Universul, aprilie 1939 (Anul 56, nr. 89-115)

1939-04-21 / nr. 106

w Eczema - Herpes - Coşuri - Furuncule Varies - Flebită - Ulcere varicoase Reumatisme - Gută - Dureri de mijloc - Sciatică - Arterio­­scleroză - Menopauză cu complicaţii. Deputaţii Richelet­­5 La Farmacii şi Droguerii. 710? La originea celor­ mai multe dintre maladii veţi­ găsi această cauză : un sânge viciat. Când sângele viciat atacă pie­lea, victima sa nenorocită se află în prada grozavelor mâncă­­rimi şi a tuturor suferinţelor morale cari antrenează aceste maladii : eczema, furunculoza, sycosis, psoriazis, acnee, eritem, prurigo, lichen, herpes, zona, urticaria etc.. Nu este rar ca să se vadă că humorile sângelui se localizează pe picioa­rele îngreuiate de va­­rice, provocând flebite sau aducând acele ul­cere interminabile cari rod cărnurile cu lăcomie. De asemenea otrăvu­rile sanguine întăresc şi arterele, le fac friabile şi casante şi teribila arte­­rio - scleroză apare cu migrenele sale cu fulge­rările sale, cu palpita­ţiile sale. Artritismul care coin­cide adeseaori cu aceste i smerii este şi el expresia penibilă şi tenace a unei tulburări sanguine, care încrustează cu acid uric nicheeturile, le împiedică de a funcţiona sau cu preţul unor su­ferinţe grozave (reumatism par­ticular, gută, dureri de rinichi), sau roade nervii (nevralgii, scia­tică). In fine sângelui stricat sunt datorite cele mai grave maladii ale femeii. Insă pentru ce să se resemneze cineva să sufere când ştiinţa a creiat Depuratiful Richelet? Prin Depuratiful Richelet mas­sa sanguină este filtrată, ciurui­tă şi supusă unei adevărate cu­răţiri. Graţie acestei puternice ac­ţiuni „ rectificatoare ” ulcerele umede se usucă şi se în­chid plăgile şi leziunile pielei dispar fără a lăsa cicatrice. Agent eroic de distrugere al­­ otrăvuri­lor urice, Depuralitul Richelet, liberează ar­­ticulaţile cele mai blo­cate şi suprimă durerile reumatismale. Discipli­nând circulaţiunea, el desfundă varicele, şi pro­cură uşurinţă la mers; el împrăştie indispoziţii­le vârstei critice cari plictisesc atâtea femei şi înlătură la persoanele cari au atins vârsta de cincizeci de ani, amenin­ţarea de arterio-scle­­roză. Mai favorabil încă, Depu­tatitul Richelet înviorează sân­gele şi reîntinereşte şi­prod ui­­mitor organismul. înlesnirea circulaţiei I. • • • şi asigurarea saniuriiap, igienei şi liniştei publice O ordonanţă a primăriei Capitalei Primăria municipiului Bucu­reşti a afişat din următoarea or­donanţă : 1. In interesul salubrităţii şi higienei publice, se reaminteşte că orice cetăţean este obligat a întreţine, în perfectă stare de curăţenie, m­atinariul şi rigola din dreptul imobilului ce locu­­eşte. 2. Se reaminteşte că orice zgomot, care ar putea constitui o cauză de turburare a liniştei cetăţenilor, precum şi strigătul oltenilor şi al comercianţilor ambulanţi este strict interzis. Contravenienţii vor fi ime­diat arestaţi şi conduşi la pre­fectura poliţiei municipiului Bucureşti. 3. Cerşetoria şi vagabonda­jul sunt interzise. Cerşetorii şi vagabonzii vor fi strânşi de organele poliţiei şi trimişi, sub escortă, la servi­ciul de triaj. 4. Debitoraţii de ziare şi revis­te vor expune afişele numai pe placarde estetice, fixate pe chioşcuri sau pe zidul prăvălii, interzicându-lii-se, cu desăvâr­şire, afişarea pe orice fel de in­­stalaţiuni, aşezate pe trotuar. 5. Se interzice, cu desăvârşi­re, orice afişaj pe şes. Kiseleff iar pe celelalte străzi în alte locuri decât în cele stabilite. 6. Se interzic cu desăvârşire, toate firmele ce sunt aşezate transversal. Cele existente se vor desfi­inţa de comercianţi până la 25 Aprilie a. c. Se permite aşezarea trans­versală numai pentru firmele luminoase. 7. Toţi comercianţii cari aiu la stradă apărătoare de soare — de pânză — le vor avea fru­mos făcute şi din pânză nouă, minimum de înălţime 2 m. Acolo unde se vor găsi rupte sau cârpite, vor fi imediat date jos şi ridicate de organele po­liţiei. 8. Patronii întreprinderilor comerciale şi industriale, pre­cum şi diversele instiu­cţiunii vor avea în mod obligatoriu drapele. Acei cari le au deja, vor în­locui pe cele uzate, pătate sa­u decolorate. In străzile centrale, drapelele vor fi confecţionate în mod cât mai estetic de dimensiuni cât mai mari şi din material de calitate superioară ; minimum de dimensiuni: 1,30 m./3­ m. Proprietarii de blo­­uri îşi vor procura drapele de dimen­siunii : 3 m./12 m. Aceste dispoziţiuni vor fi în­deplinite cel mai târziu până la 25 Aprilie a. c. când va fi controlată executarea de către organele de poliţie. 9. Contravenţiunile la pre­zenta ordonanţă se vor pedepsi, conform art. 590 — din codul penal, cu închisoare poliţienea­scă dela 1—10 zile şi amendă del­a 500—1.000 lei. Constatarea contravenţ­iuni­­lo­r se va face de către ofiţerii de poliţie, cum­ şi de funcţio­narii comunali, delegaţi spe­cial de noi, procesele-verbale dresate urmând a fi înaintate instanţelor judecătoreşti, după aprobarea noastră. In cazuri de con­travenţiuni flagrante, agenţii constatatori vor proceda în conformita­te cu dispoziţiun­ile art. 51 din legea administrativă (amendă pe loc). --------xX® • xXx-------­ Nenorocirea din comuna Petreşti Tărgovişte, 18 Aprilie Fetiţa Gheorghiţa I. St. Filip, de 2 ani, din comuna Petreşti, neobservată de părinţi, a căzut într’un lac, unde s’a înnecat. N­ou EDIŢIA II CULTURA PORUMBULUI de prof. G. IONESCU-ŞIŞEŞTI No. 51-53 din Biblioteca agricolă a ziarului „UNIVERSUL“ LA LIBRARII ŞI DEPOZITARI UNIVERSUL C­urier Judiciar Procesul traficului de devize făptuit de banica Halper din Brăila înalta Curte de casaţie s. II în complet de diverginţă — sub preşedinţia d-lui prim preşedinte Andrei Rădulescu —• fotoliul mi­nisterului public fiind ocupat de d. procuror general Gică Ionescu, a judecat Marţi, în ultimă f­ază, procesul răsunătoarei afaceri de traficuri de devize imputate com­ponenţilor şi conducătorilor fir­mei brăilene „Banca Halpern“: Simon Halpern, Baruch Halpern, Israel Halpern, Moritz Sufrin, Solomon Marcusohn, Lazăr Sim­­ha şi H. Moritz. Procesul e în­deobşte cunos­cut. Am scris asupra lui la timp şi pe larg. II amintim de aceea numai în treacăt. Se ştie, astfel, că organele fis­cale, cu concursul celor din poli­ţia devizelor din B. N. A., au descoperit — acum trei ani — că patronii supranumitei întreprin­deri înscriu prin fraudă unele o­­peraţiuni în scripte, tăinuiresc al­tele, realizează câştiguri conside­rabile graţie manevrelor oculte ale unor beneficii şi disponibili­tăţi din străinătate, ignorate de B. N. R., şi că astfel se sustrag regimului legii devizelor. In consecinţă li s’au dresat contravenţii ce însumau numai în două capitole: odată 36.950.000 lei şi altădată 19.400.000 lei. Trib. Brăila i-au achitat to­tuşi de orice penalitate pe cei puşi sub inculpare, constatând că nu ar fi vorba de operaţiuni cu valute sau lei din străinătate, ci lucrări de conturi de ordine re­feritoare la negocieri ce s’au fă­cut în ţară. Parchetul şi B. N. R. au făcut atunci apel Dar şi Curtea de apel din Ga­laţi a menţinut hotărîrea de a­­chitare, pe toată linia, iar apelul B. N. R.-ului l-a anulat pur şi simplu pe consideraţiunea de drept că B. N. R. când lucrează in materie de devize trebuie ne­apărat să semneze cu menţiu­nea expresă în calitate de repre­zentantă a ministerului de fi­nanţe şi deci a statului român şi pe constatarea de fapt că, în spe­ţă, B. N. R. a semnat doar ca atare fără a se referi la manda­tul legal ce i s-a dat de a apăra şi reprezenta interesele statului în această materie a devizelor. Decizia Curţii din Galaţi n’a fost singuratică şi alte instanţe au adoptat acelaş punc de ve­dere, formaliste. De aceea, hotărîrea pronun­ţată în cauza Halper n’a făcut decât să accentuieze controversa mai de mult ivită, să impuie a­­pariţia legii modificatoare „Can­­cicov“ ce a remediat situaţia pentru viitor, şi să mobilizeze a­­tenţia opiniei publice asupra procesului de la Brăila, atât de caracteristic desbaterii. S-au făcut deci recursuri coon­tra acestei decizii, şi de B. N. R. „ca reprezentantă legală a mini­sterului“ — prin d. avocat Da­mian — şi de parchetul general al Curţii din Galaţi. Şi judecata s’a reluat astfel de la capăt, în faţa supremei Curţi. Aci însă s’a semnalat că re­cursul ministerului public e tar­div, de­oarece motivele de ca­sare — expediate în termen prin poştă, au sosit după scurgerea termenului legal, iar motivul principal de casare al B. N. R.-ului s’a arătat că e nefondat pentrucă — s’a zis — dovadă că semnătura apelantei trebuia să fie completă rezultă chiar din nevoia recunoscută de cârmuire, de a interveni cu o lege specială modificatoare în acest sens. înalta Curte a făcut diverginţă asupra ambelor motive, astfel supusă discuţiunilor de Marţi a se şti: 1. — dacă momentul de ple­care pentru calcularea termenu­lui în care trebuiau depuse mo­tivele de recurs, cf art. 481 pr. pen. „Regele Carol II“, este a­­cela al înregistrării cererii de de­punere la această înaltă Curte? sau acela când motivele au fost predate spre expediere oficiului poștal sau înregistrate la instan­ța de fond a cărei hotărîre se a­tacă? 2. — dacă apelul semnat de re­prezentantul B. N. R. fără ară­tarea calității de reprezentant al statului, este valabil? înalta Curte de casaţie, în complet de diverginţă, a decis că verificarea valabilităţii unui re­curs în­ casare — sub raportul tardivităţii — se face după­ data primirii lui la înalta Curte (indi­ferent deci de data expedierii lui prin poştă). De aceea respins recursul par­chetului general al Curţii de apel din Galaţi, ca nefondat. înalta Curte a decis însă că : „Apelul introdus de B. N. R. în­tr’un proces de devize fără să arate şi calitatea de mandatară a statului ESTE VALABIL dacă B. N. R. a figurat ca atare la prima instanţă, şi nu i s-a con­testat această calitate. A admis deci motivul de ca­sare, principial, propus de B. N. R. contra respingerii apelului său de fond pentru neindicarea calităţii şi a trimis dosarul din nou, în faţa completului obiş­nuit al înaltei Curţi c. NI, spre a rezolva şi motivul ultim de casare propus de B. N. R. cu privire la excesul de putere co­mis de Curtea din Galaţi prin aceea că a socotit că B. N. R. a putut semna apelul în chhstiu­­ne chiar în nume propriu. După rezolvarea cauzei și sub acest aspect, în caz de casare procesul Halpern se va supune din nou — și sub toate aspectele — judecății Curții de fond. Fraudele de la facultatea de ştiinţe din Bucureşti­ ­, jude in str. Trassanimo, al cap. 2, a întocmit Marţi ordo­nanţa definitivă de­­urmărire în afacerea fraudelor imputate fo­stului secretar general al facul­tăţii de ştiinţe Const. Eustatziu. Precum am scris, la timp şi pe larg, inculpatul —deţinut, înde­­lung, în stare de prevenţie — este învinuit că abuzând de în­crederea ce reuşise să câştige în ochii şefilor şi profesorilor săi, şi-a însuşit treptat sum­e consi­derabile din încasările curente (de taxe, de la studenţi) pe care le-a irosit nu se ştie pe ce. Ordonanţa cu actele cauzei va fi înaintată tribunalului corec­ți­ornat. „Uzina dentară transilvăneană“ Trib. Ilfov s.­­ a păşit Marţi în desbaterea procesului, de trafic cu aur pornit de organele Băn­cii Naţionale a României contra patronilor firmei „Uzina dentară transilvăneană“ din pasajul Vic­toriei 27 . ALBERT LIEBLICH, dispărut a fost cu domiciliul în str. Sfinţilor 4) şi REGHINA BERNTHAL (dela aceiaş adresă). Inculpaţii sunt învinuiţi că, la o descindere inopinată ce li s’a făcut s’a dovedit că tăinuiau o importantă cantitate de aur pur sustras controlului B. N. R.-ului. Er’a vorba de vreo două kgr. de metal nobil. S’a luat interogatoriul inculpa­tei prezente. S’au respins probatoriile, în a­­părare, ce s’au mai propus. Și s’a amânat apoi desbaterea in continuare — potrivit prevede­rilor’ legii de apărare a patrimo­niului public — la 28 crt. Sub regimul legii patrimoniului public Curtea de apel s. N­. — formată cu d-nii preşedinte Ghinea Constantinescu, consilieri Pleşo­­­ianu şi Bădărău şi procuror Broşteanu — a judecat Marţi pro­cesul neregulilor semnalate în gestiunea uzinei de iluminat elec­tric a oraşului Zimnicea. E vorba anume de fostul pri­mar al urbei, d. C. Gheorghiu şi de concesionarul acestei între­prinderi de utilitate publică, d. ing. Cruţescu, învinuiţi — cel din­tâi că a plătit, ca acont pentru consumul viitor de energie elec­trică, lei 137 mii, iar cel de al doilea că a încasat acest acont — şi că, efectiv, până la pornirea procesului nu se livrase toată cantitatea de curent arvunită. Desbaterile au stăruit, în deo­sebi, asupra unui interesant inci­dent de drept propus în instanţă. Primăria şi-a retras apelul şi pretenţiile în ceea ce priveşte pe primul inculpat, fostul primar. Ministerul public a susţinut însă că o asemenea declaraţie de desistare e neoperantă şi fără efect de­oarece trebuia făcută nu­mai după normele legii avocaţi­lor publici, adică în virtutea unui aviz conform al consiliului supe­rior al avocaţilor publici. Curtea a amânat pronunțarea hotărârii. Trimişi in judecată Parchetul a deschis Marţi ac­ţiune publică împotriva ■următo­rilor Infractori dispunând trimi­terea lor de-a dreptul în jude­cata tribuna­lului corecţional. 1. LACHE S. PANAITESCU (din suburbana Griviţa, str. Ecat. Basilescu 22) fiindcă a furat un diferenţial de automobil din ga­rajul patronului său, reclamantul Marin Staicu. 2. MATEI FLOREA depozitar­­ de ziare din Bucureşti­ Noui, str. Dorna 56) pentru abuz de încre­dere fiindcă şi-a însuşit sumele privite din vânzarea unor perio­dice primite în consignaţie . 3. IACOB IOSIPOVICI (din şos Vitan 40) tot pentru abuz de încredere, de lei 45 mii, să­vârşit în dauna angrosistului de vinuri d. Nanu care îi încredin­ţase câteva butoaie de vin în consignaţie. 4. DANILA I.­N NICULAE, şofer (din Ploeşti, gara de Nord) pentru că a rănit grav într’un accident de automobil pe şos. Bucureşti—Ploeşti, în dreptul vi­lei „Alba“ pe Aurel Dragomir. 5. MIELU IONESCU, măcelar, falit (din calea Dorobanţilor 76) pentru bancrută frauduloasă. 6. DUMITRU LIPSO (din str. Orzari 82) şi MAT­ACHE GRIGO­­RESCU măcelari (din str. Fân­­tânica 10) primul pentru că prin abuz de putere — în calitate de agent de executări al Băncilor Populare — i-a ridicat reclaman­tului M. Nicolae o vacă din bă­■ tătură ca s’o dea în folosinţa și­­custodia celuilalt ca inculpat, iar secundul pentru că a înstrăinat vaca omului ca să-şi scoată chel­tuielile făcute cu... întreţinerea ei ! 7. TOM­­ RAIZER, contabil (din str. I. G. Saita 4) pentru că a storcat d-nei Veronica Luchian 5000 lei sub făgăduiala deşartă că-i va obţine serviciu la Stat. 8. CONST. SĂLCIANU, şo­fer, din str. Berzei 14, fiindcă — gonind cu automobilul B. 11.828, dezmăţat, pe uliţi — a călcat şi rănit grav pe trecătorul Ion Sul­tana. S’a cerut deschiderea succesiunii D. prim preşedinte Vasile Ch. Theodorescu a primit Marţi ce­rerea d-lui general adjutant Paul Teodorescul, ministrul ae­rului şi al marinei, de a se pro­ceda la deschiderea succesiunea defunctei ELIZA GENERAL CEAUŞ ASLAN (din str. Câmpi­­neanu 48). Petiţionarul a depus totodată testamentul mistic ce ş­i-a fost încredinţat de defunctă în plic închis , în preajma morţei ei (17 Februarie 1938). Şi a cerut să se procedeze la deschiderea actului de supremă voinţă al testatoarei în prezenţa rudelor ei apropiate, d-m Maria Buşilă, d. Torcal Vidrascu ş. a. Cazul Auer Trib. Mov s. V format cu cinii judecători policnat, Zlatcu şi procuror Barcă — a judecat procesul ingenioasei mistificări încercate de comerciantul LEON AUER pe seama legii de revizui­rea cetăţenilor. Inculpatul, precum se ştie, şi-a procurat un certificat fals doveditor că şi-ar fi valorificat, în 1918—1919, calitatea de „ro­mân“ şi că s’ar fi înscris, ca ur­mare, în registrul special al trib. Ilfov. In realitate însă nu se bucu­rase de efectele legilor de a­­tunci; nu optase adică pentru cetăţenia română, preferând să huzurească mai departe de a­­vantagiile apatridiei. Actul fals i l’a procurat un fost funcţionar mărunt din grefa tribunalului, ca inculpatul G. Dinică. Procesul s’a desbătut amplu. Pronunţarea sentinţei s’a a­­mânat la 23 ort. Escrocherie şi abuz de încredere D. jude preşedinte Eug. Chi­­riţa, titularul cab. 4 instrucţie, a lansat Marţi mantdat de arestare contra agentului de piaţă LEI­­ZER GRIMBERG (din str. Bi­hor 21) învinuit de escrocherie şi abuz de încredere. Inculpatul este Învinuit că primind de la patronul său, re­clamantul Nathan Hirsch, 100 mii lei ca să cumpere şi să pla­seze pe piaţă stocuri de stofe, şi­ a însuşit­­ suma şi a produs spre fructificare portofolii şi an­gajamente de furnituri, fictive. * Tot d-sa, a arestat Marţi şi pe ştiutul infractor C. IONESCU (din str. 13 Septembrie 32) au­torul furturilor de automobile ce s’au comis în vremea din urmă in dauna reclamanţilor I. Luca Niculescu, arh. D. Ignătescu ş. a. Osândiţi Trib. Ilfov s. II a condamnat Marţi la 6 luni închisoare 2000 lei amendă şi 6 luni interdicţie pe ŞTEFAN M. PETRACHE (din Brezoaia-Dâmboviţa) pentru că şi-a însuşit 5000 lei dela stă­pânul său, reclamantul d. simio­­nescu. — Tot Marți, trib. Ilfov s. a. a osândit pe GHEORGHE CIO­CÂRLIE (din str. Sf. Niceta 3) la doi ani Închisoare 3000 lei a­­mendă și 300 mii lei daune fiindcă — „instruind“ pe cont propriu pe cârciumarul Petre Ciocănea pe care îl dovedise că i-a furat o legătură cu obiecte casnice —­i-a scăpat, din gre­­şală, un glonte de revolver între coaste. Victima acestei greşeli, de po­liţist diletant, a sucombat după câteva ore. Diverse Trib. Ilfov s. IV a amânat pe azi pronunţarea sentinţei în procesul groaznicului accident de cale ferată întâmplat acum opt ani în stația B. M. din gara de Nord. ■-------xx® © XXX--------­ Pentru ministerul educaţiei naţionale Tărgovişte, În Aprilie Am relatat, că din cauza lipsei unui liceu comercial pentru fete, în oraşul nostru, elevele pregă­tite particular, sunt nevoite să dea examen la liceele din alte localităţi, ceia ce constitue mari greutăţi de ordin material şi şcolar (programa analitică). Părinţii roagă respectuos mi-­­ nisterul educaţiei naţionale, să îngăduie elevelor, să dea exame­nul de iunie, la liceul comercial pentru băeţi, din oraşul nostru. --------xx® ® XXX-------­ DELA AUTORII DRAMATICI ROMANI Intru cât Duminică 16 Apri­lie art., nu s’a întrunit numă­rul de membri prevăzut in sta­tute, adunarea generală anua­lă a societăţii autorilor drama­tici români se va ţine Dumini­că 23 Aprilie 1939, in acelaş loc şi la aceeaş oră, adică la sediul societăţii din str. Izvor 49 caia 10 şi jum„ înainte de amiază, cu orice număr de membri pre­zenţi. Adunarea de breslă a lucratorilor brutari din Capitală Eri s’a ţinut la sediul bresle­lor alimentare adunarea de breslă a lucrătorilor brutari. D. D. Stănescu preşedintele bres­lei a arătat situaţia din atelie­re şi fabrici şi stadiul chestiu­nea repausului duminical. D-sa a insistat asupra nece­sităţii de organizare in breslă a tuturor lucră­tor­ilor brutali, căci numai aşa se poate aduce o îndreptare în condiţiunile de muncă, salarizare şi de viaţă. D. Mihail Popescu secretarul breslei cere ca membrii să răs­pundă la adunări, să cotizeze şi să se aleagă delegaţi de atelie­re cari să reia legătura cu co­­­ mitetul breslei. " CRONICA SPORTURILOR Sp. Studenţesc pentru întâlnirea cu face pregătiri Tricolor C. F. P. V. Duminică se dispută în Capi­tală o singură partidă pentru divizia naţională şi anume aceia dintre Sp. Studenţesc şi Trico­lor C.F.P.V. Universitarii sunt in exce­lentă condiţie, verificată cu o­­cazia întâlnirilor cu Venus şi Rapid. Totuşi acordă jocului de Duminică toată atenţiunea cu­venită. Sp. Studenţesc manifestă un robust optimism în privinţa re­zultatului pe care-1 va obţine, întrucât toţi jucătorii au un moral excelent. In plus linia de atac nu va mai fi de data aceasta lipsită de serviciile ex­celentului Mihăilescu, descon­­centrat și deci putând participa la antrenamente. FOOT­BALL Venus a făcut antrenament in două grupe In cadrul campionatului na­ţional, Venus se deplasează Du­minică la Reşiţa spre a juca în compania U.D.R.-ului. Bucureştenii acordă importan­ţa cuvenită acestei partide ast­fel că pregătirile au şi început. Antrenamentul de Marţii s-a des­făşurat în două grupe şi anume deoparte cei care au făcut de­plasarea la Baia Mare şi de cea­laltă restul. Primii au făcut numai exerciţii uşoare de con­diţie fizică şi joc de cap pe marginea terenului din splai. Ceilalţi s-au antrenat pe tere­nul cu zgură de peste drum de arenă, antrenamentul fiind mai greu. Au fost reţinute datele pentru Cupa Unirea Comisia juniorilor a ţinut o nouă şedinţă, în cursul căreia a omologat rezultatele obţinu­te în ultimele jocuri din etapa trecută a cupei Unirea. Tot­odată comisiunea a reţi­nut datele de 7 şi 24 Mai, când se vor desfăşura semi­finalele şi finala acestei competiţiuni. După cum se ştie, în aceste zile se vor disputa­ jocurile interna­ţionale România-Iugoslavia şi România-Italia. Unirea Tricolor se antrenează cu Olimpia Deşi nu este programată pen­tru Duminică, Unirea Tricolor continuă să se antreneze cu­­ toată atenţiunea. D. maior Cru­­j­­escu, a cărui grije pentru pu­­­­nerea la punct a echipei „pbo­­reme“, este îndeajuns de cunos­cută şi apreciată, a hotărât ca antrenamentul de joi­ să se des­fășoare în compania valoroasei echipe districtuale Olimpia. Partida se va disputa pe te­renul din fața gării de Est în­cepând de la ora 17. MIS A FUGIT IN GRECIA Constanţa, 18 Aprilie Humis a repetat isprava de acum doi ani, fugind şi de aistă daită peste graniţă, când nimeni nu se aştepta. Bănuelile ziarului nostru, co­mentate pe larg în numărul de I azi, s’au adeverit complect, căci­­ într’adevăr Humis a fugit în ‘ Grecia, pe bordul motonavei „Basarabia“, care a părăsit por­tul nostru joi 13 ort., la ora 9 seara. Din investigaţiile făcute de corespondentul nostru din Con­stanţa,, a­m aflat că Hamis a părăsit Capitala cu personalul de 2,05 d. a., îmbarcându-se în gara Obor, căci în gara de Nord s-ar fi semnalat imediat prezenţa lui în tren. La Constanţa a ajuns la ora 7,30 seara, venind apoi imediat în port, unde s’a prezentat po­liţiei de siguranţă a portului, odată cu alţi călători spre a i se Viza paşaportul. Cum viza paşaportului era în regulă, având v&a consulatului dela Bucureşti, nu i s’a făcut nicio dificultate, astfel că in­­tr’un sfert de oră s’a şi îmbar­cat pe vapor. La revizuirea vamală, daase­­meni nu a întâmpinat niciun obstacol, neavând cu el decât un geamantan cu câteva lucruri. Odată ajuns pe vapor, a in­trat într’o cabină, de unde nu a mai ieşit decât la plecarea vaporului, astfel că la 9:30 sea­ra, când vaporul trecuse de fa­rul cel mare, el se simţea în completă siguranţă. BASKET-VOLLEYBALL Se reia campionatul regional Sâmbătă şi Duminică s-au disputat ultimele restanţe din turul de toamnă al campiona­tului regional de basket şi vol­leyball. In ultima sa şedinţă, liga re­gională a programat primele partide din retur. Aproape toate se vor disputa în tot cursul zilei de Duminică. Anul al 56-lea Nr. 106 Vineri 21 Aprilie 1939 Gloria C.F.R. şi Dacia Unirea se vor antrena împreună Conform unei înţelegeri in­tervenită între Gloria C. F. R. şi Dacia Unirea, cele două gru­pări se vor antrena în viitor împreună, odată pe săptămână şi anume Joia. Aceste antrenamente se vor desfăşura odată la Galaţi iar în Joia următoare la Brăila. BOX Joe Louis a invins prin k. o. pe Jack Roper New-York, 18 (Rador).—La Los Angeles s-a disputat matchul de box, angajat pe 10 reprize, între Joe Louis, campion mondial la toate categoriile și chalangerul său Jack Roper, în vârstă de 36 de ani. Deși înainte de match circulau tot felul de versiuni printre care cea mai de seamă fiind aceea că Joe Louis nu deţine o formă des­tul de satisfăcătoare, pentru a face faţă adversarului său, totuşi campionul negru nu şi-a desmin­­ţit nici de astă dată faima, reu­şind ca în prima repriză să facă k. o. pe Roper. Lupta a durat în total 2 minute şi 20 de secunde. RUGBY A fost alcătuit lotul jucătorilor care vor face deplasarea la Roma In şedinţa sa de Luni seară, comisia de selecţie a federaţiei de rugby a format un lot de 19 jucători din care se va selec­ţiona la Roma, echipa naţio­nală pentru jocul cu Italia. Lotul a fost alcătuit astfel: FUNDAŞI, Tom­a Moldovanu şi Tudor Ioan. TREI SFERTURI: Ascanio Da­mian, Andreiaş, Sadoveanu, Ni­­cu Nicolau, Calistrat.­­ MIJLOCAŞI: Ion Popa, E. Mărculescu, T. Diamandi. ÎNAINTAŞI: Ion Ieremia, N.­­ Tanoviceanu, V. Anastasiade, V. I Niculescu, S. Burlescu, L. Ca­­r­meniţă, Şt. Bârsan, Tănase şi Kurtzbauer. Echipa definitivă va fi for­mată la Roma. Terenul pe care se va desfă­șura partida va fi fixat de co­mitetul olimpic italian. Programul jocurilor oficiale Campionatul regional de rugby continuă Duminică, ur­mând a se disputa următoarele jocuri : CATEGORIA „ONOARE“ T. C. R.-Venus, teren I, ora 17. St. Român — V. Dacia, teren Velodrom, ora 17. C. F. R. — R. C. 13, teren III, ora 17. Sp. Studenţesc — R. C. R., te­ren II ora 17. PROMOŢIE Sp. Studenţesc—C. F. R., teren I, ora 10.30. Victoria—Venus, teren II, ora 10.30. Av. Sportiv — B. C. 13, teren HI, ora 10.30. CATEGORIA II-a T. C. R.—Viforul Dacia, teren I, ora 9. Venus — Victoria, teren II, ora 9. Una dintre cele mai impor­tante competiţiuni de ski dela nod, Gupa Bucegilor, care om fiecare a suscitat un deosebit interes in rândurile skieurilor noştri, a fost programată pen­tru Duminică 23 ort. Deşi timpul pare înaintat, totuşi, pe culmile Bucegilor ză­pada nu s’a topit, astfel că în­tâlnirea se va putea desfăşura în condiţiuni optime. Organizatorii depun toate străduinţele pentru ca regia technică să fie la înălţimea re­­numelui de care se bucură a­­ceastă competiţiune. D. B. B. Assan, unul dintre membrii Ski Clubului Bucu­reşti, conduce personal aceste preparative. CONCURENŢI MULŢI Deşi concursul a fost pro­gramat atât de târziu, foarte mulţi concurenţi ţin să ia star­tul în această întrecere. BINDER ISI VA APARA TROFEUL Câştigătorul de anul trecut, braşoveanul Binder, nu va lipsi nici de la startul de Duminca. Disputarea cupei va fi anul acesta mai aprigă ca niciodată. Noui aspiranţi vor să cuce­rească acest invidiat trofeu. Printre aceştia se numără şi Kovacsy Gyury, unul dintre cei mai buni skieuri din sezonul trecut. SRI Gip Bucegitor se dispută Duminică A apărut în BIBLIOTECA JURIDICA de sub direcţiunea d-lui I. LUGOSIANU Legea şi Regulamentul ——«gr-nfr-T­Mm.i’iti ■iii———g——a—■ ■x^BBXBsssm­aaMM pentru Declararea identităţii chiriaşilor (Cartea Imobilului) «—Preţul 10 lei Depunerea jurământului comandantelor şi comandanţilor străjeri in oraşul şi judeţul Braşov Braşov, 17 Aprilie Pe stadionul din faţa liceului „Andrei Şaguina”, a fost solem­nitatea depunerii jurământului tuturor comandantelor şi co­mandanţilor străjeri din oraşul şi judeţul Braşov. Solemnitatea a început prin­­tr’un serviciu divin oficiat de părintele profesor Ion Popa şi căpitan Saftu, confesorul garni­zoanei, după care părintele con­fesor a explicat textul biblic. Au fost de faţă: d. col. d. r. Ivaşcu, prefectul judeţului, col. Constantin Tenescu, şeful de stat major al C. V. A. reprezen­tând comandamentul şi garni­zoana; Gheorghe Cutenu, pri­marul­­oraşului; Mihai Popovici, inspector şcolar şi comandantul Legiunea de străjeri; d-na Po­povici, comandant­a Legiunei de străjere; ing. Nestor, comand. Cohortei; maior Angelo Cosma, din partea comenduirei pieţei; dr. Nicolae Căliman, preşedin­tele „Astrei” şi şeful serviciului social; dr. Colbazi; inginer Io­­nuţ, directorul liceului industrial „Regele Carol II”, părintele pro­topop dr. Nicolae Stinghie, că­pitan invalid Ştefan Dron; d-na Popescu, directoarea liceului de fete „Principesa Ileana”, d-na prof. Lucia Stinghie şi un nu­meros public care a ţinut să participe la acea impunătoare manifestaţie strejarească. După oficierea serviciului re­ligios, comandantele şi coman­danţii au depus jurământul de credinţă pe drapelul Legiunei de străjeri şi apoi d. MIHAIL PO­POVICI, comandantul Legiunei a rostit o cuvântare spunând între altele: „Astăzi cu toţii am încercat un sentiment ales de înălţare sufletească, prin săvârşirea ac­tului solemn al depunerii jură­mântului de credinţă către Rege, Patrie şi Straja Ţării. Fie­care a simţit fiorul sublim al jurământului şi aţi făcut un le­gământ solemn că veţi sluji cu credinţă şi devotament pe Ma­rele Străjer şi instituţia Străjii Ţării. „Creatorul acestei instituţii de educaţie, fiind însuşi M. S. Re­gele care în diferite cuvântări a definit scopul străjeriei: „VREM — a spus M. S. Regele — CA TI­NERETUL SA FIE SUFICIENT PREGĂTIT A-SI ÎNDEPLINI DATORIILE CETĂŢENEŞTI". „Jurământul de astăzi este o chezăşie că dorinţa Marelui Străjer, va deveni cu adevărat faptă împlinită”. A urmat defilarea celor ce­ au depus jurământul, după care co­mandantele şi comandanţii în marş, având muzica militară în frunte, au străbătut străzile până la sediul legiunei de stră­jeri unde muzica a intonat „Im­nul Regal”.

Next