Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 177-191)

1939-07-01 / nr. 177

â­rtilHem N­U­MAI Abonaţii ziarului „UNIVERSUL“ pot trimite Soc. Franco-Române d­e­­Asigurări Generale, Bucureşti Calea Griviţei 23 LEI 190 pentru o POLIŢĂ NOUĂ DE 50.000 LEI, COMBINATĂ CU LO­TERIA STATULUI. GRĂBIŢI-VĂ, CĂCI ACEASTA COMBINAŢIUNE NU SE POATE FACE DECÂT ACUM ÎNAINTE DE CLASA I-A A LOTE­RIEI STATULUI, CARE ARE LOC LA 15 IULIE IN ACEEAȘI ZI CU TRAGEREA SOCIETĂȚII. »+■♦♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦-♦♦♦♦♦ ♦♦♦"♦♦ »»♦♦♦»♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦*■♦»♦-+• Dispensarul medical din Igriş (Timiş-Torontal) Intre marile opere realizate de ministerul sănătăţii negreşit locul de frunte îl ocupă înfiinţarea dis­­pensariilor în mediul rural. S’a discutat, s’a vorbit mult s’a dat adeseori alarma că în România şi în special în Banat natalitatea este în decadenţă. Privind, statisticile ce reprezintă natalitatea în Euro­pa întreagă observăm că România din punctul acesta de vedere este pe al treilea plan, rezultă deci că în România, faţă de celelalte state, procentul celor ce se nasc nu este tocm­ai aşa de mic, precum înce­puse lumea întreagă, in special bă­năţenii, să se alarmeze. Răul cons­tă în procentul mare ce reprezin­tă mortalitatea infantilă ; din punctul acesta de vedere România este clasific­ată a doua ţară din Europa. Pentru scăderea mortalităţii in­fantile centrul pentru ocrotirea copiilor din Timişoara de comun acord cu ministerul sănătăţii a primit ordin ca să activeze şi să înfiinţeze dispensare de puericul­tura in mediul rural al Judeţului Timis-Torontal. Această iniţiativă a fost salutată cu mare plăcere în special astăzi când dispensarele în urma activităţilor ce desfăşoară dau rezultate din cele mai mulţu­mitoare. Pentru a demonstra mai evident activitatea dispensarelor de pueri­cultura voia schiţa în linii genera­le istoricul, activitatea şi rezulta­tele obţinute la dispensarul de puericultură din Igria, circum­scripţia Saravale, care se numără printre numeroasele dispensare în­fiinţate în jud. Timiş. Dispensarul funcţionează din luna Februarie, 1939 de la care data sugarii şi copiii mici sunt prezen­taţi la dispensar de părinţi după flumărul de casă, prin guardul co­munal supunându-se instrucţiuni­lor şi îndrumărilor date de către medic şi de personalul auxiliar. In urma acestor fapte se observă un rezultat îmbucurător deoarece nu­mărul morţilor sub 1 an în anul 1938 este scăzut cu mult faţă de mortalitatea din anul precedent (1937), adică în anul 1937 au de­cedat 17 copii sub 1 an, iar in 1938 au decedat numai 9. In ziua de 23 octombrie 1938 a venit în comuna Igriş o echipă sanitară sub conducerea d-lui Ins­pector general sanitar dr. Nicolae Buntean şi d. medic primar al ju­deţului dr. Ion Fieşa cu doctorii : I. Nemoianu, insp. general sanitar dir. centrului de ocrotire a copiilor din Timişoara, dr. Liviu Gabor, directorul institutului obstretic „Crucea Albă“ din Timişoara, dr. Alexandru Mile­vaci, internist di­rectorul spitalului central din Ti­mişoara dr. Maior specialist de boli venerice şi dr. Mara internist. Fiecare a examinat persoanele care s’au prezentat in specialitatea lui. La sfârşitul anului 1938 s’a fă­cut următoarea statistică: numă­rul locuitorilor comunei: 2676 ; consultaţii la dispensar copiilor sub 2 ani 806, dela 2 ani In sus 1366, vizitele făcute de medic la domiciliul copiilor sub 2 ani 58, vizite făcute de personalul auxiliar la domiciliul copiilor sub 2 ani 143. In anul 1939 până la 31 Mai se prezintă următoarea situaţie: nu­mărul total al consultaţiilor la dis­pensar (sugari şi sub 2 ani) 439, peste 2 ani 600, vizite făcute de medic la domiciliul copiilor sugari şi sub 2 ani 38, de personalul auxi­liar persoanelor dela 2 ani In sus 98. Dela serviciul sanitar Judeţean s’au primit la sfârşitul lunei Mal 40 kg. zahăr care a fost distribuit familiilor sărace cu copii; dela co­mitetul pentru ajutorarea săracilor s’a primit 500 lei cumpărându-se zahăr şi griş. Comitetul pentru ajutorarea co­piilor săraci din Igriş a luat fiinţă în primăvara anului acesta din iniţiativa preotului Gr. Vancu. Dispensarul este condus de d. dr. Eugen Baraci. D-sa este ajutat de o soră de ocrotire care ţine regu­lat la dispensar cursuri cu caracter igenico-socia­l, face vizite la domi­ciliu dând sfaturile necesare. Doctorul de asemenea este asistat de moaşa comunală Ioana Galu, care îşi îndeplineşte foarte con­ştiincios datoria, asistă la toate naşterile, îngrijeşte mama şi co­pilul timp de 10 zile. In cursul anului 1938 s-au ţinut 9 conferinţe despre îngrijirea şi creşterea copiilor precum şi despre cauzele mortalităţii infantile, etc. ANIŞOARA GR. VANCU Adunarea promoţiei 1929 a liceului „Indepe­ndenţa“ din Calafat Calafat, 27 Iunie Zilele trecute, a fost în localul fostului liceu de băeţi „Indepen­denţa“, azi gimnaziul propus spre desfiinţare, adunarea pro­moţiei 1929. La ora 10 dim., s-a oficiat în catedrala Sf. Niculae un Te- Deum, în prezenţa foştilor profe­sori şi elevi ai promoţiei 1929. Dela Catedrală cu toţii s’au dus la monumentul eroilor din str. Cuza Vodă, unde au depus o co­roană de flori naturale şi au pă­strat un minut de tăcere. D. prof. Emilian Petrescu, fost elev al promoţiei 1929, a ţinut, după aceea, o cuvântare închi­nată eroilor neamului. De aci, cu toţii s’au îndreptat spre localul gimnaziului şi s’au aşezat în bănci în sala clasei de unde au plecat cu zece ani în urmă. D. Consi­derata, azi profesor la liceul „Aurel Vlaicu“ din Bu­cureşti şi vicepreşedinte al aso­ciaţiei profesorilor secundari, a făcut apelul foştilor săi elevi. S-a constatat că, din cei 34 ab­solvenţi ai promoţiei 1929, mai­­ sunt 32 în viaţă, 13 prezenţi, iar restul, fiind împiedicaţi să ia parte la serbare, au răspuns prin telegrame şi scrisori. Printr’o întâmplare fericită, data întâlnirei promoţiei coinci­­zând cu ziua serbării de sfârşit de an şcolar a gimnaziului „In­dependenţa“, elevii promoţiei 1929, au luat parte, retrăind ser­barea de acum 40 ani. In cadrul acestei serbări au luat cuvântul d. dr. N. Vasilescu pr. Const Popescu, d. Const. Ge­­rota, foştii profesori ai seriei 1929 şi d. medic It. dr. N. Bu­­drncă, din partea promoţiei. S’a citit apoi textul celor două telegrame ce au fost expediate una M. S. Regelui Carol II şi alta d-lui ministru al educaţiei raţionale, de către absolvenţii promoţiei 1929. La ora 13, a fost în grădina publică, o masă comună într’o atmosferă de caldă şi emoţionan­tă aducere aminte a­ timpurilor petrecute. Au vorbit d. prof. Const. Gerota, pr. Dem. Rudă­­reanu, pr. Const. Popescu şi d. Ion I. Ciupag, foşti profesori ai promoţiei; d. D-tru Predescu, directorul gimnaziului „Indepen­denţa“, i­ar din partea elevilor promoţiei 1929, d-nii prof. Emi­lian Petrescu, avocat Florescu, It. medic N. Buidrncă, It. P. Ione­­scu, Penovici, dirigintele of. de telefoane din Sibiu, lt A. Vila­­ea, Tupangiu şi lt. Nicolae Ion. ----------xXISBOXx---------­ De la „Asociaţia cercurilor de gospodine“ Zilele acestea se închide ex­poziţia asociaţiei cercurilor de gospodine din calea Victoriei 83 Expoziţia a fost cu deosebiră apreciată şi de publicul nostru şi de străinii vizitatori, cari au găsit în ea o foarte variată ale­gere i VINERI, 30 IUNIE Ortodox: Sinodul Apostolilor. Catolic: Pomenirea Sfântului Paul. Protestant: Sinodul Apostolilor. Evreesc : 13 Tamuz 5699. Mahomedan : 12 Gemadi el-Alvei 1358. Giuma.­­& Răsăritul soarelui 435 ; apusul soarelui 20.3. C£lciclL& VINERI, 30 IUNIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 waţi 7 . Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) . Uvertură la „Cavaleria uşoară“ de Suppé. Valsuri de Melichar. Gimnastică ritmică. Sfaturi gos­podăreşti. Continuarea concertului dimine­ţii (discuri) : Selecţiuni din „Casa­nova“ de Johann Strauss; Mazur­ca de Strobl şi Wals Waldteufel. Sfaturi medicale: închiderea emi­siunii. 12. Muzică variată (discuri) : Uvertură la „Dama de pică“ de Suppé; Două melodii din filmul „Rapsodia diabolică“ de Berlin (vo­ce : Connie Boswell) ; Vals de Ziehrer şi Vals de Josef Strauss ; Lied din filmul „Habanera“ de Brithne şi Plăcerea călătoriei de Kretsch; Serenada primăverii de Lacombe şi Cântă vioara de Je­­rochnick; Rumba de Hernandez ; Fantezie din „Viaţa pariziană“ de Offenbach; Fără un cuvânt de Le­­gay (voce : Louis Lynel); Astăzi e ziua ta de Vasilescu şi Spune-mi o vorbă dragă de Miclescu (voce : Ion Luican); Polca şi Vals de Joost. 13 . Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05 : Concert de prânz. Orches­tra Radio, dirij. de Ion Ghiga . Potpuriuri din operete germane şi americane: Potpuriu din opereta „Pensionatul“ de Suppé; Potpuriu din opereta „Clod­o“ de Fr. Lehar; Selecţiuni din opereta „Kid Boots“ (Ghete de copii) de Harry Thiemey. 13.45 : Spectacole. 13.55: Continuarea concertului din operete americane: Selecţiuni din opereta „Micul bătăuş“ de Frimi. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Dansuri de pre­tutindeni: Szumka, dans rus de Bullerian; Lesghinka, dans cauca­zian de Rubinstein; Polca cehă de Ch. Balling; Krakowiak, dans polo­nez de Leopold Bohuslav ; Dans spaniol de Sarasante; Dans egip­tean in templu de Niemann; Jocuri româneşti de Bartók. 15.10 : Actualităţi. 19 : Ora. Mersul vremii. 19.02: O privire asupra sportului nautic în România. 19.17: Muzică vocală şi instru­mentală germană (discuri). Fante-­­­zie în si bemol major de Tele- . mann (cembale : I. Stadelmann) ; J Arie din „Cantata No. 159“ de Bach (voce : Elisabeth Schumann); Im­promptu No. 3 de Schubert (pian: Walter Rehberg); Invitaţie de Ri­chard Strauss (voce : Heinrich Schlusnus); Cântec de seară de Schumann (vioară: Georg Kulen­­­kampff); Rugăciune şi Finalul act. I din „Rienzi“ de Wagner (voce : Franz Völker). 19.15: Orientări şi îndemnuri pentru tineretul eşit din şcoli, de prof. Nicolae Iorga. 20.10 : Cântece studenţeşti — Co­rul A. C. T., cond. de Radu Botez, rul A. C. T, cond. de Radu Botez, Bitolianca de Tiberiu Brediceanu; Şapte văi de Radu Botez ; Cântec de leagăn de Radu Botez ; Lugo­­jana de I. Vidu ; Potpuriu de cân­tece româneşti de Radu Botez. 20.35 : Miron şoarec, pian şi­­Gar­­bis Avachian, vioară; Sonată în re major de Turina; îndrăgostita la fântână de Rodrigo; Jota de De Falla. 21: „ORFEU“, operă în 2 acte de Monteverdi.­ Orchestra RadioCo­rul Academiei Regale de muzică din Bucureşti, cond. de prof. Ştefan Popescu (Transmisie din Studio). Cuvânt introductiv. Distribuţia : Muzica — Euridice: Eufrosina Să­­vescu; Orfeu: Anton Grabec; Ve­­stitoarea: Nella Dimitriu; întâiul păstor — întâiul spirit infernal : Ion Chioreanu; Al doilea păstor — Al doilea spirit infernal: Vladimir Cristea; Haron: Marcel Mihăescu; Orgă: Florin Eftimescu; Clavecin: N. Rădulescu. In pauză (21.55—22.10): Radio­jurnal­­(I); Sport. 22.45: Radio-jurnal (II). 23: Concert de noapte al orche­strei Ionel Cristea , transmis de la „Terasa Cercului Militar“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană şi ita­liană. BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw. — 21.50: Orchestră de ţi­gani. 22.40: Inf. 23 : Concert de or­chestră. 23.40: Inf. 24: Muzică de dans pe plăci. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw.­ 17 : Concert de după amiază. 18 : Conf. 18.10 : Continuarea con­certului. 19 : Muzică variată. 19.30: Sport. 19.45: Concert de orchestră. 23 : Inf. 23.30: Leipzig. Muzică va­riată și de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. 20.20: Concert de orchestră. 21.45: Sketch radiofonic. 22 : Simfonie (Liszt). 23.05 : Inf., Meteor, Sport. 23.20: Plăci. 24: Concert de muzi­că cehă. 0.45: Reportaj. ROMA, 420,8 m. 713 kHz.­ 20.25: Plăci. 21: Ora, Inf., Radio-jurnal. 21.30 : Muzică variată. 22 : Concert simfonic: Haydn, Rosati, Tocchi. 23.10 : Intermezzo. 23.20: Orchestră de jazz. 24 : Radio-jurnal.­­ 15 : Muzică de dans. SAMBATA, 1 IULIE RADIO - ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO - BUCURESTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO - EXPERIMENTAL 32.5 m. 9.23 MHz. 300 wați 7 : Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri) : Potpuriu de foxtroturi; Comoara, vals de Johann Strauss şi Barca­rolă de Offenbach. Gimnastică ritmică. Sfaturi gos­podăreşti. Continuarea concertului dimi­neţii (discuri) : Potpuriu din „Gasparone“ de Millöcker , Vals şi Cavalcadă din „Hansel şi Gretel“ de Humperdinck. Sfaturi medicale: închiderea emi­siunii. 12 . Muzică variată (discuri) : Marşul încoronării din „Profetul“ de Meyerbeer (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Leo Bloch); Ron­­dino şi Frumosul Rosmarin de Kreisler (vioară: Fritz Kreisler) ; Duete din „Paiaţe“ de Leoncavallo (voce: Felicie Mihacsek şi Willi Domgraf); Studiu în do major de Glazunow şi Sarcasme No. 5 de Prokofief (pian: Alexander Borow­­sky); Balet egiptean de Luigi (or­chestra simf. dirij. de Percy Flet­cher) ; Melodie de Rubinstein şi Cântec fără cuvinte de Ceaikovsky net. III din „La Wally“ de Cata­lani (orch. simf. din Milano, dirij. de Lorenzo Molajoli); Coruri din „Vasul fantomă“ de Wagner şi „Freischütz“ de Weber (corul şi orch. Operei din Berlin). 13 . Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05 : Concert de prânz. Orches­tra Vasile Julea; voce: Nicu Stoe­­nescu şi Rodica Bujor; Arii româ­neşti; Bonboane vieneze, vals de Strauss; De acum ne vom despărţi, tango de Postupa (voce: Nicu Stoe­­nescu); Când săruţi a doua oară, fox de Vasilescu; Gura lumii este rea, cântec popular de Blejeanu, Dăi Doamne şi omului ce l-ai dat codrului; Foaie verde, trei aglice; Te iert, tango de Constantinescu (voce ; Nicu Stoenescu); Cine ba­­te’n uşe, fox de Vilinov. 13.45: SPECTACOLE. 13.55: Continuarea concertului Orchestrei Vasile Julea: Doină şi Joc de doi după valea Crişului ; Flori din Anzi, tango de Codevilla; Lângă aşa boboc de fată, cântec popular de Boldeanu (voce: Nicu Stoenescu); Măi băiete, băieţele şi Horă lăutărească. 14.10 : Radio-jurnal. 14.30; Continuarea concertului Orchestrei Vasile Julea; voce : Ro­dica Bujor : Cucu, vals de Ionas­­son; Să ne despărţim, tango de Gogu Cioacă ; El Castelano, paso double de Gougedan; Bulgăraş de ghiaţă rece (voce : Rodica Bujor) ; Mărie şi Mărioară (voce: Rodica Bujor) ; Cântă cucul pe poiană (voce: Rodica Bujor); Maria nei­­chli Marie (voce : Rodica Bujor); De n’aş fuma tutunul (voce: Ro­dica Bujor); Horă (solo acordeon : Nicu Julea) şi Arii româneşti. 15.10 . Actualităţi. 17 . ORA S­TR­AJERILOR. (Ora artistică şi literară). I. Prof. Vlad Bânăţeanu . De vorbă cu străjerii. II. Corul Comand. Străjeri din ţinutul Suceava, dirij. de Macovei. 18.15: ORA „MUNCA ŞI VOE BUNA“. I. Munca la macedo-români, de prof. Th. Capidan. II. Program artistic - muzical executat de Căminul de ucenici din Câmpina. II. Sfaturi juridice, date de av. Const. Popov. IV. Jurnalul muncitorului. 19.15 : Ora. Mersul vremii. 19.17 : Itinerariu turistic în Olte­nia, de Ion Conea. 19.32 : Cântece şi jocuri din Ol­tenia discuri): Crăiţeie-joc şi Horă in două părţi; Şapte săptămâni din post sârbă; Sârba bătrânească de la Gorj ; Cântecul Olteanului; Brâul bătrânesc ; Doina Jiului. 19.55 : Pavilionul României de la Expoziţia din New-York,­ văzut de americani, de Al. Bădăuţă. 20.10: Concert de pian: Prof. Ernst Rieman (München); Rap­sodia No. 8 de Liszt; Impromptu in si bemol major op. 142 No. 3 de Schubert; Baladă in la benol ma­jor de Chopin; Jocul spiriduşilor de Lisz. 20.45 : Poşta Radio. 21 : Compozitori români: CONS­­­­TANTIN BOBESCU. Orchestra Ka- I­dio, dirij. de autor: Zobail, poem , simfonic pentru voce şi orchestră­­ (voce : Petre Munteanu), Actul II, din opera „Ioan Boteză­torul". Distribuţia: Salomeea: Alex. Grozea; Irodiada: Maria Moreanu; Ioan: Mihail Arnăutu; Irod: Petre Munteanu; Miriam : Lia-Constan­tinescu Botez; Mehia: A. Armăşes­­cu ; Cor de fete. 22 : Radio-jurnal (I); Sport. 22.15: Dansuri de azi oferit de „Vulturul de mare cu peştele în ghiare“. Lambeth­walk de Rose şi Fox de Gay ; Tango de Budler şi­­ Tango de Brühne; Fox de Kirten­­ , şi Vals de Brown; Risette, vals de­­ Prud’homme şi Surâs andaluz, paso ( double.­­22.40 : Dansuri cântate (discuri) : Drum bun, tango de Dendrino; Fox de Riley şi Fox de Kent; Două conga de Caile; Rumba de Roig. 23 : Radio-jurnal (II). 23.15 : Concert de noapte al Or­­­­chestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Monte Carlo“. 23.45 : Jurnal pentru străinătate in limba franceză și engleză. & BUDAPESTA, 549,5 m. 546 kHz. 120 kw.­­ 21.10: Concert de orches­tră. 22.40: Inf., Meteor. 23: Muzică de dans pe plăci. 23.40: Inf. 24: Or­chestră de țigani. 1.05: Inf. VIENA, 506,8 m. 592 kHz. 150 kw. 21.15 : Ghicitori radiofonice. 23 : Inf. 23.30: München. Orchestră de dans. PRAGA, 470 m. 638 kHz. 120 kw. | 21 : Program variat. 22 : Ora, Inf.,­­ Cronica zilei. Sport. 23.10 : Concert­­ de orchestră. 0.10 : Plăci. ROMA 420,8 m. 713 kHz.­20.25:­­ Plăci. 21: Ora, Inf.. Radio-jurnal.­­ 21.30 : Muzică variată. 22 : Comedie muzicală. 23.20: Concert de or­chestră. 24 : Radiojurnal. 0.15 : Mu­zică de dans. ---------xX® © xXx---------­ Indispoziţiile stomacale vă pândesc Oricare ar fi vârsta, nimeni nu este la adăpostul tulburării­­lor stomacale. Punctul de plecare al ladis­­poiziţiilor Dvs. digestive va fii probabil o masă toată în grabă sau o mică indiscreţie digestivă­­ prea des repetată. La l_ început stomacul îndeplineşte fără re- ■ plică această supraactivitate, care îi este impusă; dar cu tim­­­­pul, el oboseşte şi atunci se i­­n­ve­sc apăsările şi această sen­zaţie de indispoziţie ce o simţiţi dupe mese. Aceste tulburări­­ sunt consecinţa unei stagnări prea prelungite a alimentelor­­ în stomac; câteodată este un­­ exces de aciditate care irită­­ pereţii delicaţi ai stomacului, de unde acrelile şi râgâielele. Pentru a înlătura aceste ne­plăceri, care pot duce la diis­­pepsie, gasttrită sau chiar la ul­ceraţie, Magnesia Bisurata n’are egal.’ De la prima doză de Mag­nesia Bisurata excesul vătămă­tor de aciditate este neutrali­zat, orice durere dispare ca prin farmec şi în puţin timp,, digestia se restabileşte. Magne-­­ siia Bi­suratia, salvatorul stoma­ti­culul, se găseşte la toate far­­­­maciile şi droguteriile cu preţul de Lei 75,— sau in formatul miaire economic cu Lei 110. 5030 a -----—xX® © ®Xx-------­.! PENTRU M­IILE CARITABILE Invalidul de războiu Vlad Ni- I­colae, din corn. Ludişoru jud.­n Făgăraş, fiind în neputință de a lucra, roagă inimile miloase să­ l­e ajute." UNIVERSUL" Cursul de perfecţionare pentru profesorii şi contro­lorii cooperatişti In­ cursul lunilor Iulie şi Au­gust se va ţine un curs de per­fecţionare pentru 150 organe de control ale Institutului Naţio­nal al Cooperaţiei. Paralel între 13 şi 25 Iulie vor fi cursuri speciale pentru pro­fesorii de cooperaţie şi conta­bilitate de la şcoliile normale. Au fost invitaţi să ţină con­ferinţe d-nii profesori univer­sitarii: V. Slăvescu, P. Andrei, D. Toni, subsecretar de stat, I. Rădiucanu, G. Taşcă, Gh. Ionescu-Siseşti, D. R. Ioaniţes­­cu, A. Gociman, etc. ♦"»♦♦♦♦♦♦♦♦4M" CRONICA SPORTURILOR FOOT­BALL­­eras şi Rapid îşi încheie pregătirile pentru jocul de cupă Sorţii au decis şi în acest an ca Venus şi R­apild să se întâl­nească în senxi-finala cupei Ro­mâniei. Cele două grupări frun­taşe ale footballului nostru se vor întâlni deci Duminică, pen­tru desemnarea unui finalist al popularei competiţiiuni. Partidă aceas­ta se anunţă mai interesantă ca oricând, cu­noscută fiind pe deoparte do­rinţa Veniusuluii de a-şi lua re­vanşa, iar pe de alta a farovia- { iilor de a păstra trofeul pe care­­ l-au cucerit de trei ori până acum. Ietina ele antrenamente se vor desfăşura astăzi şi mâine când Rapid şi Venus îşi vor în­cheia pregătirile. După toate probabilităţile în echipa Rapidului nu apare în postul de extrem dreapta inter­naţionalul iugoslav Sipos, care se speră că va putea fi legiti­mat de feroviari până Dumi­nică. Miercuri­­după amiază esta ţinut la hotelul Union o consfătuire la care a­u part­icipait d-nii pd. Tu­dose, Tărtlăcuţă, ing. Hanet, etc., ca reprezentanţi ai grupărilor din Brăila, Ploeşti şi Craiova. S’a discutat în legătură cu eventua­litatea promovării de noui centre în divizia naţională A. S’a consta­tat cu această ocazie că în ora­şele Brăila şi Craiova fuziunile au fost perfectate. In urma relată­rilor telefonice, Oradea s’a decla­rat de acord cu orice hotărâre se va lua. Deasemenea s’a comuni­cat că fuziunea din acest oraş se va face numai între C.A.C. şi Stăruinţa, întrucât Crişana este împotrivă. La Ploeşti fuziunea se va face de asemenea in mod cert, sub egi­da primăriei locale. O nouă consfătuire se va ţine Sâmbătă la ora 18 când este pro­babil că se va redacta şi un me­moriu. Acesta urmează a fi apoi înmânat d-lui general Gabriel Marinescu în cadrul unei audien­ţe la care se vor prezenta delega­ţii împreună cu primarii din ora­şele respective. IN VEDEREA PROMOVĂRII Delegaţii grupărilor din Craiova, Brăila şi Ploeşti au ţinut o consfătuire Expoziţia de lucrul manual a şcoalelor primare ii oraşul şi jud. Sibiu Sibiu, 28 Iunie Marţi, 27 Iunie e., s’a deschis, in localul­ şcoalei primare de stat Nr. 1 din localitate, expoziţia de lucru manu­al a şcoalelor primare din oraşul şi judeţul Sibiu. Festivitatea inaugurării s’a desfăşurat în sala de festivităţi a numitei şcoli şi In­­tr’un cadru plăcut. In afară de în­văţătorii din localitate şi de mulţi alţii veniţi de pe întinderea aces­tui judeţ, a­u fost de faţă reprezen­tanţii tuturor autorităţilor locale, astfel notăm: col. Dumitru Toci­­neanu-Petrescu, prefectul judeţului Sibiu, dr. Sever Pop, primarul mu­nicipiului Sibiu, păr. dr. Andrei Gâlea, consilier arhiepiscopesc, păr. Em. Cioran, consilier mitropolitan şi protopop al Sibiului, dr. Liviu Ionaşiu din partea „Astrei“ şi Ser­viciului social, Septimiu Codreanu chestorul poliţiei locale, insp. şcolar loan Dragomir, comandantul le­giunii de străjeri, I. Burducea, re­vizor şcolar, prof. Silviu Cosma pre­şedintele prof. secundari, I. Tarcea subrevizor, subrevizorii de control I. Bradu şi Munteanu, directorii I. Hanzu, A. Gherman, Boiceanu, Stoia, etc. S-au rostit cu acest prilej şi câte­va cuvântări, al căror început l-a făcut de revizor şcolar I. Burducea. D-sa a subliniat rolul covârşitor de important pe care îl deţine şcoala primară în luminarea spirituală a unui neam şi a relevat o seamă de neajunsuri cari se pun deacurme­­zişul unei mai bune vieţi şcolare in jud. Sibiu. A cerut şi sprijinul au­torităţilor judeţene pentru Înlătu­rarea acestor neajunsuri. D. inspector şcolar I. Dragomir, comandantul legiunii de străjeri, a vorbit în numele „Străji­i Ţării“ şi nu al inspectoratului şcolar din ţi­nutul Mureş, reliefând direcţia practică ce i s’a dat şi trebue să se accentueze in învăţământul primar. Drsa a subliniat că această direcţie practică trebue să se realizeze pe unităţi de muncă: ateliere, grădini, ferme, farmacii, biblioteci şcolare, etc. Fiecare regiune trebue să se manifesteze cu ceea ce-i e specific şi caracteristic. Şi d-sa a solicitat Sprijinul conducerii judeţului. D. col. D. Tocineanu-Petrescu, noul prefect al judeţului Sibiu, a arătat că are legături strânse cu viaţa şcolară şi cu invăţătorimea şi că grija faţă de şcoala primară şi de nevoile ei a aşezat-o demult în centrul preocupărilor d-sale. D-sa ştie că în şcoală se lucrează cu abnegaţie şi numai cu mulţumirea bucuriei sufleteşti. A promis să ve­gheze la înlăturarea tuturor nea­junsurilor semnalate. După aceea, ofi­cialităţile şi asis­tenţa a­u fost invitate să viziteze expoziţia. Micii şcolari au dovedit prin realizări practice, spirit ales. Un colţ frumos a aranjat mai ales comuna (şcoala) Poiana-Sibiului,­­ expunând minunate ţesături româ­­­­neşti. In aceeaş direcţie se remarcă­­ şi şcoalele primare din plăşile : Miercurea, Ocna­ Sibiului, etc. Cis­­nădia şi Slimnicul atrag de aseme­nea atenţiunea vizitatorilor. Şcoala primară din Sibiu şi grădiniţele de copii de aici se remarcă în chip de­osebit. Sala cea mai bogat împodobită, cu obiectele cele mai de valoare este aceea a „Străjii Ţării“, unde sunt concentrate cele mai reuşite lucrări de la şcoalele primare ale întregului judeţ Sibiu. In general, expoziţia de lucru de mână de la Sibiu constitue o reală mândrie pentru acest judeţ al Transilvaniei. Un grup de 72 excursionişti basarabeni la Câmpina Câmpina, 28 Iunie In ziua de 27 Iunie un grup de 72 persoane: muncitori, me­seriaşi şi funcţionari din ţipuitul Nistru, în frunte cu d-nii: Scur­­tu Vladimir, preşedintele Came­­rii de muncă Chişinău şi Spo­ială, inspectorul muncii, a vizi­tat­ oraşul nostru, venind de la Ploeşti însoţit de d. Tomescu, consilier al Camerei de muncă din judeţul Prahova. La ora 6.50 dimineaţa, excur­sioniştii au fost întâmpinaţi în gara Câmpina de d. Gh. Feres­­trăelu, delegatul Casei asigură­rilor sociale Câmpina şi un de­legat al primăriei oraşului. Conform itinerariului stabilit, cei 72 excurisonişti au vizitat palatul Casei asigurărilor so­ciale unde au fost întâmpinaţi de d. dr. Osede Adalbert, loc­ţiitor de director al Casei şi întreg personalul administrativ. De aci au mers la uzina e­­lectrică, dep. Concordia, soc. Astra Română, Rafinăria, bule­vardul Elisabeta şi sondele de petrol al soc. Steaua Română. La ora­ 12 li s-a servit oaspe­ţilor, o masă, la restaurantul Frânculescu. Din partea primă­riei a luat parte de Iosef Iaco­­min, ajutor de primar, iar din partea Casei asigurărilor socia­le dint: dr. Osede Adalbert, Gh. Ferestrăeru şi T. Gherghiceanu. Aci a luat cuvântul, în nu­mele celor 72 excursionişti, d. Scurtu Vladimir, preşedintele Camerei de muncă Chişinău, care a adus mulţumiri autori­tăţilor comunale şi conducăto­rilor Casei asigurărilor sociale, pentru bunăvoinţa arătată faţă de excursioniştii ţinutului Nis­tru. D. Iosef Iacomin, ajutor de primar al oraşului, a scuzat lipsa d-lui primar şi şi-a arătat deplina satisfacţie, că acest grup de excursionişti a vizitat şi oraşul Câmpina, oraşul au­rului negru şi al Industriei. A încheiat ridicând paharul pen­tru M. S. Regele. Prin bunăvoinţa soc. Aist­a Română, s-au pus la dispoziţia excursioniştilor autobuzele cu care şi-au continuat drumul la gara Câmpina, de unde au ple­cat să viziteze frumoasa vale a Prahovei şi jud. Braşov. ­Anul al 56-lea Nr. 177 Sâmbăta, 1 Iulie 1939 V* * * -v / ♦ ♦ V DISCURSUL D-LUI ARMAND CĂLINESCU (Urmare din pagina 1-a) „Aş vrea să ştiu — a spus d-sa — cine în această ţară a fost împiedicat să-şi desvolte perso­nalitatea sa şi cine a fost îm­piedicat să-şi exercite profesiu­nea sa, cine a fost oprit să-şi câştige existenţa? Prin urmare, libertatea omului, da. Dar li­bertatea dezmăţului, libertatea de a distruge ţara, aceasta nici­odată”. In continuare, primul mini­stru a arătat că reintre­barea ordinei era cu atât mai impe­rioasă cu cât frământările eu­ropene deveniau din ce în ce mai primejdioase. Şi atingând acest capitol, d. Călinescu a su­bliniat caracterul pacific al po­liticei noastre externe. Despre această parte privi­toare la politica noastră exter­nă, cât şi despre cele relative la minorităţi şi la armata ţarei,­ cam­ toate vor avea desigur ră­sunet şi peste hotare, ne vom ocupa în numărul viitor. Scrisori din Londra Urmare din pag. I»a faptul că politica d-lui Hitler plictiseşte pe englezi, deranjân­­du-l de la existenţa lor ordonată fi paşnică. Pentru întâia oară de la Napoleon, soarta păcii depinde­­de voinţa unui singur om. In o-li englezilor, acesta e un fapt ferabil. o— Atunci ostilitatea da. nu e îndreptată împotriva poporului german . — Faptul se repetă îndeajuns aci Totuş, vă previn că, puţin câte puţin, oamenii încep să i­­dentifice poporul cu Führerul său. De câtva timp, s’a născut i­­deea că, la urma urmei, nu pu­tem aştepta la infinit voinţa Germaniei. Până acum, s’a spus că reîntoarcerea prosperităţii este imposibilă, fără cooperarea întreagă a Germaniei. Se mai spune şi azi. Dar oamenii cred că, la urma urmei, va trebui să se readucă prosperitatea naţiu­nilor democratice, fără partici­parea Germaniei. — Războiul va fi o nenorocire pentru toți. — Perfect. Și, pentru acest motiv, preferăm pacea. Ultimele declaraţii ale d-lui Chamberlain şi lordului Halifax o dovedesc îndeajuns.­­ — Atunci, nu voiţi să vă ba­teţi? — Dimpotrivă.­ Ne vom bate cu mai multă dârzenie. — Soarta bătăliilor este atât de nehotărîtă. — Un motiv in plus, pentru Germania, de a șovăi, înnainte de a se angaja într’o astfel de a­ventură. — Oricum, vă rog să faceţi un pronostic. Ei bine, dacă doriţi, vă spun că evenimentele din Septembrie trecut, şi mai ales Muenchenul, reprezintă pentru Germania, c­eea ce a fost Marna pentru ea in 1914. Să nu uitaţi că războiul, sfârşit abia in 1918, a fost pier­dut de Germania în toamna lul 1914 la Marna. — Totuşi, afacerile dv. nu prea merg bine în China. Înfrângerile sunt naturale in­­tr’un războiu. In fond, suntem de pe acum în război. Reaminti­­ţi-vă că Ludendorff repurta suc­cese cu câteva luni încă înainte de catastrofă. — Nu puteţi avea încredere in polonezi. La Berlin se socoteşte că d. Beck nu şi-a schimbat i­­deile. Anturajul său îl sileşte să fie foarte prudent, dar este ger­­mano­fil ca in trecut. — Polonezii se deosebesc de cehi. Reacţionează in mod cu to­tul diferit. Un politician, care ar îndrăzni, la ei, să meargă împo­­triva voinţei naţiunii, ar fi îm­puşcat. Colonelul Beck este ger­mano-fil, aşa cum Mussolini e franco­fil. In fond, aceasta nu schimbă întru nimic cursul eve­nimentelor. — La Berlin, se crede că a­­lianța anglo-rusă nu se va face, sau dacă se face, n’are nicin vii­t­­oare. In fond, faptul n’are nicio im­portanță. Socotim că aportul ru­sesc e mai prejos de ofertă. — Cum credeți că se va putea face o negociere spre a se a­­junge la un compromis ? — După cum v’am spus, prin­­tr’un gest personal public, fără rezerve şi irevocabil al Führeru­­lui, abdicând dela ideea de a face războiul, un timp determi­nat. —Vreţi o conferenţă ? — Ca o conferenţă să fie utilă, condiţiunea prealabilă pe care v’am indicat-o, trebuie să fie în­deplinită. — Atunci sunteţi pesimist. — Nu, sunt optimist, căci triumful cauzei noastre este si­­gur. [ AUGUR Conferinţă administrativă la prefectura jud. Sibiu Sibiu, 28 Iunie In ziua de 27 Iunie s-a ţinut, la prefectura judeţului Sibiu, o conferinţă adm­nistrativă sub preşedinţia d-lui colonel D. To­­dneanu-Cristescu noul prefect al jud. Sibiu, la care au luat parte toţi şefii de autorităţi comunale din plăşile Cisnădie şi Sibiu. Au fost de faţă: preoţi, învăţători, notari, medici, primari, jandarmi, brigadieri ,silvici, agronomi, etc. D. prefect Tocineanu a elogiat mai întâi personalitatea M. S. Regelui şi apoi a cerut concursul tuturor celor prezenţi pentru ri­dicarea satelor şi întărirea ideii naţionale. A arătat a­poi care este rolul fiecăruia din cei chemaţi la conferinţa administrativă şi a dat îndrumări pentru alcătuirea unor monografii săteşti. D. dr. I. Cosma a făcut un ra­port amăn­unţit arătând starea­­sa­nitară a populaţiei din jud. Sibiu, iar d. medic veterinar dr. Cristo­­foreanu a arătat situaţia din punctul de vedere al bogăţiilor în animale. D. dr. L. Ionaşiu a schiţat în­semnătatea Serviciului social pentru ridicarea satelor şi a su­bliniat importanţa caselor cultu­rale pentru luminarea poporului dela ţară. Pentru aceasta se cere insă colaborarea activă a tuturor intelectualilor de la ţară. Au mai vorbit: d. inspector şco­lar I. Dragomir şi d. inginer T. Suciu-Sibianu, iar d. prefect To­cineanu a închis conferinţa prin cuvinte de mulţumire şi de urări spre realizări cât mai bogate. Cărţi pentru premii şcolare ce se pot oferi elevilor din cursul primar: Mica Robinson, de Moş Nae Cei doi feţi logofeţi, de Petre Dulfu Ştrengărete, de Moş Nae Făt Frumos, de C. Apostoliu Fata cu pieze rele, de T. Castrişeanu Cinzulici, de George Silviu Sandu şi Sanda, de Moş Nae In ţara copiilor trântori, de Moş Nae Povestea Ghiocelului, versuri, de Mircea Dem.­ră­­dulescu Poveştile Baboiului, de Zintea Povestea unui prinţişor- viteaz de T. R. Popescu şi Radu Grama Prâslea cel voinic şi merele de aur de T. Castrişeanu Copiii, florile vieţei de Marin Predescu A-Tot-Puternicul pe lume de Mihail Lungianu Rilă Iepurilă de Moş Nae Povestea lui Moş-Vreme-Lungă de O. Tafran­ Poveşti de Maxielle Seulescu Povestea vulpoiului şiret, de Goethe Pentru copiii noştri, versuri de T. Castrişeanu Năzdrăvăniile gândului, joc de societate Fior Voinicul, de Moş Nae Nieluşa fermecată de Mihail Negru Se găsesc de vânzare la principalele librării din țară. Se expediază contra-ramburs, la cerere. Comenzile se primesc la: Librăria „UNIVERSUL“ S. A. R. Str. Brezoianu No. 23—25 Lei 40.— „ 25.— „ 40.— ., 28.— 24.— 10.— 40.— „ 30.— „ 68.­­„ 50.— „ 80.­­„ 24.—* „ 30.­­„ 40.­­* 20.— „ 28.­­„ 36.­­„ 50.­­„ 25.— „ 20— 40— 25—

Next