Universul, iulie 1937 (Anul 54, nr. 193-208)

1937-07-22 / nr. 199

Anul al 54-lea 14 Pagini EXEMPLARI FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN 14 Pagini Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-I. T. T. No. 12TOT288/§32 CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 LEUL METALIC Deslegarea leilor interni şi externi de blocările şi i restricţiunile impuse circulaţiei lor şi, in primul rând, dreptului titularilor de a dispune liber de ei, a suferit un corectiv din partea Băncii Naţionale, în ce priveşte scoaterea leilor din ţară. Printr’un comunicat apărut în ziarele de eri, institutul nostru de emisiune interzice călătorilor, la ieşirea din ţară, să scoată lei în bilete B. N. R., permiţând în schimb ieşirea cu lei în monetă metalică, până la 2.000 lei de persoană. Măsura aceasta, chiar dacă ar avea rostul să decongestioneze piaţa internă de prezenţa cantitativă prea apăsătoare, în raport cu necesităţile curente a monetei metalice, prezintă, totuşi, din alte puncte de vedere, atâtea neajunsuri, încât menţinerea ei ar fi o mare greşală. Mai întâi, autorii măsurii comit o greşală de tact, supunând la tratamente deosebite moneta ţării, după cum ea este emisă de Banca Naţională sub formă de bancnote sau bătută de Stat — monete metalice. De la început, dar, atât deţinătorul din ţară, cât şi Străinătatea simt puşi în gardă în faţa distincţiunii pe care o face B. N. R., între cele două semne monetare ale leului, distincţie vădit pejorativă în ce priveşte poziţia leului metalic. Or, dacă nici pe piaţa internă leul metalic nu se bucură azi de vreo stimă deosebită din cauza lipsei lui de valoare intrinsecă şi din cauza falsificărilor la care este supus pe o scară nemaipomenit de întinsă, cum o să aibă parte el de o cât de minimă consideraţie pe pieţele străine, atât de exigente faţă de astfel de monete ? Dar situaţia, leului metalic va fi şi mai ingrată pe pieţele externe, de îndată ce însăşi distincţia decretată de Banca Naţională are aerul de a preveni aceste pieţe. Şi ne miră cu atât mai mult dispoziţia Băncii Naţionale, cu cât ea nu numai că apare de la început vexatorie pentru creditul monetei şi pentru prestigiul Statului, care emite şi garantează această monetă, dar constitue şi o imixtiune în domeniul unei prerogative aparţinând Statului, singurul îndreptăţit să bată moneta metalică, s’o pue în circulaţie, să-i taxeze regimul, să dispue de soarta ei. De aci şi situaţia oarecum delicată în care s’a pus institutul nostru de emisiune, atunci când, crezând că-şi pune la adăpost moneta hârtie — privilegiul ei — a înţeles să se scuture de balastul monetei metalice — privilegiul Statului. De altfel, acelaş vitreg tratament aplică B. N. R., monetei metalice chiar şi în operaţiunile interne, refuzând constant primirea vărsămintelor mai importante, chiar atunci când ele se fac de către Casa de economii şi cecuri poştale sau Casa de depuneri, obligate prin lege să verse Băncii Naţionale anumite cote fixe din disponibilul ce posedă în numerar. Nu mai pomenim de dificultăţile în care sunt puse întreprinderile particulare, care umblă cu vărsămintele de la C. E. C. la Banca Naţională şi de la aceasta, la administraţiile financiare, pentru a se vedea în cele din urmă încărcate cu stocuri imense de monetă metalică — imobilizate — ba mai suportând şi riscurile, în proporţie din zi în zi mai sporită, ale monetelor contrafăcute. Este, desigur, un cerc vicios destul de plictisitor şi de păgubitor pentru toată lumea. Şi nu e greu de constatat, că menţinerea lui numai recomandabilă nu poate fi pentru creditul monetei şi al Statului. Dar nici soluţia Bănicii Naţionale de a turna pe capul străinătăţii ceea ce ea însăşi refuză, nu poate fi un remediu. Problema est prea importantă şi prea serioasă, ca să fie soluţionată cu vârful bastonului. Ne mirăm numai de ce se întârzie cu aducerea adevăratei soluţionări, care nu poate fi decât aceea a absorbirii, chiar şi treptate, a balastului metalic, care încurcă toate treburile. Alţi înalţi demnitari arestaţi in Rusia Moscova, 19 (Rador). — Agenţia „Havas“ transmite: Din ştirile culese din diferite surse reiese că Grigori Naumovici Kaminski, comisarul poporului la sănătatea publică, a fost arestat. Până acum, nu există totuş o Confirmare a acestei ştiri. Deasemeni ar mai fi fost arestaţi Salva Zurabovici Eliava, comisar al poporului adjunct la industria uşoară, Nicolai Kirilovici Antipov, preşedintele comisiunii de control sovietice de pe lângă consiliul comisarilor poporului şi membru în consiliul munci şi apărării, precum şi Daniel Egorovici Sulinov, preşedintele consiliului comisarilor poporului din republica federativă a Rusiei. S’a remarcat în cercurile din Moscova faptul că la sosirea sa în gara de frontieră Negoresoje, d. Sukru Kaya, ministrul de interne al Turciei, a fost salutat de d. Umblyka, delegat al comisariatului afacerilor străine al Uniunei Sovietice, pe lângă consiliul comisarilor poporului din Rusia Albă, post care până acum era deţinut de Kalina, a cărui înlocuire a trecut neobservată. Lupte extrem de violente pe frontul Madridului Naţionaliştii inainteaza in câmpia de la nordul orasului Naval Carnero. 19 (Ra Villanueva de la Pardillo, cucerite in dor). Corespondentul agenţiei „Havas“ transmite: Atât naţionaliştii cât şi republicanii au deslănţuit o puternică ofensivă în sectorul Villavicioasa. Până acum nu s’a obţinut de nici una din părţi vreun rezultat de seamă. Naval Carnero, 19 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ transmite: Eri s’a desfăşurat mai mult decât o mare ofensivă. De fapt a fost o ciocnire epică între două armate puternice, ciocnire care a luat proporţii de o rară violenţă. La ora 11, se puteau vedea de pe o înălţime din apropiere de frontul de luptă coloane naţionaliste trecând de Brunete în două coloane şi continuându-şi înaintarea în câmpia de la nordul oraşului, fără să ocupe satele lăsate în urmă, urmând ca operaţiile de curăţire să se facă ulterior. Oraşul Brunete era pe jumătate în flăcări. Coloane imense de fum se zăreau şi deasupra localităţii Quijonna. Cum se desfăşoară luptele Madrid, 19 (Rador). — Agenţia „Havas” anunţă : La nord-est de Madrid, într’un triunghi format de şoselele spre La Coruna şi Avila, pe poziţiile care apără localităţile Brunete, «Asi vmanueva aera rarduo, cucerite nu de mult de guvernamentali, se dă în momentul de faţă una dintre luptele cele mai serioase şi mai violente din câte s’au dat dela începutul războiului civil. Poziţiile de la Quijonia şi Brunete, localităţi care par să fi fost cucerite de naţionalişti, sunt de o importanţă extraordinară pentru aceştia, deoarece comandă şoseaua dintre Avila şi Madrid. De la începutul recentei ofensive guvernamentale, şoseaua spre Estramadurra a fost tăiată între kilometrii şase şi şapte, iar şoseaua spre La Coruna a fost întreruptă în mai multe locuiri, mai ales între Las Cazas şi El Plantation. Soarta poziţiilor naţionaliste din apropierea Madridului este legată de sfârşitul acestei bătălii. Pentru guvernamentali, o victorie ar însemna deselectarea cercului de fier care înconjoară capitala şi care pare să fie obiectivul ofensivei. De ambele părţi, au sosit în ultimele zile importante întăriri în oameni şi material de război. Guvernamentalii şi-au fortificat cu repeziciune satele cucerite în zilele din urmă. La rândul lor, naţionaliştii au adus de pe frontul Biscaya importante contingente de trupe şi o cantitate considerabilă de material de război. Printre întăriri sunt mai multe unităţi de „regulares”, precum şi batalioane germane şi italiene. Tot timpul zilei de ezi, sectorul Brunete-Quijonia-Valanueva del Pardillo a stat sub o adevărată avalanşă de procedere. Lupta a reînceput cu o violenţă sporită în zorii zilei de azi. Artileria naţionalistă a bombardat intens timp de mai bine de şase ore trupele guvernamentale, pentru a împiedica aprovizionarea lor. Artileria guvernamentală a ripostat cu aceeaşi tărie. Naţionaliştii au dat în cursul zilei de azi şapte puternice atacuri. Situaţia pare să fi rămas neschimbată. Paralel cu luptele terestre, s-au dat şi lupte aeriene între avioanele guvernamentale şi cele naţionaliste. ORAŞUL MOTRIL (Provincia Grenada) O bombă aruncată de avioanele roşii a nimerit într-o sală din spitalul de Santa Ana, distrugând-o şi omorând pe mai mulţi bolnavi. Duminică, ÎS Iulie, s’a im. | ta contra comunisto-anarhiști- I toriu pe care îl stăpânesc, asfolinit un an dela isbucnirea ,/v” r'nri asasina- I ■nationalist» in dîspuse răsboiului civil în Spania, când generalul Franco a pornit lupta contra comunii suu-**ii u i iue?*»- lui iu, yv uu/e u m-o lor, cari începuseră asasinatăzi, naţionaliştii, în clişeuse fele şi devastările. [văd-şi etapele de înaintare de la Partea haşurată arată ieri- începutul răsboiului. Generalul Franco anunţă reintronarea monarhiei in Spania Salamanca, 19 Rador). Agenţia „D. N. B.“ transmite : Intr’un interview acordat ziarului naţionalist „A. B. C.“, generalul Franco a anunţat apropiata alcătuire a primului guvern naţional. Ocupându-se de dorinţa exprimată în mai multe rânduri de infantele Don Juan, al treilea fiu al Regelui Alfons, de a servi în armata naţionalistă, generalul Franco a adăugat: „Nu vreau să pun un joc o viaţă care ar putea să ne fie preţioasă. O parte din Spania se mai află încă sub influenţa nefastă a Internaţionalei III, dar când toate se vor linişti în Spania, ţara va chema un Rege. Acest Rege nu va trebui să apară ca un cuceritor, ci ca un pacificator. Semnarea acordului comercial dintre Germania şi Spania naţionalistă Berlin, 19 (Rador). — Agenţia „D. N. B." anunţă semnarea unui acord comercial între Germania, şi Spania naţionalistă pentru ,,extinderea schimburilor între cele două ţări". Negocierile au durat mai multe săptămâni. Rezultatul este considerat satisfăcător pentru ambele ţări. Singurele amănunte ce se dau este că acest acord este mult mai cuprinzător decât cel din 7 Mai 1936. Cele două ţări îşi acordă fără limită clauza naţiunii celei mai favorizate cu începere de la 1 August 1937. Berlin, 19 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas" află din sursă sigură că printre acordurile cuprinse în noul tratat comercial dintre guvernul Reichului şi guvernul din Salamanca se află şi o convenţie pentru furnizarea de minereu de fer din regiunea Bilbao pentru nevoile Reichului. In cursul negocierilor cari au dus la încheierea noului tratat comercial, delegaţii germani au arătat că guvernul din Valencia, atât timp cât a fost stăpân pe regiunea aceasta minieră, a împiedicat executarea contractelor încheiate între minele din Bilbao şi industriaşii germani. In consecinţă noul acord prevede cote suplimentare pentru Germania. NOUL AMBASADOR NAŢIONALIST A SOSIT LA BERLIN Berlin, 19 (Rador). — Marchizul de Magaz, noul ambasador al guvernului naţionalist spaniol, a sosit eri seară la Berlin. * Azi, se întruneşte comitetul de neintervenţie Londra, 19 (Radio-Central). — Mâine dimineaţă, comitetul de neintervenţiune se va întruni spre a discuta propunerile britanice. Se afirmă că Rusia, Germania, Italia şi Franţa vor cere unele modificări ale propunerilor engleze. In ultimele zile unii membri ai comitetului de neintervenţie şi-au manifestat dorinţa ca şi statele din America de Sud să fie primite în acest comitet. Acest fapt ar însemna o întărire a statelor cari simpatizează cu generalul Franco. Trei copii electrocutaţi, pe când priveau un film Istanbul, 19 (Telor). — Proprietarul unui cinematograf din Mersina, port la Marea Neagră, a căutat să se lipsească de spectatorii săi nepoftiţi cari stăteau de obicei pe gardul gradinei de cinema, privind astfel gratuit filmele. In acest scop, el a pus pe gardul din jurul gradinei o sârmă încărcată cu curent electric de înaltă tensiune. Trei copii, cari s’au urcat pe gară, au fost uciși pe loc. Proprietarul cinematografului a fost arestat. --------xox axox------- Biciclist omorât de automobil Târgovişte, 19 Iulie Un accident mortal de automobil s-a întâmplat, astăzi după amiază, in corn. Răzvadul de Sus. Pe când săteanul Lázar B. Vasalache, din Gura Ocniţei, trecea pe şosea cu bicicleta, a fost călcat de un automobil al societăţii „Unirea“, din Gura Ochitei, care era condus de șoferul Dumitru Dragomir. Biciclistul a murit imediat. Șoferul a fost înaintat parchetului.--------xpxOxox------- Sinuciderea unui ziarist francez pe bordul unui transatlantic Londra, 19 (Rador 1. — Ziaristul francez Henri Rouller, ce se îmbarcare pe vasul „Edingurgh Castle”, s’a sinucis în cabina sa la sosirea vaporului în portul Southampton. ■ ~ooO : ® : t>oo------ Un pariu cu sfârşit tragic Budapesta, 19 (Radio-Central). — Din Mik’.oz se anunţă: Un pariu nebun a avut un sfârşit tragic La timpul unei serbări organizate de o asociaţie de tragere la semn, un membru al acestei organizaţii anume Debrzine a declarat că pariază cu oricine că poate nimeri cocarda de la chipiu de la o depărtare de 30 m. Alt membru, Szöbösy a acceptat pariul şi s-a postat la o depărtare de 30 metri. Debrzine a pus arma la ochi, a tras şi a nimerit cocarda, dar în acelaş timp, a rănit grav la cap pe Szöbösy. Victima a fost transportată la spital, iar buclucaşul țintaș dus la poliție. ■ . xpx------ ACCIDENTE DE AUTOMOBIL LA BRAŞOV Braşov, 19 Iulie Automobilul 867 Ploeşti, condus de proprietarul său d. Colceag, venind pe str. I. G. Duca, de la Feldioara, a surprins pe v femea Frosina Gabor, fracturându-i mâna dreaptă şi picioarele. * Pe aceeaşi stradă, maşina 10.965 Bucureşti a d-lui Filip, care venea de la Sovata, a surprins pe femeia Maria Iacob, care a fost grav rănită. Amândouă victimele au fost transportate la spitalul „Mârezescu“, unde se află în stare gravă.--------xox , xox------ NU VOR MAI FI ÎNSTRĂINATE ISLAZURILE COMUNALE Direcţiunea păşunilor din ministerul de interne studiază problema unui decret-lege, prin care urmează să se oprească cu desăvârşire orice înstrăinare, cedare, etc., din islazurile comunale şi comune. Prin această reglementare se urmăreşte să se vegheze la stricta conservare a pășunelor, cari au fost creiate pentru un scop bine determinat. 4 Nx*. 199 Joi 22 Iulie 1937 p 111 x DIRECTOR: STELIAN POPESCI JUDS Munca de folos obştesc de EMAN0IL HAGI M0SC0 Unele hotărîri de guvernământ sunt fericite. Aşa este cu legea muncii de folos obştesc. Isvorîtă printr’un reflex al iniţiativei particulare care, deşi folositoare avea totuşi un oarecare substrat politic şi începuse să fie tulburătoare, legea este sănătoasă în toate privinţele. înainte de oricare alt rezultat — moral şi practic — tineretulromân, nădejdea neamului, va cunoaşte şcoala disciplinei sănătoase şi va vedea roadele unei ascultări legitime in scop folositor. Acea muncă oarecum silită, "la care este părtaş, cot la cot, tineretul de toate treptele, departe de a fi o servitute, va face legătura de toate clipele între cei rămaşi poate prea în urma vremii şi cei, într’o măsură, trecuţi prea dincolo de vreme. Din ciocnirea între cele două mentalităţi, cea veche şi cea nouă, va esi o mai bună înţelegere potolitoare de patimi. Cei mai mulţi dintre ei sunt născuţi, unii chiar crescuţi, în acel mediu sătesc din care fuga spre munca dătătoare de simţiri mai vii şi venit bănos i-a gonit. Cu haina nouă a progresului se întorc acolo de unde au plecat pentru a da învăţăminte acelora cari i-au născut. Muncind vor pricepe că şi alţii au desfăşurat o altă muncă, rodnică şi ea şi vor cugeta că fiecare, la rându-i, a adaos, — după cerinţa vremii — ceva la clădirea socială şi că în urma lor alţii li vor lua locul. De aci se naşte cinstirea trecutului, a înaintaşilor, pentru ca şi dânşii să se bucure mai târziu, de aceeaş cinstire a muncii lor. Deabia a trecut săptămâna de când s’au resfirat, în 53 de locuri de pe tot întinsul pământului românesc, cam vre-o 10.000 de tineri studenţi şi elevi premilitari în vederea muncii obşteşti. Ei vor îmbrăţişa toate raimurile de muncă folositoare ca: păduri, şosele, agricultură, arheologie, ş. a., lucrând sub îndrumare ştiinţifică pe aceste tărâmuri atât de bogate în învăţăminte. Vor învăţa să cunoască mai bine ţara, mănoasa şi frumoasa Românie. Vor cruţa cheltuelile cerute de unele lucrări cari ar copleşi bugete prea mici. Datorită lor se vor începe sau sfârşi lucrări care tocmai din pricina acelei lipse sunt lăsate în părăsire. Câte bogăţii câte comori nu s’au irosit, fie din sărăcia de mijloace, fie — mai cu seamă — din nepriceperea celor chemaţi să le scoată la lumină. Cetatea Istriei, Cetatea Albă a, lui Ştefan după ce fusese genovesă, şi câte alte aşezări străvechi, răscolite acum de tineretul silit să lucreze, nu-şi vor spune, datorită lui, taine nepătrunse încă ? Tineretul de la oraş este scos din ispititoarea atmos(Continuare in pag. 2-a) CURIERUL PARISULUI „TOTUL NI-I CU PUTUTĂ“ de POMPILIU PĂLTĂNEA Paris, Iulie Perspectiva închiderii hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor cu care au ameninţat* conducătorii unor sindicate muncitoreşti, dacă nu se aplică imediat şi în această branşă a comerţului noua lege a celor 40 de ore de lucru, repartizate numai în 5 zile pe săptămână — i-a împiedecat să vină la Paris, sau chiar i-a îndepărtat din capitală, pe mulţi streini, cari se vor fi lăsat impresionaţi şi de ştirile că greve şi conflicte isbucnesc în diferite alte domenii ale activităţei franceze ori că Expoziţia, ce nu-i încă pe deplin terminată, ar fi redevenit teatrul manifestaţiilor anarhice şi revoluţionare. E adevărat că extremiştii — sindicalişti şi comunişti — au căutat să facă din Expoziţie un „câmp de experienţe", spre a-şi „antrena trupele“, spre a obţine avantagii, ba chiar privilegii, ori, în general, spre a pregăti, prin „presiuni“ exercitate asupra autorităţilor şi publicului, stabilirea „dictaturii proletariatului". Tot aşa de adevărat e, însă, că tentativele extremiştilor n’au reuşit, bunăoară, a dota sindicatele revoluţionare cu monopolul manei de lucru, n’au reuşit nici să determine guvernul, cu toate că era un guvern al „frontului popular", să intervină în lupta civilă din Spania, precum n’au reuşit să suprime sau măcar să influenţeze funcţionarea controlului corpurilor legiuitoare, în speţă al Senatului, care a pus capăt guvernării marxiste. Dimpotrivă, a sfârşit prin a-i nemulţumi chiar pe partizanii cartelului tripartit, cu d-l Campinchi, fostul preşedinte al grupului parlamentarilor radicali şi actualmente membru al cabinetului Chautemps, care nu s’a sfiit sa numească, dela tribuna Camerei, o „Umilinţă naţională" întârzierea terminării Expoziţiei. Deşi „sabotată“ Expoziţia e totuşi azi în mare parte gata, înfăţişându-se ca o operă minunată, ce atestă vitalitatea şi genialitatea poporului francez. Mulţimea care o vizitează zilnic se compune din elemente ce aparţin tuturor păturilor sociale, „clasele laborioase", care trimit tocmai cel mai important contingent de vizitatori indigeni, indică — prin graba şi plăcerea de a admira această operă, ieşită din colaborarea muncitorilor manuali cu muncitorii intelectuali, savanţi şi artişti — părerea de rău că pregătirea şi desăvârşirea Expoziţiei au suferit de pe urma conflictelor şi incidentelor provocate de extremişti. Extremiştii încearcă acum — faptu-i neîndoios — să creieze sau să întreţină agitaţii pe alte terenuri, şi anume : printre lucrătorii agricoli ori metalurgici, printre poştaşi şi funcţionari, printre amploiaţii de bănci şi biurouri, ca şi printre aceia de hoteluri, restaurante şi cafenele. De cât — fapt deopotrivă de neîndoios — aceştia — chiar dacă formulează, în mod mai mult sau mai puţin „demonstrativ", revendicări, în fond dealtminteri legitime — nu se supun în general ordinelor sindicaliste de grevă. Greva bucătarilor, chelnerlor şi a servitorilor e parţială, atingând doar câteva mari stabili(Continuare in pag. 2-a) MMT. In timpul unei revărsări de ape, după o ploaie mare la Londra, a fost stricat și pavajul de lemn de pe străzi.