Universul, octombrie 1939 (Anul 56, nr. 269-283)

1939-10-14 / nr. 282

Amin ai st­ica 12 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov ] jg O&A­ Bm^ EXEMPLARUL­­Ia România . Iei la străinătate 6 lei taxa poştală plătită in numerar conform aprobării dir. G­ I. P. T. T. Nr. 24.464/95! CELE URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 BISERICI­ ­ Cu o solemnitate pe cât de pioasă pe atât de mişcătoare s’a pus deunăzi piatra funda­mentală a bisericei din comu­na Crai-Nou. Ea lipsea unei regiuni colo­nizate In 1926 cu Moţi şi cu Olteni. Frintr’una din acele Întâm­plări ieşite din voia destinu­lui, s’au sălăşluit acolo şi s’au contopit în scurtă vreme ro­mâni tari şi vrednici, în sco­pul de a popula şi a cultiva meleaguri unde se simţea ne­­voe de braţe mai multe şi de rodnicie mai vârtoasă. De acum ei se vor ru©a Domnului într’un lăcaş aşe­zat în mijlocul lor, simbol şi întrupare a credinţei strămo­­şeşti. Bisericile sporesc în ţara noastră, şi se ridică mai ales acolo unde lipseau ori erau prea puţine faţă de numărul locuitorilor. Pentru cele mai multe, în­deplinirea năzuinţelor popu­laţiei se datoreşte în mare parte obolului tuturor, după puterile fiecăruia, insufleţirei şi stăruinţelor oamenilor de bine şi de înfăptuire. Această presărare tot mai largă de lăcaşuri sfinte dove­deşte de bu­nă seamă puterea şi vecinicia cu care simţi­­mântele religioase străbat greutăţile cele mai mari, strâng laolaltă pe cei despăr­­ţiţi în alte privinţe, sporesc şi întăresc acea forţă sufle­tească ce n’a lipsit In nicio vreme poporului nostru şi l-a apărat de toate relele şi pri­mejdiile. Adesea, noile biserici adao­gă la patrimoniul arhitectu­­rei şi picturei noastre reli­gioase lucrări Însemnate prin dimensiunile şi desăvârşirea lor, astfel în cât, odată cu mulţumirea procurată locui­torilor ce se roagă în ele, îm­podobesc localitatea. Cine străbate astăzi ţara noastră are adânca satisfac­ţie să constate acest progres sufletesc şi moral în toată măreţia lui, să înţeleagă şi să simtă, spontan şi în plin, pro­porţiile acelei virtuţi ce do­mină şi stimulează pe toate celelalte. Ca unii cari ne-am făcut întotdeauna interpreţii ace­lora cari au voit să ridice lă­caşuri sfinte şi i-am sprijinit cu îndemnul şi cu fapta, sun­­ţim o mulţumire deosebită de căte ori putem să constatăm o nouă iniţiativă, o nouă în­făptuire. ­xXO­X­OXx- CONCEDIILE CONCENTRAŢILOR AU FOST SPORITE Concediile acordate concentraţilor au fost sporite de la 10 la 20 de zile. Măsurile ministerului de interne pentru ajutorarea familiilor concentraţilor lipsiţi de mijloace Dispoziţii către rezidenţii regali D. N. Otescu, ministrul In­ternelor, a comunicat d-lor rezidenţi regali ai Ţinuturilor din ţară,, următoarele dispo­­ziţiuni ce urmează a fi luate pentru ajutorarea familiilor concentraţiilor, lipsiţi de mij­loace. Să se alimenteze fondul de ajutorare, în raport cu buge­tul fiecărui Ţinut (IMO 3 mi­lioane). Dacă fondul de deschidere de credit nu este suficient, ea urmează să se procedeze modificarea bugetului. Prefecturile de judeţ vor împărţi în natură familiilor concentraţilor săraci 20 kgr. făină şi 40 kgr. mălai. Aceste alimente vor fi cumpărate de la producătorii locali şi a­­chitate de fiecare Ţinut, pe baza conturilor înaintate de prefecturi. Plata alimentelor se va face prin prefecturi. Confecţionarea ciorapilor şi pieptarelor pentru soldaţi Pentru a se veni în ajutorul armatei, d. ministru N. O­­tescu a luat măsuri să se cumpere cantităţi de lână, care să fie distribuită şcoale­­lor profesionale din fiecare Ţinut, pe baza conturilor în Ţinut, spre a se confecţiona ciorapi şi pieptare pentru sol­daţi. Se va face în acest scop a­­pel la concursul societăţilor de binefacere din fiecare Ţi­nut şi în general la orice in­stituţie care ar putea contri­bui la această operă. Ciorapii şi pieptarele con­fecţionate vor fi vărsate au­torităţilor ptilitare superioare din fiecare Ţinut pentru dis­tribuire. Orice inţiativă luată în această privinţă va fi bine primită şi se va bucura de în­treg sprijinul oficial. Tratatul ruso-lituanian şi situaţia Finlandei •Dupa ce a încheiat pactele de asistenţă cunoscută cu Es­tonia şi Letonia, Rusia sovie­tică a încheiat şi cu Lituania un tratat de asistenţă mu­tuală şi de frontieră. De astă dată, spre deosebire de cele două ţări baltice veci­ne, Lituania a obţinut o rec­tificare de frontieră în favoa­rea sa, prin luarea în posesiu­ne a oraşului şi regiunea Vil­­na, care au aparţinut Polo­niei. In art. 1 din tratatul de la Moscova se precizează că „sunt remise“ de către Rusia sovietică oraşul şi regiunea Vilna, Lituaniei „în scopul de a se întări amiciţia“ dintre de. Reamintim, că după sfârşi­tul războiului mondial un conflict a izbucnit între Po­lonia şi Lituania în chestia Vilnei. Polonia a susţinut drepturi­le sale istorice, iar Lituania, drepturile sale etnice. După ce trupele poloneze au ocupat teritoriul în litigiu, Lituania a recunoscut noua frontieră spre Polonia. Naţionaliştii V­ ,­tuani au continuat însă să re­vendice teritoriul Vilnei pe­­ temeiul principiului naţiona­.­­ lităţilor. Rusia sovietică nu recunoscuse însă frontiera­­ dintre Lituania şi Polonia. A­­cum, prin cedarea teritoriului Viind, Lituaniei, Rusia sovie­tică a voit să dea o satisfacţie naţionaliştilor lituani, subli­niind „amiciţia“ sa faţă de a­­cest stat. Invocând apoi obligaţiunea luată de ambele părţi, de a a­­păra în comun frontierele sta­tului liituan, împotriva orică­rui agresor eventual, Rusia sovietică a obţinut dreptul să întreţină în diferte sectoare­­ ale teritoriului acestui stat,­­ forţe armate terestre şi ae­riene „strict limitate“ şi în condiţii ce vor fi fixate prin­­tr-un acord special.­­ Spre deosebire de clauzele­­ cuprinse în pactele de asis­tenţă încheiate cu Estonia şi Letonia, tratatul ruso-litua­­nian nu prevede ocupaţiuni de baze navale şi nici menţi­nerea unor forţe navale sovie­tice. , Aceasta se explică prin fap-­­­tul, că Lituania nu dispune de­­ baze navale şi coasta sa mari.S­timă, fiind neînsemnată, nu prezintă aceeaş valoare ca cele ale Estoniei şi Letoniei. Unicul debuşeu ce l-a avut­­ Lituania de la constituirea sa ca stat independent şi până la 1938, — portul Memel, — a trecut, împreună cu regiu­nea învecinată, sub dominaţia Germaniei. Aşa că până la Memel, coasta Balticei este dominată de Germania, iar de la Memel în sus, de Rusia Sovietică. Dacă, din punctul de vede­re politic naval, lituania nu prezintă interes pentru Rusia sovietică, în schimb prezintă un interes de ordin strategic calea ferată ce unește orașul rus, Polosk, cu portul leton, Liban, care trece prin terito­riul lituan. Urmărind apoi noua sa po­litică de dominaţie în secto­rul oriental al Balticei, Rusia sovietică vrea să stabilească o înţelegere şi cu Finlanda, care ocupă o poziţie însemna­tă în această parte, de­oarece dispune de coaste întinse şi de porturi şi are în stăpâni­rea sa, atât micile archipela­­guri din golful Finlandic, cât Baltică, ce prezintă impor­tanţă strategică. Nu cunoaştem până acum cererile Rusiei sovietice. Telegramele au anunţat însă, din surse diferite, unele măsuri de ordin militar ce le-ar fi luat Rusia în apropie­rea frontierei orientale şi me­ridionale a Finlandei, ca şi măsuri preventive de sigu­ranţă din partea guvernului finlandez. Cum Finlanda se găseşte în­­tr-o situaţie specială, faţă de celelalte state baltice, câteva informaţii şi date privitoare la condiţiile sale geografice, demografice şi la posibilităţile sale de apărare, sunt nece­sare. Cu toată suprafaţa mare ce o ocupă—388.000 kmp. — Fin­­landa n’are de­cât aproape patru milione de locuitori. — (Continuare in pag. 2­ a) Scăderi la bursa din Berlin Berlin, 11 (Rador). — La Bursă, după mişcarea de urcare de eri, s’a produs astăzi reacţiunea, care a fost mai vizibilă pe piaţa acţi­unilor. In acest compartiment, cifra a­­facerilor a fost foarte slabă, din cauza rezervei în care s’a ţinut clientele bancară şi comercială. -------OXO ♦­­OXO------­UN VAPOR ESTONIAN SECHESTRAT DE GERMANI Tallinn, 11 (Rador).— Car­­gobotul estonian Wilks de 2800 tone a fost oprit in Ma­rea Baltică de un vas de răz­boi german și adus în portul Swinemuende. Cargobotul transporta pastă de lemn destinată America de Nord. La şcoala de antrenament, noii piloţi englezi studiază hărţile împreună cu instructorul­­ lor, înainte de a efectua un zbc.” Evenimentele internaţionale pe ziua de Miercuri Discursul rostit de d. Daladier la postul de radio parizian a fost pe ziua de Miercuri obiectul comentariilor presei şi ale cercu­rilor politice mondiale. Ziarele franceze în mod unanim relevă im­portanţa acestui discurs prin care s’a vădit „voinţa fermă a ori­cărui francez de a-şi îndeplini greaua misiune”. Presa pariziană subliniază tonul liniştit întrebuinţat de primul ministru, liniştit dar tot pe atât de hotărît. „Această cuvântare liniştită a fost înţeleasă — spune „Le Matin” — în toate cele patru colţuri ale lumii”. Din Bruxelles se telegrafiază că discursul d-lui Daladier a produs o profundă impresie şi că „ţările neutre se arată tot atât de simţitoare ca şi ţările beligerante” faţă de concepţia re­lativă la eliberarea Europei anunţată de primul ministru francez. Corespondentul agenţiei „Havas” transmite din Washington că „hotărîrea exprimată cu fermitate de d. Daladier de a con­tinua războiul până când garanţiile de securitate pentru toate naţiunile vor apare posibile în Europa, justifică din plin refuzul Casei Albe de a lua în considerare sugestiile venite din Germa­nia”. „New York Times” scrie că discursul d-lui Daladier înseam­nă că nici o condiţie de pace venită din partea actualului guvern german având ca garanţie cuvântul acestuia nu este acceptabilă”. Presa germană — după cum ne telegrafiază corespondentul nostru din Berlin — consideră că discursul d-lui Daladier ar urmări obţinerea de garanţii pentru securitatea Franţei. In ge­neral presa germană respinge ca nefundate afirmaţiile că Ger­mania ar avea gânduri de hegemorfie in Europa. „Mai de­grabă Reichul — spune Hamburger Fremdenblatt — poate vorbi despre acest sentiment întrucât de 20 de ani el este ţinta unei încer­cuiri”. Acelaş ziar — şi altele — consideră însă că şi declaraţiile d-lui Daladier „nu exclud discuţii ulterioare”. — Pactul de asistenţă mutuală lituano-sovietic a fost sem­nat. Sovietele cedează Lituaniei oraşul şi teritoriul Vilno, obţi­nând în schimb dreptul de a instala trupe şi aviaţie pe teritoriul lituanian. — Primul ministru turc a dat cu prilejul reuniunii grupului parlamentar al partidului republican al poporului, explicaţiuni asupra negocierilor duse la Moscova de d. Saracioglu. Grupul a aprobat în totul atitudinea guvernului. — Preşedintele Roosevelt a declarat reprezentanţilor presei americane că până acum nu s’a făcut nici o ofertă sau sondagii de pace şi a respins orice mediaţiuni în conflictul european. — Evacuarea oraşelor Helsinki şi Wiborg (Finlanda) conti­nuă. Apărarea pasivă a fost întărită. Azi d. Erkko ministrul de externe va rosti un discurs la postul de radio. Şcolile vor fi în­chise la Helsinki şi Wiborg. — Plecarea germanilor, din I­stonia a început. — In Camera Comunelor, d. Butler a spus în numele guver­nului, răspunzând la o întrebare, că lordul Halifax după o atentă examinare a situaţiei a hotărît că nu este cazul să permită în momentul de faţă publicarea documentelor privitoare la recen­tele negocieri dintre Anglia şi U. R. S. S. mai ales că in cursul negocierilor au fost examinate chestiuni cari privesc mai multe alte guverne. — Negocierile economice germano-bulgare s’au terminat prin încheerea unor acorduri complectând tratatul de comerţ şi convenţia de clearing­ existente.’ nr. 282 Sâmbătă 14 Octomlbrie 1939 12 Pagini PIUI DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU In timpul luptelor de la Varşovia Pentru a îngreuna înaintarea trupelor germane, comandamentul militar al oraşului Var­şovia, a aşezat baricade în toate străzile oraşului, folosind­u-se în acest scop, de vagoane de tramvai şi de autocamioane de transporturi. Iată aspectul unei străzi, după intrarea trupelor germane în fosta capitală a Poloniei Cutremur înregistrat la Belgrad Belgrad, 11 (Rador). — Institu­tul seismologic din Belgrad a în­registrat Marţi la ora 19,44 şi 36 de secunde începutul unei sgu­­duiri sismice cu caracter catastro­fal la 8.900 km. sud-est de Bel­grad. Cutremurul a încetat la ora 21. -------0X0­0 exo------­ Se reia serviciul aerian intre Anglia şi Danemarca Copenhaga, 1 (Radar).— Ser­viciul aerian între Danemarca şi Marea Britanie va începe să funcţioneze de Luni 16 Octomm­­­brie. Avioanele vor zbura de la Co­penhaga la Londra, via Amster­dam. --------OXO * ©Xo-------­ Accident intr’o uzină militară engleză Londra, 11 (Rador).— Un ac­cident s’a produs Miercuri în­­tr’o anexă a unei uzini milita­re britanice. Un soldat a fost omorît şi mai mulţi alţii răniţi. -------xXO • OXx------­ Arestarea membrilor consiliului societăţii „France Navigation" Paris, 11 (Rador). — „L’In­­trarusigeant“ anunţă că auto­rităţile au arestat­­pe directo­rul,­­ doi agenţi comerciali şi consiliul de administraţie al societăţii France Navigation. Societatea a fost întemeiată în timpul războiului din Spa­nia. Ancheta continuă. -------xxoeoxx------­ FILME La o judecătorie. Intră un martor. — Numele şi pronumele. — Manole Firfirică. — Domiciliul? — In Crângaşi. — Strada şi numă­rul? — Stradă este, dar număr n’am văzut. — Vârsta? — Vreo şaizeci şi doi. — Ziua, luna, anul naştere!? — Nu-mi aduc aminte. — Cum se poate?! — Se poate — fiindcă eram mic când m’a născut mama şi n’aveam memorie! La cinematograf. Film pasionant. Idilă suavă cu perspective dra­matice. In întunerec, două tinere cu bască urmăresc spectacolul cu a­­tenţia încordată, strângându-se de mână când amorezul dă asalt şi când, devenit seducăto­r îşi face bagajele. La spatele lor, două spectatoa­re discută tare. — Nu mai e chip să găseşti servitoare! _— Auzi d-ta! Să le spui întâi câţi membri are familia, de câte ori primeşti mosafiri şi dacă le iei vara­ la băi! — Duşmani plătiţi! Sâcâite de acest dialog, una dintre tinere întoarce capul. — Noi am plătit ca să vedem şi să auzim filmul sonor, nu ca să ascultăm cum ne ponegresc stăpânele! Când om începe şi noi despre ele, să vă ţineţi! Don José COMENTARII GERMANE ASUPRA DISCURSULUI D-LUI DALADIER Prin telefon de la corespondentul nostru particular Berlin, 11. — Dacă în ge­neral se menţine atitudinea negativă a Berlinului faţă de declaraţiile d-lui Daladier, to­tuşi, cercurile politice externe germane cred că există şi o altă posibilitate de interpre­tare a discursului preşedinte­lui de consiliu francez. Se impută d-lui Daladier că după cum reese din unele pasagii ale declaraţiilor sale, nu este bine informat. Aceas­ta însă se consideră ca ne­­fiind decât un lucru de pla­nul al doilea, şi pentru prima oară acum se spune — şi fap­tul e caracteristic — că a­­tacurile repetate ale d-lui Da­ladier împotriva sistemului de guvernământ german şi îm­potriva persoanei cancelaru­lui Hitler nu mai sunt privite ca lucruri esenţiale. Alte cri­tici ale d-lui Daladier sunt de asemenea respinse şi sunt atribuite fie unor necesităţi pentru uzul intern al Fran­ţei, fie patosului de război francez. De la această platformă, însă, — şi acest lucru a venit pe neaşteptate pentru cercu­rile politice germane, — se trece la o întorsătură tactică diplomatică, spunându-se că din discursul d-lui Daladier se pot citi alte lucruri cu carac­ter pozitiv. Această părere a fost indicată şi de presa ger­mană de azi dimineaţă, însă într’o formă precaută. Lăsând la o parte că „Voel­­nischer Beobachter” nu a pu­blicat nimic în legătură cu declaraţiile d-lui Daladier, ce­lelalte ziare au reprodus un rezumat al declaraţiilor pre­şedintelui de consiliu francez, adoptând punctul de vedere că „d. Daladier doreşte ga­ranţii pentru Franţa”. Cercurile politice externe germane au confirmat că în­­tr’adevăr acesta ar fi miezul declaraţiilor d-lui Daladier. După punctul de vedere adop­tat de ministerul de externa german, dorinţele de garanţie exprimate de d. Daladier ara­tă, pentru prima dată, în mod clar, adevăratul scop de răz­boi al Franţei. La Berlin, însă, nu se intră în discuţie asupra amănuntelor şi naturii ga­ranţiilor dorite de Franţa. Sa subliniază numai că aceste dorinţe nu sunt în contradic­ţie cu programul cancelarului Hitler. Totuşi, un răspuns clar la discursul d-lui Hitler, ţinut în faţa Reichstagului, nu se poate constata din declara­ţiile d-lui Daladier, spun cercurile germane. Pe de o parte, acest fapt este explicat în sensul că d. Daladier a păs­trat o precauţiune parlamen­tară sau a ţinut seama de si­tuaţia internă a Franţei ; Pe de altă parte, se spune că Franţa nu poate acţiona In mod independent ca Germa­nia, ci trebue să aibă in ve­dere pe aliatul său britanic. Din aceste motive, ministerul de externe german acordă o deosebită importanţă decla­raţiilor de mâine ale d-lui Chamberlain, întrucât se aş­teaptă că acestea vor fi o completare a discursului d-lui Daladier. Dacă în schiţarea ordinei de azi a ideilor se consideră ca esenţial faptul că Franţa a arătat că scopul ei de răz­boi este obţinerea de garan­ţii, totuşi, examinându-se si­tuaţia generală, cercurile ger­mane ajung la convingerea că nu s-a produs nicio schim­bare în această situaţie. Ziarele de seară adoptă a­celaş punct de vedere adău­­gând însă că Germania are mai mult drept să ceară ga­ranţii decât Franţa. „Berli­ner Börsenzeitung” adaugă că puterile occidentale au intrat în război din cauza Poloniei, dar că „acest obiect nu mai există acum”. Marele vinovat Excesul de viteză In ciuda unor încercări de a se atribui altor motive cascada pro­gresivă a accidentelor şi catastro­felor de circulaţie, cauza celor trai multe este excesul de viteză. Starea­ de ebrietate vine în rân­dul al doilea. Urmează : ruperea barei de di­recţie, exploziile de cauciucuri, greşita mânuire a farurilor, defici­tul de ■ prevedere la intersecţia drumurilor cu liniile ferate, de­păşirea fără prudenţă a altor ve­hicule. Este în afară de orice discuţiu­­ne, că toate celelalte cauze ar a­­vea urmări cu mult mai uşoare dacă n’ar interveni în cursul u­­nei viteze excesive. Ruperea ba­rei de direcţie sau explozia cau­ciucurilor în 40 chilometri pe oră de M. MORA cauzează răniri, în 100 cauzează morţi. Dovada că excesul de viteză este vinovatul principal şi că ce­lelalte cauze sunt numai compli­cele lui, rezultă din cifre, din îm­prejurări. Astfel, ne referim la cele publi­cate de presă despre nenorocirile întâmplate din vara trecută. Atât în descrierile din ziare, cât şi în cercetările efectuate, se a­­rată că în cea mai mare parte dintre ele se datoresc „vitezei“, „vitezei prea mari”, „vitezei ne­bune“. Așa­dar, cauza principală a nenorocirilor de acest fel nu este — cum pretind unii — starea (Continuare in pag. 2-a)

Next