Universul, iunie 1939 (Anul 56, nr. 147-161)

1939-06-01 / nr. 147

*CLM al 36-lea lîr. 147 Joi 1­lunie 1938 Masca întineririi O ştire senzaţională ne vine din Boston, unde o doamnă, al cărei nume e deocamdată trecut sub tăcere, ar fi găsit un mij­loc infailibil de întinerire. E­­ vorba de o mască metalică a că­rei aplicare ar fi suficientă spre a înlătura toate diformările feţei şi a întinde pielea oricât de zbârcită ar fi ea. E deci, mai mult o întinerire aparentă, de vreme ce acest aparat nu exer­­citează nici o influenţă asupra organismului propriu zis. Oricum ar fi însă, dacă ştirea se ade­vereşte, această invenţie va re­voluţiona lumea şi va aduce au­toarei nu numai faima dar şi un câștig enorm. Arcul de aluminiu de la expoziţia din Roma Marele târg internaţional de la New-York abia şi-a deschis por­ţile şi în alt colţ al omenirii se lucrează cu febrilitate la pregă­tirea unei noui expoziţii, care desigur va căuta să întreacă în multe privinţe cele ce s’au văzut aiurea, în manifestaţii de acest gen. Aceasta va fi Expoziţia uni­versală ce se va ţine în 1942 la Roma, cu prilejul împlinirii a 2695 de ani de la naşterea cetăţii eterne. Situată între Roma şi mare, pe o suprafaţă de 400 de hectare, această expoziţie, în ale cărei amănunte nu putem intra aci, va avea ca toate cele de până acum, nenumărate atracţii, prin­tre care însă una va alcătui acel aşa numit „dou“ pentru care nu există expresie în altă limbă. Asemenea turnului Eiffel de la Expoziţia din 1889 la Paris, sau trilonului şi sferei de la actuala expoziţie din New-York, va fi desigur şi splendidul arc de a­­luminiu care se va înălţa cu un curcubeu fantastic deasupra în­­tregei expoziţii, la o înălţime de 100 de metri. El va constitui grandiosul fundal al întregului complex arhitectonic şi va fi în acelaş timp cel mai de seamă e­­lement spectacular, mai ales în timpul nopţii când va străluci de milioane de lumini. Curba plină de eleganţă a acestui arc de cerc de o svelteţă plină de îndrăs­­neală va domina întreaga pano­ramă a expoziţiei şi va fi vizi­bilă de la o mare distanţă, iar în interiorul arcului va circula un ascensor, care va permite vizi­tatorilor să admire de la o înăl­­țime de 100 de metri feericul tablou. Maxime şi cugetări Omul nu vede primejdia, ci numai câştigul; peştele nu vede undiţa ci numai momeala. (Maximă mandoiuriană) Cu skiurile pe an vulcan J­acques Charmoz, care-şi făcuse Serviciul în câmpul de skiuri ai armatei franceze, fusese angajat ca instructor pentru acest sport în armata chiliană. Cu prilejul unor manevre în sudul statului Cib­id se hotărî să facă o ascensiune pe Vulcanul Llaima. Acest vulcan are două vârfuri, unul situat la o înălțime de 3300 metri, iar celălalt la 3600 metri. Iluzia optică ce intervine totdea­una la ascensiunea vulcanilor, făcu pe skiuri să creadă că va a­­tinge în curând ținta lor. Dar din „20 de minute“ se fă­cură ceasuri până se treziră pe o culme, unde nu mai puteau fo­losi skiurile. Ei le lăsară în urmă și continuară ascensiunea cu pi­ciorul liber. In calea lor se des­chideau crăpături înspăimântă­toare, din fundul cărora, se ri­dica un abur verzui. Un tunet prelung venind din adâncimi, a­­mintea zgomotul pe care-1 fac trenurile subterane. Când în sfâr­­șit, gazele otrăvitoare începură să-i înăbușe, întreprizii skiori se hotărîră să părăsească aceste locuri primejdioase. Ei scoborâră deci cât putură mai repede, sim­­ţindu-se fericiţi când putură să se lase cu toată viteza în vale, pe când în urma lor vulcanul bubu­ia înfuriat. MODA TATUAJULUI... așa? Din fericire, sau din neferi- | miri, datorat soarelui şugubăț și cire, — după gusturi, — nu e un­a unei pălării ultra-pariziană. Glumele ziariştilor americani Ziarele americane, ale căror procedee diferă mult de ale ce­lor europene, se dedau câteodată la unele glume, al căror scop e, de pildă, lansarea unui nou pro­dus, sau , mai simplu, sporirea ti­rajului .Şi cum pentru un re­porter de dincolo de Ocean nu există nici o limită în această privinţă, afară de aceea a lipsei de imaginaţie, de foarte multe ori persoane din cele mai de seamă cad victimele acestui joc periculos. Cel mai recent caz de acest gen e acela al unui cunoscut chi­rurg din Filadelfia, celebru pen­tru studiile şi experienţele sale cu privire la anomaliile fizice şi cauzele lor. într’o zi, un mare ziar anunţa cu litere de o şchioapă că pro­fesorul inventase un aparat cu care putea îndrepta spinarea co­­coşaţilor. E lesne de ghicit ce vâlvă făcu această ştire, care, în mai puţin de câteva ore, fu difu­zată în tot cuprinsul Americei, de presă şi telegraf, fără a mai vorbi de posturile radiofonice. Toţi cocoşaţi! şi­ cocoşatele îşi simţire sufletul năpădit de spe­ranţă. Zadarnic bietul chirurg dete imediat o desminţire, tot prin ziare. Minciuna odată as­­vârlită, prinse rădăcini şi dete roade, iar bietul profesor se văzu deodată asaltat de mii de oameni cari îi cereau să-i vindece. într’o zi chiar, mulţimea cocoşaţilor a­­dunaţi în faţa locuinţei chirur­gului deveni atât de insistentă în­cât fu nevoie de intervenţia poliţiei. Acelaş lucru i s’a întâmplat dealtfel şi lui Edison, care căzu victima unei glume de prost gust lansată de un ziarist, în do­rinţa de a-şi răzbuna fiindcă marele inventator îi refuzase un interview. într-o bună zi, întreaga Ame­rică află, că Edison inventase o cămaşă miraculoasă pe care o botezase „cămaşa viitorului“. _A­­cest extraordinar articol de îm­brăcăminte avea, după spusele imaginativului reporter, proprie­tatea de a rămâne curată un an de zile şi aceasta, mulţumită fap­tului că piepţii erau alcătuiţi din 365 de foi extrem de subţiri dintr-o anumită substanţă al că­rei secret, bine­înţeles, inventa­torul îl păstra cu stricteţe... Deprinşi cu extraordinarele Invenţii ale lui Edison, nimeni nu crezu că e o glumă şi mii de oameni îl asaltară cu întrebările lor, cerând amănunte asupra a­­celei cămăşi ai cărei piepţi se puteau scoate zilnic ca foile unui calendar. O capodoperă a artei capilare executată de un concurent de la concursul de coafură organizat in capitala Franţei ŞI TOTUŞ, EXISTA... Din diferite părţi ate mur sosesc iarăşi ştiri despre apari-­­­ţia şarpelui de mare, acel ani­mal ’ legendar despre care se vorbeşte de vreo 400 de ani şi care, în zilele noastre, a luat obiceiul să se arate în timpul verei, la epoca în care ziarele încep să se ocupe cu altceva decât cu politica. De pe coasta franceză, din O­­regon, de La Loch Ness şi, de cu­rând, chiar de la Genua, sosesc veşti despre ivirea unor făpturi de­ forme şi proporţii extraor­dinare. Ce să credem? Să fie iarăşi vorba de simple iluzii optice, sau de imaginaţii prea bogate? „Am putut observa destul de bine animalul, care s’a ivit în apropierea vasului nostru de pescuit. Avea capul ca al unei cămile, ochii foarte mari și fixi, părând că nu vedea cele ce se petreceau în jurul lui și un gât de o lungime pe care am so­­cotit-o la vreo trei metri. Restul corpului nu era vizibil, dar ju­decând după ceea ce se vedea, trebuie să fi fost colosal“. A­­ceasta e ultima descriere a şar­pelui de mare, sosită din Asto­ria (Statul Oregon), descriere care a fost întărită prin­ jură­mânt, înainte de a fi răspân­­diă în restul lumii. Precauţiunea aceasta era dic­tată de teama unei înşelătorii. Dar, ce motiv ar fi avut aceşti pescari să inventeze o aseme­nea poveste?... Şi apoi, această descriere comparată cu cele fă­cute de diverse persoane în cursul a 400 de ani, dovedeşte că toate au avut aceeaşi viziune. Ceva şi mai interesant e, că oridecâteori s’au găsit pe ma­lurile mărilor rămăşiţele unor animale necunoscute, — şi din nefericire, incomplete, — ele corespundeau în totul acestor descrieri. De ce însă, existenţa şerpilor de mare n’a fost recunoscută în mod oficial? Pentru motivul că pân’acum niciun exemplar n’a putut figura pe masa de disecţie. Cei cari l-au văzut, deşi convinşi că nu s’au înşelat, se tem să nu fie luaţi în râs. Iată de ce, de pildă, colonelul ameri­can T. H. Perkins, fiind între­bat despre şerpii de mare, a răspuns: „Din nefericire, am văzut şi eu vreo câţiva!“ Astăzi, sunt mulţii zoologi cari cred, — deşi n’au afirmat în mod oficial, ’ — că, prin acţiu­nea cutremurelor submarine, vietăţi necunoscute din fundul mărilor pot fi aduse la supra­faţă. E vorba de nişte făpturi foarte mari, neobişnuite probabil cu zgomotul şi care la apropierea vapoarelor, se scufundă iarăşi în liniştea adâncurilor. Numai întâmplarea sau o cer­cetare subterană şi cât mai pu­ţin zgomotoasă, poate să ducă la lămurirea acestui mister. Drumuri înflorite Drumurile care brăzdează ţi­nuturile Marei­ Britanii sunt fără îndoială cele mai frumoase ca linie şi cele mai bine întreţinute din lume. Totuş, până acum cât­va timp multe din cele mai im­portante care deservesc regiuni industriale şi suportă un intens trafic, erau lipsite de farmecul pe care-l dă verdeaţa. Acest rău va fi foarte curând remediat, mulţumită unei intense campa­nii de înfrumuseţare pornită în ultimul timp. Principalele şosele ce duc spre Londra vor fi împodobite cu ar­buşti, boschete şi răzoare de flori. Şi se crede că în cel mult trei ani toate drumurile Angliei vor fi asemenea unor alei înflorite­­ dintr’un minunat parc. universul SERVICIUL MARITIM ROMÂN * organizează O EXCURSIUNE LA N­EW ■ YORK CU LUXOASA MOTONAVA BASARABIA Constanta — NEW-YORK — Constanta 9­9 cu escale la Istanbul şi Pireu Plecarea din Constanţa la 30 Iulie Sosirea la New-York la 11 August Plecarea din New-York la 20 August Sosirea la Constanţa la 2 Septembrie In timpul escalei la New-York, călătorii pot dormi la bord servind ceaiul dimineaţa, conform unui tarif avan­tajos. Viza americană gratuită. Excursiile în U. S. A. organizate de Wagons Lits şi România. La cerere se trimet prospecte gratuite în toată ţara. Informaţii şi prospecte: Biroul de Călători S. M. R. Ed. Take Ionescu,­­ Bucureşti. BICICLETELE e­last! ce „Cyclop" ULTIMA NOUTATE șl ----------­DIAMANT-curse, £**!$*£** Andreescu GRj|JTGE1 ♦♦♦♦»♦♦♦♦♦+♦♦♦♦++♦++ „IH­I­C­A“ Societate Anonimă Română Minieră Bucureşti Se aduce la cunoştinţa Domni­lor Acţionari, că Adunarea Gene­rală Ordinară ce a avut loc la 27 Mai 1939, a hotărât plata unui di­vidend pe anul 1938, de lei 125 net de fiecare cupon No. 19. In conformitate cu decizia Con­siliului de Administraţie din 28 Aprilie 1939, luată în baza dispo­­ziţiunei articolului 5 al. II din Sta­tut, capitalul social se sporeşte de la Lei 350.000.000 la Lei 500.000.000 printr’o nouă emisiune de Lei 150.000.000 in 300.000 acţiuni a 500 lei valoare nominală fiecare , — atribuindu-se la valoarea nomina­lă un număr de 175.000 acţiuni ve­chilor acţionari în proporţie de­­ acţiune nouă pentru 4 acţiuni vechi, cu dreptul integral de divi­dend pe exerciţiul anului 1939, — un număr de 125.000 acţiuni rămân la dispoziţia Consiliului de Admi­nistraţie şi nu vor putea fi atri­buite de­cât numai pentru parti­­cipaţiuni importante. Pentru a putea lua parte la acest spor de capital, Domnii Acţionari vor exercita dreptul lor de opţiune cu începere dela 1 Iunie şi până la 30 Iunie 1939, inclusiv, prezen­tând titlurile acţiunilor ce posedă spre ştampilare, la Banca Vultur S. A. R. din Calea Victoriei No. 63 ("Palatul „MICA“). Dividendul cuvenit pe anul 1938 va putea fi dat în­ plată la sub­scrierea nouilor acţiuni. Plata dividendului cât şi exer­citarea dreptului de subscriere la noua emisiune, se va face în fie­care zi de la orele 9—12 a. m. la Banca Vultur S. A. R. din Calea Victoriei No. 63 (Palatul Soc. „MICA“). Acţiunile rămase neatribuite în termenul fixat, pe baza dreptului de opţiune al Domnilor Acţionari, rămân la dispoziţia Consiliului de Administraţie. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE 8410 Există pudră fără Bismut? Iată o întrebare interesantă, la care răspundem cu plăcere. Da, există. Dar dece fără Bismut ? Pentru că s’a dovedit că sărurile de Bismut, folositoare în anu­mite preparate medicinale, sunt dăunătoare dacă sunt întrebuin­țate la fabricarea pudrei de o­­braz. Căci Bismutul, fiind as­­tringet, închide porii — porţile de respiraţie a epidermii — şi cauzează oprirea şi smărcirea te­nului. Cum am spus, există pu­dră fără Bismut, dar nu putem garanta decât pentru pudrele „Diavole“ şi Toutes Ies Freurs D’Argy, pe care le recomandăm, garantând că nu conțin în com­poziția lor nici o urmă de Bis­­mut, subt nici o formă. Pudra Toutes Ies fleurs D’Argy o găsiți în 3 mărimi, mici, mijlo­cii și mari. 2004 Solemnitatea de la soc. „Ajutorul“ a clerului d­in Capitală Primirea I.P.S. Mitropolitului Nic­odem, Locotenent patriarhal Ieri, la orele 6, d. a., preoţii din Capitală s-au întrunit la sediul societăţii „Ajutorul’’ din b-dul Carol, pentru ca în şedinţă so­lemnă să primească vizita I. P. S. S. mitropolitului Nicodem, lo­cotenent patriarhal. Pe lângă clerul de mir, au mai fost prezenţi la această solemni­tate: P. S. episcop Gherontie al Tomisu­lui; P. S. Galaction Cor­­dun, arhiereu vicar; P. S. Venia­min Pocitan, vicar al arhiepisco­piei Bucureştilor; arhimandriţii Filaret Jocu şi Irineu, Felea, preoţi consilieri: N. Cazacu, Gh. Vintu­lescu şi Dem. Cristescu, protoereii Capitalei, pr. prof. Har. Rovenţa şi d-nii profesori uni­versitari: D. Gh. Boroianu, V. Gh. Ispir şi I. Gh. Savin, prof. I. Popescu Pasărea, etc. La intrarea în sala festivă a­­ P. S. S. mitropolit Nicodem, preoţimea a intonat „Pre Stăpâ­nul” şi rugăciunea „împărate Ce­resc”. Pr. Har. Rovenţa, profesor la facultatea de teologie din Capi­tală, a rostit o conferinţă despre: Pregătirea clerului în spiritul vremii, spunând între altele: Biserica trebue să aibă un rol hotărîtor în actualele prefaceri. Marea regenerare atât morală cât şi materială nu se poate face, dacă eparhia n’are un rol domi­nant. Pasivitatea ‘eparhiei în­seamnă dezertarea dela datorie. Dar această eparhie nu-şi poate împlini rostul său, decât prin oameni de sacrificiu şi de intensă pregătire .In ordinea mo­rală nu contează numărul, ci calitatea In biserică deasemenea, nu contează numărul, ci sfântul şi de aceea trebue să revenim la calitate, dar pentru aceasta este nevoie de vocaţie completată cu o educaţie serioasă. Preotul trebue să aibă darul minţi, darul frumosului şi să fie profet al lui Dumnezeu. Cine nu le are, nu poate fi un bun preot. Conferenţiarul a vorbit apoi despre necesitatea reorganizării vieţii monahale şi despre siste­mul defectuos de educaţie in for­marea clerului de mir Au luat apoi cuvântul pr. Eugen Bărb­ulescu, în numele so­cietăţii „Ajutorul”, şi d-nele: Alexandrina Cantacuzino din par­tea soc. ortodoxe a femeilor ro­mâne şi Nicolaide, din partea asociaţiei preoteselor. Părintele­­Gh. Comana, luând cuvântul a spus: Un Nicodim a luat trupul Domnului şi L-a aşezat în mor­mânt. Prin acest act el s’a vădit a fi purtătorul de grijă al întregii creştinătăţi. Poporul nostru — or­todoxia românească — caută azi un Nicodim, care să-l păstorească, să-l cinstească şi să-l înalţe. Şi acest Nicodim sunteţi I. P. S. Voastră. Ne rugăm lui Dumnezeu, să ne asculte dorinţa ceasului de faţă (Adunarea a ovaţionat îndelung pe I. P. S. S. Nicodim) . CUVÂNTAREA I. P. S. S. MITROPOLITUL NICODIM I. P. S. S. Mitropolitul Nicodim a mulţumit preoţimii din Capi­tală, pentru călduroasa primire ce i-a făcut şi a declarat că se simte înălţat sufleteşte, ori de câte ori are prilejul să se gă­sească în mijlocul fiilor săi du­hovniceşti. A vorbit apoi despre legătura care ar trebui să existe între ie­rarhie şi şcoalele clericale. Au­tonomia acestor ş­coale nu poate fi un pretext, fiindcă buna înţe­legere trece peste toate auto­­nomiile. Dragostea pe care mi-o arătaţi acum—a încheiat înaltul monah— voi şti să v-o întorc în aceeaşi măsură. 1) IT­AL­IA Veneţia-Lago Maggiore-Como­­■ nbin Bellagio- Milano-Florenţa-Ro­­ma-Napoli-Capri, etc. 1-17 Iulie, 1-17 August, 1-17 Septembrie 21 VALEA RINULUI-TIROLUL -££££££. Mainz-Heidelberg-Frankfurt-München- Berchtesgaden-Salzburg -Viena - Buda­pesta, etc. 5-22 Iulie şi 5-22 August. 3* SPITZBERG 1-30 August. Călătoriţi în societate absolut românească „DRUMEȚIA” pasajul Român 14 te­lfon 4.69.49 13 S DOL este întrebuinţat cu succes în toată lumea, de peste 50 de ani. In strălucirea dinţilor sănătoşi se întrunesc sănătatea şi frumuseţea, căci numai atunci când dinţii şi gura sunt ţinute într-o curăţenie perfectă, germenii şi toxinele distrugătoare nu se cuibăresc în jurul dinţilor, îngrijiţi în mod conştiincios gura şi dinţii, căci numai astfel îi puteţi păstra curaţi şi sănătoşi. Ciad mi­cule şi când mă scol, îmi spăl gura cu ODOL! Ingrijiţi-vă gura cu ODOL. Sănătatea şi voioşia pretind o eficace apărare higienică. Aceasta o obţineţi întrebuin­ţând ODOL. Apa de gură ODOL apără sănătatea, înviorează, împrospătează şi purifică respiraţia Dvs., men­ţinând dinţii strălucitor de albi şi sănătoşi până la adânci bătrâneţe, îngrijind gura cu ODOL, îngrijiţi cu succes de sănă­tatea şi frumuseţea Dvs. de salate cal. I-a28 UNTDELEMN OŢET Sipon SI­MA I­EFTIN CA O CONSUMUL POPULAR Cocoş Regal gU­MA I­EFTIN CA ORIUNDE Strada Caro! 59 Comenzile telefonice Tel. 317/64 se execută. 15 COLONIA Dr. Marcel Friedman de la Carmen-Sylva oferă tineretului şi copiilor, cea cea mai plăcută şi utilă vacanţă, înscrieri: str. Carol 52, București Telefon 4.23.51 2111 CENTURILE „SCANDALE LASTEX” vă fac silueta distinsă şi elegantă EXECUŢIE ireproşabila MATERIALUL CEL MAI FIN Un nou transport de CIORAPI DE VARICE Mare asortiment de umbrele cu preţuri extrem de reduse U­NGAR Şelari 16. Carmen­ Sylva şi Predeal 15 zile (15—30 iunie) pensiune primul rang, tren dus şi întors, 2750 lei. Informaţii: „Sporting" str. Doamnei 3, Bucureşti, Telefon: 4.91.65 2113 Antinevralgic Dr. NANU MUSCEL este cel mai bun Se vinde numai în cutii ori­ginale, conţinând 3 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei 265. 1603 sticla 1 kg. lei 3 Noua Fabrică de Postav Azuga S. A. care a depăşit 50 de ani de existenţă A DESCHIS PROPRIUL ei DEPOZIT de DESFACERE CU METRUL, CU BUCATA, SUB EMBLEMA POSTAV AZUGA BUCUREŞTI I., Str. Câmpineanu 4 (Blocul Gambrinus) PIAŢA TEATRULUI NAŢIONAL, Telefon: 3.92.35, unde pune în vânzare cu preţuri convenabile, aprecia­tele ei STOFE MODERNE din LÂNA NATURALA FRESCO - KAMMGARN - STREICHGARN pentru haine, pardesie, paltoane, sport, LODEN tirolez, POSTAVURI fine, CUVERTURI de pat, PLEDURI pentru voiaj, CIORAPI și MĂNUȘI de sport. Lână pentru lucru manual. 22001 SE PRECA DEPOZIT DE LEMNE DE FOC Cu linie de garaj, poziţie centrală, vaci vechi cu desfacere anuală de minimum 2500 vag. în detail. Amatorii­ serioşi a se adresa la ziar sub 65 L.g + 4 CHILE-ARGENTINIA Străin stabilit aci în ţară, pleacă toamna acestui an în ţările de mai sus. Fabricanţi, exportatori şi importatori cari caută legături durabile şi seri­oase cu aceste ţări se pot a­­d­resa la ziar sub 15 M. sub chiffre „America de Sud”. 11 !♦♦+♦ 4 ♦♦+++++•♦♦■+ ♦♦♦♦♦♦♦♦ MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA PENTRU CONS­TATAREA CONDIŢIUNILOR DE NATURALIZARE ŞI RECUNOA­ŞTERE Dos. No. 1771/nat./939. D-l Artur Bella, domiciliat in Bucureşti, Şos. Grozăveşti No. 23, a făcut cerere acestui Minister pentru a i se acorda naţionalita­tea română. Prin cerere petiţionarul arată că este de profesiune monteur-meca­nic, născut în comuna Nadrag, jud. Severin, la data de 29 iunie­­ 1879.­­ Conform art. 19 din legea privi-­­ toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică ■ aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potri­vit dispoziţiunilor art. 20 din zisa lege. 10683 ÎNTINERIRE prin înlăturarea RIDURILOR FEŢEI, PLEOAPELOR, GÂTULUI, BAJOUES. OPERAŢIUNI UŞOARE, NEDUREROASE, CICATRICI INVIZIBILE. Dr. H. BROHOVICI, specializat la Paris CHIRURGIE ESTE­TICĂ şi reparatoare Str. Negru Vodă 8 Tel. 333­ 27. CONSTRUCTIA URBANA VINDE AVANTAJOS MAGAZINE, APARTAMENTE, GARSONIERE INI DI­SPI­DI­ C CALEA VICTORIEI 112 111 DLUGUM­­UI DIN (COLT LAHOVARY) IN construcție BULEVARDUL BRATIANU 30 25 PREPARE 26 OCT. 1939. INFORMATII:­ STR. N. FILIPESCU 7 ETAJ VII TELEFON 5.56.43. • (LANGA BIS. ITALIANA) Lumină electrica 3ADIO şi APA LA ŢARĂ prin GRUPE ELECTROGENE AMERICANE creu­ oferte la: AMERICA s. a. r. BUCUREŞTI B-DUL CAROL No. 21 TELEFON 5.42.86 Reprezentant pentru comerţ în stil mare din Francfurt a Main caută reprezentan­ţe de firme româneşti de prim rang. Interesaţii rog a face propu­neri, chiar şi în limba română. A se adresa sub 42 M, la Re­dacţia Ziarului­ , 18 Casa de Recreaţie şi terţi care pentru copiii sănăto­şi la „IBI“ PREDEAL, sub con­ducerea medicală a d-lui dr. MARINESCU-BOJOIU, MED AL SPITALULUI DE COPI BUCUREŞTI, primeşte înscris pentru lunile Iulie şi August str. V. Lascar nr. 18. Telefo 2.68.23, Bucureşti 21

Next