Universul, martie 1939 (Anul 56, nr. 58-72)
1939-03-01 / nr. 58
Anul 56-lea Nr. 58 Miercuri 1 Martie 1939 De unde vine cocktailul ? Toată lumea ştie ce e un cocktail, chiar dacă n’a gustat nici odată dinitr’o astfel de băutură, în care poporul se amesteca adesea cu zahărul şi lămâia ; diair aproape nimeni! nu ştie de unde vine această denuimare' ®’iau împercait diverse explicaţii şi iată pe idea mai recentă . Se pare că băiaturia însăşi, sau mai bine zis, modul de a combina acest soi de băultură, se daborează urnei tinere şi frumoase irlandeze, care a trăit prin secolul al XVIILlea şi care era amestecată în agitiaţiile aiuttoniomastie iditin acea epocă. Din pricina acestei activităţi politice ea fu nevoită într’o zi să se expatriieze im America, unde tocmai izbucnise războiul pentru imdependanţă. Stabilită la Boston, tânăra irlandeză îşi continuă totul de animaiioare, servimd cocktailuri ofiţerilor americani şi franceză, pe cari această băultură părea că-i electrizează. Bar, coctottailul, deși foarte apreciat nu avea încă nume. El ii fu dait în urma unei confuzii destul de nostimă. Frumoasa irlandeză nu se mulțumea să dea numai de băut celor cari luptam împotriva trupelor engleze, că le da și de mâncare.. Pentru aceasta găsise de cuviinţă să-şi furnizeze păsările de la o fermă vecină, care aparţinea unui englez, rămas credincios regelui său.Departe de a se ascunde, sau de a se ruşina de acest tfiuxit, ea îşi făcea din el o glorie şi avea obiceiul să păstreze într’un mănunchi cele mai frumoase pene din coada cocoşilor şterpeliţi. Intr’o zi, un ofiţer american îi ceru, ca amintire, una dinn aceste pene, numind-o, în englezeşte „cocktail“. Un ofiţer francez, auzi rodiul, crezu că acest cuvânt se referea la băutura din care se înfruptase şi el şi, revenit în Europa, împărţi printre cunoştinţele sale reţeta ceea ce credea el că se numea „cocktail“. După uni secol şi jumătate englezii îşi luară revanşa şi azi ei excelează în fabricarea cocktail-urilor, a căror origină anttiengleză nu îi tulbură de loia Un amuzant ainstarahameu luat ca o crescătorie de cai din Anglia. Aceşti doi pensionari cari par atât de bine dispuşi, luaseră tocmai masa. Un oraş fericit ! Oraşul Clifford, din nordul provinciei canadiene Ontario, a stabilit un mic record de _ care are drept să se mândrească. De patru ani el n’a vărsat nici o centimă sub formă de ajutor săracilor, fiindcă nu are săraci. Toată populaţia munceşte şi se bucură de o prosperitate, care variază dela o clasă laalta, dar e totdeauna suficientă. Ceva mai mult, de patru ani Clifford n’a avut nici un şomer. Taxele municipale sunt aci mai mici decât in oricare alt oraș canadian. Doica gradinei zoologice din Londra Această frumoasă căţea de rasă „collie“ a fost în mai multe rânduri aleasă ca doică pentru micii pui de tigri sau de lei, pe care mamele lor respective nu voiau să-i alăpteze. Iat-o aci cu câţiva din copiii ei adoptivi. Un record puţin recomandabil Americanii, cari sunt mândri de recordurile stabilite de ei în toate domeniile , deţin unul pe care, cu siguranţă, că alte popoare nu li-l vor invidia. Se afirmă că au cel mai murdar oraş din lume. Ceva mai mult, acest ciudat titlu de glorie e disputat de două oraşe. Până acum câtva timp, era oraşul Pittsiburg, acum însă s-a luat-o înainte Cleveland. Ca să fim drepţi, trebuie să menţionăm că murdăria ce stăpâneşte aceste două localităţi nu depinde de lipsa de îngrijire a locuitorilor lor, ci de nenumăratele uzini, ale căror coşuri răspândesc un fum care se depune nu numai pe lucruri, dar şi pe oameni. La Cleveland, care are mai bine de un milion de locuitori, coşurile uzinelor răspândesc peste 50.000 de tone de funingine pe an. Pagubele pricinuite de de- I punerea acestei funingini se evaluează la vreo 10 milioane de dolari, fără a mai pune la socoteală intoxicarea sărmanei populaţii. In acest oraş mărfurile nu pot fi expuse în faţa magazinelor, iar perdelele acestora, trebuesc schimbate in fiecare săptămână- Rufăria personală, cearceafurile şi şervetele nu rămân albe mai mult de o zi. Un bărbat, care are cât de puţină eleganţă trebuie să-şi schimbe gulerul din două în două ore. Cât pentru rochiile femeilor, nici nu mai încape îndoială că ele trebuie să fie sau de culoare închisă sau mereu schimbate, şi spălate. Şi totuşi locuitorii Clevelandului nu se plâng, fiindcă oraşul e prosper şi toată lumea câştigă parale. Se speră însă că se va găsi un remediu împotriva acestui flagel, căci s’a numit o comisie, ‘ care studiază problema. Sport şi simţ practic Acest inginer german a găsit un mijloc foarte practic de a se plimba cu biciceleta împreună cu cei doi fii ai săi, neuzând de cât de un singur aparat. .. ................................................. Maxime şi cugetări Există ceva mai rău decât corupţiunea. Este suportarea îndelungată a corupţiunei. Lacky Voinţa şi hipnotizmul Se afirmă adeseori, că spre a putea hipnotiza trebue consumată o mare doză de energie. Nu aceasta e părerea lui Sir Francis Galton, un cunoscut savant englez, care susţine că puterea de voinţă a hipnotizatorului nu are nici o influenţă asupra celui hipnotizat. El însuşi hipnotizat peste 80 de persoane. „Mi se afirmase, spune el, că succesul experienţii depinde de puterea de voinţă a magnetizatorului şi de aceea, la început, am făcut uz de toată puterea de care eram capabil, cu rezultatul că oboseam până la epuizare. Atunci, am încercat să mai slăbesc puţin din această concentrare a voinţii, continuând însă să privesc pe mediu drept în ochi. Rezultatul a fost apdlaş. Atunci m-am concentrat din ce în ce mai puţin, până ce, am ajuns să-mi las gândul să rătăcească în voie, în timp ce ochii mei îşi înfigeau privirile în ochii celui pe care vroiam să-l adorm, încercarea mea fu încoronată de un desăvârşit succes“. Concluzia ce se poate trage de aci e, că efectul e pur subiectiv din partea pacientului, şi că puterea de voinţă din partea operatorului nu are nici un rol. SFATUL MEDICULUI In legătură cu tuberculoza Animalele de casă pot fi tuberculoase. Se îmbolnăvesc mai ales pisicile şi câinii. Pisicile sunt deseori atinse de tuberculoză; aşa numitele pisici siameze, mari şi frumoase, se îmbolnăvesc mai repede decât cele obişnuite. Dintre câini, mai ales rasele de câini mici sunt expuse a căpăta această boală. Atât câinii cât şi pisicile fiind animale de apartament, pot răspândi tuberculoza; ele tuşesc, varsă, şi astfel dă afară barili. Murdăresc duşumelele sau covoarele şi expun pe membrii familiei la infecţiuni. Primejdia este cu atât mai mare cu cât boala este necunoscută; bineînţeles nu trebue să ne închipuim că orice câine care tuşeşte din când în când ar putea fi tuberculos şi astfel să-l năpăstuim. Dar în caz de îndoială, un examen al medicului veterinar ne poate lămuri. Se înţelege că aceste recomandări nu privesc decât câinii şi pisicile de apartament. Dar semnalarea posibilităţei este necesară, pentrucă cu cât animalul pare mai bolnav, cu atât mila stăpânului e mai mare şi se manifestă prin mângâeri, adică prin venirea directă în atingere cu sursa de infecţie. Vaudremer citează cazul unui bolnav tuberculos, care a îmbolnăvit le tuberculoză trei câini de apartament. * Barilul tuberculozei nu rezistă la razele soarelui, când cad direct asupra lui şi nu prin geamuri. Constatarea este veche şi a fost făcută de Kok în 1890. Ulterior a fost confirmată printr’o experienţă care a arătat că, după două ore de expunere la soare, culturile de barili tuberculoşi au murit. Razele ultraviolete omoară bacilul Kok în zece minute. La căldură şi la frig rezistă destul de bine. Uscaţi la o sută de grade, barilii tot mai sunt în stare să dea leziuni. Fierţi la o sută de grade, mor într’un minut. Aşadar, laptele provenit de la vaci tuberculoase, fiert în clocote, nu mai este vătămător. Rufele şi aşternuturile bolnavului scoase la ger nu sunt sterilizate; în schimb, expuse la razele soarelui şi bine întinse, sunt cel puţin parţial, desinfectate. Dar o desinfectare sigură nu se obţine decât trecându-le pe la etuvă. Scuipatul împrăştiat cu atâta dărnicie pe stradă, dacă se usucă la umbră şi la rece, barilii din el îşi păstrează virulenţa timp de două luni, dar dacă sunt expuşi la lumina difuză din camere, virulenţa lor scade la circa patruzeci de zile. * Scuipăturile trebuesc fierte cu tot conţinutul lor, timp de o jumătate de oră în clocote. Cât timp le întrebuinţăm e bine să punem în ele o soluţie desinfectantă de sodă 10 părţi la 100 de apă care omoară barilul tuberculos în şase ore, sau leşie de sodă (din 30 gr. la 100 gr. apă) şi Cresilină în părţi egale. Dr. N. VATAMANU UNIVERSUL DE PAŞTI, cu „ROMÂNIA UNIVERSALĂ” VIZITAŢI: 1 CRPKA ISTANBUL —PRINKIPO—ATENA—CORINT—MAN RATHON — Insula RODOS, vapor cursă specială. 3—14 APRILIE Lei 5.400___ 2) VIENA — PARIS — BERLIN 6—17 APRILIE Lei 9.800___ 3) ITALIA-veneţia—florenţa—roma—neapole 6—17 APRILIE Lei 8.800___ 4) VENETIA — MILANO — PARIS 6—19 APRILIE Lei 12.300___ înscrieri şi Informaţiuni „ROMÂNIA UNIVERSALA” Calea Victoriei 33 (Palatul Frascatti) etaj I Biroul No. 3 Tel. 3.38.66. 2700 Adunarea generală a soc. inginerilor agronomi Ziua II a. — Şedinţa de dimineaţă dri dimineaţă s’a ţinut în amfiteatrul Institutului de cercetări agronomice din B-dul Mărăşti, adunarea generală a Societăţii inginerilor agronomi. Cu acest prilej a fost sfinţit drapelul societăţii şi au fost sărbătoriţi şi cei trei membri ai societăţii: prof. N. Comnăţeanu, preşedintele socetăţii; prof. Şerban şi prof. Săulescu, numiţi în înaltele demnităţi de: ministru, subsecretar de stat şi secretar general al ministerului agriculturii. Şedinţa festivă s-a deschis la ora 9.30 a. m. sub preşedinţia d-lui ministru N. Comnăţeanu, asistat de d. subsecretar de stat Şerban şi secretar general Săulescu. Au participat un mare număr de ingineri agronomi, directori ai serviciilor din minister şi instituţiunilor anexe, ai serviciilor exterioare, medici veterinari şi ingineri silvici. Şedinţa s-a deschis prin oficierea unui serviciu religios pentru sfinţirea drapelului societăţii. După acela, d. ministru Cornăţeanu a citit decretul regal prin , care drapelul este decorat cu „Meritul agricol“ în gradul de cavaler. ACTIVITATEA SOCIETEAŢTI D. ing. I. ANTONESCU, vice-preşedintele societăţii, a făcut darea D. ministru Cornăţeanu a spus între altele : Daţi-mi voe să aduc omagiul meu sincer tuturor înaintaşilor noştri şi să-i asigur că, in calitate de preşedinte, sau de membru al societăţii, voi căuta întotdeauna şi idealul meu permanent va fi acela de a realiza din această societate, o societate cu o perfectă unire sufletească. Am luat apoi conducerea acestei societăţi. Vă mulţumesc pentru încrederea acordată. S-a vorbit aci de tineret; tinereţea înseamnă în primul rând datorii, iar nu drepturi. Tinereţea înseamnă avânt, generozitate, putere de muncă şi uitare de sine. Să altoim toate aceste calităţi ale tineretului pe experienţa trecutului, a înaintaşilor noştri. Numai astfel vom clădi o societate prosperă, care să poată face faţă tuturor greutăţilor prin care trecem astăzi. Trebue să înţelegem acest tineret dacă vrem ca el să se încadreze perfect în disciplina pe care vrem s’o dăm astăzi statului. In calitate de preşedinte al societăţii, am crezut că este nevoie de a reorganiza societatea şi in fiecare regiune am hotărât să înfiinţăm asociaţii regionale ale acestei societăţi. Aţi vorbit, de rentabilitatea agriculturii în ţara noastră. Doar de la 3 ha. în sus, se poate pune problema rentabilităţii. Nu putem avea însă rentabilitate atâta timp cât nu ne gândim la precizarea unui plan pe baza căruia să îndrumăm producţia agricolă. Cred că ţara românească trebue să înceteze de a mai fi o ţară eminamente agricolă. Ea trebue să desvolte pe orice căi o industrie românească sănătoasă, care să poată absorbi surplusul de populaţie de la ţară. Cercul viţios in care ne învârtim este, că deocamdată agricultura nu se poate intensifica, pentru că mijloacele de producţie sunt prea scumpe, iar pe de altă parte, industria nu găseşte debuşeu în massa mare a producătorilor, pentru că produce prea scump. Aţi mai vorbit şi de problema biurocratismului. In naţiunea românească spiritul biurocratic s’a înrădăcinat prea mult. Şi ministerul agriculturii are excrescenţe biurocratice. Intre multele lucruri sănătoase pe cari le avem de făcut, este şi acela de a tăia această excrescenţă pentru a da o desvoltare normală ministerului nostru. In calitate de secretar general al Frontului Renaşterii Naţionale, vă asigur, că voi căuta, că voi veghia ca interesele acestea profesionale ale agricultorilor să fie apărate. Acela care ne-a dat astăzi acest regim de ordine şi de autoritate, M. S. Regele Carol al II-lea, a ocrotit de la început agricultura. El ne-a dat regimul conversiunii. El a creiat condiţii favorabile de desvoltarea agriculturii şi tot nn de seamă asupra activităţii societăţii. Generaţiile cari vor urma, trebue să ia pildă de la înaintaşii noştri şi să caute să sporească patrimoniul moral şi material al societăţii. D-sa a continuat astfel: La noi agricultura nu progresează pentru că nu este rentabilă. Criza ei, pentru că populaţia crescând, pământul rămâne acelaş, devine o acută problemă socială. Pentru soluţionarea ei, noi vă înconjurăm şi vă punem la dispoziţie toată priceperea şi devotamentul nostru, dar şi ceilalţi factori trebue să dea sprijin agrculturii prin crearea de nouă debuşeuri interne şi externe, prin ajustarea preţurilor produselor industriale în raport cu acelea ale produselor agricole, prin acordarea de prime de export şi credit eftra. D. ing. Antonescu a citit apoi, în ovaţiile asistenţei telegrama omagială adresată Suveranului. De asemenea au trimis o telegramă d-lui preşedinte al consiliului de miniştri. La sfârşit d. ing. Antonescu a adus omagii d-lor miniştri Cornăţeanu şi Şerban. După aceia au vorbit d-nii prof. Safta, în numele tineretului agronomic din toată ţara, ing. Stănculescu din partea fundaţiilor culturale regale „Principele Carol“. El ne punem astăzi speranţa, în calitate de primul plugar al ţării, să ocrotească agricultura românească şi s’o îndrepte spre ţeluri noul. Trăiască Regele ! CUVÂNTAREA D-LUI SUBSECRETAR DE STAT MIHAIL ŞERBAN D. prof. MIHAIL ŞERBAN a spus : Ca un modest luptător al progresului agronomic imi dau bine seama, că această sărbătorire nu se adresează persoanei, ci se adresează ideii în slujba căreia stă persoana. Noi ca agronomi cari avem în vedere in prima linie agricultura, trebue să ne dăm seama şi că această agricultură este românească şi trebue să fie românească. Ori, sub aspectul ideii naţionale ceea ce ne încurajează mai mult astăzi este tocmai noua aşezare politică ce îi s’a dat ţării prin providenţiala măsură aorganizării date de Suveran. Frointul Renaşterii Naţionale reprezintă iedea renaşterii prin unire. Generaţia tânără are în special un motiv să fie satisfăcută, căci in noul cadru de luptă şi de apărare a intereselor naţionale i se asigură cea mai largă posibilitate de valorificare a forţelor ei în slujba Regelui şi la slujba ţării. Noi dorim preţuri mari pentru produsele alimentare şi totuşi viaţă ieftină în acelaş timp. Mai urmărim idealul unui stat ţărănesc şi totuşi dorim spor de populaţie şi o armată numeroasă. Cerem o ridicare a standardului de viaţă a ţăranului, totodată cerem insă şi o capacitate contribuabilă mai sporită. Cerem export de materii prime agricole mare şi totuşi cerem o industrializare în acelaş timp. Ministrul nostru de agricultură este, fără îndoială, în locul cel mai greu. Iată de ce noi trebue să ne dăm seama, că nu mai putem să reducem problemele agricole numai la problema plantelor şi a vietăţilor care le pasc CUVÂNTAREA D-LUI SECRETAR GENERAL N. SĂULESCU La sfârşit d. N. Săulescu a spus: Mulţumesc d-lui preşedinte pentru frumoasele cuvinte ce ne-a adresat şi sper, că îmrpejurările îmi vor permite să dau mai mare contribuţie la activitatea societăţii inginerilor agronomi. Noi vă asigurăm de tot sprijinul şi cred că noua aşezare a diferitelor organizaţii agricole, pe care cu toţii o doriţi, va da posibilitate tuturor specialiştilor din judeţe să colaboreze strâns pentru ca într’adevăr satul nostru să fie ridicat şi efortul nostru să nu se piardă în veci circulari, ci să meargă in gospodăria ţăranului, pe care o vrem cât mai curând înălţată şi raţionalizată. Cuvântarea d-lui ministru N. D. Cornăţeanu Licitaţii publice electrice. — 3 Martie, ora 18, „Monitorul Oficial,, cumpără 1900 kg. cositor. — 14 Martie, ora 11 luna., idem, executare de periodice. — 14 Martie, ora 10, primăria Agnita, jud. Târnava-Mare, pavaje, 490.000 lei. — 21 Martie, ora 10, primăria Băbeni, jud. Sălaj vinde material lemnos, 23 ha. — 15 Martie, ora 11, primăria Bolgrad, procurare materiale, combustibil, pentru uzina electrică și uzina de apă. — 6 Martie, ora 11, primăria Bruian, jud. Făgăraș vinde 100 fire stejar pentru doage, 105.000 lei. — 14 Martie, ora 11, primăria Craiova concesionează pe 5 ani exploatarea pompelor funebre, soc. Buc., procurare 4800 lămpi . — 14 Martie, ora 10, dir. silvică I Cluj, procurare furnituri de cancelarie. — 1 Aprilie, ora 12, ministerul agriculturii, dir. ameliorărilor și inspectorul silvic Braşov, srade pentru exploatare material lemnos, 29 ha — 14 Martie, ora 10, garnizoana Craiova vinde deşeuri. — 14 Martie, ora 10, manutanţa centrală a armatei vinde 100 vag tărâţe. — 13 Martie, ora 10, bat. 11 v. munte, Brad, aprov. coloniale, materiale de întreţinere. — 13 Martie, ora 10, căminul de ucenici București, str. Anastase Panu 41, aprov. băcănie, carne. — 14 Martie, ora 11, Casa de asig. Allo CRAIOVA! Joc Vineri 10 Martie cu admirabilul TURNEU 1111 (ss) Silly Vasiliu SILLY VASILIU . a*... .«A-.*#; ’ '' j? .j;' i £3E2 Dr. N. MARTIN Boalele sufletești PsIilonevrOZE NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIE Consult. 8-11. 2-8.Telef. 40539 B-DUL ELISABETA 3 A Mărțişoare gratis nu putem da! însă mai ieftin ca oriunde. la EŞANU Brezoianu 12 373 BOLI VEMERICE Tratament dela 9—12 și 2—7 Dr.TULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 spre Statuia Rosetti •+♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦♦♦♦»♦♦ + ++ Întâmplări din Capitală încercare de sinucidere Tânăra Olimpia Ionescu, In etate de 18 ani, croitoreasă, domiciliată înCalea Rahovei No. 158, —, pe când se afla Duminică după amiază singură la locuinţa sa, a încercat să se sinucidă, luând o cantitate de stricnina. Cauza disperatului gest nu se cunoaşte dar din ancheta făcută de d. comisar şef Emil Săvescu, şeful circumscripţiei 26 poliţieneşti, secondat de comisarul Drăghiceanu, de la acelaş comisariat se crede că este dragostea. In stare gravă sinucigaşa a fost transportată cu o ambulanţă a Salvării, — de către internul Chirvăsuiţă Const., care i-a dat primele îngrijiri, — la spitalul Brâncovenesc, unde a fost internată. Moarte suspectă Duminică da„ supusul italian Crizeri Carol, în vârstă de 52 ani, lucrător umbrelor a fost găsit mort la domiciliul său din str. Elena Cuza No. 45. Medicul circumscripției 17 medicale, imputând constata cauza morţii, a cerut parchetului să dispună transportarea cadavrului la „Instituitul medico-legal“ spre a fi supus autopsiei. S’a vorbit atât de mult în ultimu timp despre piatra depe dinţi. S'ar putea aproape crede că este vorbe de o nouă descoperire ştiinţifică. Cu toate acestea piatra depe dinţi este un rău de mult cunoscut, de care departamentul ştiinţific al uzinelor Chlorodont s'a ocupat cu mulţi ani în urmă. Ce s a spus atunci cu privire la lupta contra pietrei de pe dinţi e de actualitate încă şi astăzi: cuta^r^*"^ comPc,rc,bilă cu cunos sec?eiunea«dePf- Profil Cazane,or- x - x-.ef,une a salivei care se depune întâi pe dinţi sub forma unui Pfrat de 07“,r. -!' Aees* s"-°* »•••“.. «£d 1, amesteca cu resturile de mâncare la n formând"10 •"T1"'6 ° dinfi,or se intă^ste. formând periculoasa piatră care provoacă Piatra0'?- •*g îngiei ** *'âbirea Pdint?or pe cale mec«'P-°ate " IndePar*°** numai cătr?w TM?n'ea, cu instrumente — de SPSS" Stc"'-8KS& Focul de la cinematograful „Model” Duminică seară, la timpul rulării filmelor, la cinematograful „Model” din piaţa Dr. Botescu nr. 2, datorită, probabil unui scurt circuit produs la aparatul de filmat din cabina operatorului, s-a aprins filmul, dând naştere unui incendiu. Telefonându-se pompierilor, la fața locului a sosit îndată postul „Sf. Gheorghe“, — sub comanda d-lui căpitan Smaramdache, — care după un sfert de oră a stins focul. A ars doar o parte din film. Pepinierele de Pomi, Viţe altoite şi Americane, Trandafiri şi Puieţi „GROZA” Războeni jud. Turda, Oferă PRUNI şi CAIŞI din varietăţile cele mai renumite, de 2-3 ani, cu TRUNCHIUL DREPT şi COROANA PUTERNICA, pe lângă un PREŢ EXTREM DE REDUS. Cereţi ofertă specială şi catalog gratuit. 363 TRANDAFIRI Pitici 20 lei buc. Ultimile noutăţi: Clematis, Glicina, Polygronum, Lonicera, Wites , Weitschy, Bujori, Crini, Trandafiri înalţi, plângători, grimpanţi, japonezi, Liliac, Buxus etc. Horticola Théophile Str. V. Branişte 15 fost Epurilor Tramvai 16 Staţia Tabacu Traian Labirint Casă Elveţiană fond. 1861 Telef. 38701. 362 VITE ALTOITE POMI FRUCTIFERI, VITE SPECIALE ptr. LIPSURI AUTENTICITATEA VARIETĂŢII GARANTATĂ. Adresaţi-vă cu încredere: La pepinierile „VITA" Focşani I. C. Brătianu 29 Primul transport cu emigranţi evrei pentru Palestina O afacere mi prea cinstită Constanţa, 26 Febr. 1 După frământări, care au du- rat peste două săptămâni, în sfârşit, azi a părăsit portul nostru primul transport cu emigranţi evrei, pentru Palestina. Ca orice afacere evreiască, şi aceasta a fost făcută în condiţii nu prea cinstite, întrucât imediat după plecare, s’a produs o reclamaţie destul de gravă şi care va avea oarecari urmări. Din informaţiile ce le-am putut obţine, lucrurile s’au petrecut în felul următor: Aproape 1000 tineri evrei au fost îmbarcaţi pe vaporul gregesc „Astir“, special amenajat în vederea acestui transport. Vasul își stabilise plecarea pentru ora 4, cu destinația Haiffa. Din motive ce nu se cunosc, plecarea acestui vas a fost amânată pentru astăzi. Aseară, însă, a survenit o nouă schimbare. Probabil că, în urma unor aranjamente, aseară a intrat în port cargobotul „Cepo“ sub pavilion francez, care a tras lângă vaporul „Astir“, toţi emigranţii fiind transbordaţi. Această transbordare a durat până la 4 dmineaţa, iar la ora 5 vaporul „Cepo“ a părăsit portul. Azi dim, însă, d. Videpol, agentul consular al statului Panama, a adresat autorităţilor şi portului nostru o plângere, prin care arată că vaporul „Cepo“ a părăsit portul fără să achite taxele consulare. Cazul urmează să fie soluţionat cât mai grabnic, şi nu este exclus ca, în jurul acestei aia,ceri, să se ivească și complicații. --------xXQDOXx------ După dispariţia casierului comunei Sabla (Caliacra) Concubina casierului a fost arestată la Constanţa Constanţa, 26 Febr. Corespondentul ziarului nostru din Bazargic, a arătat, pe larg, în ziarul de eri, dispariţia lui Gh. Ionescu, casierul comunei Sabla (Caliacra), cum şi lipsa sumei de 287.000 lei. Datorită împrejurărilor în care s’a produs această dispariţie, care este învăluită de oarecare mister, neştiindu-se încă precis , dacă la mijloc este vorba de o crimă cu jaf, sau că Gh. Ionescu sustrăgând suma găsită lipsă, ar fi dispărut de frica urmărilor. I. Cercetările sunt în curs, ele fi% ■ ta făcute de parchetul trib. Caliacra, în colaborare cu organele jandarmereşti. In legătură cu această afacere, aflându-se că la Constanţa se găseşte tânăra Mela Pascal Dumitroff, cu care casierul Gh. Ionescu Trăise în concubinaj, s’a cerut chesturii locale s’o găsească. Azidim. d. comisar Ionescu- Gion, şeful biroului judiciar, făcând cercetări, a dat de urma tinerei, care fusese angajată practicantă în serviciul soc. „Săgeata“ şi a arestat-o. Tânăra a dat preţioase lămuriri, care au fost comunicate autorităților anchetatoare. Cadavru găsit pe litoralul mării Constanţa, 26 Febr. Pe litoralul mării, în dreptul punctului „Cabana regală“, a fost găsit cadavrul unui necunoscut. Secţia de jandarmi Cogealac a dat dispoziţii să se procedeze la identificarea victimei.