Universul, august 1938 (Anul 55, nr. 206-220)
1938-08-01 / nr. 206
Apuc a 1 55-lea Nr. 206 Lup* 1 Anturt 1038 Cele mai frumoase flori... Despre vizita suveranilor Angliei la Paris s’ar putea scrie colane între ei, atât sunt de multe și de interesante micile incidente care s’au petrecut in cursul acelor patru zile de sărbătoare pentru poporul parizian, în special. Iată, de pildă, ce povestește ziarul Paris-Soir. La Versailles, regina se plimba prin parc, în compania d-lui Albert Lebrun, când deodată, se opri în fața unui stufiş de albăstrele. — N’am văzut niciodată albăstrele atât de frumoase, exclamă regina; are o culoare minunată. De mai multe ori regina își exprimă admiraţia pentru acele flori, ceea ce decise pe d. Lebrun să roage pe cineva din suită să facă, îngrabă, un buchet din acele flori pentru maiestatea sa După câteva minute, persoana căreia îi se încredinţase această misiune se întoarse şi, apropiindu-se de preşedinte, îi spuse ceva la ureche. D. Lebrun zâmbi și, întorcându-se spre regină, îi spuse: — Cerusem pentru maiestatea voastră câteva din acele albăstrele care v’au plăcut atât de mult. Dar, mi s’a spus că era imposibil... Se știa cât de mult vă plac aceste flori. Dar, negăsindu-se atâtea în cât să poată forma cu ele un răzor s’a recurs la flori artificiale... Cele mai frumoase albăstrele din lume erau false. Bietul Jim De două zile locuitorii din apropierea unei vile, în orăşelul Ranbouillet, auzeau un vuiet, care noaptea mai ales se făcea şi mai prelung şi mai dureros, aşa in cât câţiva dintre ei începură să seîngrijoreze, crezând că era vorba de vreun bolnav lăsat singur în casă. Ei chemară imediat un comisar şi procedară la o mică anchetă. Două persoane se aşezară la pândă în apropierea vilei de unde se auzeau planşetele omeneşti... şi descoperiră îndărătul grilajului un câine, — un scotch-terrier, care urla cu desnădejde. Se făcură cercetări și se află, în sfârșit, că micul animal nu era altul decât Jim, credinciosul tovarăș al celebrei artiste de cinematograf Pearl White, care acum câteva zile a fost transportată în grabă la spitalul din Neuilly şi care e acum în afară de orice pericol. Bietul Jim şi-a regăsit a doua zi stăpâna, căci doctorul i-a permis să se culce la picioarele patului, cu condiţia să stea liniştit. Şi de atunci rarii vizitatori, cari vin să vadă pe creatoarea „Misterelor New- York-ului” au prilejul să vadă un căţeluş cuminte stând nemişcat, pe pat, la picioarele stăpânei lui dragi, spre care ridică mereu doi ochi plini de lacrimi. Datorită Reginei Elizabeth a Angliei... Iată o intâmplare, reală şi mişcătoare, amintind insă po-veştile din bunele şi frumoa- sele cărţi de altădată. La Londra, trăia d-na Ame- lia Hawtorne, femee în vârsta, I care avea o mare şi sfâşietoare f durere: de 36 ani, nu mai avea nicio ştire despre un biet frate al ei, John, fost clown, frate pe care în cele din urmă a trebuit să-l socotească mort. I-a făcut femeea şi pomenile cuvenite, şi era nemângâiată că nu ştie cum şi când i-a murit sărmanul frate, după cum nu ştia nici unde e îngropat. Acum câteva zile, când Suveranii britanici au vizitat Parisul, într’o dimineață când Regele George VI asistă la o mare paradă, Regina Elizabeth s’a dus să viziteze pe bolnavii dintr’un spital englez din Paris, dorind sa ducă sărmanilor suferinzi o vorbă de mângâiere. Ziarele au publicat fotografii luate cu prilejul acestei vizite, fotografii în care Regina Angliei ședea de vorbă cu bolnavii. D-na Amelia Hawtorne, privind aceste fotografii, a crezut că nu se’nșeală recunoscând în unul din bolnavi chiar pe fratele său, a cărui urmă o pierduse. Venind la Paris, d-na Hawtorne a avut marea bucurie de a constata că nu s’a înşelat, şi că bolnavul nu era altul decât biletul John, cilownul, îmbătrânit şi răpus de suferinţe după ce odinioară făcuse pe atâţia inşi să râdă... Iată, în clişeu, pe fratele şi sora cari, după 36 de ani, s’au regăsit, datorită numai bunului şi delicatului gând pe care l-a avut Regina Angliei de a vizita pe supușii săi cari zăceau în paturile spitalului din Paris... acum, cincifucide a/„ Citim în UNIVERSUL“ din 31 August 1883 : „ Veste bună pentru plugari. De Luni, comerţul de cereale a luat un mare avânt. Preţurile existente s’au ridicat cu 10 lei chila. Cauza sunt numeroasele telegrame primite din străinătate şi prin care se arată că mai toate productele din Europa sunt compromise, afară da cele din Rusia şi România. = La Paris, din cauza grevelor, nici bărbierii nu lucrează. Parisienii umblă de aceea nebărbieriţi. = „Daily Telegraph“ află din Petersburg că Ţarul şi Wilhelm II au convenit să trateze într’un spirit împăciuitor toate litigiile eventuale. JOCURILE NOASTRE Deslegătorii jocurilor seriei XXXV-a AU DESLEGAT 4—6 JOCURI 1) Actarian Virgil (loco). 2) Apostolescu Flavia (Pitești). 3) Angelescu Aureliu I. (loco). 4) Amzulescu Ilie (Terchfehioi-Băd). 5) Andrei N. Eugenia (loco). 6) Andrei Gh. (loco). 7) Andreescu Julietta (loco). 8) Anton G. George (Bistriţa-Năsăud). 9) Andreescu Romiva (Galaţi). 10) Andreescu M. Mihail (Poenari-Rali-Prahova). 11) Antonescu Dancovici Lydia (loco). 12) Anghel Eliza (Sibiu). 13) Ardeleanu Dimittrie (Reşiţa). 14) Andreescu I. Ionel (Feteşti-Iţa). 15) Alvirescu Radu (Sadova-C. Lung Bucovina). 16) Ananescu Dr. Alice (loco). 17) Antonescu N. Gh. (loco). 18) Amdronescu Grigore (Timişoara).19) Borislawsky Getta (Vulcan- Hunedoara). 20) Bălănescu R. N. (loco). 21) Bărbulescu P. Niculina (loco). 22) Bălănescu N. Alex. (Iaşi). 23) Boldestru Ioana (Iaşi). 23) Boldescu Ioana (Iaşi). 24) Bădescu Virgil (loco). 25) Beiu I. Jana (Giurgiu). 26) Bucatca Onuţ (Leucăuţi-Hotin). 27) Bejan It.-col. Gh. (loco). 281 Beleik Gh. Gh. (Liteni-Baia). 29) Bârsan Smaranda (loco). 30) Balassan D. Ioan (Tg. Frumos-Iaşi). 31) Beşleagă Victor (Cahul). 32) Brad P. maior (loco). 33) Brădişteanu Paul (loco). 34) Baban C-tin (loco). 35) Baban Traian (Mediaş). 36) Borănescu Fiorica (loco). 37) Bărbulescu M. Th. (loco). 38; Borcea Maria (loco). 39) Bogdănescu Emilia (loco). 40) Barbu Ioan (Prundu-Argeş). 41) Bârzea V. Ecaterina (R.-Sărat). 42) Butucea Const. (Bârlad). 43) Budălănescu Margareta (Craiova). 44) Băiţan Ana (Udeşti-Suceava). 45) Budălănescu Const. (Piteşti). 46) Budălănescu Maria (Craiova). 47) Brătescu N. Leu stud. (loco). 48) Bălăşescu Nicolae (Tecuci). 49) Botsaim Iancu (Craiova). 50) Bobey Vera (loco). 61) Bretza Florica (loco). 52) Brastaviceanu Gh. (Caracal). 53) Bănică Sevastia (Brăila). 54) Bănică Petru (Brăila). 55) Cereanț Gh. (Almaș-Arad). 56) Căpitan Ioan (Galsa-Arad). 57) Copoiu Romica (com. Putineiu- Vlaşca). 58) Căzăceanu A. I. (Botoşani). 59) Cazacu Cornel. (învăţ. Gârcina-Neamţ). 60) Cernea Metta şi Ilie (Olteniţa). 61) Constamtineseu Gh. Stelian (loco). 62) Caratel. Paul (Constanta). 63) Constantinescu Dr. Lyana şi Marius (loco). 64) Chifetascu Pascu (Cluj). 65) Catricică Onea (Voznescul-Tighilina) 66) Coireanu Ioan (înv. Dârlos-Valea Lungă, jud. Târnava Mare). 67) Ciobanu D. Dumitru (Giurgiu). 68) Șerbu St. Ion (loco). 69) Christescu Dinu (Slobozia-Ita). 70) Crăciunescu Maria (loco). 71) Ciochiciu Eugenia (loco). 72) Costache N. Corneliu (Oancea-Covurlui). 73) Costache N. Cicerone (Tg. Berești-Covurlui). 74) Costache N. Maria (Mânzătești-Covurlui). 75) Carracas Th. Romulus (loco). 76; Caracas Th. Traien (loco). 77) Christea Nelly (Teiuş-Alba). 78; Criveanu Stanca (Lugoj). 73) Cattina Nina (loco). 81) Chita Viorica (loco). 81) Contsecu ing. Costi (loco). 82) Ciubucciu Maria (Chetreşti-Vaslui). 83) Constantinescu Coty (loco). 84) Cetate Feldioara (Craiova). 85; Ciungulescu P. Lilica (Flămânda-Mehedinţi). 86) Ciudin Olga i prof. C. Albă). 87) Ciudin Aurelian (Cernăuţi). 88) Creţu Mircea (Cernăuţi). 89) Csapchi Maria învăţ. (Volintiri-Cetatea Albă). 90) Cristodor V. Ovidiu (Bălăceanca- R. Sărat). 91) Cornea Ion (loco). 92) Contescu căp. Const. şi Silvia (Buzău). 93) Dimitriu C. Const. (Odobeşti). 94) Drăguleţ Ioan (Huşi). 95) Dimitriu Nucă La Botoşani). 96) Dimitriu Tăchel (Tecuci). 97) Drăgăneşti C. (loco). 98) Drăguleţ V. Gh. (Solca-Suceava). 99) Dub C. Armand (loco). 100) Dimitriade Cecilia (loco). 101) Dumitrescu Alex. (Motoci-Dolj). 102) Dinculescu Costică (învăţ. Mihăuleşti-Vlaşca). 103) Dan Ghiocel (Giurgiu). 104) Danciu Licia (Lugoj). 105) Dumitrescu E Alex. (loco). 106) Dinu Mihai (loco). 107) Dolinescu C. Margareta (Bârlad). 108) Dumitriu Alexandrina (Botoşanii). 109) Dumitru Aurel (Nadeş-Târnava Mică). 110) Dumitrescu Geta (prof. Roman).111) Drăgan Mişu (Tinca-Bihor). 112) Diaconescu Virgiliu Ovidiu (loco). 113) Dineu M. loan (Boteni- Oţa). 114) Dobrescu R. Gh. (Caiata-R. Sărat). 115) Duduleanu căp. Nicolae (loco. 116) Dăscălescu Eugenia (Pilipeştii de târg-Prahova). 117) Dănescu Florentina (Orăştie- Hunedoara). 118) Dimitrescu Remus (Galaţi). 119) Dumitrescu C. Marin (Piteşti). 120) Drăguţ C. Virgil (Copăcioasa-Gorj). 121) Dumitrescu Virginia (Constanţa). 122) Dumitrescu Dunărea (Constanţa). 123) Diacon Silvia (Cernăuţi). 124) Damian Alex. (Ferma Gherghiţa- Prahova). 125) Dunea V. Gavril (Cragomireşti-Maramureş). Sfatul medicului Echilibrul acido-bazic înfăţişăm astăzi cititorilor o problemă medicală dintre cele mai importante; ea o va ajuta să înţeleagă unele lucruri care altfel le-ar fi fost tăinuite şi cărora poate, din neînţelegere, nu le-ar fi dat toată importanţa pe care o merită. In organismele vii există un perfect echilibru între substanţele cu reacţie acidă şi cele cu reacţie bazică. Sângele, lichidele şi celulele corpului nostru au o reacţiune uşor acidă care se exprimă prin semnul pH şi are valoarea de 7,30—7,40. Acest echilibru este continuu ameninţat să fie rupt şi tot aşa de continuu este restabilit. Cu alimentele introducem acizi; arderea albuminoidelor şi a grăsimilor dă iarăşi acizi. Dar această invazie acidifiantă este oprită de alcalinele din alimente. In plus plămânul dă mereu afară acid (acidul carbonic) şi rinichii, la fel. De asemeni când bazele prisosesc sunt date afară prin intestine. E drept că aceste ruperi şi restabiliri ale echilibrului acido-bazic nu se fac instantaneu, ca într’un tub de experienţe; ele cer timp şi până ce se stabilesc, aşa numitele substanţe tampon, intervin pentru a anihila efectele desechilbrului Când însă s’a produs şi durează ruperea echilibrului iau naştere unele boale. Aşa de pildă când predomină acizii şi avem o acidoză pe care o întâlnim de pildă în diabet şi care se trădează prin prezenţa acetonei şi a acidului oxibutiric, substanţe nedistruse prin ardere în diabet. Ele se formează în ficat şi provin din alimente. Prezenţa acidozei în diabet are semnificaţia unei forme serioase. Altă acidoză o găsim în insuficienţa hepatică provocată de boalele grave ale acestui organ; o mai găsim la cei ce fac greva foamei şi în fine la bolnavii de rinichi în fazele ultime ale boalei. Starea contrară, alcaloza, care are un rol mai puţin important decât acidoza, o întâlnim de pildă când se abuzează de alcaline. Aşa se întâmplă cu cei care iau mult bicarbonat de sodiu, bunăoară în tratamentul ulcerului stomacal sau al comei diabetice (pentru a combate acidoza despre care am vorbit mai sus). Se mai produce alcaloză şi invers, pierzându-se mulţi acizi; aceasta se întâmplă în vărsăturile celor cu hiperclorhidrie, când ceea ce se varsă este aproape numai acid Când cineva respiră foarte des (ca pe munte sus), se pierde prin respiraţie acid carbonic şi se produce o oarecare alcaloză. Este interesant de notat că în timpul crizelor de epilepsie se observă o stare de alcaloză. Sunt persoane care elimină mulţi fosfaţi prin urină; din această cauză urina lor este albă, lăptoasă (profanii cred că au albumină!); precipitarea fosfaţilor se întâmplă tocmai fiindcă persoana se află într-o stare de alcaloză. Această eliminare încetează după administrarea de acid fosforic, adică după ce se acidifică puţin organismul în fine unele boale de piele şi printre ele eczemele s’ar datora ruperii echilibrului acidobazic. Constatarea se face prin analize de laborator, care conduc şi tratamentul spre alcalinizare (regim al diabeticilor de exemplu) sau spre acidifiere prin diluţii de acid fosforic. Această importantă problemă medicală, nu a fost însă bine lămurită șicercetările mai sunt încă în curs. Dr. VATAMANU UNIVERSUl% Puterea binefăcătoare a Lactofermentului Dr. Robin LACTOFERMENTUL DR. ROBIN şi-a câştigat un loc de frunte în terapeutica gastro-intestinală. El este, prin excelenţă, medicamentul diareelor, indiferent de origina lor. El acţionează, după cazuri, atât asupra florei infecţioase pătrunsă în intestine pe care o modifică şi o reduce, cât şi asupra toxinelor pe care le neutralizează. Ca efecte imediate el micşorează repede numărul evacuărilor (scaunelor) şi transformă aspectul lor, făcând să înceteze gazele datorite fermentaţiilor, calmează în acelaşi timp durerile de pântece şi stimulează pofta de mâncare, încât buna stare generală a bolnavilor — de orice vârstă — se restabileşte iute de tot. LACTOFERMENTUL DR. ROBIN se prezintă ca un lichid siropos dulce-acrişor, care conţine bacteria lactică vie, însămânţată într’un bulion vegetal maltozat, care desvoltă acid lactic în stare născândă şi împreună cu fermentul lactic îşi exercită acţiunea sa binefăcătoare şi tămăduitoare, în boalele toxi-infecţioase ale intestinelor, ficatului şi rinichilor. Este prescris de toţi d-nii medici. 30 In loc de vin străin imitat, preferaţi vechiul COTNARI ADEVĂRAT în sticle originale mici şi mari, din renumitele PIVNIŢE COTNARI fldrs. Bucureşti 2, Calea Griviţei 47 Telefon 4.90.18 VENIŢI ŞI PETRECEŢI LA TABĂRA A. C. T.BORSEI Pensiune complectă 3.50 şi 4.000 lunar. Informaţiui şi înscrieri la tabăra A. C T., BORSEC. 9 Fig. I. — Rochie de seară pentru plaje, sau croisiere, din pichet de mătasă albă. Spatele este complet descoperit, dar în faţă pe lângă 2 mari reveniri din pichet de mătasă bleu, mai are şi o cravată bleu legată la gât, ceeace o face foarte montantă în faţă. Fig. II. *— O capă lungă, acompaniază această rochie, făcută din acelaş pichet alb şi care trece în faţă, sub reveruri. Fig. III.— Rochie de seară pentru Casino, din foile alb cu bleu, fusta este formată din panouri alternate alb cu bleu. In poalele fustei mari noduri roşii sunt brondate pe fiecare panou. M. C. I Soc. AMICII GRECIEI Calea VICTORIEI 33 (Imobilul Frascatti)— Telefon 542.19 organizează pentru luna August 2 excursii In Grecia I. O EXCURSIE LA MUNTELE ATHOS Această excursie este organizată în colaborare cu: Soc. Clerului Ortodox Român „AJUTORUL“ sub conducerea preotului EUGENIU BARBULESCU DURATA : 21 August—4 Septembrie. — Costul Lei 5.800 II. EXCURSIE LA SALONIC şi ATHENA Se vor vizita : SALONIC-ATHENA-MARATHON-SINON LUTRARI-CORINT DURATA : 21 August—4 Septembrie Costul : Particulari Lei 6.200.—Studenti Lei 5.200. Informaţiuni la sediul Societăţii. 2700 HATE MICI LUATI In VOIAJ AJ3EA cinema* SIEMENS faopaorgVaufilc DOLLI NA D E L A Jean Feder Bucuresti, Calea Victoriei No. 44 12 nu este o boală nevindecabilă. Se tratează în mod discret, pe cale bucală cu noul medicament ştiinţific, străin, în pastile „ARONGYL“, aprobat de Onor. Ministerul sănătăţii. De vânzare la toate farmaciile şi drogeriile şi contra rambursei 450 la farmacia dr. C. Guci, Bucureşti, Calea Victoriei No. 33 (Palatul Frascati). Engros ,Jîifari, Str. Maria Rosetti No. 47. m