Universul, iunie 1937 (Anul 54, nr. 148-162)

1937-06-10 / nr. 157

"N-ste SCWfrRK Dfi aceasta ap^-nevoie tenu! Bv. Cremele Scherk menţin frumuseţea naturală a tenului Dv. şi îi dau fericita senzaţie a îngrijirei cultivate, de care aveţi nevoie pentru succesul Dv. O Crema Trisena - crema de zi­­ dă tenului tonalitatea delicată şi mată. Ea apară porii, formând o bază ideală pentru pudră • Iar pentru tratamentul de seară, Cold Cream Scherk, din ceară curată de albine şi uleiuri fine, curăţă hrăneşte şi întăreşte epiderme • Cine apreciază o cură­ eficace’ de înfrumuseţare, va alege cremele Scherk .... Cremele Scherk se vând în borcane . Lei 93 și 123 - în tuburi a Lei 47 și 67. Eg-Gii dressing Eg-Gii pâmâtaf Eg-Gii creion Eg-Gii perii de cau­ciuc şi de sârmă Restaurant SPLENDID-PARC GRADINA TERASA Prețu­r­i JJ ^ JljJ Orchestra: g convenabile ^ssssEsmssBrnssssst Frații OU,HitrGSCU 2 Str. Ştirbey Vodă 4 Numai săpftă­mâi tar a­ceasta mai pu­teţi beneficia de toate CADOURILE oferite de Soc. „FRANCO-ROMÂNĂ” Trimiţând acum direct acestei Societăţi — Bucureşti, Calea Griviţei 23, — lei 160, pentru două asigurări noi de câte 20.000 lei, complet achitate pe Iunie 1937, veţi primi: " . .... 1) O poliţă de asigurare de 20.000 lei, cu 9 numere pentru" tra­gerile lunare de lei 20.000, lei 4.000, lei 2.000 şi lei 500. La această po­liţă se acordă chiar de la prima rată: Un FRUMOS PORTOFEL-PO­TCOAVA din fabricile marelui in­dustriaş român Mociorniţa, Bucureşti, Apele Minerale 3, iar la achitarea ratei a 12-a lunare: O CASSETA DE BANI „FICHET“. 2) O poliţă de asigurare de lei 20.000, cu 9 numere pentru trage­rile lunare de 20.000 lei, 4.000 lei şi 2.000 lei. La această poliţă se acordă la achitarea ratei a 4-a lunare : ŞASE LINGURIŢE DE CAFE­­A AURITE CIZELATE într’o fru­moasă cassetă căptuşită cu mătase, iar la achitarea ratei a 12-a lunare : UN SERVICIU DE 6 PĂHĂRUŢE DE METAL FIN CIZELAT, într’o frumoasă cassetă căptuşită cu mătase. N.B. __ Pentru lunile următoare veţi trimite numai lei 152 pen­tru ambele poliţe, începând de la 1 Iulie 1937. Grăbiţi-vă căci la 15 Iunie are loc tragerea Adunarea generală a agenţilor veterinari In sala federaţiei salariaţilor publici, str. Aristide Brianda 20, s’a ţinut adunarea generală a­­nuală a agenţilor veterinari. D. I. Ciocănea, preşedintele asociaţiei arată scopul adună­rii, declarând şedinţa deschisă. D. inspector general sanitar veterinar Ştefan Bosie arată importanţa agenţilor veterinari ca factor social, şi scoate în e­­videnţă situaţia critică creiată acestor funcţionari, îndemnând adunarea la acţiune energică pentru îmbunătăţirea situaţiei. D. C. Dragomir, vice-preşedin­­te, citeşte raportul asupra acti­vităţii comitetului de conduce­re, pe 1936. D. V. Petrache-Caracal citeş­te raportul comisiei cenzor­ilo­r pe care adunarea îl aprobă, dând descărcare de gestiunea comitetului, pe anul 1930 D. I. Bărbulescu-Baza­ic a­­rata cum ar trebui organizat a­­cest corp spre a putea fi de un folos real interesului obştesc, potrivit nevoilor de azi, D. N. Dumitru-Ploeşti schi­ţează situaţia tristă a agenţilor veterinari, făcând apel la soli­daritate. In acelaş sens mai vorbesc d-nii Barbu Cârlig-Bu­­zău, D. Bărbulescu Bolentin, V. 33 e fa.ii ş­i D. Petre Gologan.Bazargic, expune situaţia mizeră a agen­ţilor veterinari din jud. Calia­­cra. cari n’au primit salariul pe trei luni. Mai arată că nu li se respectă drepturile de gradaţii ce li se cuvin. Asemeni d. I. Necşulescu, pentru agenţii vete­rinari din Vlaşca. S’a procedat apoi la alegerea de noul membri în comitet, in persoana d.lor: Stoian Tom­a, ştefan Dreancă, Mărgineanu- Bucureşti, M. Niculeac-Roman şi Gh. Picioroagă Vaslui; cen­zori activi, d-nii Vasile Petra­­che-Caracal, Petre Gologan-Ca­­liacra şi I. Tutuianu.Bucureşti; supleanţi, d-nii: Gh. Gaspar- Bucureşti, Sandu Albu-Medgidia şi V. M. Bejan.Galaţi; casier general, M Pasăre. Adunarea mulţumeşte d-lui Stancu Brădişteanu preşedin­tele federaţiei salariaţilor pu­blici din România, pentru spri­jinul efectiv acordat, în toate ocaziunile, acestui personal. »..»...JW-A--A--A»A. -A. A- ­N „VESELIA“ de JOI IO IUNIE Preparative de voiaj în veşnicie. — O poveste cu un ţigan şi un dirijabil german. — Se caută o doică bărbat. — Râ­sul, motiv de divorţ. — Unde eşti tu Solomoane ! — Cartea VESELIEI . Ce să mâncăm ? — Ridendo câştigat Morit. — Reci şi calde. — Ecouri. — Intre Corsa şi Capsa. — Piti­­caru şi Lalla. — IANOŞ REVIZIONISTUL (urmare). — „Luna Bucureştilor“. — Ce se vede la „Luna Bucureştilor“. —Teapa, de Cami. — Cutia cu scrisori (Convorbiri cu ci­titorii. Răspunsurile). — Ghetele noui, de Pietro­ Solari. — O afacere americană. — Rad­io „Veselia“. — O vizită la A­­cademia de muzică. — 5 LEI 16 PAGINF­» UNIVERSUL Gedenden* MIERCURI, 9 IUNIE Ortodox : Cuv. Păr. Ciril Patriar­hul Alexandriei (1 444). Catolic : Sf. Pelagia. Protestant: Gebhard. Evreesc : 29 Sivan 5697. Mahomedan: 29 Rebi-el-Aver 1356.& Răsăritul soarelui 4.35 ; apusul 19.56. MIERCURI, 9 IUNIE RADIO-BUCUREȘTI 823 kHz. 384,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 Kw. 6,30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio-jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri): Jas­mine, de Billy Mayerl şi Dulci ni­micuri, de Rettemberg (pian: Bily Mayerl). Potpuriu de şlagăre de Dostal. Sfaturi gospodăreşti şi me­dicale. 7,30: închiderea emisiunii. 13: Ora, Culturale, Sport, Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz. Cei 4 Strauss (discuri); Uvertură la o­­pereta „Liliacul", de Joh. Strauss (filam, din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Rândunelele satului, vals de Josef Strauss (filam. din Ber­lin, dirij. de Erich Kleiber); Pot­puriu din „Farmecul unui vals", de Oskar Strauss; Selecţiuni din „Voevodul ţiganilor", de Johann Strauss (voce: Anita Gura şi Pe­ter Andres); Suită din „Cavalerul rozelor", de Richard Strauss (fi­lam. din Viena, dirij. de Karl Al­win). 14:10: Radio-jurnal: Ora, Mersul vremii, Bursa, Ştiri interne şi ex­terne. 14:30: Muzică distractivă (di­scuri) : Dans şi cântec popular spa­niol (voce: Maria Basca); Două cântece, de Hill; Potpuriu de val­suri, de John Strauss; Fox de Gor­don şi Fox de Kuhn. 15: Ultimele ştiri. 18. Fantasticul în muzică (di­scuri) : Uvertură la „Oberon“, de Weber (orch. simt din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Scherzo din „Visul unei nopţi de vară", de Men­delsohn (orch. simf. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Me­­fisto, vals No. 1 de Liszt (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Ucenicul vrăjitor, de Paul Dukas (orch. Conservatorului, dirij. de Phillipe Gaubert); Baba Yaga din „Tablouri dintr’o expoziţie", de Mussorgsky (orch. simf. din Boston dirij. de Serge Kussevitsky); Sire­nele din „Nocturnele“, de Debussy (orch. simf. Gramofon, dirij. de Coppola); Scena fetelor, flori din „Parsifal" de Wagner (orch. festi­valurilor din Bayreuth, dirij. de Karl Muck). 19. Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de intermedii şi intermedii muzicale. Orchestra Ra­dio, dirij. de Th. Rogalski: Inter­mezzo din „Chemarea munţilor“, de D’Albert; Intermezzo din opere „Prietenul Fritz", de Masca­ni; Preludiu la „Hansel şi Grotei", de Humperdinck; Preludiu la opera „Petru Rareş", de Caudella; Pre­ludiu la act. 3 din „Maeştrii cân­tăreţi“, de Wagner; Interludii­ din opera „Jeah Michel", de Dupui şi Introducere’­ir­eperă* „Fausti, de Gounod; Intermezzo şi Fantazie din „Cavaleria rusticană“, de Mas­ 20,10: Actualităţi italiene, de prof. Alexandru Marcu. 20,25: Muzică de Chopin (di­scuri) ; Nocturnă în mi bemol (pian: Mark Hambourg); Douăzeci şi patru de preludii (pian: Alfred Cortot); Vals în la­bemol major (pian: Arthur Rubinstein). 21,15: 25 de ani de la moartea lui Caragiale, de Octavian Goga. RADIO-ROM­ANIA 21.35-22.10: Muzică distractivă și românească (discuri): Fox de Ash: la­ mă’n inimioara ta, de Adalbert şi Ne-a surprins luna, de Vogel (voce: Cristian Vasile; Vecinico, vecinico, de Popescu-Poppu (voce: Ion Luican); Mi-ai furat inima, de Max Halm (voce: Titi Botez); Dă-mi o fotografie, de Vasilescu (voce: Virginica Popescu); și Nin­ge, de Vasilescu; Plouă, de Stroe și Vasilache (cântate de autori); Două foxtroturi, de Dubin. RADIO-BUCUREŞTI 21:35: Concert de pian. Alexan­dru Demetriad: Chopin: a) Noc- I turnă în fa major; b) Două ma­zurci (No. 13 şi 40); c) Poloneză în do minor; Scriabin; a) Dorinţă; b) Desmierdarea dansului; Răs­frângeri in apă de Debussy. RADIO-ROMANIA şi RADIO­BUCUREŞTI 22,10: D-ra Lisette Dima (canto): Veniţi să vedeţi puişorul meu, cân­tec de leagăn de Respighi; Pasă­rea în pădure, de Taubert; Arie din „Rigoletto", de Verdi; Voci de primăvară, vals de Joh. Strauss. 22,30: Sport, Radio-jurnal. 22,45: Concert de noapte al or­chestrei de salon Radio, dirij. de D. Teodora; Fantazie din opera „Carmen“, de Bizet; Serenadă bo­lero, de Margutti; Cântec de lea­găn slav, de Neruda; Vals de Kre­me; Fox de Mireille; Mă gândesc la tine, tango de Smidseder; Flori din câmpul Raiului, potpuriu de Paschill; In Prater, lied de Stolz, Viena, oraşul visurilor mele, de Sieczinski: Micule, e ora să faci nani, de Wayne. 23,45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23,55: Ultimele știri. RADIO-EXPERIMENTAL Institutul Electrotechnic 1400 kHz. 212 m. 0,25 kw. 21: Muzică variată: Allegro vi­vace de Mozart şi Largo essai op. 74 in G-moli de Jos. Haydn, Ga­votte de Grossea şi Menuett de Bo­­ccherini. 21,15: Muzică românească: Fru­sina şi Ciobănaşul, cântate de Au­rel Alexandrescu; La Tismana in­­tr’o grădină (cântec popular) şi Căsuţa noastră, cântate de P. Ale­xandrescu cu arch. Vasile Julea. 21,40: Conferinţă ştiinţifică. 22: Muzică distractivă: Lângă tine, slow-fox şi Am adormit in zori, plângând, tango, cântate de Constantinescu; Ma fleur du Dé­­sert, slow-fox şi J’aime ton sourire, slow-fox, cântate de Mr. H. Alber­­ty; Cest süffisant pour des amants slow-fox si Mon amour, quand je danse avec toi, cântate de Mr. H. Aiberty. * Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 17: Concert de după amiază. 19: Plăci. 20: Concert de orchestră. 21,10: Concert Beetho­ven. 21,40: Concert de muzică mi­litară. 23,30: Concert n­oct­urn. 24: Plăci. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 17,15: Concert de orchestră. 18: Concert de soliști. 19,15: Plăci.­­ 20: Plăci. 21: Concert de muzică I uşoară. 22: Concert Chopin. 22,45: I Humoresc. 23: Muzică de dans. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18: Orchestră de jazz. 19,30:­­ Plăci. 20,10: Orchestră de ţigani.­­ 21,30: Orchestră de salon. 23: Re­cital de vioară. 0,10: Orchestră de ţigani. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw. — 17,05: Concert de plăci. 18,30: Con­cert din operele compozitorilor austriaci contimporani. 20,25: Con­cert de orchestră. 21,45: Film mu­zical. 22,40: Recital de canto. 23,20: Reportaj cu plăci. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw. — 20,30: „Povestea vulpei“, operă de Jancek. 23,20: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20: (Napoli) Muzică variată. 20: (Roma) Muzică variată. 20,52: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,40: Muzică variată. 22: „L’incoronazione di Foppea“, ope­ră de Monteverdi. După operă mu­zică de dans. Berlin, 357 m. 841 kHz. 100 kw. — 19: Concert de orchestr­ă. 21,10: Concert de muzică de balet. 22: Concert Liszt. 23,30: Muzică de dans. JOI, 10 IUNIE RADIO-BUCUREŞTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. 7:30: Deschiderea emisiunii. Gim­nastică ritmică. Radio-Jurnal. Con­cert de dimineaţă (discuri): Uver­tură la „Blonzi“ de Wagner. Marş din „Tannhäuser“ de Wagner. Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 0,55: I. Clopote. II. Transmisia serviciului religios de la Sf. Patriar­hie. 13: Ora, Culturale, Sport. Cota apei Dunării. 13,10: Concert de prânz. Muzică variată (discuri). Uvertură la „Co­­riolan“, de Beethoven (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengel­­berg); Marş funebru din „Amurgul zeilor“, de Wagner (orch. simf. di­rij. de Bruno Walter); Sergentul, de Caudella (voce: Alex. Lupescul; Marte din suita „Planetele", de Holst (orch. simf. dirij. de Albert Coates); Uvertura „1812“, de Ceai­­kowsky (orch. New Queen’s hall dirij. de Henry Wood). 14,10: Radio-jurnal, Ora, Mersul vremii, Știri interne şi externe. 14,25: Continuar aa concertului (discuri); Uvertură solemnă in­­to major, de Smetana (orch. Radio, dirij. de Irak); Cortegiul nobililor din „Mlada", de Rimsky Korsakoff (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Poema română, de George Enescu (arch. filarm. din Bucureşti, dirij. de George Geor­­gescu); Marş omagial, de Wagner (arch. simf. din­ Londra, dirij. de Siegfried Wagner). 15. Ultimele ştiri. 16,45: ORA COPIILOR: „O şe­zătoare la Băneasa", scenariu ra­diofonic de Gh. Talaz, exec. de 10. primară de fete din Băneasa. Cu­vânt introductiv de d-na directoa­re Ecaterina Talaz. Cor pe 4 voci, cond. de d-na Agricola Cornea. Corul pe două voci al cl. I-a, cond. de d-na Maria Efrem. 18. Concert de muzică românea­scă. Orchestra Jean Sibiceanul (canto: Cristian Vasile); Marş na­ţional aranjat de Jean Sibireanu: Romanţe şi Arii naţionale; Acolo unde cresc portocalii, vals de Joh. Strauss; Un şal, o floare şi un tan­go, tango de I. Vasilescu; Amapo­­la, carioca de Drustanul; Un tan­go de adio, de Claude Romano; Arii raţionale: Humorescu şi V­iceul Rosmarin, de F. Kremor; Domniţei mele, tango de Jenică Amaa; Hora lui Sibireanu. 19: Ora, Mersul vremii, Actua­lităţi. 19,10: Continuarea concertului! Se face ziuă, cântec românesc de Popescu-Poppu; Două hore din Ia­lomiţa; Ghiceşte ce aşi vrea sil-d­­­i spun, tango de I. Vasilescu; şi Tot te iubesc, tango de Theodor Sibi­­ceanu, Hora de la Hârlău. 19.30: Corul liceului de fete „Au­rel Vlaicu“ din Bucureşti, cond. de d-na Elena Brătulescu: închi­nare eroilor, de Danielescu; Să crezi în Dumnezeu, de Danielescu; Cioara, de Oancea (solistă: eleva Paun Mary, cl. III A); Solz de peşte, cântec din Jud. Neamţ (solo, eleva Popescu Valentina cl. VI); Păstoraşul, cântec vechi (soliste: Georgeta Cimpoia şi Ileana Dumi­­trescu din cl. VI); Noapte de vară, de Mozart; Deşteptarea păsărilor de Mozart. 20.05: Recital de poezie. 20.30: Patimile după evanghelis­tul Matei. Oratoriu de J. S. Bach, transmisie de la Biserica Neagră din Braşov. Solişti: Rosi Bau­mann-Rădulescu, (sopran), Madi Fabriţius (alto), Aurel Alexandres­cu (tenor-evanghelist), dr. Alfred Witting (bas, Christos), Alfred Schmidt (bas, Pilat), d-na Mareş (clavecin). Conducerea muzicală: prof. Victor Bickerich. 23. Sport, Radio-jurnal 23,15. Concert de noapte (di­scuri): Cavalcada şi corul Walki­riilor, din „Walkyria“ de R. Wag­ner (arch. Operei din Bayreuth, dirij. de Siegfried Wagner); Che­marea lui Hagen din act. II, din „Amurgul zeilor“ de R. Wagner (voce: Adresei cu corul şi orches­tra Operei de stat din Berlin); U­­vertură din „Maeştrii cântăreţi din Nürenberg“ de R. Wagner (exec. de orch. Filarmonica din Berlin, dirij. de Raveonann). 23,45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23,55: Ultimele știri. Deutschlandsender, 1571 m. 191 kHz. 60 kw. — 17: Concert de du­pă amiază. 19: Muzică variată. 20: Muzică de dans. 21,20: „Feuersnot“ operă de Strauss. 23,30: Muzică de dans. Varşovia, 1339 m. 224 kHz. 120 kw. — 17,15: Concert vocal. ÎS:­­ Orchestră de salon. 20: Teatru ra­­­­diofonic. 21: Concert simfonic. 22,45: Humoresc. 23: Caleidoscop muzical. Budapesta, 549 m. 546 kHz. 120 kw. — 18: Orchestră de țigani. 19,30: Recital de pian. 20,15: Plăci. 21,15: Teatru radiofonic. 22,40: Or­chestră de Jazz. 23,45: Concert de orchestră. Viena, 507 m. 592 kHz. 150 kw.— 18,25: Concert vocal. 20,25: „Inelul Nibelungilor", operă de Wagner. 23,20: Concert de orchestră. 24: Continuarea concertului. Praga, 470 m. 638 kHz. 120 kw.— 17,10: Bratislava. 18,15: Recital de canto. 20,25: Kosice. 21,10: Teatru radiofonic. 21,05: Concert de or­chestră. 22,55: Plăci. Roma, 713 kHz. 420,8 m. 50 kw. — 20: Muzică variată. 20,53: (Bari) Program special pentru Grecia. 21,40: Muzică variată. 22: Teatru radiofonic. 23,15: Varietăţi. 0,30: Muzică de dans. Berlin, 357 m. 841 kHz. 100 kw. — 18: Concert de muzică din Ita­lia. 19: Muzică militară. 20,20: Seară de dans. 23,30: Stuttgart. Muzică de dans. --------«03? » XOX—----­ESTE DATORIA FIECĂREI FEMEI­ ­ să-şi asigure, prin luarea in fie­care zi a unei mici cantităţi de a­pă naturală purgativă ..FRAN­­CISC IOSIF” un scaun regulat. Recomandat de medici. 5015 ---------xoxoxox--------­ Reuniunea profesorilor din misiunea universitară franceză Masa de la institutul francez D. prof. Alphonse Dupront, directorul Institutului francez de înalte studii în România, a oferit Luni seară în saloanele institutului, o masă profesorilor din misiunea universitară fran­ceză, masă cărei, de altfel, a de­venit tradiţională. In afară de membrii misiunii, au fost invitaţi şi au participat şi d-nii: Jean Paul Boncour, consilier al legaţiei Franţei, C. Kiriţescu, secretar general al educaţiei naţionale; prof. Gh. Ţiţeica, preşedintele asoc. Ami­cii gândirii şi artei franceze; prof. Gh. Drouhet; prof. Gh. Oprescu, I. Bratu, director în ministerul educaţiei naţionale; doamnele prof. Eleutherinde, Frollo, d-na ş­i d. Mircea Vul­­cănescu, d-na Wilké, d-nii prof. Lefteriu, N. Condeescu, Ficheux, etc. La şampanie, d. prof. A. DU­PRONT, directorul Institutului francez, luând cel întâi cuvân­tul, a adus omagii d-lui dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale, pentru înţelegerea pe care întotdeauna a arătat-o misiunii franceze şi a subliniat ospitalitatea nedesminţită a po­porului român. D-sa a mulţumit deasem­eni, d-lui ministru al Franţei şi co­laboratorilor d-sale, pentru In­teresul ce-l poartă misiunii. Şi a ţinut să remarce că d­r. P. Boncour, consilierul legaţiei, a sprijinit cooperaţia intelectuală franco-română, chiar înainte de a fi acreditat în România. Cu tot valul ameninţător ce apare în Europa, pentru viaţa spirituală înaltă, sperăm totuşi că aceasta nu va fi supusă po­liticei trecătoare şi că un cli­mat intelectual superior va do­mina Întotdeauna. Dvs., cam­ activaţi în diferite colţuri ale ţării româneşti, cu modestie, dar cu statornic spi­rit al datoriei, ştiţi că în pri­mul rând, cooperaţie intelec­tuală înseamnă respectul ordi­­nei. Sunteţi aici, soli ai spiri­tului francez şi depuneţi o ac­tivitate pentru care vă aduc o­­magii. D-sa felicită apoi, pe d. Bratu, directorul învăţământu­lui secundar, recent numit ofi­ţer al Legiunii de onoare. D. JEAN PAUL BONCOUR a subliniat legătura între spiritul francez şi cel român, sprijinită acum pe ideea de pace, care do­mină toată colaborarea Intelec­tuală între cele două naţiuni. D-sa a remis apoi diploma de ofiţer al Legiunii de onoare, d-lui Bratu. D. prof. I. BRATU a mulţumit pentru cinstea ce i se face, sub­liniind totdeodată, temeinicia legăturilor culturale franco-ro­­mâne. D. DEMENTHOY, preşedinte­le Asociaţiei amicale a profe­sorilor din misiunea franceza, a arătat că prietenia româno­­franceză, departe de a fi unila­terală, se bazează pe puternice legături în sânul celor două po­poare. . Aici, noi ne străduim să în­văţăm pe elevii dvs. tot ce cul­tura noastră a produs mai fru­mos. Şi ne bucurăm din partea tineretului dv. de o înţelegere demnă de a nu fi uitată. Acest popor a suferit cu stoicism, uneori retras in munţi, asprimile veacurilor, pentru a se Înălţa acum la viaţa care ii era destinată şi a tinde spre vii­torul de care s’a făcut vrednic. Tineretul dvs. este chezăşia lui. Acest tineret are un dinamism pe care e bine să-l cunoaştem mai de aproape, împreună şi paralel, noi tre­­bue să lucrăm pentru viitorul comun al celor două culturi ale noastre. D-na prof. FROLLO a mulţu­mit apoi vorbitorilor francezi, pentru frumoasele cuvinte pe cari le-au avut pentru neamul şi cultura românească Reuniunea s-a terminat la miezul nopţii. Sinuciderea din Buzău Buzău, 7 Iunie Croitorul Ion Ion Georgescu, din str. Cuza Vodă, care suferea de o boală incurabilă, și-a pus capăt ziletar, sânzurându-se, la domiciliul său. Congresul internaţional de medicină militară Ziua V-a Membrii străini ai congresu­lui internaţional de medicină şi farmacie militară au vizitat Unii p© grupuri­, toate instit­u­­ţiunile spitaliceşti din Capitală, clinicile facultăţii de medicină, la­bora­toriile facultăţii de far­macie, institutul Cantacuzino de seruri şi vaccinuri, institutul Babeş, etc. Parte dintre Congresişti a­u asistat dimineaţa la şedinţa de deschidere a congresului naţio­­nal de balneologie ce s’a făcut In sula Dalles şi despre care re­latăm în altă parte a ziarului. La ora 1 a fost un dejun la legaţia germană, la care au fost invitaţi membrii comitetu­lui român şi delegaţii armatei germane la congres. După amiază, la ora 4, con­­gresiştii au participat la pa­rada militară ce s’a făcut în onoarea d-lui Mosc­ic­ki, preşe­dintele republicei polone, iar la 6 luni„ la recepţia oferită la Colonade, de membrii delega­ţiei Statelor­ Unite ale Americii. Seara, congresiştii au fost in­vitaţii Societăţii naţionale de hidrologie şi climatologie medi­cală, la hanul românesc din expoziţie-târg- Anul al 54-lea Nr. 157 Joi 10 Iunie 1937 HITLERISM (Urmare din pag. I-a) evreesc în luptă cu naţionalis­mul ţărilor creştine găsea spri­jin pretutindeni. Dacă un popor creştin, bu­năoară noi, am fi nesocotit drepturile unui număr de stră­ini aparţinând altei ţări creş­tine, ne-am fi lovit de protes­tarea ţărei căreia aparţineau şi poate ne-am fi atras şi desa­­probarea a câtorva organe din presa vre­unei ţări din apus. Dacă însă am fi îndrăsnit să ne atingem, nu de drepturile ci de privilegiile evreilor, ma­joritatea presei din lumea în­treagă fiind în mâna evreilor, din toate ţările ne-ar fi venit proteste, ameninţări şi bleste­me. Sunetul unei palme admi­nistrate unui evreu răsună in toată lumea, — se răspândeşte cu o iuţeală uimitoare, — pes­te cinci ceasuri apar proteste în ziarele din Ohio. Ei bine, hitlerismul a adus o grozavă lovitură alianţei uni­versale israelite. Pretenţiile evreilor nu mai pot fi sprijinite în toate *.î­­rile. In caz de conflict de in­terese între evrei şi noi, ei nu se mai pot bizui pe presa din Germania, spre a sădi în su­fletul germanilor simpatie pen­tru ei şi a-i determina la ati­tudini defavorabile nouă, cum au reuşit s’o facă în trecut. Pentru această sdruncinare şi reducere adusă atotputerni­ciei alianţei universale israelite s’ar cuveni ca toate ţările creş­tine să poarte recunoştinţă Germaniei. Iată pentruce mi-ar fi foar­te uşor să fac apologia hitle­­rismului şi pentruce găsesc lipsită de orice temei raţional pornirea împotriva lui din partea oricărui român conştient de interesele neamului său. Şi acum, dragul meu, apos­trofa dumitale şi zâmbetul ce o însoţea mă silesc să-ţi reamin­tesc unele lucruri pe care se pare că le-ai uitat. Eu nu mă hotărăsc să afirm şi mai ales să scriu ceva, decât după foarte matură chibzuin­ţă, după îndelungată reflecta­re, asupra sensului cuvintelor şi conţinutului noţiunilor pe care le întrebuinţez în vorbire şi în scris. Această migăloasă re­flectare explică pentru ce sunt cel mai infectind dintre toţi scriitorii. Pe urmă eu am obiceiul să-mi dau din când în când gândurile la trior, pentru -mi elimina din minte nepotrivirile şi contrazicerile, — fiindcă ni­mic nu-mi pricinueşte o mai neplăcută surprindere, nimic nu-mi pare mai pricinuitor de babilonie, decât nepăsarea şi care chiar unii oameni inteli­genţi îngăduie să le convieţu­iască în minte idei diametral contradictorii. In sfârşit parcă ai fi uitat că activitatea mea ziaristică e cu o desăvârşire dezinteresată Nu sunt plătit de nimeni ca să scriu şi, făcând-o, nu urmă­resc nici dobândirea puterei, nici a notorietăţei, mulţumin­­du-mă cu cea câştigată până acum. Scriu din meteahna de a împărtăşi şi altora emoţiile şi gândurile mele şi departe de a sili sau de a pretinde ca cei ce mă citesc să împărtăşească credinţele mele, sunt gata să mi le amendez şi chiar să le schimb, dacă cineva de bună credinţă îmi dovedeşte nete­meinicia lor. Bine­înţeles însă că nu pot fi convins decât prin argumente serioase şi înteme­iate, că nu pot fi uşor păcălit nici de cel mai talentat dia­lectician. Cu atât mai puţin nu pot fi înşelat cu formule goale ca „sfintele drepturi ale omu­lui”, — „sacrele principii uma­nitare pentru care s’a vărsat a­­tâta sânge”, — „marile demo­craţii din apus”, — şi tot ră­suflatul repertoriu de flaşnetă, cu care o anumită presă reu­şeşte încă să surprindă şi să în­şele buna credinţă şi naivita­tea mulţimei vecinie păcălită. I. AL. BRATESCU-VOINEŞTI Adunarea generală a asociaţiei solidare a pensionarilor publici Asociaţia solidară a pensio­narilor publici din România a ţinut adunarea generală anuală în zilele de 6 şi 7 iunie, în sala de festivităţi din palatul soc. funcţionarilor publici, piaţa Victoriei, cu următoarea ordine de zi. In ziua de 6 iunie, preşedinţii de filiale din întreaga ţară, re­prezentând un număr de 70 de organizaţiuni, au format ma­rele consiliu şi au discutat: 1. Caracterul de organ politic profesional al Asociaţiei soli­dare a pensionarilor publici, caracter care faţă de acela al altor grupări sociale se află încă nerezolvat. 2. Mijlocul de propagare „Bu­letinul” raportor general inten- tant Mihail Neda. 3. Diverse comunicări şi pro­puneri în sensul bunului mers al Asociaţiei şi în interesul sus­ţinerii drepturilor pensionari­lor şi ameliorarea situaţiei lor, la care au luat cuvântul d-nii: col. Bojânescu (R. Vâlcea), Ma­­darjac (Galaţi), ing. Calotescu (Craiova), N. C. Unteanu (Bucureşti), Sava Ariton (Ba­cău), G. Negulescu (Focşani), Copăceanu (Lugoj), Eugen Pârvu (Bucureşti), Eugen Cra­­ioveanu (comisarul guvernu­lui), Maior Costandache (Iaşi), Iosifescu (P.T.T. Bucureşti) şi Ştefan Enescu (Bucureşti). ŞEDINŢA DE ERI D. N. C. SCHINA, preşedin­tele suprem al Asociaţiei, asis­tat de d. Hie B. Cosmulescu, preşedintele activ, şi Nic. C. Unteanu, secretar, deschizând şedinţa, salută pe cei 70 pre­şedinţi de filiale din întreaga ţară, cum şi pe preşedintele Federaţiei „Frontul funcţiona­rilor”, d. Stancu Brădişteanu, mulţumind tuturor că au venit în număr aşa de mare. D-sa înfăţişează problema pensionarilor pe toate laturile ei, luptele duse de aproape 20 ani pentru apărarea şi obţine­rea drepturilor pensionăreşti de toate categoriile, deciziunile Curţii de casaţie prin care se stabileşte odată pentru tot­deauna că: „pensia este un drept câştigat” şi preconizează măsuri de luat în vederea anu­lării jurnalului consiliului de miniştri din 1932, prin care s’au redus toate pensiile cu aproape 50 la sută. Mai departe, expune stadiul în care se află proectul de lege pentru înfiinţarea Casei de cre­­dit a pensionarilor, discuţiunile urmate în comisiunea parla­mentară, înfiinţată adhoc şi convorbirile d-sale cu d. Mircea Cancicov, care cu o deosebită­­ solicitudine, doreşte să ia fiinţă­­ această cassă, prin decret-lege pentru Înlesnirea în parte a traiului pensionarilor. D. mi­nistru doreşte să cunoască părerile massei pensionarilor în privinţa cotizaţiei obligatorii de 1% întrucât a primit 2— 3 pro­teste din judeţe. Adunarea decide ca hotărî­­rea luată în şedinţa dela 1 Martie 1937 cu toţi preşedinţii de filiale cari au format marele consiliu şi când, la obligativi­tate au aderat chiar şi cei doi cari au făcut protest ulterior, să fie adusă din nou la cunoştinţa d-lui ministru de finanţe Mir­cea Cancicov). D. STANCU BRĂDIŞTEANU, preşedintele Frontului funcţio­narilor din ţară, salută pe pă­rinţii sufleteşti ai funcţionari­lor şi încredinţează că oride­­câte ori a luat contact cu gu­vernul in susţinerea normali­zării şi armonizării salariilor a avut grija şi de pensionari, cari se bucură de acelaş tratament vitreg ca şi funcţionarii. Intre funcţionari si pensionari trebue să fie o legătură indisolubilă. In privinţa obligativităţii iau cuvântul d-nii Eugen Craio­­veanu, comisarul guvernului, Th. Grecescu (Bucureşti), I. Antonescu (Bucureşti), col. Bo­­jănescu (R. Vâlcea), Sava Ari­ton (Bacău), Tincu Teodore­­scu (Bucureşti) şi alţii, cerând să se ia o hotărîre salutară. S’a aprobat apoi darea de seamă ş­i raportul comisiunei cenzorilor. S’a aprobat ratificarea coop­­tărei in consiliul de administra­ţie, conform statutelor, a d-lui int. general Mihail Neda, în lo­cul decedatului Ernest Cocea, I. Georganta, în locul d-lui dr. Emil Doc­oru, demisionat, Con­stantin Petrescu, în locul d-lui N. D. Drâniceanu, preotul Ilie Barbu, în locul d-lui Pascal Va­­siliu şi d. ing. inspector general Mişu Constantinescu în locul decedatului Va­sile Atanasescu. S’a aprobat de adunarea ge­nerală, prin derogare dela dis­­poziţiunile art. 55 din statutele modificate şi autentificate de trib. Ilfov, ca alegerile parţiale să se facă prin aclamaţii. Adunarea a aprobat alegerea în consiliul de adiţie a d-lor: Ion Georganta, Al. Sărădeanu, Nazarie Atanasiu, Eugen Pârvu şi D. N. Stoicescu. Cenzori au fost aleşi d-nii Die Mihăilescu, Pandele Tuţe­­scu şi ştefan Gherovici. S-a aprobat şi bugetul pe 1937. .................................... Prețul abonamentului la ziarul UNI­VERSUL este Lei 750 pe un an 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni .9 Sănătatea publică Datele institutului nostru de statistica. — Câţi copii mor şi câţi se nasc. — Boli­sco,apa şi mortalitate excesivă. —Cifre impresionante Apariţia datelor statistice, privind mişcarea populaţiei noastre, oglindeşte o foarte tristă realitate. Sănătatea publică în ţara noas­tră este grav ameninţată, prin numărul excesiv al deceselor şi mai ales al mortalităţii infan­tile. In deosebi, sănătatea satelor noastre este într’o situaţiune mai mult decât alarmantă. La sate mor cei mai mulţi copii, la sate bântite tubercu­loza şi numărul medicilor, cu toate sforţările ce se fac, este cu totul insuficient. N’avem medici şi cei pe cari îi avem, se stabilesc la oraşe. Aşa se face că din cei 2845 me­dici, numai 1300 funcţionează la sate... N’avem agenţi sanitari, n’a­­vem moaşe (40% din naşteri n’au asistenţa lor), n’avem me­dicamente. Bugetul sănătăţii noastre pu­blice, nu trece de un miliard, adică ar proape cât cheltueşte un singur oraş din Germania (Lip­sea) pentru sănătatea locuito­rilor lui. Iată prin urmare explicaţiu­­nea cifrelor, care vor impresio­na fără îndoială şi care re­prezintă cea mai tristă dintre realităţi. MORTALITATEA INFANTILA In 1936, s’au născut în ţară 608.774 de copii şi au murit 382.185, dintre care 106.497, înainte de a împlini un an. Dacă este adevărat că avem cea mai ridicată natalitate din Europa (România 30,7%—Aus­tria *13,6%), este tot atât de a­­devăra­i că avem şi cea mai ri­dicată mortalitate (România 21,1%—Olanda 8,7%). Faptul este datorit în primul rând, după cum am arătat, excesivei mortalităţi infantile şi apoi bolilor sociale, care fac adevărate ravagii, la sate mai ales. Nici nu poate fi altfel, când 70% dintre locuitorii satelor mor fără asistenţă şi tratament medical. Este, credem, interesant de a­­flat, cam­ sunt cauzele morta­lităţii infantile. De ce boli mor răpuşi copiii noştri? În primul rând, de aşa nu­­mita generic, debilitate conge­nitală, apoi de pneumonii, en­­terită, rugeolă, scarlatina, tuse convulsivă, disenterie şi difte­­rie. In 1936, au fost 34.553 cazuri de rugeolă, bântuind mai mult la sate şi 35.874 cazuri de scar­latina răspândită mai mult la oraşe. Tusea convulsivă. 20.215 ca­zuri, disenteria 6.232 de cazuri şi difteria 3.810 cazuri. Procentul morţilor este mai mare la sate, el carac­terizând starea lor sanitară. DAR CEILALŢI? Principala cauză a deceselor adulţilor în mediul rural este tuberculoza. Intre 20 şi 25 de ani, flage­lul acesta face ravegii: 53% din totalul morţilor la această etate, au fost tuberculoşi. Examinând tabela provincii­lor, observăm că Muntenia este cea mai contaminată de tuber­culoză, aşa cum Moldova este provincia cea mai bântuită de siflis. Sunt unele judeţe, în care se ajunge la 87 la mie sifilitic­ declaraţi. După tuberculoză, ţăranii noş­tri mor de pneumonie şi de cancer (mai ales femeile, 7% din totalul morţilor) apoi de pelagră. In mediul urban, tuberculo­za face de asemenea ravagii, mai puţin cancerul şi este ne­cunoscută pelagra. CONCLUZIUNI Două sunt concluziunile la care ajungem după această su­mară expunere: Principala problemă de să­nătate publică pentru ţara noastră, este combaterea mor­talităţii infantile. In al doilea rând, toată a­­tenţia către profilaxia tubercu­lozei. Nu putem rămâne ţara cu cea mai ridicată mortalitate. V. F. P. Adunarea generală a diplomaţilor in ştiinţe administrative Duminică s’a ţinut în str. Cre­­ţulescu 6, adunarea generală a diplomaţilor în ştiinţe admini­strative din România, sub preşe­dinţia d-lui St. Mateescu, preşe­dintele activ al asociaţiei. S’au expediat telegrame: M. S Regelui, d-lui prim ministru şi altor personalităţi politice D. preşedinte aduce omagii de recunoştinţă presei, în frunte cu marele ziar „Universul“ pentru sprijinul şi ospitalitatea acorda­te asociaţiei, în toate ocaziunile Se trece la ordinea de zi şi se ia în discuţie activitatea consiliu­lui pe anul expirat 1933—37. D. N. Mateescu face o expu­nere a etapelor principale par­curse de asociaţie. Iau cuvântul apoi asupra dării de seamă, d-nii: N. Poenaru se­­cretar general, N. Grigorescu, I­softe, Atomulesei, Grumăzescu şi Răileanu, — făcând diverse pro­puneri în legătură cu bunul mers al asociaţiei. Neîntrunindu-se numărul sta­tutar de membri, alegerea nou­lui consiliu se amână pentru Du­minică 13 crt., la orele 9 dim. în aceiaşi sală. D. C- Cristescu preşedintele comisiei de cenzori, citeşte ra­portul cenzorilor şi cere adunării descărcare de gestiune, care se aprobă. Conform dispoziţiilor statutare se păşeşte la alegerea comisiei de verificare, care să supleeze asociaţia în mersul ei până la a­ Iegerea noului consiliu de admi­nistraţie, aleşi fiind d-nii Ato­mulesei Niculae ca preşedinte* Vasile Slave și Creți Niculae* membrii.

Next