Universul, septembrie 1938 (Anul 55, nr. 237-251)

1938-09-01 / nr. 237

1 I ­Anul al 55-lea Nr. 237 Joi 1 Septembrie 1938 Zh'&mteBi Închisoarea vieţii Din temniţă a fost liberat acum câteva zile un osândit. Ispăşise o pedeapsă lungă şi grea. Ani de zi le păstrase nădejdea reintrării în viaţă, numărând lunile şi săptămâ­nile. Dar în ziua eliberării nu a izbutit să-şi mai găsească rost pe lume — şi „faptul divers“ aşa cum l-a însemnat în răboj scrisul gaze­tăresc — arăta că bietul nenorocit care nu încercase evadarea din temniţă în aşteptarea libertăţii le­giuite — a evadat din viaţă spân­­zurându-se intr’o grădină publică. Se simţise flămând şi fără pu­tinţa să găsească loc de muncă, se simţise uitat de prieteni şi dispre­ţuit, sau recunoscuse că la ne­mişcarea aşteptării dintre zăbrele, trecuse toată acea tinereţe ce nici­odată nu se mai întoarce. Fireşte, ca de obicei, leşul si­nucigaşului a fost dus la cuvenita autopsie, unde ucenicii şi dofto­rii cercetează cu microscoape şi bisturie sărmana alcătuire a plăz­­muirei umane, fără ca să arunce mai departe o privire spre suflet.­­E datoria societăţii să poarte gândul mai departe de­cât pomana­­unei lumini pe lada de brad cobo­rât în pământul tuturor. Opera de răsădire în viaţă a ce­lor­­liberaţi din temniţe, când va fi călăuzită de inteligenţa avân­turilor inimoase va da la capătul pedepselor ispăşitoare un liman mântuitor. Civilizaţia nu mai concepe în as­primea justiţiei nepărtinitoare nici un gând al asprei răzbunări. Pe­deapsa vrea îndreptări nu nimiciri, atâta vreme cât îndreptare poate ««u prin legi vom întregi acel simţământ moral, care să dea cre­dinţă şi putinţă de viaţă cinstită. In veacul trecut sufletele milos­tive ştiau la ziie mari prin pomeni să ^ aducă o mângâietoare nădejde chiar în hruba celor mai ticăloşi —• ^ar. 9 nr°Povăduire făcută de cle­rici inimoși — purta prin sădire de gânduri sfinte o menire înaltă, a­drian maniu O statuie a zeului Quetzalcoat ! Cam pretutindeni unde se fac săpături pe pământ se gă­sesc chipuri die ale zeilor vechi. Anul acesta,, în deobște, este anul­ în care reapar zeiii Mexi­cului de odinioară. Astfel, s’a găsit la _ Calishtlahuaca, în Statul Mexico, o statue a zeului IQuetzalcoat, această divinitate ai legendarilor Uimecas. Statuia se afla sub o terasă a marelui templu din Quetzal­­coat, pe care arheologii îl cer­cetează de mai mulţi ani. Este ide andezită, o piatră foarte răspândită prin paintea focului. Capul statuiei este dintre cele m­ai curioase. In adevăr, are un capi de om împodobit cu un cioc imens ca de lebădă. Zeul Quetzalicoat întrunea în făptura lui atribuţiile lui Brometeu şi ale lui Hercule. Deasemenea mai avea ceva din Venus, de­vreme ce, aşa afirmă legenda, Inima sa a devenit Luceafărul. O operaţie grea Chirurgia inimii este o opera­ţie dacă nu curentă, cel puţin încercată în anumite o­caziuni disperate. Se ştie că, în dese rânduri, medicii au avut norocul să „coase“ o inimă rănită la pro­priu şi să salveze astfel pe pa­cient. Un chirurg din Istanbul, doc­torul Fahre Arel, de la spitalul Djerah paşa, a realizat o adevă­rată minune. I se adusese un măcelar, care în timpul unei certe primise mai multe lovituri de cuțit în inimă. Pacientul era în agonie. Docto­rul Fahre Arel n’a stat o clipă pe gânduri. Tăie pieptul rănitu­lui, luă anima care sângera și după ce o spălă o cusa în grabă. Fireşte că în timpul acestei o­­peraţii senzaţionale, medicul ţi­nea inima în palmă. Deodată în­să, bătăile se opriră. Totuşi, fără a-şi pierde cumpătul procedă la un mic masaj şi motorul porni din nou. Toată operaţia aceasta a durat 90 de secunde. Iată secretul longevităţii! Savanţii de pretutindeni tot caută să descopere taina care să asigure omului o viaţă cât mai lungă. Taina aceasta a descoperit-o femeea pe care o vedeţi în foto­grafie şi care trăieşte in comuna Geoagiu-Băi. Dumneaei e „Lelea Maria“ (ce­lălalt nume nu i-l ştiu oamenii), are numai 115 ani şi fotograful a prins-o când se ’ntorcea acasă, cu secara în mână, de la munca câmpului, unde trebăluise toată ziua în soare... Asupra „regimului“ pe care l-a dus, e de ajuns să arătăm că Le­lea Maria a mâncat când a putut, şi ce-a dat dumnezeu... Tutun şi vin sau rachiu, nu bea, fiindcă nu are de unde, şi oame­nii din Geoagiu nu prea vor să-l dea... aam,diu zecine ani Citim în „UNIVERSUL“ Săli 31 August 1SS8. — M. S. Regele va merge săp­tămâna viitoare la Galaţi, ca să asiste la sosirea bastimentelor noastre care au să sosească în portul Galaţi peste câteva zile. — Luni va avea loc la Arad pro­cesul de presă intentat generalului Traian Doda. Se zice că, cu această ocaziune se vor face mari demons­traţii contra politicei guvernului maghiar.­­ Vulcanul Etna a făcut erupţie. O parte din Sicilia se cutremură necontenit. Nu e încă nici­ o vic­timă. Casa natală a lui Haydn a devenit muzeu Casa natală a lui Haydn la Rohrau (Biurgein­land) a fost formată într’un muzeu Haydn. Asociaţia pentru protecţia fol­­klorului a cumpărat casa dela actualii proprietari ca s’o păstre­ze pentru posteritate şi să facă din ea un sanctuar demn de ma­rele artist. E o casă ţărănească în care ta­tăl exercită meseria de rotar. Camera în care s’a născut Jo­sef Haydn a slujit până acum de patul, iar într’una din modestele încăperi se mai vede încă soba de faianţă verde lângă care tână­rul Haydn făcea exerciţii la vi­oară. Două plăci comemorative vor fi puse pe fațada casei, spre a o desemna atenției trecătorilor. Centenarul contelui de Paris Acela care a fost şeful casei Franţei, dela 1883, — dată când a murit contele de Chambord, până la decesul său, în 1894., —• Contele de Paris s’a măscuit la Tuilleries, la 24 August 1838. La această dată s’aiu împlinit deci 100 de ani dela nașterea lui Louis-Phillippe-Altaert, conte d’Orléans, fiul ducelui de Or­leans şi al ducesei, născută prinţesa de Meckn­enbourg— Schwerin. Cel mai mare dintr­e nepoţii lui Louis-Phillippe a de­venit, şef al casei d’Orléans prin moartea regelui francezilor, în 1850. Să ştie că în 18713, credincios principiului dinastic, contele de Paris s-a dus la Fiohsdorff pe lângă contele de Chambord, șe­ful casei de Bourbon restabi­lind astfel unitatea în mișca­rea regalistă. De aceia a fost foarte natural ca în 1883, la moartea aceluia pe care monar­hliștii l-au denumit Enric al V­ieiat contele Paris a devenit şeful Casei Franţei. Istoria s-a înclinat în faţa a­­cestui prinţ şi a recunoscut cul­tura, generozitatea şi marele său caracter. La moartea sa, i­­vită în 1894, contele de Paris a lăsat din căsătoria sa cu prinţesa Isabela d’Orléans- Momtepensier, infantă de Spania, 7 copii: ducele d’Orléans şi du­cele de Mompensier, morţi res­pectiv în 1926 şi 1924, regina Amalia a Portugalia, ducesa d’Aoste, ducesa de Guise şi in­fanta Luizai a Spaniei, prin­ţesa Charles de Bourbon. înhumat la Weybridge (An­glia), contele de Paris a ordo­nat în testamentul său ca­ ră­măşiţele lui să nu fie aduse în Franţa decât în ziua când un urmaş al familiei sale va fi în­coronat rege. SFÂRŞIT DE VACANŢĂ Simone Simon, cunoscuta actriţă de cinematograf, a pro­fitat de ultimele zile de vacanţă, spre a se fotografia în pragul vilei sale de la Hollywood, înainte de a se stabili definitiv în Franţa Câinele salvator Zilele trecute s’a petrecut la Nancy o mică dramă care, din fericire, n’a avut urmări tragice. La o fereastră dela etajul întâi al unei case din rue Roullis, fe­tiţa Li­li­ane Dibin, în etate de 2 ani şi jumătate, se juca cu o pă­puşă. Sub fereastră, care n’avea gratii, întins la soare, dormita liniştit un câine mare. Deodată trecătorii văzură pe copilă clătinându-se şi căzând pe spinarea câinelui. Surprins de acest şoc brutal, animalul se ri­dică în picioare şi începu să mâ­râie. Martorii accidentului au venit în grabă şi au ridicat pe fetiţă, care nu păţise nimic. Totodată au mângâiat câinele, care se li­nişti curând şi cărei, fără voie, trase viaţa micuţei Labane Di­bin. Congresul magilor Dacă oraşul Nürnberg, după ce a dărâmat vechea sinagogă care jena, pare-se, perspectiva cetăţii naziste, se pregăteşte de pe acum să primească pe dele­gaţii congresului anual ai par­tidului naţional socialist, oraşul Frankfurt se pregăteşte la rân­dul lui să adăpostească pentru câteva zile un congres foarte pi­toresc. E vorba de Asociaţia in­ternaţională a magilor, fachiri­lor şi iluzioniiştilor, asociaţie care îşi va ţine congresul anual de la 18 la 24 Septembrie, în vechea cetate a lui Huss. Afară de discuţiile de ordin profesional, programul congre­sului va cuprinde şi o serată de gală la care vor participa magi, iluzionişti şi chiar amatori din lumea întreagă, fără deosebire de rain­i sau religie. UNIVERSUL Ochelarii „FILTOREX” sunt recomandaţi pentru miopi, prezbiţi şi acei cu un defect de vedere corijibil, pentru că filtrează ra­zele ultraviolete şi infraroşii vătămătoare ochiului. Sticlele „FILTOREX“ (brevet francez) sunt pres­crise de un oculist între orele 9—1­­3—7 şi se vând marcate de la 250 lei perechea cu garanţie de 5 ani, la singurul depozitar pentru România „Societatea Filiorex“, care s-a mutat în calea Victoriei 61, e­­tajul I, intrarea prin str. Pictor Grigorescu. 26 »♦♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»♦♦» ♦♦♦♦MM ♦♦♦♦♦♦+++++♦■♦ Numiri la şcolile de copii mici Ministerul educaţiei a făcut ur­mătoarele numiri, pe 1 Septembrie, la­ şcolile de copii mici, în postu­rile publicate vacante în Monitorul Oficial nr. 195/1938 : Dobrescu Maria, gradul I, aplica­ţie Pia Brătianu, la Turtucaia nr. 1 ; Pietraru Elisa­be­ta, gr. I, de la Beiuş (sc. aplic.) la Câmpulung-Bucovina (sc. nr. X, post II). REINTEGRĂRI Dupu Eugenia reintegrată la Oi­­tuz-Bacău, Steţ Maria, reintegrată la Terebleşti, jud- Satu-Mare. CU EXAMEN DE DIFERENŢA Caracaş Stela, la Gura-Humoru­­lui, Câmpulung-Bucovina, post Hl Constantinescu I. Aurelia, la Che­­peţ, jud. Treiseaune, post I; Mi­ron Elisabeta, la Ojdula-Treiseau­­ne post I; Barozzi Maria, la Bezi­­dul Nou, post I, jud. Odorheiu; Vlădescu Constanţa, la Valea Scurtă, post I, jud. Treiseaune; Io­­nescu Filofteia, la Recaş, jud. T.­­Torontal; Cirlea Leontina, la Aiud, sc, nr. 3, post I, jud. Alba. ORFANE DE RAZBOIU Schiopu Mara, Tamasfalău, post I, jud. Treiseaune; Dărângă Ele­na, Tinoasa, postul I, jud. Trei­­seaune; Buzică Florica, Rusca­ Montană, post I, jud. Severin; Ma­­rinescu Elena, Turia Nr. 2, jud. Treiseaune; Muresean Florica, Ciu­­meşti, post I, jud. Sălaj; Mosor Paula, Peleş, post I, jud­­.­Mare; Brânză Paraschiva, Moiseni-Mara­­mureş. IN ORDINEA MEDIEI Ionescu Florica, Olteni, post I, jud. Treiseaune; Sârbu Rădulescu Florica, la Preţcu, jud. Treiseaune; Singureanu Maria, Româncăuţi- Hotin; Botez Felicia, Bungard, jud. Sibiu; Dinulescu Ana, Loţ, jud. Treiseaune; Stanciu Axenia, la Lemnea nr. 2, post I, jud. Trei­­scaune; Damec Cecilia, la Bră­­teşti-Baia, post I; Bâzgă Magda­lena, la Sânzieni-Cazan, jud. Trei­­scaune, post I; Rucăreanu Filof­teia, la Mereni, jud. Treiscaune; Dragu Maria, la Lutoasa, jud. Trei­­scaune; Pârvulescu Maria, la Ghi­­lard, jud. Timiş-Torontal; Mihai Vasilica, la Covasna-Comădău, p. II, jud.‘T.­Scaune; Anastasiu ‘ Au­relia, la Ginta, jud. Bihor, p. I; Dumitrescu I. N. Elena, la Dăişoa­­ra, post I, jud. Tr.-Mare; George­­scu D. Ileana, la Jamul-Mare, post I jud. T.-Torontal; Delibaş Elena, la Dealul-Iederii, jud. Suceava, post I; Constantinescu D. Virginia, la Rarancea, jud. Cernăuţi; Tănă­­sescu Ecaterina, la Tufeşti-Brăila, p. I; Dumitrescu Elisa­beta, la Por­ceşti, jud. Mureş; Jitaru Aneta, la Ivăncăuţi-Cernăuţi; Teodoru Ele­na, la Alungeni, jud. T.-scaune; Grigoraş Anica,­­ la Armăşeni, jud. Ciuc; Băeţelu Areta, la Budachi, jud. Cet.-Albă; Bunescu C. Maria, la Dăneşti, jud. Ciuc; Frigură Ma­ria, la Cuciurul-Mic, jud. Cernăuţi; Raţincu Virginia, la Vingard, jud. Alba; Chivulescu Ana, la Belin, jud. Tr. Scaune; Baltag Aurelia, la Peteni, jud. Tr. Scaune; Ştefăne­­scu Paula, la Poian, jud. Tr. scau­ne ; Luţescu Maria, la Brâncove­­neşti, jud. Mureş; Corbu Maria, la Predecăuţi-Cernăuţi ; Mărăşescu Victoria, la Ogra, jud. Tr.­Mică ; Stan Paraschiva, la Măgheran, jud. Mureş; Cristescu Silvia, la Valea Mare, jud. Tr. Scaune ; Marin S. Elena, la Belini din Vale, jud. Tr.­­scaune; Grigoriu Mariana, la Ghel­­menţi, jud. Hotin; Vasilescu Vio­leta, la Sândominic, jud. Ciuc; Fi­lip Virginia, la Foieni, jud. Sălaj; Iov Alexandrina, la Chetep-Line, jud. Tr.-scaune; Mustaţă Varvara, la Vulcăneşti, jud. Cahul; Nicolae Florica, la Pir, jud. Sălaj; Dăscă­­lescu Olimpia, la Panet, jud. Mu­reş ; Iuracik ’ Maria, la’ Sturzeni, jud. Tighina; Petrescu Octavia la Arman-Ciufut-Cuius, jud. Calia­­cra; Ivan Victoria, la Surcea, jud. Treiscaune; Toma Ecaterina, la Că­­preşti, jud. Soroca; Papandonachis Ana, la Gârciul, jud. Ciuc; Flore­­scu Ecaterina, la Chiriaş, jud. Trei­­scaune; Negulescu Vasilica, la Criş, jud. Tr.-Mare; Alupoaiei Natalia, la Cruglii, jud. Hotin; Popovici Ludmila, la Crasna, jud. Cet.-Albă; Andras Catinca, la Bolboca, jud. Ismail; Pascarie Maria, la­­ Zolo­­cari, jud. Cetatea-Albă; Palihovici Nicolau Tatiana, la Avdarma, jud. Tighina; Guidea Valentina, la Hâr­­top, jud. Tighina ; Popovici Maria, la Restiș, jud. Tr.-Mare; Stamate Nina, la’Poştal, jud. Cet.-Albă; Nica ’Th. Domnica, la Valea-Seacă, jud. Treiscaune; Alexandrescu Ioa­na, la Unguraşi, jud. Someş; Iva­­novici Emilia, la Pachia, jud. Trei­­scaune; Levinţa Livia, la Fuzovca, jud. Orheiu; Stănescu Emilia, la Fântânele jud. Constanţa; Nechit Lucreţia, la Belciug, jud. Satu- Mare ; Gheorghiu Elena, la Biruin­ţa, jud. Constanţa ; Spiridon Aglaia, la Praid, jud. Odorheiu; Mocanu Şt. Profira, la Lăpuş, jud. Someş; Pogorilovschi Aglaia, la Ad­adoli, jud. Hotin; Boian Anas­tasia, la Maravleanca, jud. Ismail; Gherasim Stana, la Ocland, jud. Odorheiu; Pârvan Elena, la Trî­ieşti- Moscoviţa, jud. Cahul; So­­rescu Ilinca, la Harare, jud. Tr. Scaune; Havas Isabela, la Băiuţi ,jud. Someş; Die Matilda, la Me­­reşti, jud. Odorheiu ; Mihăilescu Constanţa, la Calceva, jud. Cahul; Şurlea Victoria, la Telişoara, jud. Odorheiu; Hobiea Aurora, la Co­­rund, jud. Odorheiu; Paşca Vic­toria Lupu, la Fântânele, jud. Odorheiu ;­­Garaga Nadejda căs. Novicos, la Joltaia, jud. Tighina; Morazovschi Victoria, la Cureni, jud. Tighina; Sevasta Iacob, la Aiia, jud. Odorheiu; Iliescu Virgi­nia, la Cubei, jud. Cahul; Gher­­zon Elena, la Arduf, secţia germa­nă, jud. S.­Mare; Racu Ana, la Jurilovca-Câşla, jud. Tulcea. ---------xx®»XXX--------­ Neregulile dela primăria Târgovişte Târgovişte, 29 August Parchetul a făcut apel la ca­mera de acuzare Bucureşti, îm­potriva hotărîrii tribunalului, prin care a respins opoziţia, în procesul neregulilor dela primă­ria Târgovişte. Deasemenea a fost sesizată co­­misia pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din București, cerându-se punerea sub sechestru judiciar, a averi­lor tuturor celor învinuiţi. c­ărţi de muzică PENTRU LICEELE COMERCIALE DE BĂEŢI ŞI FETE Au apărut cărţile de muzică pentru curs co­mercial ale d-lor profesori Magiari şi Lungu. Se trimit spre consultare adresând o c. p. administraţiei ziarului „UNIVERSUL“ strada Brezoianu No. 23 Bucureşti. . EXCURSIE lAVÂLCOV (Veneţia României) cu luxosul vapor PRINCIPELE MIHAI (cabine de lux şi cl. I) 3 — 5 Septembrie înscrieri : TURISMUL MONDIAL BUCUREȘTI, Calea Victoriei 60 Telefon 5.35.07 CONSTANTA, Str. Traian 20 Telefon 2811 7002 AZI ULTIMILE înscrieri la excursia în I­TAL­­IA cu paşaport colectiv 3-16 Septembrie Cei S.600 2700 Direcţiunea Generală P.T.T. La Direcţiunea Generală P. T. T. fiind vacante locuri de factori şi curieri P. T. T., doritori vor putea solicita u­­nul din aceste posturi prin o­­ficiul P. T. T. din localitatea unde domiciliază şi de unde vor putea obţine toate lămu­ririle în ceea ce priveşte con­diţiile de admitere şi salari­zare. Aceste cereri se vor înainta până cel mai târziu la 10 Septembrie 1938, iar rezulta­tul se va comunica în scris prin oficiul unde s’a depus cererea. 14 PUBLICAŢIUNE Azilul de orbi „Regina Elisa­­beta” Vatra Luminoasă din Bucu­reşti, str. Vatra Luminoasă 108, vine la 20 Septembrie 1938, orele 5 p. m. în localul ministerului sănă­tăţii, calea Griviţei 64—66, licitaţie publică pentru darea în întreprin­dere a lucrărilor de refacere a unui corp de clădire, lucrare in valoare de Iei 1.650.009, conform publicațiunei nr. 170/938 înserată in Monitorul Oficial nr. 193 din 22 August 1938, partea II, pag. 3340. 13 ♦ »♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦"♦♦♦♦♦♦♦♦♦I Cunoaşteţi Doamnă? Creionul Raccordeur, colorează instantaneu rădăcinile sau firele albe revelatoare. In­dispensabil la orice vopsea de păr, toate culorile. Lei 80 bif­­cata, APARAT KURLASH pentru curbat genele, Pomadă p. stimula­­rea creşterei genelor, Tuş lichid Kurlash pt. gene (ţine la apă) la Reprezentant: DORTHEIMER, Palatul Soutzo-Universitate Statuia Mihai-Viteazu, 2001 .♦♦♦♦++♦ + + + CORPUL 3 ARMATA PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că, în ziua de 15 Septembrie 1938, orele 10, se va ţine la localul garniz. Chişinău str. General Ru­­deanu nr. 21, a doua licitaţie pu­blică, pentru aprovizionarea uni­tăţilor din garniz. Chişinău cu grâu, ovăz, orz şi porumb. In aceiaşi zi, la aceiaşi oră şi în acelaşi scop se va ţine licitaţie publică şi în garnizoanele: Ismail- Galaţi-Orhei-Vaslui - Huşi-H. Co­­nache - Bârlad-Tecuci-Reni - Bol­­grad-Cahul-C. Albă-Tighina şi Ta­­rutino. Cantităţile necesare a se aprovi­ziona, se pot vedea în caietul de sarcini în garnizoanele de mai sus, zilnic între orele 11—12, în loca­lul respectiv al fiecărei garni­zoane. Concurenţii pot licita la re­şedinţa corpului 3 armată atât pentru necesarul unităţilor din garnizoana Chişinău, cât şi pentru necesarul garnizoanelor de mai sus. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 din L C.P. şi Normele generale pentru ţine­rea licitaţiilor publice publicate în Monitorul Oficial nr. 127 din 4 Iunie 1931. Garanţia de 5% se va depune în recipise ale Adiţiilor Financiare, odată cu actele prin care concu­renţii dovedesc că îndeplinesc con­­diţiunile cerute de lege, pentru a lua parte la licitaţii. Şeful serv. intendenţei C.­­ A. Int. Colonel (ss) St. Tănăsescu Nr. 73428/25 August 1938. 16 BOTEZUL UNEI EVREICE Târgovişte, 29 August La catedrala oraşului s-a făcut, Duminică, la ora 11, botezul ti­nerei evreice Licuţa Saber, în vârstă de 18 ani, în prezenţa u­­nei numeroase asistenţe. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii: N. Popescu-Ţâţa şi Corvin Parnia, ajutaţi de diaco­nul Vătăşescu şi ipodiaconul Va­sile Ojescu, iar răspunsurile au fost date de corul catedralei, condus de d. av. V. Popescu-Bă­­leni. Noua creştină a primit numele de Maria. Naşe au fost d-ne­­le: Ana preot Nic. Popescu, Alexandrina maior Răducănescu, Emilia Scarlat Florescu, Maria Luculescu, Dorelica Alexandre­scu, Elena Motrun, Maria dr. Murgund, Bozdog şi d-ra Mioara Răcuciu. După oficierea slujbei religioa­se, preotul Parnia şi d-ra Elena Stematiu, preşedinta filialei soc. Crucea Roşie“, au rostit cuvinte prin care au subliniat faptul, ex­­primându-se laude preotului pa­­roh N. Popescu-Ţâţa, maior Ră­ducănescu şi celorlate. 5 Procuraţi ultimele noutăţi literare, istorice, ştiinţifice, etc..« dela si prin: LIBRĂRIA „UNIVERSUL“S. A. STR. BREZOIANU No. 23-25 CĂRŢI FRANCEZE: l’Europe du XlX-e siécle et l’idée de nationalste par G. Weill lei 211 Ma doctrine, par Adolf Hitler „ 94 l’Honorable paix Japonaise, par J. Escarra „ 85 Comment aima Louis XIV, par Paul Reboux „ 47 Le Mercenaire, par Nick Gillain „ 85 Histoire bordelaises par G. Gounouilhon „ 85 Portraits et paysages, par Olaude-O-Calmon (portraits: R. Lehmann, B. Shaw, C. F. Ramuz, etc... paysages: Corse.... Suede....) „ 70 Sampiero Corso, par Jane Oatulle Mendés „ 117 Expediem contra ramburs orice lucrare la cerere. Zilnic primim ultimele ziare şi reviste atât franceze cât şi germane. Se pot face abonamente la oricare ziar sau revistă streină. Un serviciu special asigură expediţia. Focul a distrus două gospodării în jud. Sibiu In comuna Brad, judeţul Sibiu, din imediata apropiere a Avrigului, a isbucniit un incen­diu puternic. Imediat ce a fost sesizat, d. prefect al judeţului, coloniei Că­­măraşu, a ordonat trimiterea pompierilor militari din Sibiu la locul sinistrului Sub comanda d-lui căpt. Sa­­bău, pompierii au sosit în mai puţin de 20 minute dela decla­rarea incendiului. Pompierii din Brad pompaseră toată apa din fântâni şi s’a ivit nevoia de a se aduce apă dela o depărtare de 2 km., ceeace a îngreunat mult activitatea de stingere. Cu toate acestea, pompierii au reuşit să stingă focul la ora 8 seara. D. prefect a stat tot timpul la locul nenorocirii, dând ins­­teucţii şi interesându-se de pierderea suferită de săteni. Focul a mistuit gospodăria sătenilor Nicol­ae Coţofanu şi Nicolae Va­sile din str.­ Pe vale. Pagubele sunt mari. Citiţi in­ llustratiunea Română cele mai interesante re­portagi­i In ultimul număr: Millimetril „666; Spectacole pe ai tru voluntarii marinei; Mii vreau publicitate; Unul care s’a jucat cu moartea.

Next