Universul, decembrie 1938 (Anul 55, nr. 343-355)

1938-12-19 / nr. 346

V 55-lea Nr. 346 Juni 19 Decembrie 1935 L*?0® '«bswowiumum 41.­­ ÎMBRĂCĂMINTE pentru BĂRBAŢI. DAME Şl COPII (kâMjtl Aujvtiu&ahjz, 'fyirtuhl­e^Lin CEHOSLOVACII 8UCURFciTI,STR BERZEI 100 • BUU..El­ISABETA 0 - 1 O "CAL..ORIVITEI 179 • STR. SELARI 13 PI. 0 ESTI GALATI CRAIOVA P­Q AS­O V T 1 M r o a r? a C T ' '.’T »+»♦ + » + ♦♦■♦ HmtHHt v.....................................+ » ♦•HHfH­m întâmplări din Capitală Marele incendiu din șoseaua Coisntina A ars o magazie vastă, de la fosta moară „Halberstadt“, unde erau depozitate aproximativ 50 vagoane de cereale Un violent incendiu a izbucnit Vineri noapte, la ora 12, în Şos. Colentina nr. 59, la fosta moară, cunoscută sub denumirea „Hal­berstadt”, în prezent proprieta­tea fraţilor Gheţu, în asociaţie cu alţi 7—8 tovarăşi.. In curtea acestei mori, — care cu 10 ani în urmă fusese distrusă aproape în întregime de incen­diu, — se afla o vastă magazie de zid, în lungime de circa 80 metri, lată fiind de 5 metri. Ma­gazia aceasta era împărţită, prin pereţi de scânduri, în 64 de com­partimente mici, în care erau depozitate, de diferiţi comer­cianţi, cereale, orz, ovăz, măr­furi de coloniale, zegras, peşte sărat etc. CUM A IZBUCNIT FOCUL Focul, — care a luat naştere, probabil, din imprudenţa vre unui om de serviciu, care a aruncat acolo un capăt de ţigare sau chibrit aprins, — a izbucnit la compartimentul nr. 60, unde se afla depozitată o cantitate de ovăz, aparţinând comerciantului Boteanu De aci apoi, flăcările, datorită pereţilor de scânduri şi mărfurilor ce se aflau acolo, s-au propagat vertiginos, în scurtă vreme, cuprinzând aproape în­treaga magazie.­ ­ SOSIREA POMPIERILOR Dându-se de veste pompieri­lor, la faţa locului au sosit pos­turile: „Central“, „Cometa“, „Ra­du Vodă“ şi „Regele Ferdinand“ sub comanda d-lor: colonei Pe­tre Nicolae; maior Popescu-Pan­­te; căpitani: Nisipeanu, Petalea­­nu, Cutcudache şi Albulescu, cari au procedat îndată la lucrările­­de localizare. " SOSIREA AUTORITĂŢILOR­ ­ Din partea autorităţilor, au ve­nit, spre a face primele cerce­tări, cu privire la împrejurările In care a luat naştere focul, d-nii procuror de şer-‘..-­. Vintilă Bu­­nescu, chestor de poliţie Ştefan Pal­a­da; comisarii-şefi Niţă O­­prescu, Putileanu şi Zmeureanu. CE-A ARS Alt foc a fost Vineri seară în bul. Regina Maria nr. 7, la imobilul proprietatea „Institutu­lui de studii sud-est-european“, imobil închiriat comerciantului Coliban, care are act un magazin de manufactură en gros. In dreapta acestui imobil se află bodega comerciantului Gh. Mun­­teanu iar în stânga, un magazin de încălțăminte al d-lui Teodo­­rescu. Incendiul a luat naştere de la un coş defectuos, de la imobilul în care funcţionează bodega, flă­cările propagându-se la acoperi­şul ambelor imobile alăturate. O echipă a postului de pom­pieri „Central“ şi alta de la pos­tul „Radu Vodă“, au stins focul după o jumătate de oră. A ars o parte din acoperişul i­­mobilului unde este magazinul de manufactură al d-lui Coli­ban. Cerealele continuând să ardă lui, în tot cursul nopţii, focul înfundat, o echipă de pompieri fiind stins complet abia spre a rămas de veghe la faţa, locu-zină. Focul din bulevardul Regina Maria -I-K- Vasta magazie cu cereale, din șoseaua Colentina, cuprinsă de flăcăi Focul din str. Ion Maiorescu Un incendiu a izbucnit Vineri proximativ 1000 metri pătraţi, seară pe la orele 8 jum., în str. Ion . Pe partea stângă se găseşte un ti /r_­______ __ po d­i rl o o no rromonto m o i arăIoanA Maiorescu nr. 38, la imobilul proprietatea succesorilor defunc­tului Ile Munteanu. La această adresă se află o curte vastă ce se întinde pe o suprafaţă de u­rii de apartamente mai arătoase unde locueşte d-na Marta Mun­teanu, văduva lui Ilie Muntea­nu, un ginere al d-nei Muntea­nu, avocat şi alţii. Vis- a-vis, pe Atacul banditesc de lângă lacul Floreasca Biroul „Uzinelor Comunale Bucureşti“ (parcelarea Jianu), a adus Vineri seară la cunoştinţa circ. 7 poliţieneşti următoarele: Muncitorul Tasciuk Petre, în vârstă de 56 ani, de fel din co­muna Bulgarica (jud. Ismail), domiciliat în cartierul Herăs­trău, în timp ce venea Vineri dim. pe la ora 6 jum., la lucru, a fost atacat de doi indivizi, pe când mergea pe malul lacului Florea­sca, la intrarea în păduricea Bordei. Unul dintre ei i-a astupat o­­chii cu mâinile, în vreme ce ce­lălat l-a înjunghiat cu un cuţit­u­rilor, în regiunea abdominală. La ţi­petele de ajutor ale victimei, cei doi indivizi, temându-se să nu fie surprinşi, au renunţat a-i mai jefui, făcându-se nevăzuţi. După cum relatează rănitul, nu îi cunoaşte pe bandiţi, dar a ob­servat că­ erau tineri, între 20- 25 ani, foarte prost îmbrăcaţi. In stare gravă, având stoma­cul şi intestinele perforate de lovitura de cuţit, a fost internat de „Salvarea“ la spitalul Filan­tropia. Poliţia face cercetări pentru descoperirea şi arestarea tâlha- După străduinţi încordate de o oră şi jumătate, pompierii au reuşit să localizeze incendiul, la ora 1 iunii, noaptea, limitându-l numai la magazia, unde izbucni­se, şi punând astfel la adăpost celalalte clădiri învecinate, vasta mag­­ie n’au mai putut fi salvate însă decât ultimele două compartimente în care se afla depozitată o însemnată cantitate de peşte sărat. Toate celelalte compartimente, 62 la număr, au fost nimicite de foc, tot conţinutul lor fiind trans­format în cenuşe Pagubele sunt mari, căci a­u­­ devenit mai îndrăsneţi, — siliţi ars complet 50 de vagoane de ) de­sigur de împrejurări, — căci cereale precum şi celelalte măr­­i şi dela ceilalţi păgubaşi au furat fum­, ce erau acolo: coloniale, tot lucruri de îmbrăcăminte ee grasul etc. £ mai groasă. Patru furturi in două ore Patru furturi, — chiar dacă nu sunt importante, — în raio­nul unei singure circumscripţii In raionul circ. 17 poliţieneşti s’au săvârşit Vineri seară, între orele 7 şi 9, adică în interval de două ore, patru furturi. Dintre a­­cestea, mai important a fost la locuinţa d-lui avocat Rădulescu din aleea Energiei nr. 18. Rău­făcătorul s’a introdus într’o ca­meră, rezervată pentru musafiri situată la etajul block-haus-ului în care locueşte păgubaşul. Cu un singur brânci mai puternic, Din , hoţul a făcut să sară jumătatee ' prelungire, două încăperi, con­­' " ' din tablea uşii precum şi broas- I struite în paiantă şi locuite de oameni nevoiaşi precum şi de olteni, precupeţi ambulanţi. Focul s’a declarat la cele două odăi în paiantă, din fundul cur­ţii şi a luat naştere dela burla­nul supraîncins al sobei de ta­blă, ce servea la încălzitul lor, — burlan ce era scos afară direct prin tavanul-acoperiş de scân­duri cu carton gudronat, ma­gherniţele, ca să zicem aşa, ne­­având nici pod şi deci nici coş. Circumscripţia 17 de poliţie ca­re ţinea uşa încuiată. Pă­trunzând în cameră, a luat o haină de blană precum şi o pla­pumă de mătase, dispărând cu prada, fără a fi fost observat de cineva. După cum se vede, odată cu întărirea frigului, borfașii au UNIVERSULIS cursul nopţii, la circ. 17 poliţie­nească, pentru anchetă. ALTE OPT ÎNCEPUTURI DE FOC Tot Vineri seară au mai fost în Capitală alte opt începuturi de incendiu, dintre care ultimul la ora 3 noaptea, în şoseaua Mi­­hai Bravul nr. 330, la imobilul locuit de d. Vasile Ionescu. Au putut fi stinse însă înainte de a lua proporţii. In majoritate, toate se dato­­resc coşurilor defectuoase sau Vineri a dispărut de la domici­liul părinţilor săi din calea Călă­raşi 320, copilul Ionel Ştefănes­­cu-Beretereanu, de 9 ani, elev in cl. III-a primară. Cine ştie ceva despre copil este rugat să anunţe părinţii. Moarte subită In str. Mănăstirea Curtea de Argeş nr. 28, a încetat Vineri seară, subit, din viaţă, bătrâna Maria Martinescu, în vârstă de 68 ani, care locuia acolo singură. Moartea i-a provenit în urma unui acces de cord. Din ordinul procurorului de serviciu, cadavrul nefericitei bătrâne a fost transportat la „Institutul medico-legal“, fiind anunţată, la faţa locului a venit, cel dintâi comisarul Io­­nescu Petre, care totodată a dat de veste şi pompierilor, după scurtă vreme sosind postul „Re­bele Ferdinand“ sub comanda d-lui căpit. Paulian, secondat de plutonierul Chiriac Ion, care au procedat la lucrările de localiza­re. Au mai venit apoi de chestor Ştefan Paloda, de serviciu pe Capitală şi comisar-şef Niţă O­­prescu, de serviciu pe chestura sect. II (Negru). Graţie faptului că, pompierii au sosit la timp, focul a putut fi împiedecat să ia proporţii, căci­­ necurăţate, flăcările, alimentate de vântul Copil dispărut ce batea în direcţia celorlalte corpuri de case, situate spre stradă, ameninţau să se propa­ge şi la acestea. După o muncă încordată de a­­proape două ore, focul a fost stins complet. Au ars doar cele două camere în paiantă, precum şi o magazie de scânduri, înve­cinată şi în care se aflau depo­zitate lemne de foc, aparţinând d-lui avocat Iliescu. La ora 10 jum. seara, chiriaşii imobilului din fundul curţii, printre care se produsese oare­­care panică şi cari fuseseră eva­cuaţi, au putut intra în casă. Precupeţii ambulanţi cari lo­cuiau în cele două camere in­cendiate, au fost reţinuţi în Serbarea datinelor de Crăciun Cum se va desfăşura programul Fundaţia calitural­a regală „Prin­cipele Carol”, organizează umili a­­cestea, cu concursul ministerului e­­ducaţiei naţionale, al Străjii Ţării, al inspectoratului pregătirii premi­­litare şi al primăriei Capitalei, un concurs al datinilor de Crăciun, însoţite de serbări atât in Capitală cât şi în ţară. IN CAPITALA In Capitală aceste serbări vor consta dinitr’un concurs al datine­lor de Crăciun la Ateneul Român şi dintr’o serbare in sala teatrului Naţional. Sala Ateneului Român. Miercuri 21 Decembrie. Orele 1- 4 d. a., se­lecţionarea corurilor şi 4—8 selec­ţionarea echipelor de datini. La a­­ceastă selecţionare, in vederea concursului de a doua zi, sunt o­­bligate să se prezinte toate echi­pele înscrise la concurs. Sala Ateneului Român. Joi 22 Decembrie. Concursul datinelor de Crăciun. Orele 9—12. Concursul corurilor. Se vor căuită numai cân­tece de­ colinde şi stea, populare româneşti. Corurile care se vor prezenta cu cântece de stea vor avea steaua tradiţională.. Orele 2—6 d. a. Concursul echi­pelor de datini Cei ce se vor pre­zenta la acest concurs vor trebui să aibă în vedere următoarele dis­­pariţiuni generale: cu privire la al­cătuirea cetelor: pentru colinde, cel mult şase persoane; pentru stea, cel mult 12 persoane, cu stele minunate, clopoţel şi icoana Naş­terii Domnului; pentru pluguşor, cel mult 20 de persoane; cu buhai, harapnice, cu clopote, etc. Portul naţional obligator, cu excepţie, a­­nul acesta, pentru echipele straje­­reşti, care din lipsă de timp, nu şi-au putut procura costume na­ţionale. PREMII Premiile acordate anul acesta vor consta din bani şi diplome şi se vor acorda atât echipelor care vor prezenta datinele în deplina autenticitate tradiţională, cât şi celor mai frumoase stele. Fondul premiilor va fi format din sumele donate de: preşedinţia consiliului de miniştri, ministerul educaţiei, ministerul de interne şi primăria Capitalei. Fundaţia adre­sează un călduros apel către cele­lalte instituţii şi societăţi din Ca­pitală, ca şi către bunii români, rugându-i să subscrie pentru mă­rirea acestui fond, indicând, e­­ventual numele datinei ce doreşte a fi premiată. Subscrierile se pri­hui unei singure altuuin­scripţii­i poliţieneşti şi’n scurtul interval F16®0 cassieria fundaţiei (str. ' T. T.o if.irr» S Q rvr» K KA AA \ de numai două ore, este un re­cord de viteză.. în această ma­terie, partea dreaptă, sunt bucătăriile acestor apartamente. Mai în fund, pe stânga, un alt corp de case vechi prevăzute cu cerdac, iar alipite de acestea, în Latină, 8 telefon 5.54.44). CORTEGIUL TRADIŢIONAL Cortegiul tradiţional, alcătuit din conuri, echipe, stele se va for­ma la ora 6 jumătate, joi 22 De­cembrie, în curtea Ateneului Ro­mân, urmând să defileze prin faţa palatului către Patriarhie. SERBAREA DE LA TEATRUL NAŢIONAL Vineri 23 Decembrie, orele 4—7 d. a., va fi in sala teatrului Na­ţional, serbarea datinelor de Cră­ciun, cu echipele alese la con­cursul de la Ateneu. Programul serbării este alcătuit din cântece de stea şi colinde, din felurite da­,­tini, precum şi din piesa „Irozii’ jucată de artiştii teatrului Naţio­nal, după textul d-lui prof. M. Vulpescu, serbarea va fi­ prece­dată de cuvântul festiv al d-lui C. N. Ifrim, inspector general al fundaţiei. Cu acest prilej se va da­­jdid­ire şi listei echipelor premiate. JURIUL CONCURSULUI Juriul concursului este alcătuit din: d. C. N. Ifrim, insp. general al fundaţiei Regale, d-nii profe­sori ai academiei de muz­ic­­: An­tonin Ciolan, Ştefan Popescu, Dim. Cuclin şi Mihail Vulpescu; d-nii profesori Al. Dobrescu şi Nelu Ionescu de la Straja Ţării; d. lt. col. A. Ghe’Orghiu dela ins­pectoratul premilitar, d. L. Dauş, dela primăria municipiului­ Bucu­reşti şi d. Gh. Lungulescu de lla ziarul „Universul”; d. Valeriu Mă­­gureanu, inspector al fundaţiei, secretar general al comisiei de or­ganizare şi al juriului de exami­nare. NOUI INSCRIERI înscrierile corurilor şi echipelor şcolilor primare şi secundare din Capitală se vor face prin unităţile străjereşti respective. înscrierile tuturor celorlalte echipe şi coruri se vor face la fundaţia regală „Principele Carol”, până in ziua de 18 Decembrie, ora 11.1, bi­roul V. Măgureanu. BILETE ŞI INVITAŢII Invitaţii pentru concursul de datini de la 22 Decembrie, se pot ridica de la librăria fundaţiilor re­gale, piaţa palatului. Biletele de intrare la serbarea de la teatrul Naţional, din ziua de 23 Decembrie­, se pot reţine Înce­pând de Luni, 19 Decembrie, de la passa teatrului Naţional. Invitaţii speciale, de la biroul de organizare al fundaţiei. SERBAREA DATINELOR IN ŢARA Căminele culturale din Întreaga ţară in unire cu şcolile, stolurile străjereşti şi subcentrele premili­­tare vor organiza in sate şi oraşe serbări ale datinelor de Crăciun, potrivit cincutărilor trimise de către instituţiile respective. La oraşe, regionalele fundaţiei, în unire cu căminele culturale o­­răşeneşti, vor organiza şi con­cursuri ale acestor datine, con­cursuri la care se vor înfăţişa da­­timele aşa cum se obişnuesc în popor ca număr de persoane, port vorbire şi cântece. Fundaţia urmăreşte prin a­­ceasta reînvierea şi popularizarea datinelor noastre, în forma lor au­tentică, fără niciun adaus sau pre­lucrare. - —xxT©?XX-----­ SINUCIDEREA UNUI MARE FINANCIAR AMERICAN Washington, 16 (Rador). — Frank Donald Coster, preşedin­tele unei importante societăţi din New-York, cu un capital de testare, fiind învinovăţit de ex­­crocherie, s-a sinucis azi la pro­prietatea sa de la Firefield, din statul Connecticut. Coster și-a tras un glonte de revolver chiar în clipa când ur­ma să fie arestat de polițişti. Columbia w* Marconi^ <JjmersoTi MĂRCI CU RENUME MONDIAL. Cereţi demonstrafiuni in toată ţara la revânzâtorii autorizaţi. Columbia Graphophone Co. Româna, S. A. Inaugurarea liniei Ilva Mică-Vatra Domei Date tehnice asupra construcţiei acestei importante linii ferate Astăzi, Duminică, se va inau­gura noua linie de­ cale iernată Ilva Mică-Vattra Domei. Deschiderea liniei se va face în prezenţa d-lui Mihail Ghel­­megeanu, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, a membrilor guvernului, a con­ducătorilor regiei autonome c. f. r. şi a reprezentanţilor auto­rităţilor civile, militare şi bise­riceşti din regiunile străbătute de această linie. o lungime de câte 800 metri­ a­­sigură acestei linii o capacitate de trafic până la 6 milioane de tone pe an. Cota de altitudine a liniei, la plecarea din staţia Ilva Mică este de 393 m. Această altitudi­ne se ridică treptat până la 893,75 m. la staţia Grădiniţa, pe o lungime de 49 km. Apoi, pe o lungime de 13 km. scade la Coşna la 848,46 m. EXECUTAREA LUCRĂRILOR IMPORTANŢA POLITICA ŞI ECONOMICA După unirea vechiului Regat cu provinciile surori, s’a remar­cat de îndată lipsa uror legă­turi de cale ferată între diferi­tele regiuni ale ţării. In special, în Transilvania li­niile ferate străbateau orizon­tal provincia, în legătură cu Budapesta, în direcţia căreia trebuiau scurse bogăţiile pro­vinciei româneşti de peste Car­­paţi. Regiunile din Nordul ţării erau aproape complet lipsite de legături de cale ferată. Maramureşul se găsea com­plet izolat de restul ţării. Intre Moldova, Basarabia şi Bucovi­na deoparte şi Transilvania de cealaltă parte — în afară de li­nia de munte, care lega regiu­nea Dornei cu Valea Bistriţei ardelene, trecând peste Măgura rată, în acea de pe Valea Trotu­şului cu mult spre Sud, faţă de întinderea geografică a Româ­niei Unite. Această izolare între princi­pal­­e regiuni din Nordul ţării, aducea grave neajunsuri atât din punct de vedere politic, cât şi economic şi mai ales din acel al apărării naţionale. Intre aceste provincii se fă­cea foarte geru schimbul de oameni şi de valori, iar bogă­ţiile acestor regiuni nu puteau fi puse îndeajuns în valoare. De aci pagube însemnate şi pentru economia noastră na­ţională. Era firesc dlar, ca de la înce­put să se impună problema realizării unei legături de cale ferată, directă între aceste pro­vincii. Lucrările au început pe teren la 15 Mai 1924, au continuat încet din lipsă de fonduri până la 1929, când s’au întrerupt, degradându-se o parte din ele cu timpul. Au reînceput în 1934, iar la 10 Iulie a acelui an M. S. Regele a asistat la punerea pietrii fun­damentale a podului dela km. 2, 904. Până la 1 Aprilie 1937 s’au executat 25 km. din traseu, de la Ilva Mică până la Ilva Mare Dela această dată, direcţie, c. f. r. dă un ritm şi mai hotă­râtor lucrărilor, accelerându-le şi depunând permanente stăru­inţe pentru grăbirea executării lor, astfel ca angajamentul luat, ca la 15 Dec. a. c. linia să fie terminată, să fie adus la în­deplinire. Intr’adevăr, cu câteva zile Calului, nu exista altă linie fe- - i“f,i?*S»£!,d5t;a *ixată- 13­.direc­­tor general Ion Macovei, însoţit de d. subdirector general Traian Pârvu, străbatea, cu un tren special, întreaga linie definitiv terminată. OPERE DE ARTA Pe întinsul total al liniei de 62 km. s-au executat următoa­rele lucrări tehnice şi de artă : 3.400.000 m. c. terasamente; 167 podeţe; 40 poduri; 8 staţii; 9 tunele; 5 viaducte şi 4 via­ducte de coastă. Cele 9 tunele au o lungime totală de 2385,25 metri, dintre care tunelul nr. 7 e lung de 856 m. Se cuvine să menţionăm că, la executarea acestor lucrări, organele c. f. r. au avut şi con­cursul armatei. Acest concurs a fost dat, atât de corpul ofiţeresc de toate gradele, cât şi de toţi ostaşii, cu elanul ce caracteri­zează armata română, care a înfruntat nu numai greutăţile de execuţie, dar şi vrăjmăşia anotimpurilor ploioase şi a ier­­nelor deosebit de grele, din a­­ceste regiuni. C. Fulga UN SCURT ISTORIC AL LINIEI încă din anul 1920 s’au înce­put studii în vederea executării acestei legături. Şi, s’a ales tra­seul către pleacă de la Ilva Mică în Valea Someşului, urcă apoi pe Valea Ilvei, până la creasta ce separă basinul afluenţilor Bistriţei Mari de acel al aflu­enţilor Someşului, ca să coboa­re apoi pe Valea Teşnei şi a Coşnei, până la gura Coş­nei, und se leagă cu linia Vatra Dornei-Dornişoara. Acest traseu străbate regiuni de mare altitudine, cu văi a­­dânci de ape repezi şi torente cu terenuri mai mult stâncoase, greu de străbătut, iar pe alocuri lunecător. P­ la început această con­strucţie a fost considerată şi 86 de milioane d­iaai, împotriva , căruia se lansase mandat de a- i rapid, dată fiind importanţa politică, economică şi strategi­că a liniei. Limitele impuse pentru rezis­tenţa liniei (maximă de 16 %C) şi razele curbelor (minime de 300 metri), cât şi staţiunilor staţiunilor proectate, pentru a răspunde traficului în perspec­tivă (şi pentru care s’a prevăzut fdieV' -el vă recomand. KOLYNOS Mii şi mii de dentişti recomandă Kolynos pentru acţiunea lui an-­­tiseptică şi curăţitoare, întrebuinţând Kolynos protejaţi dinţii şi gingiile Dv. Sporiţi strălucirea Economictţi tembelului Dv. pria cumpără.4 KOLYNOS tubul mar* A­restarea şefului bandei de spărgători din jud. Dâmboviţa Târgovişte, 16 Decembrie Am scris la timp despre are­starea unei bande de spărgă­tori, care opera în regiunea Pu­cioasa Bezdead. Banda este compusă din: Ma­ria Cojocaru, Maria G. Chiriac, Ion I. Chiriac, Mihail I. Jipescu, Hie I. Duiţă şi Ion N. Poenaru, toţi din comuna Vârfuri. Şeful bandei, Ion I. Jipescu, tot din Vârfuri, dispărut de 2 luni, a fost arestat abia ieri, şi înaintat cabinetului de instruc­ţie. D. jude instructor Nic. Za­­hareanu, i-a emis mandat de a­­restare, care a venit azi, spre confirmare, la secţia III, forma­tă cu d-nii: preşed. Lucian Gheorghiu, judecători I. Geor­­gescu şi G. Niculescu, procuror Sencovici şi grefier Bărbulescu. Tribunalul i-a infirmat man­datul de arestare. Toate noutăţile radiofonice le găsiţi astăzi în „Radio -Universul“ Programele complete ale staţiunilor pe unde scurte Articole tehnice amănunţite— Ultimele ştiri. 5 LEI EXEMPLARUL 1 H

Next