Universul, iulie 1939 (Anul 56, nr. 177-191)

1939-07-05 / nr. 181

A­ctua­litatea in cifre SUBSCRIERI PENTRU ÎNZESTRAREA ARMATEI D. preşedinte al consiliului de miniştri aduce pe această cale mulţumiri celor notaţi mai jos pentru contribuţiunea adusă la sporirea fondului de înzestrarea armatei. Teodor Suman din comuna Grădiştea, judeţul Tighina, su­ma de lei 300. Personalul administrativ şi de serviciu al Şcoalei Normale din Oradea, suma de lei 6.000, iar pentru fortificarea graniţelor lei 8.150, elevii acestei şcoale suma de lei 3.250. Străjerii membri ai coopera­tivei „Negru Vodă“ a Stalului Gimnaziului Comercial „Carol­­ H“ din Câmpulung Muscel, su­ma de lei 1.000. Societatea „Metalloglobus“ din Bucureşti, împreună cu funcţio­narii şi lucrătorii ei, suma de lei 120.000. Direcţiunea, funcţionarii şi lucrătorii fabricei Parcomet, din Bucureşti, str. Vulturilor nr. 31, suma de lei 35.000. Corpul profesoral, personalul administrativ şi de serviciu al Seminarului Teologic „Neagoe Vodă“ din Curtea de Argeş, su­ma de lei 5.120. Stalul şcoalei primare mixte din comuna Ocna, judeţul Pra­hova, lei 200. Funcţionarii Camerei de Mun­că din Bucureşti, salariul pe o­ei in sumă de 9.360 lei. C. Măniciulescu din comuna Cioranca Buzău, lei 10.000. Societatea Anonimă Anglo- Rom­ână de asigurări din Bu­cureşti şi funcţionarii săi, suma de lei 22.931. Asociaţia noastră a Automo­­bil-Clubului Regal Român, de la înfiinţarea ei sub Semnul înal­telor Patronagii, care au prezi­dat şi continuă a prezida la de­­tetinere ei, nu a încetat de a-și consacra activitatea în dome­niile care-i sunt atribuite, la desvolitarea unei ramuri a eco­nomiei naţionale și subsecvent la îmmulțirea unui parc de au­tomobile, al cărui rol de primă utilitate în serviciul eventual al armatei, nu mai are nevoe as­­­­ tăzi a fi demonstrat. Sub stăpânirea sentimentelor sale de nestrămutat devota­ment, faţă de Ţară şi Coroană, A. C. R. R. în emulaţia care cu­prinde toate bunele votaţi şi toate instituţiunile dornice de a participa la întărirea apărării naţionale, nu putea lipsi fireşte de la această nobilă îndatorire. Inmânându-vă obolul nostru de 50.000 lei pentru înzestrarea scumpei noastre armate şi însu­fleţiţi de acest spirit de credin­ţă şi iubire pentru pământul strămoşesc, vă rog a primi. Domnule Prim-Ministru, încre­dinţarea simţimintelor mele de înaltă consideraţiune. Vicepreşedintele delegat al A. C. R. R. Preşedinte al comitetului Ion Mithilten * Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că Direcţiunea, func­ţionarii şi lucrătorii societăţii „Foresta Română“ şi afiliatelor ei, cu sediul la Bucureşti, stra­da General Berthelot Nr. 48, ră­spunzând cu tot elanul la înal­ta operă de înzestrarea armatei, pentru păstrarea integrităţii României Mari şi clădirea Ro­mâniei Noui, au subscris sala­riul pe o zi, reprezentând suma de lei 533.695 pe care am depus-o la Banca Naţională a României, cu recipisa Nr. 2692 din 20 Iu­nie 1939, cont. F. 203, înzestra­rea Armatei. Primiţi vă rugăm, Domnule Preşedinte, asigurarea deosebi­tei noastre consiideraţiuni. „Foresta Română“ Societate Anonimă pentru industria şi comerţul lemnului. Costinescu Preşedintele consiliului de miniştri şi ministru ad-intern la apărarea­ naţională, a mai pri­mit următoarele telegrame şi criori: Am acum 86 ani împliniţi şi în ultimul timp făcusem­ testa­mentul meu, unde prevăzusem şi un legat pentru fondul lares­­tării armatei. Dar deşi aproape, momentul morţei mele e incert, pe când nevoile armatei sunt de plină actualitate. E doar mai util să pun fondul de înzestrare chiar de pe acum în posesiunea legatului decât să-l facă să aş­tepte. Am depus astăzi suma de lei 60.000 la Banca Naţională a Ro­mâniei, pentru contul înzestrării armatei. (ss) George Flaislen Doctor la drept Consilier onorific la înalta Curte de Casaţie Şase luni dela moartea lui Cai­on Theodorian Duminică, la ora 11 dim., la bi­serica Sf. Constantin şi Elena din str. Popa Nan, s-a ţinut paras­tasul de şase luni dela moartea regretatului scriitor Caion Theo­­dorian, fostul preşedinte fonda­tor al Societăţii autorilor dra­matici români. Slujba a fost oficiată de S. S. preot Atanasie Negoiţă asis­tat de diaconul Graiţa Gliga, iar răspunsurile au fost date de corul bisericii. După terminarea slujbei per­soanele prezente, între care re­marcăm pe d-na Anna Caton Theodorian, dr. şi d-na Em­anoil Mateescu, d-ra Nives Masstai, d. şi d-na Marius Theodorian Carada, d. ştefan Theodorian, d-na Marta Popovici, d-na Alexandra Hodoş, d. şi d-na co­lonel Demetriade, d. şi d-na co­lonel Richard Petrescu, d-na Leny Dimitriu, d. şi d-na Ghim­­pa, d-na Roşianu, d-na general Vasile­scu, d-na Elena Mateescu, d. G. Pleşoianu, d-na Costescu, d. Mihail Sorbul, fostul preşe­dinte al S.A.D.R.-ului, d. Miaăi­­lescu Nigrim, d. N. Gh. Dincă, secretarul ad-tiv al S.AD.R.-u­­lui şi numeroşi alţi admiratori ai distinsului dramaturg, s-au transportat la cimitirul Sf-ta Vineri unde preoţii au făcut o scurtă slujbă și la mormântul defunctului. ----—xx© • OX*------­ Traficul prin Gura Sulinei 30 Iunie VAPOARE INTRATE SPRE DEAL Dela largul mării au intrat şi primind practică sanitară au urmat spre porturile de sus vapoarele „Perseo”, italian, de­şert, apretat şi adresat la Agen­ţiile Unite Brăila; „Măritiş”, englez, deşert, la ordine Galaţi Brăila. VAPOARE DE LA DEAL SPRE LARGUL MARII Din porturile de sus au cobo­rât fluviul trecând direct spre destinaţie: „Joana Margareta”, german, cu 2.975 t. m. diferite produse agricole pentru Triest; „Jesmore”, englez, cu 4.722 t. m. cereale pentru Anvers via Constanţa la complectare. UNIVERSUL Sărbătorirea directorului general al C.F.R. şi organizatorilor Ceferiadei Personalul din centrala direc­ţiei generale a căilor ferate a săr­­bătorit, Sâmbătă seara, pe d. ing. Ion Macovei, directorul general al căilor ferate, şi pe organiza­torii Ceferiadei, printr’o masă colegială la restaurantul Colo­nade de la şosea. D. Mihail Ghelmegeanu, mini­strul lucrărilor publice şi al co­municaţiilor, a ţinut să ia parte la această sărbătorire împreună cu d. I. Gr. Perieţeanu, preşe­dinte al consiliului de admini­straţie C. F. R., şi Teofil Sidoro­­vici, comand. Străjoii Țări. Au luat parte d-nii ingineri Traian Pârrvu, George Panaitopol, Aron Pușcariu, subdirectori ge­nerali, Henri Vogtberg, directo­rul general al Casei Muncea C. F. R., I. Balta­schi, C. Păunescu, T. Atanasescu, Chr. Nicolau, AL Zarifopol, I. Apostolescu, P. Ver­essen, Carianopol, Emil Miclescu, I. Hossu, dr. Demetriad, directori: Istrate, directorul companiei de vagoans lits, dr. Anton Ionescu, etc. CUVÂNTAREA D-LUI ENG. ION MACOVEI D. ing. Ion Macovei, directorul general al căilor ferate, a remar­cat în cuvântarea sa, că reuniu­nea de alaltăseară a fost răsu­netul ce l-au avut, şi în ţară şi în străinătate, serbările jubileu­lui de 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren pe pă­mânt românesc. Jubileul acesta n’a fost însă numai o simplă a­­niversare, ci o manifestare de proporţii grandioase a muncei constructive româneşti, a progre­selor de care a fost capabilă o ţară, unde acum trei sferturi de veac se circula cu diligenţa, iar azi trenurile noastre se întrec în viteză şi confort cu cele interna­ţionale ,cam­ atunci când noi nu cunoşteam locomotiva decât cu paşaport, erau în plină desvol­­tare. In acest răstimp s’a realizat o operă mare de civilizaţie şi pro­gres, datorită, de sigur, răgazului şi imboldului ce ni l-a dat con­ducerea superioară şi înţeleaptă a marilor regi, cari au pus teme­liile statului român: Carol I, fău­ritorul Independenţei, Ferdinand cel Leal, întregitorul, şi M. S. Regele Carol II. Cel dintâi a pus piatră de temelie primei reţele de căi ferate şi a făcut prima că­lătorie cu primul tren. Cel de al doilea a prezidat opera atât de anevoioasă a refacerii de după război, iar sub auspiciile M. S. Regelui Carol II, căile ferate au păşit pragul realizărilor moderne cu care ne-am putut prezenta în faţa lumei civilizate cu prilejul Ceferiadei. Succesul se datoreşte acelei conştiinţi a datoriei împli­nite şi a acelei discipline de fer care au fost totdeauna caracter!s­­tica celei de-a doua armate a ţarei, de la umilul acar şi până la marii conducători. D. Macovei şi-a exprimat recu­noştinţa faţă de înaintaşii de la conducerea C. F. R., remarcând că grandioasa manifestare a muncei constructive româneşti a fost sprijinită şi stimulată de d. ministru Mihail Ghelmegeanu. A mulţumit de asemenea sub­directorilor generali, directorilor şi subdirectorilor, inginerilor şi arhitecţilor, cum şi d-lui H. Vogtberg, cam­ cu toţii laolaltă, cu întreg aparatul lor aju­tător, împreună cu comitetul de organizare în frunte cu ne­obositul său preşedinte şi ani­mator, d. inginer Mişicu, sunt participanţii şi beneficiarii morali ai unei opere moştenite de la înaintaşi, sporită de cei de azi şi lăsată urmaşilor drept pildă vrednică de imitat. D. Macovei a citit apoi pasagii din scrisorile ce-a primit de la delegaţii streini care au luat par­te la serbările Ceferiadei. D. director general al C. F. R a terminat închinând în sănăta­tea întregului personal al dru­mului de fer. După d-sa au mai vorbit d-nii ing. Mişicu, preşedintele comi­tetului de organizare a Ceferia­dei, şi ing. Ghimuş. CUVÂNTAREA D-LUI MINI­STRU MIHAIL GHELMEGEANU D. Mihail Ghelmegeanu, mini­strul lucrărilor publice şi al co­municaţiilor, a rostit următoarea cuvântare: „Masa ce­a vi-o oferă astăseară directorul general al căilor fe­rate este un act de cordialitate şi de solidaritate între conducere şi dv. Am mai spus şi cu altă ocazie, că o mare administraţie de stat nu trebue să reprezinte numai o erarhie severă, ci ea tre­bue să se întemeieze în deosebi pe legătura sufletească de la om la om şi pe singura autoritate reală: munca întemeiată pe me­rit. Acei cari aţi fost invitaţi astă­seară, de la director general, şi până la şef de serviciu, vă re­comandaţi nu prin titlul ce-l de­ţineţi la ierarhia administrati­vă, ci prin aportul de mun­că, de pricepere şi vrednicie cu care aţi contribuit ca regia C. F. R. să se desvolte la adă­postul marilor noastre tradiţii, să înregistreze unul din cele mai mari succese din lungul său isto­ric. A fost o vie satisfacţie pen­tru noi să auzim mărturiile ad­­miraţiunei venind de dincolo de hotare, pe care ni le-a citit di­rectorul general Ele dovedesc că nu suntem o societate de adula­­ţiuni reciproce, ci arată că mun­ca şi priceperea dv. au stârnit admiraţia somităţilor celor mai deosebite. Aţi adus astfel prin muncă, în afară de contribuţia dv. la ex­ploatarea acestei administraţii, şi succesul răsunător. Şi pentru a­­ceasta meritaţi să aveţi dreptul la toate mulţumirile ţărei şi la toate felicitările noastre. Ceferiada a însemnat, după 70 de ani de exploatare în întreprin­derea noastră, un întreit succes. In primul rând, un succes ro­mânesc. Căci nu trebue uitat, că primele începuturi ale căilor fe­rate s’au realizat cu capital și re­surse tehnice streine. Dar a fost de scurtă durată. Curând românii au arătat că sunt în măsură să preia asupra lor conducerea şi desvoltarea adiţiei C. F. R. Şi nu numai s’o prsiai ci s’o şi ducă la desvoltarea ce-o cunoaşteţi. Un al doilea succes este mani­festarea şi desvoltarea capa­cită­­ţei tehnice a inginerilor noştri. Calea ferată este un mare labo­rator în care se studiază nu nu­mai chestiuni pentru interesul pur al ştiinţei, ci mai ales pentru in­teresul mare al ştiinţei aplicate şi al tehnicei pusă în serviciul e­­conomiei naţionale şi al ţărei. Re­prezentaţi o mare exploatare în care tehnicitatea ţine locul de frunte. Şi cuvintele elogioase ce s’au rostit din partea reprezen­tanţilor celorlalte mari admini­straţii de cale ferată, au fost cele mai bune şi mai meritate laude pentru tehnicitatea noastră, care asigură Statului renumele pe care toţi aţi reuşit să-l păstraţi căilor ferate urmând marile tradiţiuni ale distinşilor noştri predecesori Pentru succesele dv. binemeri­tate am venit în mijlocul dv., a­­lături de directorul general, ca să vă mulţumesc şi să vă felicit. Să fiţi mulţumiţi că munca dv. a fost recunoscută­ însuşi faptul că M. S. Regele a dispus ca stan­durile, în care se rezumă munca de 70 de ari şi progresul înregis­trat de calea ferată în acest răs­timp, să fie lăsate deschise până la octombrie spre a fi vizitate de şcolarii din întreaga ţară şi de reprezentanţă instituţiilor noas­tre mai de seamă, e dovada cea mai desăvârşită a recunoaştere a meritelor la care vă puteaţi aş­tepta. Astfel, fundamentul unui regim de autoritate este întemeiat pe muncă şi pe merit şi pe singura legătură care formează cohezi­­unea Statului, aceea, de la suflet la suflet şi de la om la om. D. ministru Ghelmegeanu a ter­minat închinând pentru prosperi­tatea instituției căilor ferate ro­mâne și a slujitorilor ei. ­xXOXOXx- Concertul baritonului Dinga Zilele trecute a fost la „Lie­dertafel“, un reuşit concert dat de d-nii Vasile Dinga bariton şi Dumitru Mihăescu tenor. D. Dinga a stârnit un viu in­teres prin felul cum a interpre­tat „Credo“ din Ortelo. De asemenea monologul lui Ge­rard din „Andrea Chenier“ Ben­venuto Cellini (Diaz) arie din „Balul mascat“, melodii de Puccini, Santareli, Rotolit, Co­ranta, Bizet și „Grenadier!!“ de Schuman. La pian de Fuchs. Aventurile profesorului „Nimbus“ de DAIX COPYRIGHT: KING FEATURES SINDICATE and „UNIVERSUL“ INAUGURAREA NOULUI PALAT AL OFICIULUI FARMACEUTIC (O. A. F.) Intr’o atmosferă de festivitate deosebită, s’a făcut, Duminică di­mineaţă, inaugurarea palatului propriu al Oficiului farmaceutic (O. A. F.), ridicat în str. Pitar Moş­u. Dintre cei prezenţi, notăm pe d-nii: dr. Gh. Banu, fost ministru, directorul general al serviciului social­, prof. dr. Gh. Pamfil, deca­nul facultăţii de farmacie din Bucureşti; general I. Popovici, fost inspector general de armată, prof. dr. Th. Solacolu şi prof. dr. Iones­­cu-Matiu, de la facultatea de far­macie; dr. Petre Topa, vice-preşe­dintele asociaţiei generale a me­dicilor; dr. Cădere, dr. N. Petrescu cu d-na; dr. Cantemir Anghelescu şi Gh. Marino, directori generali în ministerul sănătăţii; I. Karmitz, prof. arh. George Simotta, I. Mi­­hălcescu cu d-na, preşedintele oficiului farmaceutic; Gh Velescu, Al. Leist, Gh. Urseanu cu d-na, directorul general al etic­ului; V. Barozzi, Al. Roşu, Al. Cepleanu, dr. V. Vârgolici, Dimitriu, direc­tor Banca Românească; av. Tr. Dimitriu-Şoimu, Ludwig Backen­stos, H. Lämermayer, Rudolf Fo­­reck, fapm. Petre Demetriade, Vio­rel Georgescu, inspector generel* farmaceutic în ministerul sănătă­ții, conf. dr. A. Mihalovici, ing. Gh. Spiru Haret, Leonte Karmitz, Const. Chihăescu, maior Di­cules­­cu, dr. V. M. Ioachim, prof. Voi­­tinovici, M. Hott, Freiman, L. Bancu, Kemp, M. Vireanu, Hotă­­ranu, Chiale, Gh. Stoicescu, farm Mihăilescu, d-na Lucia Costin, St Cornea, Al. Komomichi, dr. So­­reni, Aurel Popescu, Gh. Zuchi, Marin Demetrescu, Radu Buciu­­meanu, etc. Solemnitatea s’a început prin­­tr’un serviciu religios, oficiat de pr. Marius Constantinescu-Amza, parohul bisericii Boteanu. D. I. MIHALCESCU, preşedin­tele oficiului, a arătat apoi că ofi­ciul îşi inaugurează palatul pro­priu în cel de al 14-lea an de la înfiinţare. Ne îndeplinim astfel — spune d-sa — unul din cele mai mari deziderate ale anilor din urmă. In aceste momente, primul nostru gând se îndreaptă către Acel care poartă destinele acestui neam, către M. S. Regele. Fazele prin care a trecut oficiul — continuă d-sa — sunt destul de cunoscute. Relev doar că suntem la cea de a cincea mutare, ceea ce ne poate arăta mersul ascendent al instituţiei noastre. Cu realiza­rea de azi, vom fi desigur la ul­tima mutare a unei instituţii care, în primul rând, se adresează publicului suferind. D. dr. CĂDERE, director ge­neral în ministerul sănătăţii, după ce scuză lipsa d-lui mini­stru general dr. N. Marinescu, arată că realizarea ce se inaugu­rează acum este opera unei gene­raţii de farmacişti, câruia mini­sterul îi prezintă felicitări atât pentru munca, cât şi pentru re­zultatele obţinute. D. farm. P. DEMETRIADE a­ rată că, odată cu această inaugu­rare, farmaciştii se găsesc reuniţi în casa lor proprie. Este o bi­ruinţă a tuturor greutăţilor — spune d-sa — care trebue să fie un simbol al unirii noastre. Aici, să fie localul promovării intere­selor noastre profesionale de toate ordinele. Să-l păstrăm şi să-l lăsăm în paza generaţiilor ce ne succed. D. prof. dr. GH. PAMFIL, de­canul facultăţii de farmacie, a­­rată că realizarea aceasta con­­stitue o tranşee pentru profesiu­nea de farmacist, înfăptuită cu multă grije, dar şi cu mult curaj. Ca profesor şi decan al facul­tăţii noastre de farmaţie, voi­ căuta să lupt în direcţia pregătirii viitorilor farmacişti, contribuind astfel la formarea lor, pentru a vă fi demni colaboratori şi demni urmaşi. D. CONST. CHIHĂESCU, în­cheind seria cuvântărilor, arată că cei patru stâlpi ai organizării, pe care­ o văd cu toţii astăzi, sunt: I. Mihălcescu, George Ur­seanu, Gh. Velescu şi Al. Leist. D. GH. URSEANU, directorul general al oficiului, a citit o se­rie de telegrame şi scrisori, prin­tre care aceea a d-lui prof. L. Mrazeck. „Vă felicit din toată inima — scrie d. prof. Mrazeck — pentru realizarea acestei opere frumoase care face cinste solidarităţii corpului farmaceutic românesc. Fie ca în acest oraş să intre spi­ritul progresului în domeniul ştiinţei şi tehnicei farmaceutice şi să rămână simbolul biruinţei şi­­imboldului pentru generaţiile ce ne succed, ca să-l păstreze şi să-l aducă la mărire, în onoarea farmaciei române“. D. Urseanu a adus apoi mul­ţumiri, în numele consiliului, d-lor prof. arh. G. Simotta şi ing. Gh. Spiru Haret, cari au realizat din punct de vedere arhi­tectonic şi tehnic, noul palat. întregii asistenţe i s’a servit un bogat bufet. -------xxOOOXX------­ D-na Jibleanu, încasează câştigul cel mare ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ H ♦ ♦ ITALIA 2) Valea Rinului Tirolul II SPITZBERG 2-28 August. Veneţia-Lago Maggiore-Como- Bellagio - Milano - Florenţa-Ro­ma-Napoli-Capri, etc. Lei 11.850 — 1-17 August, 1-17 Septembrie Berlin-Niirnberg- Koionia-Koblenz­­ainz —Heidel­berg-Frankfurt - München - Berchtesga­den-Salzburg - Viena - B:idaperta, etc. 5-24 August., Lei 19.800 — Călătoriţi în societate absolut românească „DRUMEȚIA” pasajul Român 14 telefon 4.06.19 641 NEUMANN Cal. Victoriei 26 București Execută costume din stofe fine Fresco, Olandă se vinde și cu metru. TRENCHCOATURI Baion-Sei de prețuri extrem de REDUSE ... *692 Cuvântările Regelui Carol I EDIŢIE ÎNGRIJITĂ DE PROF. C. C. GIURESCU (Vol. 2) Editura Fundaţiei pentm Li­teratură şi Artă „REGELE CAROL II” a scos de sub tipar cele două mari volume, care cuprind cuvântările Regelui Carol I întemeietorul Dinastiei noastre şi Regatului. Ediţia este îngrijită de d. prof. C. C. Giurescu. Generaţiile prezentului şi cele ale viitorimii vor putea să-şi dea seama, citind cuvântările primului Rege al ţării, de cât suflet şi dragoste de Patrie a pus Suveranul, care ne-a cuce­rit Independenţa, în opera Sa. VILEGIATURIST! autobuze confortabile circulă zilnic pe traseul BRASOV— BRAN-CÂMPULUNG-MUS­­CEL. Plecarea din Braşov, Str. I. G. Duca No. 7. 190 VENERICE Tratament dela 9—12 şi 2—7 Dr.TULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 spre Statuia Rosetti NEURO - REUMATISME - SCIATICI DOCTORUL D. GRIGORIU-ARGEŞ rămâne în București până la 1 Autrust Strada Enăchiță Văcărescu 3 telef. 3.89-67 AUGUST — SEPTEMBRIE LA BALCIC 686 !♦■♦»♦♦♦♦♦■»♦♦♦»♦ »■»♦»♦*♦♦♦ . Dr. H. MARTIN Boab­ie sufletesti PsUlOIlBVNOZe NEVROZA SEXUALA PSICHO-FIZIOTERAPIE Consult. 8-11. 2-8.Telef. 40539 B-DUL ELISA­BETA 3 A Numai cine are răbdare va câştiga devenind MILIONAR cu o asigurare. Amănunte în pagina 2-a stânga. Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie sau schimbare de adresă să bine­­voiască a ne trimite eticheta cu care primesc ziarul, iar spre a fi prompt serviţi, la reînoirea abonamentului să lipească pe cuponul manda­­tului poștal eticheta abona­si­mentului expirat. -----—­

Next