Universul, octombrie 1938 (Anul 55, nr. 282-297)
1938-10-16 / nr. 282
Emiar SS-Iea Nr. 2S2 Duminică 16 Octombrie 1938 Viteza vânturilor După sir Douglas Mawtan, faimosul explorator al regiunilor antarctice, locul de pe pământ unde sunt cele mai puternice vânturi, se găsește în baia Commonwealth din regiunile antarctice. Aci viteza medie a vântului înitr’o perioadă de 22 de luni a trecut de 44 mie pe oră. S-au înregistrat adesea şi 90-100 de mile pe oră şi uneori vântul era atât de rapid încât aparatele nu i-au mai putut înregistra viteza fiindcă au fost pur şi simplu smulse cu totul. Pe uscat viteza vânturilor e de orbiicei mai mică decât pe ocean, din pricină că neregularităţile solului joacă rolul de amortizoare. In regiunea arctică și antarctică ele sunt nivelate de zăpadă. Mărunte Dacă e adevărat că trifoiul cu patru frunze aduce noroc, apoi desigur că cea mai norocoasă fiinţă e acea doamnă, al cărei portret posedă o colecţie de câteva sute de astfel de talismane. Cum însă spre a le găsi, numita doamnă trebuie să fi străbătut nenumărate pajişte şi câmpii, desigur că aceste lungi plimbări în aer liber i-au asigurat, în tot cazul, o sănătate, care e tot atât de preţioasă ca şi norocul. Cine şi-ar putea închipui că un om să se spânzure de plăcere?... Ei bine, un astfel de om există: el e un german, care a izbutit să-şi întărească atât de mult muşchii gâtului, încâtpoate susţine cu ei întreaga greutate a propriului său corp fără să se sufoce. In consecinţă, el şi-a făcut un mijloc de trai din ceea ce de obicei e unul de a muri. Un american, proprietarul utiei ferme de păsări, observând într’o zi că unul din cocoşii săi era mult mai inteligent decât ceilalţi, se gândi să exploateze această inteligenţă şi nu găsi altceva mai bun decât să lege cocoşului de picioare nişte minuscule patine cu rulete şi să-l înveţe să patineze. Cocoşul acesta e acum o adevărată celebritate şi, Duminica, dă spectacole în public. Poate o balenă înghiţi un om? Toată lumea ştie povestea lui Ionas, care a fost înghiţit de o bale&s», cLo* ■Pruo-v-'+a vMnxlţi ctxcţin. ca lucrul acesta era cu neputinţă, din pricină că gâtlejul unei balene e extrem de îngust şi biblicul personaj oricât ar fi fost de slab, tot n’ar fi putut trece. In fond Noul Testament nu spione precis că monstrul care l-a înghiţit pe Ionas era o balenă ci „ion peşte mare“. E drept, pe de altă parte că o anumită specie de balene are gâtul foarte strâmt, numai de vreo 5 centimetri, dar mai e o specie al cărui gât e destul de larg spre a permite trecerea unui corp omenesc. Un cunoscător al balenelor, savantul Frank Bullen, povesteşte că a văzut odată o balenă muribundă, care dădea afară, după obiceiul lor în asemenea momente, enorme bucăţi dintr’un peşte a cărui grosime întrecerea pe aceea a unui om. Venus pe sârmă O îndrăzneaţă acrobată, în echilibru pe sârmă, la o înălțime de 10 metri. Maxime şi cugetări Dragostea şi suferinţa sunt două surori nedespărţite, în tovărăşia cărora idealistul invaţă a cunoaşte lumea realităţii. C. GHERASIMESCU .(„Viaţa logică“) Când elefantul face bac pentru a face un duș nu-i trebue aparate speciale, căci tromba îl servește de minune. UN OCHI DE VÂNZARE „Un ochi în perfectă stare se vinde celui care oferă mai mult. Preţ de bază 2500 de dolari“. Un asemenea anunţ în ziarele noastre ar produce desigur oarecare surprindere; într’un ziar american însă, el nu produce de cât interesul obişnuit ce -l provoacă un articol pe care cineva e dispus săl cumpere... Acest anunţ deci, a apărut acum câteva zile, fiind înserat de un anume John Nargard, lucrător şomer în vârstă de 43 de ani şi care, împreună cu soţia şi cei trei copii ai săi se găseşte în mare mizerie. Suferind de dureri artritice, care -l împiedică de a munci, Nargard e dispus să-şi sacrifice unul din ochii săi de culoare albastrucenuşiu spre a-şi procura banii necesari, ca să-şi împreţie familia. Ideea de a-şi vinde un ochi i-a venit citind într-un ziar despre operaţia suferită de un medic orb, care şi-a recâştigat vederea mulţumită faptului, că i s’a înlocuit cornea bolnavă cu una sănătoasă, provenind de la globul ocular al unei persoane, moartă de câteva minute. 1T u otiidua luieVlfii şomer a găsit un cumpărător pentru ochiul lui, dar cazul său ne face să ne gândim ce straniu comerţ s’ar putea face într’un viitor apropiat, mulţumită uimitoarelor progrese ale chirurgiei. Oameni bogaţi dar suferinzi, sau îmbătrâniţi şi-ar putea atunci cumpăra organe sănătoase şi tinere de la cei cari ar fi dispuşi să le vândă. Ochi, picioare, mâini, urechi, în special, fiindcă se găsesc în dublu exemplar, ar putea fi obţinute pe preţuri din ce în ce mai ieftine, de la acei cari s’ar mulţumi să rămâie numai cu, unul. E drept că, în general, cel mai sărac om din lume nu s’ar despărţi cu bucurie de o părticică măcar din corpul său nici chiar după moarte. O dovadă despre aceasta ne-o dă următorul caz: Un tânăr australian, care a fost tratat la un spital din Sydney, avu plăcuta surpriză să afle că e posesorul a două inimi, dintre care una ,cea normală, — e așezată în dreapta, iar ^cealaltă, care e mult mai mică se găsește în stânga. Amândouă însă bat într’un ritm egal. Universitatea din Sydney a oferit un milion de franci tânărului ţăran ca sa cedeze, după moarte, cele două inimi laboratorului ştiinţific, dar el a refuzat categoric, fără să motiveze refuzul său. CUM SE NAŞTE UN DANS Lambeth .Walk e dansul la modă. Astă vară el a făcut furori pe toate plajele, în toate cazinourile şi acum a fost definitiv introdus în saloane. Prezentarea lui oficială, s-a făcut în comedia muzicală „Me and my girl” (Eu şi fetiţa mea), dar care e origina lui ?... Un dans atât de simplu şi în acelaş timp atât de original nu putea fi conceput decât de un creer genial şi, în adevăr, Arthur Murray, profesorul coregrafic No. 1 al Americei, e un geniu al dansului. Printre elevii săi se număra celebrităţi ca: ducele de Windsor, prinţul Ferdinand, James Roosevelt, Myra Lloy şi mulţi alţii. Cum s’a născut deci „Lambeth Walk” ? Se spune, că Arthur Murray, dorind să intervieveze pe arhiepiscopul de Canterbury (unii pretind că voia mai curând să i se spovedească) a inventat acest dans, plimbându-se pe străzile din preajma reşedinţei prelatului. Căci, deşi catedrala din Canterbury se găseşte în mijlocul comitatului Kent, — provincie meridională a Marei Britanii, — arhiepiscopul îşi are reşedinţa la „Lambeth-Palace, în sud-estul Londrei. Arhiepiscopul de Canterbury, Monseniorul Gordon Lang, a cărui influenţă politică în Anglia e aproape egală cu cea religioasă, e una din cele mai interesante figuri ale acestei ţări. Nu se ştie ce sentiment l’a împins pe celebrul coregraf american să dorească să vadă pe arhiepiscop, fapt cert e însă că n’a avut acest noroc. In schimb, cum în apropierea palatului episcopal se găseşte cartierul Lambeth, el are prilejul să viziteze cu deamănuntul această pitorească mahala a Londrei, ai cărei locuitori împart cu alţi londonezi sadea, faima poreclei de „cockneys”. Privind cu uimire pe aceşti simpaticii mahalagii ale căror maniere nu sunt atât de rigide ca la palatul Buckingham, Arthur Murray avu inspirația, pe care o tălmăci în noul dans, devenit „Lambeth Walk”. (Copyright by Presse-Actualité) UN ORAŞ AL VIITORULUI Se ştie că Japonia e foarte adesea bântuită de cutremure catastrofale, care distrug în câteva minute clădirile cele mai solide. Un inginer japonez a elaborat un fantastic proect de construcţiuni antisismice, bazat pe următoarea argumentaţie: Edificiile obişnuite ale oraşelor noastre constituie nişte pendule răsturnate, ele fiind fixe la bază şi libere la extremitatea superioară. In cazul unui cutremur extremitatea liberă oscilează îndată şi provoacă în general căderea coşurilor şi dărâmarea zidurilor. In consecinţă, în loc de a clădi deasupra solului, soluţia acestei probleme ar fi să se construiască edificiile în întregime sub pământ. Japonia ar avea astfel, oraşe în întregime subterane O astfel de construcţie ar fi constituită dintr’un enorm corp cilindric împlântat până la 100 metri sub pământ şi în care numeroasele apartamente ingenios distribuite, ar fi deservite de ascensoare ca şi cele de deasupra solului. Edificiul e compus din 20 de etaje prevăzute cu motoare Diesele pentru a asigura ventilaţia perfectă cu ajutorul unor compresoare ca cele de la vapoare. Problema iluminatului e rezolvată în mod genial. In centrul calotei superioare, care iese deasupra solului se vede un reflector enorm. Aceasta, mulţumită unor oglinzi şi prisme primeşte lumina soarelui şi o răspândeşte cu ajutorul altor oglinzi şi prisme în interiorul clădirii, până în cele mai depărtate unghere. Acest proect pe cât de îndrăsneţ pe atât de original, poate să fie luat într’o zi în consideraţie şi, japonezii să-şi construiască astfel de oraşe subterane. Păcat însă că într’o astfel de cetate, viaţa ori cât de sigură, îşi va pierde farmecul pe care i-l dă cerul şi aerul liber. Apa din plante Plantele sunt alcătuite în mare parte din apă. Chiar acelea care trăesc în regiuni aride ca deşerturile Americii au mai mult de jumătate din substanţa lor formată din apă, pe când iarba din câmpiile şi pajiştele noastre constă din cel puţin patru părţi din cinci. In unele plante care trăesc în eleştee şi râuri 99 la sută din greutatea lor e tot apă. Tot timpul plantele absorb apă din pământ şi o evaporează apoi în aer, astfel încât un curent constant de apă trece prin plantă. Apa se evaporează prin porii frunzelor şi o frunză a unui stejar, de pildă, are 2 —»« de astfel de peri. A Doamnelor!! Vizitaţi MAGAZINUL ROMANESC de corsete, sutiene cu stomac, ghene, centuri fără balene, centuri medicale şi de sarcină, cu preţurile cele mai reduse. Umbrele de ploaie de damă şi bărbăteşti Doamna Lăzărescu Buzeşti No. 60 fost 64 Se primesc orice reparaţii. Inspecţiile d-lui rezident regal Cădere in Delta Dunărei Galaţi, 13 Oct. După cum am anunţat, d. rezident regal Victor Cădere a vizitat porturile Brăila, Tulcea, Ismail şi Delta Dunărei. D-sa s-a interesat de nevoile locuitorilor din aceste judeţe, luând act de nenumăratele doleanţe. D. rezident regal a promis întregul său spirijin pentru ridicarea porturilor dunărene. D. Cădere va întocmi un raport asupra celor constatate, pe care-l va înainta ministerului de interne. -xxx«$*xxx- INCENDII IN JUD. COVURLUI Galaţi, 13 Oct. Legiunea de jandarmi din Covurlui a fost telefonic înştiinţată că un incendiu s’a ivit la locuinţa săteanului Stan Ursu din corn. Independenţa căruia i-a ars casa, un grajd şi o claie de ciocane din neglijenţă. Pagubele întrec suma de 50.000 lei şi sinistratul nu era asigurat. Pe şoseaua naţională Folteşti-Brăneşti un necunoscut a dat foc unui gard al locuitorului Tănase Mihnea, din care cauză au ars câţiva stâlpi telefonici. UNIVERSUL ♦♦+♦♦♦♦♦♦♦♦+♦++♦+♦+♦♦♦++♦»♦♦♦♦♦»♦♦+♦+♦+++♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦»+++ Aniversarea zilei de naştere a A. S. R. Principesa Elisabeta Timişoara, 13 Octombrie La castelul dela Banloc, a fost sărbătorirea aniversării zilei de naştere a A. S. R. Principesa Elisabeta. Cu acest prilej, s-a oficiat un serviciu religios, după care au prezentat omagii şi felicitări A. S. R. Principesei Elisabeta d-nii: dr. Iuliu Ionescu, inspector judeţean, în numele d-lui rezident regal Martha; dr. Coriolan Bârău, primarul municipiului, în numele cetăţenilor din Timişoara, pretorul plăşii Octa, în numele judeţului Timiş-Torontal şi primarul comunei, în numele populației din Banloc. Şedinţa consiliului technic superior Construirea unui baraj pe canalul Filipoiu. — Proectul pentru amenajarea clădirii rezidenţei regale din Timişoara Consiliul technic superior examinând în câteva şedinţe planurile executarea unui baraj cu ecluză pe canalul Filipoiu din insula Brăilei, a decis, înainte de a lua o hotărâre definitivă, să se transporte la faţa locului spre a-şi da seama exact de starea vechilor lucrări, întrerupte. S-a fixat în acest scop ziua de Miercuri 19. * Consiliul technic superior, prezidat de d. prof. N. Vasilescu- Karpen, a examinat în ultimele sale şedinţe proectul pentru transformarea uneia din clădirile publice existente din Timişoara — şcoala de menaj — în vederea instalării rezidenţei regale a ţinutului Timiş. Părerea membrilor Consiliului technic superior a fost favorabilă transformării cerute, cu condiţia însă ca înainte de a se scoate lucrarea la licitaţie, proectul prezentat să fie revăzut, modificat şi pus la punct potrivit observaţiuilor din jurnalul Consiliului, cum şi schiţei principiale întocmită de biroul său de arhitectură, anexat la jurnal. Proectul va fi retrimis după aceea Consiliului technic superior spre a fi din nou examinat şi a i se da avizul. Transformarea localului şcoalei de menaj în reşedinţă a rezidenţei regale ar fi costat, după calculele făcute primului proect, 16 milioane lei. Autorizaţie import fără viză de transfer Direcţiunea reglementării comerţului exterior din ministerul economiei naţionale a făcut cunoscut ministerului de finanţe că s-a stabilit noul norme pentru soluţionarea cererilor de import ale Societăţilor petrolifere, ce se înregistrează la ghişeul cu iniţiala P, din amintita direcţiune. In baza lor, pentru anumite categorii de ţări şi exporturi efectuate, serviciul respectiv va aplica pe autorizaţiile de import corespunzătoare, una din ştampilele următoare: 1. Plata din cota proprie de 20% rezultă din exportul efectuat după 1 Aprilie 1939, fără drept de a cere plata din devizele B. N. R. 2. Plata din cota de 20% „Cont petrol Anglia“ fără dreptul de a cere plata din devizele B. N. R. 3. Plata din cota de 30% „Cont rambursări Anglia“ fără dreptul de a cere plata din devizele B. N. R. Toate autorizaţiile import ale Societăţii care vor purta aceste ştampile, vor fi eliberate fără viza de transfer a Băncii Naţionale a României Dispoziţii in legătură cu importurile in compensaţie din Franţa şi Belgia Ministerul de finanţe a făcut cunoscut vămilor că printr’un jurnal al consiliului de miniştri s’a admis la importurile în compensaţie, în cadrul listei B„ printre alte mărfuri şi mărfurile care nu sunt contingentate la import, plata lor făcându-se cu devizele rezultate din exporturile efectuate anticipat, cu mărfuri din lista A. Deoarece, conform normelor în vigoare, la importurile de mărfuri necontingentate, aduse din Franţa şi Belgia, facturile respective trebuiau să fie vizzate de direcţiunea reglementării comerţului exterior înainte de vămuire, şi ţinând seama că aceste importuri se pot face din orice ţară, în cadrul I. C. M.-ului sus citat, ministerul atrage atenţia vămilor că la importurile de mărfuri necontingentate din Franţa şi Belgia, să nu mai pretindă aceste vize ale D. R. C. E., pe facturile respective, în cazurile când importatorii vor prezintă un act doveditor al încheierei unei compensaţii AB., cu una din băncile autorizate de BN. R. pentru operaţiuni de devize. Totodată ministerul de finanţe le-a făcut cunoscut vămilor că la importurile de mărfuri necontingentate din Franţa şi Belgia, a căror plată se face din devizele rezultate dela negocierea exporturile de cereale, facturile respective vor purta numai ştampila direcţiunei reglementării comerţului exterior, cu următorul cuprins „Plata prin devize libere de la negociere”, fără a mai avea viza de transfer a Băncii Naționale a României. ---------xxx© • xxxx--------- Conferinţa d-lui Francisco Madrid D. Francisco Madrid, ministrul republicii Chili la Bucureşti, va vorbi joi 20 ca la ora 6 d. a„ în sala „Dalles“ despre: „Napoleon et VIndependance des Pays Sud- Americains“. Conferinţa face parte din marele ciclu „Napoleon şi timpul său“ pe care îl organizesc nw ciația Gâ*›d!: -a eu-opra • ›! sub p . Rntia di . ,-i El na . . rescu. Vizitele lordului Llyod la Universitatea din Bucureşti şi Academia comercială Miercuri dim lordul Lloyd of Colobran, preşedintele lui Britisch Council pentru relaţiile culturale cu streinătatea însoţit de d. Mihail Palaket, ministrul Angliei la Bucureşti, a făcut o vizită d-lui prof. C. Stoicescu, rectorul Universităţii din Bucureşti. Lordul şi ministrul Angliei la Bucureşti au vizitat rectoratul şi laboratoarele instalate în localul Universităţii. Eri d-sa a vizitat Academia comercială, întreţinându-se cu director Ion Răducanu. Lordul Lloyd a cercetat în special seminarul de limba englepentru organizarea acestuia și biblioteca specială, care este bine înzestrată cu cărți de limba engleză. *x®#® x*------• • Două nenorociri in jud. Constanţa Constanţa, 13 Oct. Biroul presei de pe lângă rezidenţa regală a ţinutului Mării a fost înştiinţat telefonic că în comuna Gura Ialomiţei, s’a întâmplat o nenorocire. Locuitorul Cristea Negoiţă, pe când se întorcea dela câmp cu căruţa, încărcată cu coceni, a călcat pe copilul Marcel Constantin Drăgan, de 2 ani, omorându-l imediat. Cazul se cercetează de şeful postului de jandarmi. O altă nenorocire s-a întâmplat în com. Oltina, jud. Constanţa. O fetiţă a ţiganului loan Ivan, anume Vasilica, de 8 ani, ducându-se pe malul Dunării, spre a lua apă, a alunecat și neștiind să înoate, s’a înecat. Cadavrul nefericitei copile n’a fost încă pescuit. --------xxx©#©xxx------- * întâmplări din Capitală Accidentul de la circul „Franzzini“ Joi seară pe la orele 11, la reprezentaţia dată de circul „Franzzini” din piaţa Brătianu, s-a întâmplat un accident cu urmări destul de grave: acrobata Dorina Ştefănescu, în etate de 26 ani, din serviciul acestui circ, în timp ce executa o figură pe trapez, a căzut de la o înălţime de 5 metri, fracturându-şi piciorul stâng, şi provocându-şi leziuni pe faţă. Cu o ambulanţă a „Salvării” a fost dusă la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată Furt u-na Sofia Cohn, din str. Nicolae Golescu nr. 14, a reclamat poliţiei că, dintr’o casetă ce o avea în şifonierul din dormitor, i s’a furat suma de 12.000 lei. Poliţia face cercetări pentru descoperirea hoţului. Accident de muncă Muncitorul Dumitru Steliani, din str. general Angelescu 140, în vârstă de 40 ani, a fost joi victima unui accident de muncă. In timp ce lucra la săparea unui şanţ din apropierea aeroportului Băneasa, s-a prăbuşit peste el un mal de pământ, rănindu-1 grav. Numitul a fost transportat cu o ambulanţă a Salvării la spitalul casei patronale. A luat foc un coş Joi la prânz a luat foc un coş al imobilului din str. Câmpineanu 29. Focul a fost stins în grabă de o hipă a postului central de umpieri, înainte de a se fi putut întinde la lemnăria podului. . lucrurile distinse OLD SANDAL WATER" VA VA SATISFACE PE DEPLIN cest aristocrat al articolelor de top* ___| leta a fost și este favoritul înaltei societăţi londoneze. „Old Sandal Water" — veritabil numai „cu corabia" — este mai mult decât o apă de colonie parfumată. Grație ex*tractelor naturale de santal, cedru și alte lemne exotice, „Old Sandal Water" este înviorător și, mai presus de toate, are un parfum aparte. Acum „Old Sandal Water*" se găsește de vânzare în toate magazinele de specialitate din țara, numai în flacoane originale. MAI MULT DECÂT O AP Â DE COLONIA.»«. COMISIUNEA EUROPEANA A DUNĂRII Regulamentul accidentelor de muncă AVIZ Se aduce la cunoştinţa celor pe ană a Dunării a elaborat un muncă, pentru funcţionarii Sitrat în vigoare începând dela 25 Spre a putea beneficia de corda un termen de doi (2) ani, fimelor sau moştenitorilor în muncă survenite înainte de 25 Cererile bine documentate, pene a Dunării, Strada Mihai interesaţi că Comisiunea Euro- Regulament al accidentelor de lucrătorii ei. Regulamentul ain Ianuarie 1938, dispoziţiile Regulamentului, se aîncepând dela 1 Iulie 1938, viedrept, pentru accidentele de Ianuarie 1938, vor fi adresate Comisiunei Euro- Bravu, Galaţi. 931 ŞCOLI PRIMARE DIN CAPITALA INSPECTATE D. D. V. Toni, subsecretar de stat la educaţie şi d. primar general Dombrovschi, însoţiţi de d. C. Angelescu, inspectorul general primar al ţinutului Bucegi, au vizitat joi dimineaţă şcoala primară nr. 35 băeţi şi fete. Din cauză că s’au întârziat lucrările de terminare a localului, 1261 de copii nu pot urma la şcoală. D. primar general a hotărît să se ia toate măsurile ca până la 15 Noembrie c., localul şcolii să fie pus în stare de funcţionare. Au fost vizitate apoi şcolile nr. 43 băeţi şi fete, cu o populaţie şcolară de 1500 copii. Constatându-se că acestor şcoli nu li s’a făcut curăţenia interioară, că sunt ferestre astupate cu scânduri, iar scările n’au balustrade şi că lipseşte împrejmuirea curţii, d. primar general a hotărît ca imediat să se facă devizul lucrărilor urgente şi să se execute în cel mai scurt timp. A fost inspectat tot Joi dim., şi orfelinatul de fete „Radu Vodă”, întreţinut de primărie. Constatările făcute au fost dintre cele mai triste. Sunt aici 100 eleve orfane, dintre care 70 la cursul primar şi 30 care urmează un curs de menaj. Pentru cele 70 eleve sunt 2 învăţătoare, iar pentru cele 30 eleve există un corp didactic format din 21 persoane. Salariile corpului didactic al aşa zisului curs menajer se ridică la aproape 1 milion lei anual, afară de plata personalului de serviciu şi întreţinerea elevelor în internat. Ceea ce arată ce sumă considerabilă se cheltueşte pentru a se scoate 3—4 absolvente pe an ,care apoi nici nu mai sunt controlate in vieaţa lor. Unele părţi din localul orfelinatului sunt simple paragine. D-nii D. V. Toni şi Dombrowschi au hotărît să desfiinţeze acest curs de menaj, care constitue o sarcină enormă şi aproape inutilă, pentru primărie, iar elevele să fie trecute la alte şcoli, pe cheltuiala primăriei. In locul acestui curs de menaj se va înfiinţa un curs complimentar practic. Un local de judecătorie la prefectura poliţiei Capitalei Se vor judeca aci diferite delicte de strada iar procedura va fi orală D. general Gabriel Marinescu, subsecretar de stat, prefect al poliţiei municipiului Bucureşti, a izbutit ca, prin străduinţele d-sale, să înzestreze această instituţiune, în scurtul interval de câţiva ani, de când a fost chemat la conducerea ei, cu atâtea opere de seamă. Splendida cazarmă a corpului gardienilor publici din şoseaua Bonaparte; spitalul-model, dotat cu toate cele necesare, ce funcţionează pe lângă acest corp; magnificul palat al Prefecturii poliţiei, etc., vorbesc de la sine în această privinţă. In continuarea vastului d-sale program de realizări, avem prilejul să marcăm acum o nouă etapă, ce constă în faptul următor: Pe ziua de 1 Ianuarie 1939, va lua fiinţă, pe lângă prefectura poliţiei municipiului Bucureşti, o judecătorie a acestei importante instituţiuni de stat. Localul nouei judecătorii, a fost amenajat, la etajul III, în palatul prefecturii, dispunând de o spaţioasă sală de aşteptare prevăzută cu numeroase bănci moderne de stejar afumat. Sala de judecată, unde se află masa judecătorului. In faţa ei, banca avocaţilor iar, alături, în dreapta, banca inculpaţilor. Pe masa judelui tronează crucea cu Iisus răstignit, pe care se depune de obicei jurământul iar sus, în perete, o icoană de argint cu Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, unde o candelă — electrică — este aprinsă în permanenţă. Notăm apoi un splendid cabinet al judecătorului, având alături o cameră de odihnă, deoarece această instanţă de judecată va funcţiona în permanenţă atât ziua cât şi noaptea. Mai notăm: biroul grefierului; arhiva, prevăzută cu numeroase dulapuri din tablă de fier, etc. Toate încăperile spaţioase, având aer şi lumină suficientă. In faţa acestui for de judecată, vor fi aduse spre desbatere, delictele de stradă, contravenţiile, etc., ce urmează a fi fixate printr’o lege specială, delicte ce vor fi luate de la judecătorii cari sunt extrem de aglomerate. Printre aceste delicte ar figura: contravenţiile la Enişte, la curăţatul trotuarelor, la legea şi regulamentul circulaţiei ş.a.m.d. Procedura va fi orală iar magistratul, — de carieră bineînţeles, — va avea dreptul să hotărască amenda, care, în caz de insolvabilitate din partea celui condamnat, va putea fi transformată în închisoare în arestul poliţiei. I. LEFTER xX@»®Xx- Pentru d. director g-ral al poştelor Candidaţii cari au depus actele de acum o lună şi jumătate, pentru ocuparea posturilor vacante de factor, roagă a li se comunica rezultatul la adresele respective, având absolută nevoie de livrete pentru facerea visat pe anul 1938. ....■* ■