Universul, octombrie 1938 (Anul 55, nr. 282-297)

1938-10-16 / nr. 282

Emiar SS-Iea Nr. 2S2 Duminică 16 Octombrie 1938 Viteza vânturilor­ ­ După sir Dou­glas Mawtan, faimosul explorator al regiu­nilor antarctice, locul de pe pământ unde sunt cele mai puternice vânturi, se găsește în baia Commonwealth din regiunile antarctice. Aci vi­teza medie a vântului înitr’o perioadă de 22 de luni a trecut de 44 mie pe oră. S-au înregis­trat adesea şi 90-100 de mile pe oră şi uneori vân­tul era atât de rapid încât aparatele nu i-au mai putut înregistra viteza fiindcă au fost pur şi simplu smulse cu totul. Pe uscat viteza vânturilor e de orbiicei mai mică decât pe ocean, din pricină că neregula­­rităţile solului joacă rolul de amortizoare. In regiunea arcti­că și antarctică ele sunt nive­late de zăpadă. Mărunte Dacă e adevărat că trifoiul cu patru frunze aduce noroc, apoi desigur că cea mai norocoasă fiinţă e acea doamnă, al cărei portret posedă o colecţie de câ­teva sute de astfel de talisma­­ne. Cum însă spre a le găsi, nu­mita doamnă trebuie să fi stră­bătut nenumărate pajişte şi câm­pii, de­sigur că aceste lungi plim­bări în aer liber i-au asigurat, în tot cazul, o sănătate, care e tot atât de preţioasă ca şi no­rocul. Cine şi-ar putea închipui că un om să se spânzure de plă­cere?... Ei bine, un astfel de om exis­tă: el e un german, care a izbu­tit să-şi întărească atât de mult muşchii gâtului, în­cât­­poate sus­ţine cu ei întreaga greutate a propriului său corp fără să se sufoce. In consecinţă, el şi-a fă­cut un mijloc de trai din ceea ce de obicei e unul de a muri.­ ­ Un american, proprietarul u­­tiei ferme de păsări, observând într’o zi că unul din cocoşii săi era mult mai inteligent de­cât ceilalţi, se gândi să exploateze a­­ceastă inteligenţă şi nu găsi alt­ceva mai bun de­cât să lege co­coşului de picioare nişte minus­cule patine cu rulete şi să-l în­veţe să patineze. Cocoşul acesta e acum o adevărată celebritate şi, Duminica, dă spectacole în public. Poate o balenă înghiţi un om? Toată lumea ştie povestea lui Ionas, care a fost înghiţit de o bale&s», cLo* ■Pruo-v-'+a vMnxlţi ctxcţin. ca lucrul acesta era cu neputinţă, din pricină că gâtlejul unei ba­lene e extrem de îngust şi bibli­cul personaj oricât ar fi fost de slab, tot n’ar fi putut trece. In fond Noul Testament nu spione precis că monstrul care l-a în­ghiţit pe Ionas era o balenă ci „ion peşte mare“. E drept, pe de altă parte că o anumită specie de balene are gâ­tul foarte strâmt, numai de vreo 5 centimetri, dar mai e o specie al cărui gât e destul de larg spre a permite trecerea unui corp o­­menesc. Un cunoscător al balenelor, sa­vantul Frank Bullen, povesteşte că a văzut odată o balenă muri­bundă, care dădea afară, după obiceiul lor în asemenea mo­mente, enorme bucăţi dintr’un peşte a cărui grosime întrecerea pe aceea a unui om. Venus pe sârmă O îndrăzneaţă acrobată, în e­­chilibru pe sârmă, la o înălțime de 10 metri. Maxime şi cugetări Dragostea şi suferinţa sunt două surori nedespărţite, în tovărăşia cărora idealistul in­­vaţă a cunoaşte lumea reali­tăţii. C. GHERASIMESCU­­ .(„Viaţa logică“) Când elefantul face bac pentru a face un duș nu-i trebue aparate speciale, căci tromba îl servește de minune. UN OCHI DE VÂNZARE „Un ochi în perfectă stare se vinde celui care oferă mai mult. Preţ de bază 2500 de dolari“. Un asemenea anunţ în ziarele noastre ar produce desigur oare­care surprindere; într’un ziar american însă, el nu produce de cât interesul obişnuit ce -l pro­voacă un articol pe care cineva e dispus săl cumpere... Acest anunţ deci, a apărut a­­cum câteva zile, fiind înserat de un anume John Nargard, lucrător şomer în vârstă de 43 de ani şi care, împreună cu so­ţia şi cei trei copii ai săi se gă­seşte în mare mizerie. Suferind de dureri artritice, care -l îm­piedică de a munci, Nargard e dispus să-şi sacrifice unul din ochii săi de culoare alb­astru­­cenuşiu spre a-şi procura banii necesari, ca să-şi împreţie fami­lia. Idee­a de a-şi vinde un ochi i-a venit citind într-un ziar des­pre operaţia suferită de un me­dic orb, care şi-a recâştigat ve­derea mulţumită faptului, că i s’a înlocuit cornea bolnavă cu una sănătoasă, provenind de la globul ocular al unei persoane, moartă de câteva minute. 1T u ot­­iidua luieVlfii şomer a găsit un cumpărător pentru ochiul lui, dar cazul său ne face să ne gândim ce stra­niu comerţ s’ar putea face în­tr’un viitor apropiat, mulţumi­tă uimitoarelor progrese ale chirurgiei. Oameni bogaţi dar suferinzi, sau îmbătrâniţi şi-ar putea a­­tunci cumpăra organe sănătoa­se şi tinere de la cei cari ar fi dispuşi să le vândă. Ochi, pi­cioare, mâini, urechi, în special, fiindcă se găsesc în dublu exemplar, ar putea fi obţinute pe preţuri din ce în ce mai ief­tine, de la acei cari s’ar mul­ţumi să rămâie numai cu, unul. E drept că, în general, cel mai sărac om din lume nu s’ar despărţi cu bucurie de o părti­cică măcar din corpul său nici chiar după moarte. O dovadă despre aceasta ne-o dă următo­rul caz: Un tânăr australian, care a fost tratat la un spital din Sydney, avu plăcuta surpriză să afle că e posesorul a două inimi, dintre care una ,cea nor­mală, — e așezată în dreapta, iar ^cealaltă, care e mult mai mică se găsește în stânga. A­­mândouă însă bat într’un­ ritm egal. Universitatea din Sydney a o­­ferit un milion de franci tână­­rul­ui ţăran ca sa cedeze, după moarte, cele două inimi labo­ratorului ştiinţific, dar el a refuzat categoric, fără să mo­tiveze refuzul său. CUM SE NAŞ­TE UN DANS Lambeth .Walk e dansul la modă. Astă vară el a făcut furori pe toate plajele, în toate cazinouri­­le şi acum a fost definitiv in­trodus în saloane. Prezentarea lui oficială, s-a fă­cut în comedia muzicală „Me and my girl” (Eu şi fetiţa mea), dar care e origina lui ?... Un dans atât de simplu şi în acelaş timp atât de original nu putea fi conceput de­cât de un creer genial şi, în adevăr, Arthur Murray, profesorul coregrafic No. 1 al Americei, e un geniu al dansului. Printre elevii săi se număra celebrităţi ca: ducele de Wind­sor, prinţul Ferdinand, James Roosevelt, Myra Lloy şi mulţi alţii. Cum s’a născut deci „Lambeth Walk” ? Se spune, că Arthur Murray, dorind să intervieveze pe arhie­piscopul de Canterbury (unii pretind că voia mai curând să i se spovedească) a inventat a­­cest dans, plimbându-se pe stră­zile din preajma reşedinţei pre­latului. Căci, deşi catedrala din Can­terbury se găseşte în mijlocul comitatului Kent, — provincie meridională a Marei­ Britanii, — arhiepiscopul îşi are reşedinţa la „Lambeth-Palace, în sud-estul Londrei. Arhiepiscopul de Canterbury, Monseniorul Gordon Lang, a că­rui influenţă politică în Anglia e aproape egală cu cea religioa­să, e una din cele mai interesan­te figuri ale acestei ţări. Nu se ştie ce sentiment l’a îm­pins pe celebrul coregraf ameri­can să dorească să vadă pe ar­hiepiscop, fapt cert e însă că n’a avut acest noroc. In schimb, cum în apropierea palatului episcopal se găseşte cartierul Lambeth, el are prile­jul să viziteze cu deamănuntul această pitorească mahala a Londrei, ai cărei locuitori îm­part cu alţi londonezi sadea, faima poreclei de „cockneys”. Privind cu uimire pe aceşti simpaticii mahalagii ale căror ma­niere nu sunt atât de rigide ca la palatul Buckingham, Arthur Murray avu inspirația, pe care o tălmăci în noul dans, devenit „Lambeth Walk”. (Copyright by Presse-Actualité) UN ORAŞ AL VIITORULUI Se ştie că Japonia e foarte a­­desea bântuită de cutremure ca­tastrofale, care distrug în câteva minute clădirile cele mai solide. Un inginer japonez a elaborat un fantastic proect de construc­­ţiuni antisismice, bazat pe ur­mătoarea argumentaţie: Edificiile obişnuite ale oraşe­lor noastre constituie nişte pen­dule răsturnate, ele fiind fixe la bază şi libere la extremitatea superioară. In cazul unui cutre­mur extremitatea liberă oscilea­ză îndată şi provoacă în general căderea coşurilor şi dărâmarea zidurilor. In consecinţă, în loc de a clădi deasupra solului, soluţia acestei probleme ar fi să se construiască edificiile în întregime sub pă­mânt. Japonia ar avea astfel, oraşe în întregime subterane O astfel de construcţie ar fi constituită dintr’un enorm corp cilindric împlântat până la 100 metri sub pământ şi în care nu­meroasele apartamente ingenios distribuite, ar fi deservite de as­censoare ca şi cele de deasupra solului. Edificiul e compus din 20 de etaje prevăzute cu motoare Die­sele pentru a asigura ventilaţia perfectă cu ajutorul unor com­­presoare ca cele de la vapoare. Problema iluminatului e re­zolvată în mod genial. In cen­trul calotei superioare, care iese deasupra solului se vede un re­flector enorm. Aceasta, mulţu­mită unor oglinzi şi prisme pri­meşte lumina soarelui şi o răs­pândeşte cu ajutorul altor o­­glinzi şi prisme în interiorul clă­dirii, până în cele mai depărtate unghere. Acest proect pe cât de îndrăs­­neţ pe atât de original, poate să fie luat într’o zi în considera­ţie şi, japonezii să-şi construias­că astfel de oraşe subterane. Păcat însă că într’o astfel de ce­tate, viaţa ori cât de sigură, îşi va pierde farmecul pe care i-l dă cerul şi aerul liber. Apa din plante Plantele sunt alcătuite în mare parte din apă. Chiar acelea care trăesc în regiuni aride ca deşer­­turile Americii au mai mult de jumătate din substanţa lor for­mată din apă, pe când iarba din câmpiile şi pajiştele noastre cons­tă din cel puţin patru părţi din cinci. In unele plante care trăesc în eleştee şi râuri 99 la sută din greutatea lor e tot apă. Tot timpul plantele absorb apă din pământ şi o evaporează apoi în aer, astfel încât un curent constant de apă trece prin plantă. Apa se evaporează prin porii frunzelor şi o frunză a unui ste­jar, de pildă, are 2 —»« de astfel de peri. A Doamnelor!! Vizitaţi MAGAZINUL ROMA­NESC de corsete, sutiene cu sto­mac, ghene, centuri fără balene, centuri medicale şi de sarcină, cu preţurile cele mai reduse. Umbrele de ploaie de damă şi bărbăteşti Doamna Lăzărescu Buzeşti No. 60 fost 64 Se primesc orice reparaţii. Inspecţiile d-lui rezident regal Cădere in Delta Dunărei Galaţi, 13 Oct. După cum am anunţat, d. rezi­dent regal Victor Cădere a vizi­tat porturile Brăila, Tulcea, Is­mail şi Delta Dunărei. D-sa s-a interesat de nevoile locuitorilor din aceste judeţe, luând act de nenumăratele do­leanţe. D. rezident regal a pro­mis întregul său spirijin pentru ridicarea porturilor dunărene. D. Cădere va întocmi un ra­port asupra celor constatate, pe care-l va înainta ministerului de interne. -xxx«$*xxx- INCENDII IN JUD. COVURLUI Galaţi, 13 Oct. Legiunea de jandarmi din Co­­vurlui a fost telefonic înştiinţa­tă că un incendiu s’a ivit la lo­cuinţa săteanului Stan Ursu din corn. Independenţa căruia i-a ars casa, un grajd şi o claie de ciocane din neglijenţă. Pagubele întrec suma de 50.000 lei şi si­nistratul nu era asigurat.­­ Pe şoseaua naţională Fol­­teşti-Brăneşti un necunoscut a dat foc unui gard al locuitorului Tănase Mihnea, din care cauză au ars câţiva stâlpi telefonici. UNIVERSUL ♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦+♦++♦+♦+♦♦♦++♦»♦♦♦♦♦»♦♦+♦+♦+++♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»+++ Aniversarea zilei de naştere a A. S. R. Principesa Elisabeta Timişoara, 13 Octombrie La castelul dela Banloc, a fost sărbătorirea aniversării zi­lei de naştere a A. S. R. Princi­pesa Elisabeta. Cu acest prilej, s-a oficiat un serviciu religios, du­pă care au prezentat omagii şi felicitări A. S. R. Principesei Elisabeta d-nii: dr. Iuliu Ionescu, inspector ju­deţean, în numele d-lui rezident regal Martha; dr. Coriolan Bâ­­rău, primarul municipiului, în numele cetăţenilor din Timi­şoara, pretorul plăşii Octa, în numele judeţului Timiş-Toron­­tal şi primarul comunei, în nu­mele populației din Banloc. Şedinţa consiliului technic superior Construirea unui baraj pe canalul Filipoiu. — Proectul pentru amenajarea clădirii rezidenţei regale din Timişoara Consiliul technic superior e­­xaminân­d în câteva şedinţe pla­nurile executarea unui baraj cu ecluză pe canalul Filipoiu din insula Brăilei, a decis, înainte de a lua o hotărâre definitivă, să se transporte la faţa locului spre a-şi da seama exact de starea vechilor lucrări, între­rupte. S-a fixat în acest scop ziua de Miercuri 19­­. * Consiliul technic superior, prezidat de d. prof. N. Vasilescu- Karpen, a examinat în ultimele sale şedinţe proectul pentru transformarea uneia din clădi­rile publice existente din Timi­şoara — şcoala de menaj — în vederea instalării rezidenţei re­gale a ţinutului Timiş. Părerea membrilor Consiliu­lui technic superior a fost fa­vorabilă transformării cerute, cu condiţia însă ca înainte de a se scoate lucrarea la licitaţie, pro­ectul prezentat să fie revăzut, modificat şi pus la punct potri­vit o­bservaţiuilor din jurnalul Consiliului, cum şi schiţei prin­cipiale întocmită de biroul său de arhitectură, anexat la jur­nal. Proectul va fi retrimis du­pă aceea Consiliului technic su­perior spre a fi din nou exami­nat şi a i se da avizul. Transformarea localului şcoa­­lei de menaj în reşedinţă a re­zidenţei regale ar fi costat, du­pă calculele făcute primului proect, 16 milioane lei. Autorizaţi­­e import fără viză de transfer Direcţiunea reglementării co­merţului exterior din ministerul economiei naţionale a făcut cu­noscut ministerului de finanţe că s-a stabilit noul norme pen­tru soluţionarea cererilor de im­port ale Societăţilor petrolifere, ce se înregistrează la ghişeul cu iniţiala P, din amintita direcţi­une. In baza lor, pentru anumi­te categorii de ţări şi exporturi efectuate, serviciul respectiv va aplica pe autorizaţiile de import corespunzătoare, una din ştam­pilele următoare: 1. Plata din cota proprie de 20% rezultă din exportul efec­tuat după 1 Aprilie 1939, fără drept de a cere plata din devi­zele B. N. R. 2. Plata din cota de 20% „Cont petrol Anglia“ fără dreptul de a cere plata din devizele B. N. R. 3. Plata din cota de 30% „Cont rambursări Anglia“ fără dreptul­­ de a cere plata din devizele B. N. R. Toate autorizaţiile import ale Societăţii care vor purta aceste ştampile, vor fi eliberate fără viza de transfer a Băncii Naţio­nale a României Dispoziţii in legătură cu importurile in compensaţie din Franţa şi Belgia Ministerul de finanţe a făcut cunoscut vămilor că printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a admis la importurile în com­pensaţie, în cadrul listei B„ printre alte mărfuri şi mărfurile care nu sunt contingentate la import, plata lor făcându-se cu devizele rezultate din exportu­rile efectuate anticipat, cu măr­furi din lista A. Deoarece, conform normelor în vigoare, la importurile de mărfuri necontingentate, aduse din Franţa şi Belgia, facturile­­ respective trebuiau să fie viz­­­zate de direcţiunea reglementării­­ comerţului exterior înainte de vămuire, şi ţinând seama că a­­ceste importuri se pot face din orice ţară, în cadrul I. C. M.-ului sus citat, ministerul atrage aten­ţia vămilor că la importurile de mărfuri necontingentate din Franţa şi Belgia, să nu mai pretindă aceste vize ale D. R. C. E., pe facturile respective, în cazurile când importatorii vor prezintă un act doveditor al în­­cheierei unei compensaţii AB., cu una din băncile autorizate de B­N. R. pentru operaţiuni de devize. Totodată ministerul de finanţe le-a făcut cunoscut vămilor că la importurile de mărfuri ne­contingentate din Franţa şi Bel­gia, a căror plată se face din de­vizele rezultate dela negocierea exporturile de cereale, facturile respective vor purta numai ştampila direcţiunei reglementă­rii comerţului exterior, cu urmă­torul cuprins „Plata prin devize libere de la negociere”, fără a mai avea viza de transfer a Băn­cii Naționale a României. ---------xxx© • xxxx---------­ Conferinţa d-lui Francisco Madrid D. Francisco Madrid, ministrul republicii Chili la Bucureşti, va vorbi joi 20 ca la ora 6 d. a„ în sala „Dalles“ despre: „Napoleon et VIndependance des Pays Sud- America­ins“. Conferinţa face parte din ma­rele ciclu „Napoleon şi timpul său“ pe care îl organizesc nw ciația Gâ*›d!: -a eu-opra • ›! sub p . Rntia di . ,-i El na . . rescu. Vizitele lordului Llyod la Universitatea din Bu­cureşti şi Academia comercială Miercuri dim­ lordul Lloyd of Colobran, preşedintele lui Bri­tisch Council pentru relaţiile culturale cu streinătatea însoţit de d. Mihail Palak­et, ministrul Angliei la Bucureşti, a făcut o vizită d-lui prof. C. Stoicescu, rectorul Universităţii din Bucu­reşti. Lordul şi ministrul Angliei la Bucureşti au vizitat rectoratul şi laboratoarele instalate în localul Universităţii. Eri d-sa a vizitat Academia comercială, întreţinându-se cu di­rector Ion Răducanu. Lordul Lloyd a cercetat în spe­cial seminarul de limba engle­­pentru organizarea acestuia și biblioteca specială, care este bine înzestrată cu cărți de limba en­gleză. *x®#® x*------• • Două nenorociri in jud. Constanţa Constanţa, 13 Oct. Biroul presei de pe lângă re­zidenţa regală a ţinutului Mării a fost înştiinţat telefonic că în comuna Gura Ialomiţei, s’a în­tâmplat o nenorocire. Locuitorul Crist­ea Negoiţă, pe când se întorcea dela câmp cu căruţa, încărcată cu coceni, a călcat pe copilul Marcel Cons­tantin Drăgan, de 2 ani, omo­­rându-l imediat. Cazul se cercetează de şeful postului de jandarmi. O altă nenorocire s-a întâm­plat în com. Oltina, jud. Cons­tanţa. O fetiţă a ţiganului loan Ivan, anume Vasilica, de 8 ani, du­­cându-se pe malul Dunării, spre a lua apă, a alunecat și neștiind să înoate, s’a înecat. Cadavrul nefericitei copile n’a fost încă pescuit. --------xxx©#©xxx-------­ * întâmplări din Capitală Accidentul de la circul „Franzzini“ Joi seară pe la orele 11, la re­prezentaţia dată de circul „Franzzini” din piaţa Brătianu, s-a întâmplat un accident cu ur­mări destul de grave: acrobata Dorina Ştefănescu, în etate de 26 ani, din serviciul acestui circ, în timp ce executa o figură pe trapez, a căzut de la o înălţime de 5 metri, fracturându-şi piciorul stâng, şi provocându-şi leziuni pe faţă. Cu o ambulanţă a „Salvării” a fost dusă la spitalul Brâncove­­nesc, unde a fost internată Furt­ u-na Sofia Cohn, din str. Ni­­colae Golescu nr. 14, a reclamat poliţiei că, dintr’o casetă ce o avea în şifonierul din dormitor, i s’a furat suma de 12.000 lei. Poliţia face cercetări pentru descoperirea hoţului. Accident de muncă Muncitorul Dumitru Steliani, din str. general Angel­escu 140, în vârstă de 40 ani, a fost joi victima unui accident de muncă. In timp ce lucra la săparea unui şanţ din apropierea aero­portului Băneasa, s-a prăbuşit peste el un mal de pământ, ră­­nindu-1 grav. Numitul a fost transportat cu o ambulanţă a Salvării la spitalul casei patronale. A luat foc un coş Joi la prânz a luat foc un coş al imobilului din str. Câmpinea­nu 29. Focul a fost stins în grabă de o­­ hipă a postului central de umpieri, înainte de a se fi pu­tut întinde la lemnăria podului. ­ . lucrurile distinse OLD SANDAL WATER" VA VA SATISFACE PE DEPLIN cest aristocrat al articolelor de top* ___| leta a fost și este favoritul înaltei societăţi londoneze. „Old Sandal Water" — veritabil numai „cu corabia" — este mai mult decât o apă de colonie parfumată. Grație ex*­tractelor naturale de santal, cedru și alte lemne exotice, „Old Sandal Water" este înviorător și, mai presus de toate, are un parfum aparte. Acum „Old Sandal Water*" se găsește de vânzare în toate magazinele de specia­litate din țara, numai în flacoane origi­nale. MAI MULT DECÂT O A­P Â DE COLONIA.»«. COMISIUNEA EUROPEANA A DUNĂRII Regulamentul accidentelor de muncă A­VIZ Se aduce la cunoştinţa celor pe ană a Dunării a elaborat un muncă, pentru funcţionarii Si­trat în vigoare începând dela 25 Spre a putea beneficia de corda un termen de doi (2) ani, fimelor sau moştenitorilor în muncă survenite înainte de 25 Cererile bine documentate, pene a Dunării, Strada Mihai interesaţi că Comisiunea Euro- Regulament al accidentelor de lucrătorii ei. Regulamentul a­in­ Ianuarie 1938, dispoziţiile Regulamentului, se a­­începând dela 1 Iulie 1938, vie­­drept, pentru accidentele de Ianuarie 1938, vor fi adresate Comisiunei Euro- Bravu, Galaţi. 931 ŞCOLI PRIMARE DIN CAPITALA INSPECTATE D. D. V. Toni, subsecretar de stat la educaţie şi d. primar gene­ral Dombrovschi, însoţiţi de d. C. Angelescu, inspectorul general primar al ţinutului Bucegi, au vi­zitat joi dimineaţă şcoala prima­ră nr. 35 băeţi şi fete. Din cauză că s’au întârziat lu­crările de terminare a localului, 1261 de copii nu pot urma la şcoală. D. primar general a hotărît să se ia toate măsurile ca până la 15 Noembrie c., localul şcolii să fie pus în stare de funcţionare. Au fost vizitate apoi şcolile nr. 43 băeţi şi fete, cu o populaţie şcolară de 1500 copii. Constatându-se că acestor şcoli nu li s’a făcut curăţenia inte­rioară, că sunt ferestre astupate cu scânduri, iar scările n’au ba­lustrade şi că lipseşte împrej­muirea curţii, d. primar general a hotărît ca imediat să se facă devizul lucrărilor urgente şi să se execute în cel mai scurt timp. A fost inspectat tot Joi dim., şi orfelinatul de fete „Radu Vo­dă”, întreţinut de primărie. Constatările făcute au fost din­tre cele mai triste. Sunt aici 100 eleve orfane, dintre care 70 la cursul primar şi 30 care urmează un curs de menaj. Pentru cele 70 eleve sunt 2 învăţătoare, iar pentru cele 30 eleve există un corp didactic format din 21 per­soane. Salariile corpului didac­tic al aşa zisului curs menajer se ridică la aproape 1 milion lei anual, afară de plata personalu­lui de serviciu şi întreţinerea e­­levelor în internat. Ceea ce arată ce sumă considerabilă se chel­­tueşte pentru a se scoate 3—4 ab­solvente pe an ,care apoi nici nu mai sunt controlate in vieaţa lor. Unele părţi din localul orfeli­natului sunt simple paragine. D-nii D. V. Toni şi Dombrows­chi au hotărît să desfiinţeze a­­cest curs de menaj, care constitue o sarcină enormă şi aproape i­­nutilă, pentru primărie, iar ele­vele să fie trecute la alte şcoli, pe cheltuiala primăriei. In locul acestui curs de menaj se va înfiinţa un curs compli­­mentar practic. Un local de judecătorie la prefectura poliţiei Capitalei Se vor judeca aci diferite delicte de strada iar procedura va fi orală D. general Gabriel Marinescu, subsecretar de stat, prefect al poliţiei municipiului Bucureşti, a izbutit ca, prin străduinţele d-sale, să înzestreze această in­­stituţiune, în scurtul interval de câţiva ani, de când a fost che­mat la conducerea ei, cu atâtea opere de seamă. Splendida ca­zarmă a corpului gardienilor pu­blici din şoseaua Bonaparte; spi­­ta­lul-model, dotat cu toate cele necesare, ce funcţionează pe lân­gă acest corp; magnificul palat al Prefecturii poliţiei, etc., vor­besc de la sine în această pri­vinţă. In continuarea vastului d-sale program de realizări, avem pri­lejul să marcăm acum o nouă etapă, ce constă în faptul ur­mător: Pe ziua de 1 Ianuarie 1939, va lua fiinţă, pe lângă prefectura poliţiei municipiului Bucureşti, o judecătorie a acestei importante instituţiuni de stat. Localul nouei judecătorii, a fost amenajat, la etajul III, în palatul prefecturii, dispunând de­ o spaţioasă sală de aşteptare pre­văzută cu numeroase bănci mo­derne de stejar afumat. Sala de judecată, unde se află masa ju­decătorului. In faţa ei, banca a­­vocaţilor iar, alături, în dreapta, banca inculpaţilor. Pe masa ju­delui tronează crucea cu Iisus răstignit, pe care se depune de obicei jurământul iar sus, în pe­rete, o icoană de argint cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, unde o candelă — electrică — este aprinsă în permanenţă. Notăm apoi un splendid cabi­net al judecătorului, având ală­turi­ o cameră de odihnă, de­oarece această instanţă de jude­cată va funcţiona în permanen­ţă atât ziua cât şi noaptea. Mai notăm: biroul grefierului; arhiva, prevăzută cu numeroase dula­puri din tablă de fier, etc. Toate încăperile spaţioase, având aer şi lumină suficientă. In faţa acestui for de judecată, vor fi aduse spre desbatere, de­lictele de stradă, contravenţiile, etc., ce urmează a fi fixate prin­­tr’o lege specială,­­ delicte ce vor fi luate de la judecătorii cari sunt extrem de aglomerate. Prin­tre aceste delicte ar figura: con­travenţiile la Enişte, la curăţatul trotuarelor, la legea şi regula­mentul circulaţiei ş.a.m.d. Procedura va fi orală iar ma­gistratul, — de carieră bineîn­ţeles, — va avea dreptul să ho­tărască amenda, care, în caz de insolvabilitate din partea celui condamnat, va putea fi transfor­mată în închisoare în arestul po­liţiei. I. LEFTER ­xX@»®Xx- Pentru d. director g-ral al poştelor Candidaţii cari au depus ac­tele de acum o lună şi jumătate, pentru ocuparea posturilor va­cante de factor, roagă a li se co­­munica rezultatul la adresele res­pective, având absolută nevoie de livrete pentru facerea visat pe anul 1938. ....­■* ■

Next