Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 269-283)
1939-10-14 / nr. 282
Amin ai stica 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov ] jg O&A Bm^ EXEMPLARULIa România . Iei la străinătate 6 lei taxa poştală plătită in numerar conform aprobării dir. G I. P. T. T. Nr. 24.464/95! CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 BISERICI Cu o solemnitate pe cât de pioasă pe atât de mişcătoare s’a pus deunăzi piatra fundamentală a bisericei din comuna Crai-Nou. Ea lipsea unei regiuni colonizate In 1926 cu Moţi şi cu Olteni. Frintr’una din acele Întâmplări ieşite din voia destinului, s’au sălăşluit acolo şi s’au contopit în scurtă vreme români tari şi vrednici, în scopul de a popula şi a cultiva meleaguri unde se simţea nevoe de braţe mai multe şi de rodnicie mai vârtoasă. De acum ei se vor ru©a Domnului într’un lăcaş aşezat în mijlocul lor, simbol şi întrupare a credinţei strămoşeşti. Bisericile sporesc în ţara noastră, şi se ridică mai ales acolo unde lipseau ori erau prea puţine faţă de numărul locuitorilor. Pentru cele mai multe, îndeplinirea năzuinţelor populaţiei se datoreşte în mare parte obolului tuturor, după puterile fiecăruia, insufleţirei şi stăruinţelor oamenilor de bine şi de înfăptuire. Această presărare tot mai largă de lăcaşuri sfinte dovedeşte de bună seamă puterea şi vecinicia cu care simţimântele religioase străbat greutăţile cele mai mari, strâng laolaltă pe cei despărţiţi în alte privinţe, sporesc şi întăresc acea forţă sufletească ce n’a lipsit In nicio vreme poporului nostru şi l-a apărat de toate relele şi primejdiile. Adesea, noile biserici adaogă la patrimoniul arhitecturei şi picturei noastre religioase lucrări Însemnate prin dimensiunile şi desăvârşirea lor, astfel în cât, odată cu mulţumirea procurată locuitorilor ce se roagă în ele, împodobesc localitatea. Cine străbate astăzi ţara noastră are adânca satisfacţie să constate acest progres sufletesc şi moral în toată măreţia lui, să înţeleagă şi să simtă, spontan şi în plin, proporţiile acelei virtuţi ce domină şi stimulează pe toate celelalte. Ca unii cari ne-am făcut întotdeauna interpreţii acelora cari au voit să ridice lăcaşuri sfinte şi i-am sprijinit cu îndemnul şi cu fapta, sunţim o mulţumire deosebită de căte ori putem să constatăm o nouă iniţiativă, o nouă înfăptuire. xXOXOXx- CONCEDIILE CONCENTRAŢILOR AU FOST SPORITE Concediile acordate concentraţilor au fost sporite de la 10 la 20 de zile. Măsurile ministerului de interne pentru ajutorarea familiilor concentraţilor lipsiţi de mijloace Dispoziţii către rezidenţii regali D. N. Otescu, ministrul Internelor, a comunicat d-lor rezidenţi regali ai Ţinuturilor din ţară,, următoarele dispoziţiuni ce urmează a fi luate pentru ajutorarea familiilor concentraţiilor, lipsiţi de mijloace. Să se alimenteze fondul de ajutorare, în raport cu bugetul fiecărui Ţinut (IMO 3 milioane). Dacă fondul de deschidere de credit nu este suficient, ea urmează să se procedeze modificarea bugetului. Prefecturile de judeţ vor împărţi în natură familiilor concentraţilor săraci 20 kgr. făină şi 40 kgr. mălai. Aceste alimente vor fi cumpărate de la producătorii locali şi achitate de fiecare Ţinut, pe baza conturilor înaintate de prefecturi. Plata alimentelor se va face prin prefecturi. Confecţionarea ciorapilor şi pieptarelor pentru soldaţi Pentru a se veni în ajutorul armatei, d. ministru N. Otescu a luat măsuri să se cumpere cantităţi de lână, care să fie distribuită şcoalelor profesionale din fiecare Ţinut, pe baza conturilor în Ţinut, spre a se confecţiona ciorapi şi pieptare pentru soldaţi. Se va face în acest scop apel la concursul societăţilor de binefacere din fiecare Ţinut şi în general la orice instituţie care ar putea contribui la această operă. Ciorapii şi pieptarele confecţionate vor fi vărsate autorităţilor ptilitare superioare din fiecare Ţinut pentru distribuire. Orice inţiativă luată în această privinţă va fi bine primită şi se va bucura de întreg sprijinul oficial. Tratatul ruso-lituanian şi situaţia Finlandei •Dupa ce a încheiat pactele de asistenţă cunoscută cu Estonia şi Letonia, Rusia sovietică a încheiat şi cu Lituania un tratat de asistenţă mutuală şi de frontieră. De astă dată, spre deosebire de cele două ţări baltice vecine, Lituania a obţinut o rectificare de frontieră în favoarea sa, prin luarea în posesiune a oraşului şi regiunea Vilna, care au aparţinut Poloniei. In art. 1 din tratatul de la Moscova se precizează că „sunt remise“ de către Rusia sovietică oraşul şi regiunea Vilna, Lituaniei „în scopul de a se întări amiciţia“ dintre de. Reamintim, că după sfârşitul războiului mondial un conflict a izbucnit între Polonia şi Lituania în chestia Vilnei. Polonia a susţinut drepturile sale istorice, iar Lituania, drepturile sale etnice. După ce trupele poloneze au ocupat teritoriul în litigiu, Lituania a recunoscut noua frontieră spre Polonia. Naţionaliştii V ,tuani au continuat însă să revendice teritoriul Vilnei pe temeiul principiului naţiona. lităţilor. Rusia sovietică nu recunoscuse însă frontiera dintre Lituania şi Polonia. Acum, prin cedarea teritoriului Viind, Lituaniei, Rusia sovietică a voit să dea o satisfacţie naţionaliştilor lituani, subliniind „amiciţia“ sa faţă de acest stat. Invocând apoi obligaţiunea luată de ambele părţi, de a apăra în comun frontierele statului liituan, împotriva oricărui agresor eventual, Rusia sovietică a obţinut dreptul să întreţină în diferte sectoare ale teritoriului acestui stat, forţe armate terestre şi aeriene „strict limitate“ şi în condiţii ce vor fi fixate printr-un acord special. Spre deosebire de clauzele cuprinse în pactele de asistenţă încheiate cu Estonia şi Letonia, tratatul ruso-lituanian nu prevede ocupaţiuni de baze navale şi nici menţinerea unor forţe navale sovietice. , Aceasta se explică prin fap-tul, că Lituania nu dispune de baze navale şi coasta sa mari.Stimă, fiind neînsemnată, nu prezintă aceeaş valoare ca cele ale Estoniei şi Letoniei. Unicul debuşeu ce l-a avut Lituania de la constituirea sa ca stat independent şi până la 1938, — portul Memel, — a trecut, împreună cu regiunea învecinată, sub dominaţia Germaniei. Aşa că până la Memel, coasta Balticei este dominată de Germania, iar de la Memel în sus, de Rusia Sovietică. Dacă, din punctul de vedere politic naval, lituania nu prezintă interes pentru Rusia sovietică, în schimb prezintă un interes de ordin strategic calea ferată ce unește orașul rus, Polosk, cu portul leton, Liban, care trece prin teritoriul lituan. Urmărind apoi noua sa politică de dominaţie în sectorul oriental al Balticei, Rusia sovietică vrea să stabilească o înţelegere şi cu Finlanda, care ocupă o poziţie însemnată în această parte, deoarece dispune de coaste întinse şi de porturi şi are în stăpânirea sa, atât micile archipelaguri din golful Finlandic, cât Baltică, ce prezintă importanţă strategică. Nu cunoaştem până acum cererile Rusiei sovietice. Telegramele au anunţat însă, din surse diferite, unele măsuri de ordin militar ce le-ar fi luat Rusia în apropierea frontierei orientale şi meridionale a Finlandei, ca şi măsuri preventive de siguranţă din partea guvernului finlandez. Cum Finlanda se găseşte într-o situaţie specială, faţă de celelalte state baltice, câteva informaţii şi date privitoare la condiţiile sale geografice, demografice şi la posibilităţile sale de apărare, sunt necesare. Cu toată suprafaţa mare ce o ocupă—388.000 kmp. — Finlanda n’are decât aproape patru milione de locuitori. — (Continuare in pag. 2 a) Scăderi la bursa din Berlin Berlin, 11 (Rador). — La Bursă, după mişcarea de urcare de eri, s’a produs astăzi reacţiunea, care a fost mai vizibilă pe piaţa acţiunilor. In acest compartiment, cifra afacerilor a fost foarte slabă, din cauza rezervei în care s’a ţinut clientele bancară şi comercială. -------OXO ♦OXO------UN VAPOR ESTONIAN SECHESTRAT DE GERMANI Tallinn, 11 (Rador).— Cargobotul estonian Wilks de 2800 tone a fost oprit in Marea Baltică de un vas de război german și adus în portul Swinemuende. Cargobotul transporta pastă de lemn destinată America de Nord. La şcoala de antrenament, noii piloţi englezi studiază hărţile împreună cu instructorul lor, înainte de a efectua un zbc.” Evenimentele internaţionale pe ziua de Miercuri Discursul rostit de d. Daladier la postul de radio parizian a fost pe ziua de Miercuri obiectul comentariilor presei şi ale cercurilor politice mondiale. Ziarele franceze în mod unanim relevă importanţa acestui discurs prin care s’a vădit „voinţa fermă a oricărui francez de a-şi îndeplini greaua misiune”. Presa pariziană subliniază tonul liniştit întrebuinţat de primul ministru, liniştit dar tot pe atât de hotărît. „Această cuvântare liniştită a fost înţeleasă — spune „Le Matin” — în toate cele patru colţuri ale lumii”. Din Bruxelles se telegrafiază că discursul d-lui Daladier a produs o profundă impresie şi că „ţările neutre se arată tot atât de simţitoare ca şi ţările beligerante” faţă de concepţia relativă la eliberarea Europei anunţată de primul ministru francez. Corespondentul agenţiei „Havas” transmite din Washington că „hotărîrea exprimată cu fermitate de d. Daladier de a continua războiul până când garanţiile de securitate pentru toate naţiunile vor apare posibile în Europa, justifică din plin refuzul Casei Albe de a lua în considerare sugestiile venite din Germania”. „New York Times” scrie că discursul d-lui Daladier înseamnă că nici o condiţie de pace venită din partea actualului guvern german având ca garanţie cuvântul acestuia nu este acceptabilă”. Presa germană — după cum ne telegrafiază corespondentul nostru din Berlin — consideră că discursul d-lui Daladier ar urmări obţinerea de garanţii pentru securitatea Franţei. In general presa germană respinge ca nefundate afirmaţiile că Germania ar avea gânduri de hegemorfie in Europa. „Mai degrabă Reichul — spune Hamburger Fremdenblatt — poate vorbi despre acest sentiment întrucât de 20 de ani el este ţinta unei încercuiri”. Acelaş ziar — şi altele — consideră însă că şi declaraţiile d-lui Daladier „nu exclud discuţii ulterioare”. — Pactul de asistenţă mutuală lituano-sovietic a fost semnat. Sovietele cedează Lituaniei oraşul şi teritoriul Vilno, obţinând în schimb dreptul de a instala trupe şi aviaţie pe teritoriul lituanian. — Primul ministru turc a dat cu prilejul reuniunii grupului parlamentar al partidului republican al poporului, explicaţiuni asupra negocierilor duse la Moscova de d. Saracioglu. Grupul a aprobat în totul atitudinea guvernului. — Preşedintele Roosevelt a declarat reprezentanţilor presei americane că până acum nu s’a făcut nici o ofertă sau sondagii de pace şi a respins orice mediaţiuni în conflictul european. — Evacuarea oraşelor Helsinki şi Wiborg (Finlanda) continuă. Apărarea pasivă a fost întărită. Azi d. Erkko ministrul de externe va rosti un discurs la postul de radio. Şcolile vor fi închise la Helsinki şi Wiborg. — Plecarea germanilor, din Istonia a început. — In Camera Comunelor, d. Butler a spus în numele guvernului, răspunzând la o întrebare, că lordul Halifax după o atentă examinare a situaţiei a hotărît că nu este cazul să permită în momentul de faţă publicarea documentelor privitoare la recentele negocieri dintre Anglia şi U. R. S. S. mai ales că in cursul negocierilor au fost examinate chestiuni cari privesc mai multe alte guverne. — Negocierile economice germano-bulgare s’au terminat prin încheerea unor acorduri complectând tratatul de comerţ şi convenţia de clearing existente.’ nr. 282 Sâmbătă 14 Octomlbrie 1939 12 Pagini PIUI DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU In timpul luptelor de la Varşovia Pentru a îngreuna înaintarea trupelor germane, comandamentul militar al oraşului Varşovia, a aşezat baricade în toate străzile oraşului, folosindu-se în acest scop, de vagoane de tramvai şi de autocamioane de transporturi. Iată aspectul unei străzi, după intrarea trupelor germane în fosta capitală a Poloniei Cutremur înregistrat la Belgrad Belgrad, 11 (Rador). — Institutul seismologic din Belgrad a înregistrat Marţi la ora 19,44 şi 36 de secunde începutul unei sguduiri sismice cu caracter catastrofal la 8.900 km. sud-est de Belgrad. Cutremurul a încetat la ora 21. -------0X00 exo------ Se reia serviciul aerian intre Anglia şi Danemarca Copenhaga, 1 (Radar).— Serviciul aerian între Danemarca şi Marea Britanie va începe să funcţioneze de Luni 16 Octommbrie. Avioanele vor zbura de la Copenhaga la Londra, via Amsterdam. --------OXO * ©Xo------- Accident intr’o uzină militară engleză Londra, 11 (Rador).— Un accident s’a produs Miercuri într’o anexă a unei uzini militare britanice. Un soldat a fost omorît şi mai mulţi alţii răniţi. -------xXO • OXx------ Arestarea membrilor consiliului societăţii „France Navigation" Paris, 11 (Rador). — „L’Intrarusigeant“ anunţă că autorităţile au arestatpe directorul, doi agenţi comerciali şi consiliul de administraţie al societăţii France Navigation. Societatea a fost întemeiată în timpul războiului din Spania. Ancheta continuă. -------xxoeoxx------ FILME La o judecătorie. Intră un martor. — Numele şi pronumele. — Manole Firfirică. — Domiciliul? — In Crângaşi. — Strada şi numărul? — Stradă este, dar număr n’am văzut. — Vârsta? — Vreo şaizeci şi doi. — Ziua, luna, anul naştere!? — Nu-mi aduc aminte. — Cum se poate?! — Se poate — fiindcă eram mic când m’a născut mama şi n’aveam memorie! La cinematograf. Film pasionant. Idilă suavă cu perspective dramatice. In întunerec, două tinere cu bască urmăresc spectacolul cu atenţia încordată, strângându-se de mână când amorezul dă asalt şi când, devenit seducător îşi face bagajele. La spatele lor, două spectatoare discută tare. — Nu mai e chip să găseşti servitoare! _— Auzi d-ta! Să le spui întâi câţi membri are familia, de câte ori primeşti mosafiri şi dacă le iei vara la băi! — Duşmani plătiţi! Sâcâite de acest dialog, una dintre tinere întoarce capul. — Noi am plătit ca să vedem şi să auzim filmul sonor, nu ca să ascultăm cum ne ponegresc stăpânele! Când om începe şi noi despre ele, să vă ţineţi! Don José COMENTARII GERMANE ASUPRA DISCURSULUI D-LUI DALADIER Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 11. — Dacă în general se menţine atitudinea negativă a Berlinului faţă de declaraţiile d-lui Daladier, totuşi, cercurile politice externe germane cred că există şi o altă posibilitate de interpretare a discursului preşedintelui de consiliu francez. Se impută d-lui Daladier că după cum reese din unele pasagii ale declaraţiilor sale, nu este bine informat. Aceasta însă se consideră ca nefiind decât un lucru de planul al doilea, şi pentru prima oară acum se spune — şi faptul e caracteristic — că atacurile repetate ale d-lui Daladier împotriva sistemului de guvernământ german şi împotriva persoanei cancelarului Hitler nu mai sunt privite ca lucruri esenţiale. Alte critici ale d-lui Daladier sunt de asemenea respinse şi sunt atribuite fie unor necesităţi pentru uzul intern al Franţei, fie patosului de război francez. De la această platformă, însă, — şi acest lucru a venit pe neaşteptate pentru cercurile politice germane, — se trece la o întorsătură tactică diplomatică, spunându-se că din discursul d-lui Daladier se pot citi alte lucruri cu caracter pozitiv. Această părere a fost indicată şi de presa germană de azi dimineaţă, însă într’o formă precaută. Lăsând la o parte că „Voelnischer Beobachter” nu a publicat nimic în legătură cu declaraţiile d-lui Daladier, celelalte ziare au reprodus un rezumat al declaraţiilor preşedintelui de consiliu francez, adoptând punctul de vedere că „d. Daladier doreşte garanţii pentru Franţa”. Cercurile politice externe germane au confirmat că într’adevăr acesta ar fi miezul declaraţiilor d-lui Daladier. După punctul de vedere adoptat de ministerul de externa german, dorinţele de garanţie exprimate de d. Daladier arată, pentru prima dată, în mod clar, adevăratul scop de război al Franţei. La Berlin, însă, nu se intră în discuţie asupra amănuntelor şi naturii garanţiilor dorite de Franţa. Sa subliniază numai că aceste dorinţe nu sunt în contradicţie cu programul cancelarului Hitler. Totuşi, un răspuns clar la discursul d-lui Hitler, ţinut în faţa Reichstagului, nu se poate constata din declaraţiile d-lui Daladier, spun cercurile germane. Pe de o parte, acest fapt este explicat în sensul că d. Daladier a păstrat o precauţiune parlamentară sau a ţinut seama de situaţia internă a Franţei ; Pe de altă parte, se spune că Franţa nu poate acţiona In mod independent ca Germania, ci trebue să aibă in vedere pe aliatul său britanic. Din aceste motive, ministerul de externe german acordă o deosebită importanţă declaraţiilor de mâine ale d-lui Chamberlain, întrucât se aşteaptă că acestea vor fi o completare a discursului d-lui Daladier. Dacă în schiţarea ordinei de azi a ideilor se consideră ca esenţial faptul că Franţa a arătat că scopul ei de război este obţinerea de garanţii, totuşi, examinându-se situaţia generală, cercurile germane ajung la convingerea că nu s-a produs nicio schimbare în această situaţie. Ziarele de seară adoptă acelaş punct de vedere adăugând însă că Germania are mai mult drept să ceară garanţii decât Franţa. „Berliner Börsenzeitung” adaugă că puterile occidentale au intrat în război din cauza Poloniei, dar că „acest obiect nu mai există acum”. Marele vinovat Excesul de viteză In ciuda unor încercări de a se atribui altor motive cascada progresivă a accidentelor şi catastrofelor de circulaţie, cauza celor trai multe este excesul de viteză. Starea de ebrietate vine în rândul al doilea. Urmează : ruperea barei de direcţie, exploziile de cauciucuri, greşita mânuire a farurilor, deficitul de ■ prevedere la intersecţia drumurilor cu liniile ferate, depăşirea fără prudenţă a altor vehicule. Este în afară de orice discuţiune, că toate celelalte cauze ar avea urmări cu mult mai uşoare dacă n’ar interveni în cursul unei viteze excesive. Ruperea barei de direcţie sau explozia cauciucurilor în 40 chilometri pe oră de M. MORA cauzează răniri, în 100 cauzează morţi. Dovada că excesul de viteză este vinovatul principal şi că celelalte cauze sunt numai complicele lui, rezultă din cifre, din împrejurări. Astfel, ne referim la cele publicate de presă despre nenorocirile întâmplate din vara trecută. Atât în descrierile din ziare, cât şi în cercetările efectuate, se arată că în cea mai mare parte dintre ele se datoresc „vitezei“, „vitezei prea mari”, „vitezei nebune“. Așadar, cauza principală a nenorocirilor de acest fel nu este — cum pretind unii — starea (Continuare in pag. 2-a)