Universul, august 1938 (Anul 55, nr. 206-220)

1938-08-01 / nr. 206

Apuc a 1 55-lea Nr. 206 Lup* 1 An­turt 1038 Cele mai frumoase flori... Despre vizita suveranilor An­gliei la Paris s’ar putea scrie colane între ei, atât sunt de multe și de interesante micile incidente care s’au petrecut in cursul acelor patru zile de săr­bătoare pentru poporul parizian, în special. Iată, de pildă, ce povestește ziarul Paris-Soir. La Versailles, regina se plim­ba prin parc, în compania d-lui Albert Lebrun, când deodată, se opri în fața unui stufiş de al­băstrele. — N’am văzut niciodată albă­strele atât de frumoase, excla­mă regina; are o culoare minu­nată. De mai multe ori regina își exprimă admiraţia pentru acele flori, ceea ce decise pe d. Le­­brun să roage pe cineva din suită să facă, în­­grabă, un bu­chet din acele flori pentru ma­iestatea sa­ După câteva minute, persoa­na căreia îi se încredinţase a­­ceastă misiune se întoarse şi,­­ apropiindu-se de preşedinte, îi­­ spuse ceva la ureche. D. Lebrun zâmbi și, întor­­cându-se spre regină, îi spuse: — Cerusem pentru maiesta­tea voastră câteva din acele al­băstrele care v’au plăcut atât de mult. Dar, mi s’a spus că era imposibil... Se știa cât de mult vă plac aceste flori. Dar, negăsindu-se atâtea în cât să poată forma cu ele un răzor s’a recurs la flori artificiale... Cele mai frumoase albăstrele din lume erau false. Bietul Jim De două zile locuitorii din a­­propierea unei vile, în orăşelul Ranb­ou­illet, auzeau un vuiet, care noaptea mai ales se făcea şi mai prelung şi mai dureros, aşa in cât câţiva dintre ei în­cepură să se­­îngrijoreze, cre­zând că era vorba de vreun bol­nav lăsat singur în casă. Ei che­mară imediat un comisar şi pro­cedară la o mică anchetă. Două persoane se aşezară la pândă în apropierea vilei de unde se auzeau planşetele omeneşti... şi descoperiră îndărătul grilajului un câine, — un scotch-terrier, care urla cu desnădejde. Se făcură cercetări și se află, în sfârșit, că mi­cul animal nu era altul decât Jim, credincio­sul tovarăș al celebrei artiste de cinematograf Pearl White, care acum câteva zile a fost transportată în grabă la spi­talul din Neuilly şi care e acum în­ afară de orice pericol. Bietul Jim şi-a regăsit a doua zi stăpâna, căci doctorul i-a permis să se culce la picioarele patului, cu condiţia să stea li­niştit. Şi de atunci rarii vizi­tatori, cari vin să vadă pe creatoarea „Misterelor New- York-ului” au prilejul să vadă un căţeluş cuminte stând ne­mişcat, pe pat, la picioarele stăpânei lui dragi, spre care ri­dică mereu doi ochi plini de lacrimi. Datorită Reginei Elizabeth a Angliei... Iată o in­tâmplar­e, reală şi­­ mişcătoare, amintind insă po-­­­veştile din bunele şi frumoa-­­ sele cărţi de altădată. La Londra, trăia d-na Ame-­­ lia Hawtorne, femee în vârsta, I care avea o mare şi sfâşietoare f durere: de 36 ani, nu mai avea­­ nicio ştire despre un biet frate al ei, John, fost clown, frate pe care în cele din urmă a tre­buit să-l socotească mort. I-a făcut femeea şi pomenile cuvenite, şi era nemângâiată că nu ştie cum şi când i-a murit sărmanul frate, după cum nu ştia nici unde e îngropat. Acum câteva zile, când Su­veranii britanici au vizitat Pa­risul, într’o dimineață când Regele George VI asistă la o mare paradă, Regina Elizabeth s’a dus să viziteze pe bolnavii dintr’un spital englez din Paris, dorind sa ducă sărmanilor su­ferinzi o vorbă de mângâiere. Ziarele au publicat fotografii luate cu prilejul acestei vizite, fotografii în care Regina An­gliei ședea de vorbă cu bolnavii. D-na Amelia Hawtorne, pri­vind aceste fotografii, a crezut că nu se’nșeală recunoscând în unul din bolnavi chiar pe fra­tele său, a cărui urmă o pier­duse. Venind la Paris, d-na Haw­torne a avut marea bucurie de a constata că nu s’a înşelat, şi că bolnavul nu era altul decât biletul John, cilownul, îmbătrâ­nit şi răpus de suferinţe după ce odinioară făcuse pe atâţia inşi să râdă... Iată, în clişeu, pe fratele şi sora cari, după 36 de ani, s’a­u regăsit, datorită numai bunu­lui şi delicatului gând pe care l-a avut Regina Angliei de a vizita pe supușii săi cari zăceau în paturile spitalului din Paris... a­cum, cincifucide a/„ Citim în UNIVERSUL“ din 31 August 1883 : „ Veste bună pentru plugari. De Luni, comerţul de cereale a luat un mare avânt. Preţurile exis­tente s’au ridicat cu 10 lei chila. Cauza sunt numeroasele telegrame primite din străinătate şi prin care se arată că mai toate productele din Europa sunt compromise, afară da cele din Rusia şi România. = La Paris, din cauza grevelor, nici bărbierii nu lucrează. Parisie­­nii umblă de­ aceea nebărbieriţi. = „Daily Telegraph“ află din Petersburg că Ţarul şi Wilhelm II au convenit să trateze într’un spi­rit împăciuitor toate litigiile even­tuale. JOCURILE NOASTRE Deslegătorii jocuri­lor seriei XXXV-a AU DESLEGAT 4—6 JOCURI 1) Actarian Virgil (loco). 2) A­­postolescu Flavia (Pitești). 3) An­­gelescu Aureliu I. (loco). 4) Amzu­­lescu Ilie (Terch­fehioi-Băd). 5) An­drei N. Eugenia (loco). 6) Andrei Gh. (loco). 7) An­dreescu Julietta (loco). 8) Anton G. George (Bis­­triţa-Năsăud). 9) Andreescu Ro­miva (Galaţi). 10) Andreescu M. Mihail (Poena­ri-Rali-Prahova). 11) Antonescu Dancovi­ci Lydia (loco). 12) Anghel Eliza (Sibiu). 13) Ar­deleanu Dimit­trie (Reşiţa). 14) An­­dreescu I. Ionel (Feteşti-Iţa). 15) Alvirescu Radu (Sadova-C. Lung Bucovina). 16) Ananescu Dr. Alice (loco). 17) Antonescu N. Gh. (loco). 18) Am­dronescu Grigore (Timişoa­ra).19) Borislawsky Getta (Vulcan- Hunedoara). 20) Bălăne­scu R. N. (loco). 21) Bărbulescu P. Niculina (loco). 22) Bălănescu N. Alex. (Iaşi). 23) Boldestru Ioana (Iaşi). 23) Boldescu Ioana (Iaşi). 24) Bă­­d­escu Virgil (loco). 25) Beiu I. Jana (Giurgiu). 26) Buca­tca Onuţ (Leucăuţi-Hotin). 27) Bejan It.-col. Gh. (loco). 281 Beleik Gh. Gh. (Li­­teni-Baia). 29) Bârsan Smara­nda (loco). 30) Balassan D. Ioan (Tg. Frumos-Iaşi). 31) Beşleagă Victor (Cahul). 32) Brad P. maior (loco). 33) Brădişteanu Paul (loco). 34) Baban C-tin (loco). 35) Baban Traian (Mediaş). 36) Borănescu Fiorica (loco). 37) Bărbulescu M. Th. (loco). 38; Borcea Maria (loco). 39) Bogdănescu Emilia (loco). 40) Ba­rbu Ioan (Prundu-Argeş). 41) Bârzea V. Ecaterina (R.-Sărat). 42) Butucea Const. (Bârlad). 43) Bu­­dălănescu Margareta (Craiova). 44) Băiţan Ana (Udeşti-Suceava). 45) Budălănescu Const. (Piteşti). 46) Budălănescu Maria (Craiova). 47) Brătescu N. Leu stud. (loco). 48) Bălăşescu Nicolae (Tecuci). 49) Bo­tsaim Iancu (Craiova). 50) Bobey Vera (loco). 61) Bretza Florica (loco). 52) Brastaviceanu Gh. (Ca­­ra­cal). 53) Bănică Sevastia (Bră­ila). 54) Bănică Petru (Brăila). 55) Cereanț Gh. (Almaș-Arad). 56) Căpitan Ioan (Galsa-Arad). 57) Copoiu Romica (com. Putineiu- Vlaşca). 58) Căzăceanu A. I. (Bo­toşani). 59) Cazacu Cornel. (învăţ. Gârcina-Neamţ). 60) Cernea Metta şi Ilie (Olteniţa). 61) Constamti­­neseu Gh. Stelian (loco). 62) Ca­ratel. Paul (Constanta). 63) Cons­­tantinescu Dr. Lyana şi Marius (loco). 64) Chifetascu Pascu (Cluj). 65) Catricică Onea (Voznescul-Ti­­ghilina) 66) Coireanu Ioan (înv. Dâr­­los-Valea Lungă, jud. Târnava Mare). 67) Cioba­nu D. Dumitru (Giurgiu). 68) Șerbu St. Ion (loco). 69) Christescu Dinu (Slobozia-Ita). 70) Crăciunescu Maria (loco). 71) Ciochiciu Eugenia (loco). 72) Cos­­tache N. Corneliu (Oancea-Covur­­lui). 73) Costache N. Cicerone (Tg. Berești-Covurlui). 74) Costache N. Ma­ria (Mânzătești-Covu­rlui). 75) Carracas Th. Romulus (loco). 76; Caracas Th. Traien (loco). 77) Christea Nelly (Teiuş-Alba). 78; Criveanu Stanca (Lugoj). 73) Cat­­tina Nina (loco). 81) Chita Vio­rica (loco). 81) Contsecu ing. Costi (loco). 82) Ciubu­cciu Maria (Che­­treşti-Vaslui). 83) Constantinescu Coty (loco). 84) Cetate Feldioara (Craiova). 85; Ciungulescu P. Li­­lica (Flămânda-Mehedinţi). 86) Ciudin Olga i prof. C. Albă). 87) Ci­udin Aurelian (Cernăuţi). 88) Cre­ţu Mircea (Cernăuţi). 89) Csap­chi Maria învăţ. (Volintiri-Cetatea Albă). 90) Cristodor V. Ovidiu (Bă­­lăceanca- R. Sărat). 91) Cornea Ion (loco). 92) Contescu căp. Const. şi Silvia (Buzău). 93) Dimitriu C. Const. (Odobeşti). 94) Drăguleţ Ioan (Huşi). 95) Di­mitriu Nucă L­a Botoşani). 96) Di­mitriu Tăchel (Tecuci). 97) Dră­­găneşti C. (loco). 98) Drăguleţ V. Gh. (Solca-Suceava). 99) Dub C. Armand (loco). 100) Dimitriade Ce­cilia (loco). 101) Dumitrescu Alex. (Motoci-Dolj). 102) Dinculescu Cos­­tică (învăţ. Mihău­leşti-Vlaşca). 103) Dan Ghiocel (Giurgiu). 104) Dan­­ciu Licia (Lugoj). 105) Dumitrescu E Alex. (loco). 106) Dinu Mihai (loco). 107) Dolinescu C. Marga­reta (Bârlad). 108) Du­m­itriu Ale­xandrina (Botoşanii). 109) Dumitru Aurel (Nadeş-Târnava Mică). 110) Dumitrescu Geta (prof. Roman).­­111) Drăgan Mişu (Tinca-Bihor). 112) Diaconescu Virgiliu Ovidiu (loco). 113) Dineu M. loan (Boteni- Oţa). 114) Dobrescu R. Gh. (Ca­­iata-R. Sărat). 115) Duduleanu căp. Nicolae (loco­. 116) Dăscălescu Eu­genia (Pilipeştii de târg-Prahova). 117) Dănescu Florentina (Orăştie- Hunedoara). 118) Dimitrescu Re­mus (Ga­la­ţi). 119) Dumitrescu C. Marin (Piteşti). 120) Drăguţ C. Virgil (Copăcioasa-G­orj). 121) Du­­mitrescu Virginia (Con­stanţa). 122) Dumitrescu Dunărea (Constanţa­). 123) Diacon Silvia (Cernăuţi). 124) Damian Alex. (Ferma Gherghiţa- Prahova). 125) Dunea V. Gavril (Cra­gomireşti-Maramureş). Sfatul medicu­lui Echilibrul acido-bazic înfăţişăm astăzi cititorilor o problemă medicală dintre cele mai importante; ea o va ajuta să înţeleagă unele lucruri care altfel le-ar fi fost tăinuite şi cărora poate, din neînţelegere, nu le-ar fi dat toată importanţa pe care o merită. In organismele vii există un perfect echilibru între substanţe­le cu reacţie acidă şi cele cu re­acţie bazică. Sângele, lichidele şi celulele corpului nostru au o re­­acţiune uşor acidă care se expri­mă prin semnul pH şi are va­loarea de 7,30—7,40. Acest echi­libru este continuu ameninţat să fie rupt şi tot aşa de continuu este restabilit. Cu alimentele in­troducem acizi; arderea albumi­­noidelor şi a grăsimilor dă iarăşi acizi. Dar această invazie acidi­­fiantă este oprită de alcalinele din alimente. In plus plămânul dă mereu afară acid (acidul car­bonic) şi rinichii, la fel. De asemeni când bazele priso­sesc sunt date afară prin intes­tine. E drept că aceste ruperi şi res­tabiliri ale echilibrului acido-ba­­zic nu se fac instantaneu, ca în­­tr’un tub de experienţe; ele cer timp şi până ce se stabilesc, aşa numitele substanţe tampon, in­tervin pentru a anihila efectele desechilbrului Când însă s’a pro­dus şi durează ruperea echilibru­lui iau naştere unele boale. Aşa de pildă când predomină acizii şi avem o acidoză pe care o întâlnim de pildă în diabet şi care se trădează prin prezenţa a­­cetonei şi a acidului oxibutiric, substanţe nedistruse prin ardere în diabet. Ele se formează în fi­cat şi provin din alimente. Pre­zenţa acidozei în diabet are sem­nificaţia unei forme serioase. Altă acidoză o găsim în insu­ficienţa hepatică provocată de boalele grave ale acestui organ; o mai găsim la cei ce fac greva foamei şi în fine la bolnavii de rinichi în fazele ultime ale boalei. Starea contrară, alcaloza, care are un rol mai puţin important decât acidoza, o întâlnim de pil­dă când se abuzează de alcaline. Aşa se întâmplă cu cei care iau mult bicarbonat de sodiu, bună­oară în tratamentul ulcerului sto­macal sau al comei diabetice (pentru a combate acidoza des­pre care am vorbit mai sus). Se mai produce alcaloză şi in­vers, pierzându-se mulţi a­­cizi; aceasta se întâmplă în văr­săturile celor cu hiperclorhidrie, când ceea ce se varsă este aproa­pe numai acid Când cineva res­piră foarte des (ca pe munte sus), se pierde prin respiraţie acid car­bonic şi se produce o oarecare al­caloză. Este interesant de notat că în timpul crizelor de epilepsie se observă o stare de alcaloză. Sunt persoane care elimină mulţi fosfaţi prin urină; din a­­ceastă cauză urina lor este albă, lăptoasă (profanii cred că au al­­bumină!); precipitarea fosfaţilor se întâmplă tocmai fiindcă per­soana se află într-o stare de al­caloză. Această eliminare înce­tează după administrarea de acid fosforic, adică după ce se acidi­­fică puţin organismul în fine unele boale de piele şi printre ele eczemele s’ar datora ruperii echilibrului acidobazic. Constatarea se face prin anali­ze de laborator, care conduc şi tratamentul spre alcalinizare (re­gim­­ al diabeticilor de exemplu­­) sau spre acidifiere prin diluţii de acid fosforic. Această importantă problemă medicală, nu a fost însă bine lă­murită și­­cercetările mai sunt încă în curs. Dr.­­ VATAMANU UNIVERS­Ul% Puterea binefăcătoare a Lactofermentului Dr. Robin LACTOFERMENTUL DR. ROBIN şi-a câştigat un loc de frunte în terapeutica gastro-intes­­tinală. El este, prin excelenţă, me­dicamentul diareelor, indiferent de origina lor. El acţionează, du­pă cazuri, atât asupra florei in­­fecţioase pătrunsă în intestine pe care o modifică şi o reduce, cât şi asupra toxinelor pe care le neutralizează. Ca efecte imediate el micşo­rează repede numărul evacuări­lor (scaunelor) şi transformă as­pectul lor, făcând să înceteze ga­zele datorite fermentaţiilor, cal­mează în acelaşi timp durerile de pântece şi stimulează pofta de mâncare, încât buna stare generală a bolnavilor — de orice vârstă — se restabileşte iute de tot. LACTOFERMENTUL DR. ROBIN se prezintă ca un lichid siropos dulce-acrişor, care conţine bacteria lactică vie, însămânţată într’un bulion vegetal maltozat, care desvoltă acid lactic în stare născândă şi împreună cu fer­mentul lactic îşi exercită acţiu­nea sa binefăcătoare şi tămădui­toare, în boalele toxi-infecţioase ale intestinelor, ficatului şi rini­chilor. Este prescris de toţi d-nii me­dici. 30 In loc de vin străin imitat, preferaţi vechiul COTNARI ADEVĂRAT în sticle originale mici şi mari, din renumitele PIVNIŢE COTNARI fldrs. Bucureşti 2, Calea Griviţei 47 Telefon 4.90.18 VENIŢI ŞI PETRECEŢI LA TABĂRA A. C. T.BORSEI Pensiune complectă 3.50 şi 4.000 lunar. Informaţiui şi înscrieri la tabăra A. C T., BORSEC. 9 Fig. I. — Rochie de seară pen­tru plaje, sau croisiere, din pi­chet de mătasă albă. Spatele este complet descoperit, dar în faţă pe lângă 2 mari reveniri din pichet de mătasă bleu, mai are şi o cravată bleu legată la gât, ceea­ce o face foarte montantă în faţă. Fig. II. *— O capă lungă, a­­companiază această rochie, făcută din acelaş pichet alb şi care tre­ce în faţă, sub reveruri. Fig. III.— Rochie de seară pen­tru Casino, din foile alb cu bleu,­­ fusta este formată din panouri­­ alternate alb cu bleu. In poalele­­ fustei mari noduri roşii sunt bron­­­date pe fiecare panou. M­­. C. I Soc. AMICII GRECIEI Calea VICTORIEI 33 (Imobilul Frascatti)— Telefon 542.19 organizează pentru luna August 2 excursii In Grecia I. O EXCURSIE LA MUNTELE ATHOS Această excursie este organizată în colaborare cu: Soc. Clerului Ortodox Român „AJUTORUL“ sub conducerea preotului EUGENIU BARBULESCU DURATA : 21 August—4 Septembrie. — Costul Lei 5.800 II. EXCURSIE LA SALONIC şi ATHENA Se vor vizita : SALONIC-ATHENA-MARATHON-SIN­ON LUTRARI-CORINT DURATA : 21 August—4 Septembrie Costul : Particulari Lei 6.200.—Studenti Lei 5.200. Informaţiuni la sediul Societăţii. 2700 HATE MICI LUATI In VOIAJ AJ3EA cinema* SIEMENS faopaorgVaufilc DOLLI NA D E L A Jean Feder Bucuresti, Calea Victoriei No. 44 12 nu este o boală nevindecabilă. Se tratează în mod discret, pe cale bucală cu noul medicament ştiinţific, străin, în pastile „ARON­­GYL“, aprobat de Onor. Ministe­rul sănătăţii. De vânzare la toate farmaciile şi drog­eriile şi contra ramburs­­ei 450 la farmacia dr. C. Guci, Bucureşti, Calea Victoriei No. 33 (Palatul Frascati). Engros ,Jîi­­fari, Str. Maria Rosetti No. 47. m

Next