegiile evreilor, majoritatea presei din lumea întreagă fiind în mâna evreilor, din toate ţările ne-ar fi venit proteste, ameninţări şi blesteme. Sunetul unei palme administrate unui evreu răsună in toată lumea, — se răspândeşte cu o iuţeală uimitoare, — peste cinci ceasuri apar proteste în ziarele din Ohio. Ei bine, hitlerismul a adus o grozavă lovitură alianţei universale israelite. Pretenţiile evreilor nu mai pot fi sprijinite în toate *.îrile. In caz de conflict de interese între evrei şi noi, ei nu se mai pot bizui pe presa din Germania, spre a sădi în sufletul germanilor simpatie pentru ei şi a-i determina la atitudini defavorabile nouă, cum au reuşit s’o facă în trecut. Pentru această sdruncinare şi reducere adusă atotputerniciei alianţei universale israelite s’ar cuveni ca toate ţările creştine să poarte recunoştinţă Germaniei. Iată pentruce mi-ar fi foarte uşor să fac apologia hitlerismului şi pentruce găsesc lipsită de orice temei raţional pornirea împotriva lui din partea oricărui român conştient de interesele neamului său. Şi acum, dragul meu, apostrofa dumitale şi zâmbetul ce o însoţea mă silesc să-ţi reamintesc unele lucruri pe care se pare că le-ai uitat. Eu nu mă hotărăsc să afirm şi mai ales să scriu ceva, decât după foarte matură chibzuinţă, după îndelungată reflectare, asupra sensului cuvintelor şi conţinutului noţiunilor pe care le întrebuinţez în vorbire şi în scris. Această migăloasă reflectare explică pentru ce sunt cel mai infectind dintre toţi scriitorii. Pe urmă eu am obiceiul să-mi dau din când în când gândurile la trior, pentru -mi elimina din minte nepotrivirile şi contrazicerile, — fiindcă nimic nu-mi pricinueşte o mai neplăcută surprindere, nimic nu-mi pare mai pricinuitor de babilonie, decât nepăsarea şi care chiar unii oameni inteligenţi îngăduie să le convieţuiască în minte idei diametral contradictorii. In sfârşit parcă ai fi uitat că activitatea mea ziaristică e cu o desăvârşire dezinteresată Nu sunt plătit de nimeni ca să scriu şi, făcând-o, nu urmăresc nici dobândirea puterei, nici a notorietăţei, mulţumindu-mă cu cea câştigată până acum. Scriu din meteahna de a împărtăşi şi altora emoţiile şi gândurile mele şi departe de a sili sau de a pretinde ca cei ce mă citesc să împărtăşească credinţele mele, sunt gata să mi le amendez şi chiar să le schimb, dacă cineva de bună credinţă îmi dovedeşte netemeinicia lor. Bineînţeles însă că nu pot fi convins decât prin argumente serioase şi întemeiate, că nu pot fi uşor păcălit nici de cel mai talentat dialectician. Cu atât mai puţin nu pot fi înşelat cu formule goale ca „sfintele drepturi ale omului”, — „sacrele principii umanitare pentru care s’a vărsat atâta sânge”, — „marile democraţii din apus”, — şi tot răsuflatul repertoriu de flaşnetă, cu care o anumită presă reuşeşte încă să surprindă şi să înşele buna credinţă şi naivitatea mulţimei vecinie păcălită. I. AL. BRATESCU-VOINEŞTI Adunarea generală a asociaţiei solidare a pensionarilor publici Asociaţia solidară a pensionarilor publici din România a ţinut adunarea generală anuală în zilele de 6 şi 7 iunie, în sala de festivităţi din palatul soc. funcţionarilor publici, piaţa Victoriei, cu următoarea ordine de zi. In ziua de 6 iunie, preşedinţii de filiale din întreaga ţară, reprezentând un număr de 70 de organizaţiuni, au format marele consiliu şi au discutat: 1. Caracterul de organ politic profesional al Asociaţiei solidare a pensionarilor publici, caracter care faţă de acela al altor grupări sociale se află încă nerezolvat. 2. Mijlocul de propagare „Buletinul” raportor general inten- tant Mihail Neda. 3. Diverse comunicări şi propuneri în sensul bunului mers al Asociaţiei şi în interesul susţinerii drepturilor pensionarilor şi ameliorarea situaţiei lor, la care au luat cuvântul d-nii: col. Bojânescu (R. Vâlcea), Madarjac (Galaţi), ing. Calotescu (Craiova), N. C. Unteanu (Bucureşti), Sava Ariton (Bacău), G. Negulescu (Focşani), Copăceanu (Lugoj), Eugen Pârvu (Bucureşti), Eugen Craioveanu (comisarul guvernului), Maior Costandache (Iaşi), Iosifescu (P.T.T. Bucureşti) şi Ştefan Enescu (Bucureşti). ŞEDINŢA DE ERI D. N. C. SCHINA, preşedintele suprem al Asociaţiei, asistat de d. Hie B. Cosmulescu, preşedintele activ, şi Nic. C. Unteanu, secretar, deschizând şedinţa, salută pe cei 70 preşedinţi de filiale din întreaga ţară, cum şi pe preşedintele Federaţiei „Frontul funcţionarilor”, d. Stancu Brădişteanu, mulţumind tuturor că au venit în număr aşa de mare. D-sa înfăţişează problema pensionarilor pe toate laturile ei, luptele duse de aproape 20 ani pentru apărarea şi obţinerea drepturilor pensionăreşti de toate categoriile, deciziunile Curţii de casaţie prin care se stabileşte odată pentru totdeauna că: „pensia este un drept câştigat” şi preconizează măsuri de luat în vederea anulării jurnalului consiliului de miniştri din 1932, prin care s’au redus toate pensiile cu aproape 50 la sută. Mai departe, expune stadiul în care se află proectul de lege pentru înfiinţarea Casei de credit a pensionarilor, discuţiunile urmate în comisiunea parlamentară, înfiinţată adhoc şi convorbirile d-sale cu d. Mircea Cancicov, care cu o deosebită solicitudine, doreşte să ia fiinţă această cassă, prin decret-lege pentru Înlesnirea în parte a traiului pensionarilor. D. ministru doreşte să cunoască părerile massei pensionarilor în privinţa cotizaţiei obligatorii de 1% întrucât a primit 2— 3 proteste din judeţe. Adunarea decide ca hotărîrea luată în şedinţa dela 1 Martie 1937 cu toţi preşedinţii de filiale cari au format marele consiliu şi când, la obligativitate au aderat chiar şi cei doi cari au făcut protest ulterior, să fie adusă din nou la cunoştinţa d-lui ministru de finanţe Mircea Cancicov). D. STANCU BRĂDIŞTEANU, preşedintele Frontului funcţionarilor din ţară, salută pe părinţii sufleteşti ai funcţionarilor şi încredinţează că oridecâte ori a luat contact cu guvernul in susţinerea normalizării şi armonizării salariilor a avut grija şi de pensionari, cari se bucură de acelaş tratament vitreg ca şi funcţionarii. Intre funcţionari si pensionari trebue să fie o legătură indisolubilă. In privinţa obligativităţii iau cuvântul d-nii Eugen Craioveanu, comisarul guvernului, Th. Grecescu (Bucureşti), I. Antonescu (Bucureşti), col. Bojănescu (R. Vâlcea), Sava Ariton (Bacău), Tincu Teodorescu (Bucureşti) şi alţii, cerând să se ia o hotărîre salutară. S’a aprobat apoi darea de seamă şi raportul comisiunei cenzorilor. S’a aprobat ratificarea cooptărei in consiliul de administraţie, conform statutelor, a d-lui int. general Mihail Neda, în locul decedatului Ernest Cocea, I. Georganta, în locul d-lui dr. Emil Docoru, demisionat, Constantin Petrescu, în locul d-lui N. D. Drâniceanu, preotul Ilie Barbu, în locul d-lui Pascal Vasiliu şi d. ing. inspector general Mişu Constantinescu în locul decedatului Vasile Atanasescu. S’a aprobat de adunarea generală, prin derogare dela dispoziţiunile art. 55 din statutele modificate şi autentificate de trib. Ilfov, ca alegerile parţiale să se facă prin aclamaţii. Adunarea a aprobat alegerea în consiliul de adiţie a d-lor: Ion Georganta, Al. Sărădeanu, Nazarie Atanasiu, Eugen Pârvu şi D. N. Stoicescu. Cenzori au fost aleşi d-nii Die Mihăilescu, Pandele Tuţescu şi ştefan Gherovici. S-a aprobat şi bugetul pe 1937. .................................... Prețul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni .9 Sănătatea publică Datele institutului nostru de statistica. — Câţi copii mor şi câţi se nasc. — Bolisco,apa şi mortalitate excesivă. —Cifre impresionante Apariţia datelor statistice, privind mişcarea populaţiei noastre, oglindeşte o foarte tristă realitate. Sănătatea publică în ţara noastră este grav ameninţată, prin numărul excesiv al deceselor şi mai ales al mortalităţii infantile. In deosebi, sănătatea satelor noastre este într’o situaţiune mai mult decât alarmantă. La sate mor cei mai mulţi copii, la sate bântite tuberculoza şi numărul medicilor, cu toate sforţările ce se fac, este cu totul insuficient. N’avem medici şi cei pe cari îi avem, se stabilesc la oraşe. Aşa se face că din cei 2845 medici, numai 1300 funcţionează la sate... N’avem agenţi sanitari, n’avem moaşe (40% din naşteri n’au asistenţa lor), n’avem medicamente. Bugetul sănătăţii noastre publice, nu trece de un miliard, adică ar proape cât cheltueşte un singur oraş din Germania (Lipsea) pentru sănătatea locuitorilor lui. Iată prin urmare explicaţiunea cifrelor, care vor impresiona fără îndoială şi care reprezintă cea mai tristă dintre realităţi. MORTALITATEA INFANTILA In 1936, s’au născut în ţară 608.774 de copii şi au murit 382.185, dintre care 106.497, înainte de a împlini un an. Dacă este adevărat că avem cea mai ridicată natalitate din Europa (România 30,7%—Austria *13,6%), este tot atât de adevărai că avem şi cea mai ridicată mortalitate (România 21,1%—Olanda 8,7%). Faptul este datorit în primul rând, după cum am arătat, excesivei mortalităţi infantile şi apoi bolilor sociale, care fac adevărate ravagii, la sate mai ales. Nici nu poate fi altfel, când 70% dintre locuitorii satelor mor fără asistenţă şi tratament medical. Este, credem, interesant de aflat, cam sunt cauzele mortalităţii infantile. De ce boli mor răpuşi copiii noştri? În primul rând, de aşa numita generic, debilitate congenitală, apoi de pneumonii, enterită, rugeolă, scarlatina, tuse convulsivă, disenterie şi difterie. In 1936, au fost 34.553 cazuri de rugeolă, bântuind mai mult la sate şi 35.874 cazuri de scarlatina răspândită mai mult la oraşe. Tusea convulsivă. 20.215 cazuri, disenteria 6.232 de cazuri şi difteria 3.810 cazuri. Procentul morţilor este mai mare la sate, el caracterizând starea lor sanitară. DAR CEILALŢI? Principala cauză a deceselor adulţilor în mediul rural este tuberculoza. Intre 20 şi 25 de ani, flagelul acesta face ravegii: 53% din totalul morţilor la această etate, au fost tuberculoşi. Examinând tabela provinciilor, observăm că Muntenia este cea mai contaminată de tuberculoză, aşa cum Moldova este provincia cea mai bântuită de siflis. Sunt unele judeţe, în care se ajunge la 87 la mie sifilitic declaraţi. După tuberculoză, ţăranii noştri mor de pneumonie şi de cancer (mai ales femeile, 7% din totalul morţilor) apoi de pelagră. In mediul urban, tuberculoza face de asemenea ravagii, mai puţin cancerul şi este necunoscută pelagra. CONCLUZIUNI Două sunt concluziunile la care ajungem după această sumară expunere: Principala problemă de sănătate publică pentru ţara noastră, este combaterea mortalităţii infantile. In al doilea rând, toată atenţia către profilaxia tuberculozei. Nu putem rămâne ţara cu cea mai ridicată mortalitate. V. F. P. Adunarea generală a diplomaţilor in ştiinţe administrative Duminică s’a ţinut în str. Creţulescu 6, adunarea generală a diplomaţilor în ştiinţe administrative din România, sub preşedinţia d-lui St. Mateescu, preşedintele activ al asociaţiei. S’au expediat telegrame: M. S Regelui, d-lui prim ministru şi altor personalităţi politice D. preşedinte aduce omagii de recunoştinţă presei, în frunte cu marele ziar „Universul“ pentru sprijinul şi ospitalitatea acordate asociaţiei, în toate ocaziunile Se trece la ordinea de zi şi se ia în discuţie activitatea consiliului pe anul expirat 1933—37. D. N. Mateescu face o expunere a etapelor principale parcurse de asociaţie. Iau cuvântul apoi asupra dării de seamă, d-nii: N. Poenaru secretar general, N. Grigorescu, Isofte, Atomulesei, Grumăzescu şi Răileanu, — făcând diverse propuneri în legătură cu bunul mers al asociaţiei. Neîntrunindu-se numărul statutar de membri, alegerea noului consiliu se amână pentru Duminică 13 crt., la orele 9 dim. în aceiaşi sală. D. C- Cristescu preşedintele comisiei de cenzori, citeşte raportul cenzorilor şi cere adunării descărcare de gestiune, care se aprobă. Conform dispoziţiilor statutare se păşeşte la alegerea comisiei de verificare, care să supleeze asociaţia în mersul ei până la a Iegerea noului consiliu de administraţie, aleşi fiind d-nii Atomulesei Niculae ca preşedinte* Vasile Slave și Creți Niculae* membrii.