Universul, noiembrie 1939 (Anul 56, nr. 300-329)

1939-11-01 / nr. 300

Raiul al 56-lea Ni. 300 Miercuri 1 Noembrie 1939" Fântâni sau monumente In satele noastre s’au ridicat mai multe mii de monumente şi se mai strâng bani pentru altele. Nici unul nu e bine în­ţeles o capodoperă deşi la te­melia ridicărei fie­căruia stă un gând frumos şi curat. Bronzul şi piatra cu diferite ciopliri sau turnări alegorice nu prea se osebesc iar cheltuiala reprezintă o sumă foarte mare în comunele care nu are o fân­tână cu apă curată. Acum când începe campania sănătăţii cu jertfe însemnate cerute spre a se înzestra toate comunele cu apă proaspătă, e bine să se statornicească din nou că adevăratul monument în comunele care nu au o fân­tâna. Aşa a fost în tradiţia strămo­şească, şi nimic nu împiedică astăzi cu o cheltuială mai mică de­cât la orice alt monument să se scrie în lespedea fântânei numele celor ce trebuesc po­meniţi. Gândească fiecare că aseme­nea monumente sunt de folos obştesc, iar drumeţul ce îşi va fi alinat setea va zice un bo­­daproste întru sfinţirea celor pentru a căror amintire a fost făcută milostivirea. E datoria oficialităţilor cât şi a preoţilor să arate că faptele se proslă­vesc prin binefaceri înţelepte. O fântână lângă care străjue o troiţă şi umbresc vre­o câţi­va copaci va rămâne întotdeauna cel mai frumos monument ro­mânesc pentru sate şi chiar pentru multe oraşe. ADRIAN MANIU fafewt£jţ­ Sp şi muzică O fanfară militară engleză distrând publicul în timpul pau­zei unui match de foot-ball între o echipă franceză și una brita­nică, în Franța. O fată frumoasă şi fiică iubitoare Patricia Mary Donnelly din Detroit nu e numai cea mai fru­moasă fată din Statele­ Unite pe anul 1939, după cum o dovedeşte titlul de „Miss America“ ce i s’a acordat de curând, dar e şi o fii­că exemplară, căci n’a luat par­te la concursul de frumuseţe de la Atlantic City de­cât cu speran­ţa că va putea, în caz de va fi aleasă, să plătească cu banii câş­tigaţi întreţinerea la spital a ma­mei sale suferindă de mai multă vreme. Maxime şi cugetări Iubim prin măreţia inimii noastre. , V. Hugo „Regele prezicătorilor El a murit acum câţiva ani la­­ New-York, lăsând săracilor o a-­­­vere însemnată pe care o câşti­­­­gase ca ghicitor. Se numeşte Bert Reese şi, ca înfăţişare, n’avea ni­mic deosebit in afară de o frunte foarte lată şi de doi ochi de cu­loare deschisă, care străluceau în mod straniu, când citea gândul cuiva. De obicei, el se servea de o ba­ghetă de metal pe care o ţinea de un capăt, în vreme ce persoa­na care-1 consulta ţinea de celă­lalt. Ghicea orice lucru şi cu o pre­­ciziune uimitoare. Uneori, cerea să i se adreseze întrebări în scris şi închise într’un plic, pe care şi’l lipea câteva clipe­­de tâmple. A­­cel care ţinea mâna pe plic ori simţea corpul străbătut de un cu­­rent ca şi cum creerul lui Reese ar fi fost o pilă electrică. După aceea, răspunsurile lui se succedau cu rapiditate şi fără greş. Se povesteşte că baronul Ro­bert Rotschild care avea la Vie­­na un grajd cu cai de curse, l-a întrebat odată, dacă i-ar putea spune care diin caii săi va câş­tiga cursa următoare. Reese ceru să fie condus la grajd şi arătând un cal, spuse: „acesta”. „Ace­sta ?” întrebă răzând Rotschild, dar e o gloabă”. De data asta te-ai înşelat. Totuşi Reese nu se înşelase şi „gloaba” învinse, ceea­­ce făcu pe proprietarul ei să o­­fere ghicitorului un splendid inel. Una din cele mai uimitoare profeţii a fost aceea pe care a făcut-o arhiducelui Leopold­ Fer­dinand al Austriei, spunându-i că în curând nu va mai fi nici ar­hiduce şi nici măcar membru al Casei imperiale. „Văd pe Alteţa voastră, îi spuse el, ca mic im­piegat de bancă”. Leopold Ferdi­nand se căsători cu o femee cu o reputaţie indoelmică, fu nevoit să renunţe la rangul său şi, după război pierdu şi averea, fu nevoit să se angajeze la un agent de schimb din Viena. După ce devenise celebru în Europa, Reese făcu avere în A­­merica. Mulţumită­­ prezicerii lui, marele bancher Gould putu salva două milioane de dolari din ma­rele crah de bursă din anul 1920. După acest succes, Gould şi alţi mari financiari ca Vanderbildt şi Rockefeller voiră să-l aibă de consilier. In 1920 marele inventator Edi­son, care se arăta foarte sceptic vru să-l puie la încercare. Reese primi şi îi răspunse: „Fie, dar, înainte de a veni la d-ta, pune-m­ o întrebare în scris, apoi arde-o şi nu te mai gândi la ea în pre­zenţa mea”. Edison se supuse şi aşteptă . Reese intră în laborato­rul lui şi îi spuse: „Vă asigur că nimic nu e mai bun pentru bate­riile dv. decât hidroxidul de ni­chel“ Nici un om pe lume nu pu­tea şti că zilele acelea Edison se gândea la întrebuinţarea hidro­­xidului de nichel în bateriile e­­lectrice şi Reese ghicise. u IN AȘ­T­EPTAREA CRACIUN­ULUI Mărunte In Mexic a fost arestată o fată de 23 de ani care servise timp de 5 ani ca marinar pe un vapor, fără ca cineva din echipaj să-i fi bănuit sexul. In localitatea Hastings, un peş­tişor auriu care fusese ţinut 4 zile pe uscat, a fost pus iarăşi în apă şi şi-a revenit curând în fire, recăpătându-şi frumoasa cu­loare aurie pe care o pierduse. # In Porthcord­ a fost găsit mort în locuința lui, un om, care de 25 de ani nu se mai culcase în­tr’un pat. El dormea de obicei în­tr’un fotoliu, lângă cămin. # SFATUL MEUCUMIl AGORAFOBIE Povestea un scriitor francez, cum, in tinereţea lui, a avut prilejul să facă cunoştinţa lui Alexandre Dumas. Mergând o­­da­tă la marele romancier, în­­sărcinați d­e cineva cu un comi­sion, tânărul sch­ilito­r de pe a­­tunci fu extrem de măgulit, când Dumas îl întrebă dacă vrea să-l aştepte ca să meargă împreună. Şi pe srriada, Dumias l-a luat la braţ, făcând astfel o bună distanţă împreună. Ex­plicaţia acestei neaşteptate şi măgulitoare prietenii a aflat-o tânărul scriitor mai târziu şi chiar din gura lui Dumas . Su­ferea de agorafobie, de teama de a umbla singur pe stradă şi atunci „lua braţul pri­mului im­becil care-i­eşea în oale !“ Asemeni lui Dumas sunt multe persoane care suferă de această frică de a nu se afla singure pe stradă, pe o piaţă (agora) sau în orice loc larg deschis. Frica aceasta, tiranică şi nemotivată, impune bolnavi­lor rămânerea in casă între cele patru zi­duiri ale încăperii, unde agornaf­oblicul se simte în sigu­ranţă. Dar într’o gară de pildă, ori intr’o mare sală de specta­cole, teama este iarăşi stăpână pe sufletul bolnav. Pentru agorafobie nevoia de a eşi în stradă, de a traversa un bulevard, sau măcar numai gândul că ar putea fi nevoit să facă acel pas, îi dă o durere su­fletească, o s-a i o emoţie intensă. Fiindcă am pomenit de tre­cerea străzii, socotim că este nevoe de o lămur­ire. Când stră­zile sunt foarte circulate şi ne­numărate vehicule aleargă in sus şi în jos, cu viteze adesea ameţitoare, a trece strada (mai ales pe unde nu sunt treceri a­­parate de agenţi semnalizatori) este o întreprindere capabilă a provoca emoţie şi bătaie de îmu­­­mă, celor mai mulţi dintre oa­menii sănătoşi. Agorafobiculuii nu-i e teamă de vehiculele care ar putea să-l doboare ; teama aceasta ar fi raţională şi nici de cum bolnăvicioasă. Lui îi e teamă şi de o stradă goală, de o piaţă neumblată, etc.; teama lui este neraţională, este ceea ce se numeşte o obsesie, adică o idee ivită şi înfiptă adânc în conştiinţa lui, o frică in stare să reziste ori­cărei judecăţi. Chiar dacă raţionând bolnavul îşi dă seama de lipsa de temei a ace­lei frici, el nu-i poa­te rezista, fiindcă nu are puterea de vo­inţă de a se împotrivi. Lucru curios, dacă agorafoboi­­cul este însoţit de cineva, chiar şi de un copil, teama îi dispare cu condiţia de a fi convins că insoţitorul nu-1 va părăsi, şi, ca să fie sigur, la braţul însoţi­torului, ca Alexandre Dumas in anecdota de mai sus. Motivul temerii de a rămâne singur este de cele mai multe ori copilăros : teama de sinco­pă sau de vre­un alt pericol de moarte. In formele mai uşoare, ne­­mărturisite, bolnavul îşi face.... curaj, cu un baston, sau merge lipit pe lângă garduri, sau oco­leşte toată piaţa în loc de a tre­ce prn ea, etc. Dacă cei mai mulţi dintre a­­ceşti bolnavi pot fi socotit,1­­g» nişte bolnavi psihici, ceilalţi s’a dovedit că au tulburări ale funcţiunii vestibulare, în legă­tură strânsă cu centrul echili­brului. Barné din Strasbourg, care s’a ocupat de această problemă, arată că agorafobia se poate ivi la convalescenţii după boale ale urechii interne, in care au fost atinse funcţiunile vestibulare. Alţi agorafobiei au avut în tre­cutul lor asemenea afecţiuni. Se înţelege că, în aceste ca­zuri, cele mai multe trecătoare UNIVERSUL 1 TURNEUL COMPANIEI CĂRĂBUŞ ItS SS£ Director C. TAN­ASE N O E M S. 11 Brăila După răsunătorul turneu din străinătate, — Istanbul, Cairo, Alexandria, Tel-Aviv, Ierusalim, Beirut, etc., — şi după stră­lucita stagiune din Bucureşti, compania Cărăbuş prezintă în provincie formidabila reviuită TANASE de Stroe, Vasilache şi Şt. Cristo­­dulo, cu muzici de Gh. Dendrino, Vasilache şi pa­trichi CEL MAI MARE TfiSUiriF AL BUCUREŞTIULUI ! Un spectacol ca’n poveşti! Patru ore de râs cu lacrimi! patru ore de Ved­ie şi de muzică! Patru ore de feerie şi de încântare! 100 decoruri — IO cortine — 1.500 costume ANSAMBLU RECORD : 150 PERSOANE cu marele nostru comic C. TANASE N. ROMAN, TITI BOTEZ, G. TRESTIAN, PIU MIRONESCU, I. ANTONESCU, C. DODU, TRIO CĂRĂBUŞ, V. FLORESCU, HARRY HARVEY şi neîntrecuţii STROE ŞI VASILACHE minunata subretă MIA APOSTOLESCU şi strălucita cântăreaţă LIANA MIHAILESCU ELENA BURMAZ, VIVETTE POPESCU, HENIETTE GAMBERTO, TANTZI GRIGORIU, BOMBONTCA GROZEA, VALERICA DEVIE, FEDORA GAMBERTO, ZIZI SER­­BAN, MARGARETA GHEORGHIU, ANY PATER, etc. 48 BALERINE 20 BOY’S Orchestră 18 persoane sub conducerea reputatului compozitor Gh. Dendrino HOMBA turneului. Compania Cărăbuş, necruţând nici un sacrificiu, prezintă şi în provincie pe „CEI 20 DRACI SBURATORS“ CEL MAI SENZAŢIONAL NUMĂR DE ATRACŢIE DIN LUME! CEI MAI FENOMENALI ACROBAŢI AI TUTUROR TIMPURI­LOR ! UN TURNEU CUM N’A­IBA! FOST NICIODATĂ! ÎTINERARIUL BRIE V. 17 Roman S. 18 Cern­uţi D. 19 Cernăuţi cu matineu L. 20 Bacău 21 Focşani 22 Braşov cu matineu 23 Sibiu cu matineu V. 24 Deva S. 25 Tg -Bureş D. 26 Cluj cu matineu D E C E I V. 1 Oradea S. 2 Reş­ia D. 3 Timiş ara cu matineu L. 4 T.-Severin I. 5 Cra­ova I. 6 Piteşti L. 27 Turda fil. 28 Baia Mare 1. 29 Sighet I. 30 Satu Mare M B R I E I. 7 Buzău V. 8 Câmpina S. 9 Ploeşti cu matineu D. 10 Constanta cu matineu SOCIALE MUNCITOREŞTI cu matineu 12 Galaţi cu matineu 13 Bârlad 14 Chişinău 15 Balti 16 Iaşi cu matineu SĂPTĂMÂNA SOCIALĂ Nu cunoaştem până în clipa de faţă economia proectului de­ lege, menit să asigure stabilitate sala­riilor, dar mai ales să garanteze muncitorilor noştri, un omenesc minimum de existenţă. Ori care vor fi însă principiile lui călăuzitoare şi ori care vor fi rezultatele, faptul că ministerul muncii atacă problema, este un semn al unor îmbucurătoare pre­faceri de la care aşteptăm mult în viitor. In adevăr, standardul de viaţă, nivelul de trai al muncitorilor noştri, este în general foarte scăzut, din pricina salariilor scă­zute, în raport cu excesiva scum­pire a vieţii. Sunt muncitori în unele indu­strii care primesc salarii de ade­vărată mizerie, silindu-i în pri­mul rând la o tristă dar continuă subalimentare şi la un trai de o promiscuitate nebănuită. Pentru ei se legiferează în cli­pa de faţă încercându-se nu nu­mai­decât o sporire a salariilor — momentul poate n’ar fi priel­nic, dar o stăvilire a tendinţii de micşorare a acestor salarii. Pentru că, după cifrele oficiale , publicate de ministerul muncii, indicele general al salariilor marchează o vădită scădere faţă de indicele anilor trecuţi. Pe de altă parte, indicele de scumpete al vieţii creşte simţitor în fiecare an. De la 1929 până azi, acest indi­ce înregistrează un spor de 45—­­ 55%. De aceia, salariaţii cari isbu- j tesc să încheie contracte colec- I tive, au reuşit să-şi sporească sa- | lariile cu 15 şi uneori 20 la sută.­­ Ceilalţi, însă, se plâng şi pe­­ bună dreptate de insuficienţa sa-­­­lăriilor, care încă odată repetăm,­­ n’au crescut în proporţia în care­­ s’a scumpit viaţa. Sunt şi astăzi unele industrii şi ‘ unele regiuni în care salariile sunt vădit mult inferioare celui mai scăzut minimum de exi­stenţă. Sunt unele industrii care şi-au dat seamă de adevărul acesta, şi dacă nu au mărit salariile dau sa­lariaţilor lor sub forma unor ajutoare de familie, sporuri în­semnate de salarii. Iată dar, cum întreprinderea singură, părăsind concepţia sala­­riului echivalent al muncii pre­state, ajunge să stabilească cuan­tumul acestui salariu, după stan­dardul de viaţă al salariatului şi familiei lui. Este ceea ce probabil, va încer­ca să facă şi noul proect de lege, deşi problema nu se poate prea uşor rezolva. Stabilirea unui minimum de existenţă, variază în primul rând de la regiune la regiune, de la greutăţi familiare la greutăţi familiare, pentru a garanta îm­plinirea celor mai modeste exi­stenţe După toate teoriile de care tre­buie să ţinem şi noi seamă, un minimum de existenţă trebue să acopere cheltuelile strict nece­sare: hrana, locuinţă, îmbrăcă­mintea, încălzit, luminat şi spă­lat Fireşte hrana trebue să întru­nească şi elemente de ordin şti­inţific, calorii, vitamine, etc., fără de care corpul omenesc nu se poate menţine sănătos. In lumina acestor adevăruri, şi ţinând seamă că la noi nu s’a fă­cut până acum niciun fel de stu­diu, problema asigurării unui mi­nimum de existenţă, este o pro­blemă de foarte anevoioasă rea­lizare. Tendinţa însă de fermă ridica­re a standardului de viaţă al muncitorilor noştri şi în sfârşit târziu reculegere a ministerului muncii, înseamnă pentru acest minister o fericită întoarcere că­tre fireasca lui îndatorire. Pentru ministrul muncii, un netăgăduit drept la recunoştinţa muncitorilor. VINTILA F. PANTAZOPOL înregistrarea contractelor colective Ministerul muncii a comunicat Camerelor de muncă, normele după care acestea urmează să în­registreze contractele colective de muncă. Astfel: Se va refuza înregistra­rea contractelor colective care conţin dispoziţiuni contrare legi­lor, regulamentelor şi deciziunilor în vigoare şi se va refuza înre­gistrarea contractelor colective care nu sunt încheiate cu respec­tarea formelor legale. Art. 11 din legea pentru recu­noaşterea şi funcţionarea bresle­lor de lucrători, funcţionari par­ticulari şi meseriaşi prevede că numai breslele care sunt recunos­cute persoane juridice au dreptul de a încheia contracte colective de muncă. In consecință semna­tarii contractelor colective trebue să aibă împuternicirea scrisă de la breaslă. Respectarea acestor norme este absolut necesară pentru a evita eventualele prejudicii ce ar putea rezulta pentru una din părţi în cazul când cealaltă parte contestă valabilitatea contractului colectiv sau vreunei stipulaţiuni din con­tractul colectiv. Informaţiuni demografice In anul 1939, două ţări au fă­cut recensământul populaţiei lor: Rusia la 1 Ianuarie, şi Germania la 1 Mai 1939. In U. R. S. S. populaţia a atins Dealtfel, se observă un fapt curios: şi în alte ţări, unde nata­litatea scădea, regresul s’a oprit în 1938, ba chiar în unele părţi, curba natalităţii a redevenit as­-----3--1X şi pensionarilor publici Cooperativa funcţionarilor şi pensionarilor publici a ţinut Du­minică­­U­ n. adunarea general­ă or­dinară. A prezidat d. Stancu Brădiştea­­nu, fiind asistat de d. Mircea Va­­siliu, secretar şi Ilie Zaharescu şi C. Gheorghiu, scrutători. Se citeşte darea de seamă a ac­tivităţii cooperativei pe anii 1937 şi 1938, precum şi bilanţul, din care rezultă că gestiunea are un excedent de 1.115.319 lei. D. cenzor Ilie Marcu citeşte ra­portul cenzorilor. După discuţiuni şi diverse pro­puneri, adunarea generală a dat descărcare consiliului pentru ge­stiunea sa pe anii 1937 şi 1938. D. preşedinte expune adunării generale sprijinul moral şi ma­terial acordat cooperativei de d­­prof. N. Cornăţeanu, ministrul a­­griculturei şi domeniilor. S’au trimis apoi telegrame cr­­agiale d-lor N. Cornăţeanu, mi­nistrul agriculturii şi domeniilor şi M. Negură, fost ministru al cooperaţiei, pentru sprijinul dat cooperativei. Adunarea generală a aprobat a­­poi bugetul pe 1939. S-au ales în consiliul de admi­nistraţie, în locurile vacante, d-nii: C. Boboiceanu, colonel Dia­­mandi Pârvulescu, prof. Faust Niculescu, ing. Aurel Dumitrescu, avocat Lucreţiu Bănărescu, C­­Negulescu, C. Constantin­ovici şi Vasile Atanasiu. Cenzori au fost aleşi d-nii prof. Spiridon Iacobescu, Ilie Gh. Mar­cu şi Gh. I. Vlădoiu, iar cenzori supleanţi d-nii Ilie Precup, Gh. Stănescu şi Ştefan Ionescu. --------XXO 9­0Xx--------­ Pentru d. primar a! Capitalei IN LEGĂTURA CU PLATA IM­POZITULUI PENTRU CHIRIAŞI Numeroşi pensionari din Capi­tală ne roagă să intervenim pe lângă d. primar general al Capi­talei, să binevoiască a aproba ca plata impozitului de 2 l­a sută şi 1 la mie să o plătească în două rate prima la 1 Noembrie, iar a doua la 1 Decembrie a. c. In sprijinul acestei cereri ei a­­rată că au avut multe cheltueli cu lemne, taxe şcolare, etc., iar alţii au avut copiii concentraţi. —-----ox© ©xo------­ Vizita d-lui subsecretar de stat Jinga la Arad Arad, 29 Octombrie Azi, a sosit în localitate d. V. Jinga, subsecretar de stat al coo­peraţiei. D-sa a fost întâmpinat de re­prezentanţii cooperativelor din oraş şi judeţ, în frunte cu d. prof. Ilie Ardeleanu, preşedintele fede­ralei „Zorile“, şi de autorităţile locale. Dela gară, d. Jinga a plecat la prefectura judeţului, unde s’a ţi­nut o consfătuire. După amiază,­­ subsecretar de stat Jinga a vizitat şcoala de vi­ticultură din regiunea podgoriilor Spre seară, s’a înapoiat în oraş, unde a vizitat mai multe între­prinderi cooperatiste. De la Arad, d-sa pleacă Luni dim. spre Oradea. ---------xXO • ©Xx--------­ De la Soc. de obstetrică, ginecologie şi puericultură Societatea de obstetrică, gine­cologie şi puericultură, ţine şe­dinţă Marţi 31 c, ora 9 seara, în localul Asociaţiei generale a me­dicilor, cu următoarele comuni­cări: L. Nissim: Informaţiuni bi­bliografice asupra placentei pa­ludice. H. Slobozianu şi Virgil T. Io­nescu: Infecţiile pulmonare in­­tra-partum ale noilor născuţi. N. N. Gheorghiu: Considera­ţiuni asupra pronosticului pre­­zentaţiilor pelviene. I. Grozescu şi d-na El. Dara­­ban-Voicescu: Rist paraovarian drept torsionat, operat. I. Grozescu şi d-na El Florian: Fibrom uterin cu evoluţie rapidă în timpul sarcinei; miomeotomie în luna a cincea; naştere spon­­■ tană la termen D-na M. Alexiu şi d-na El. Florian: Acţiunea calmantă a foliculinei, în maladia lui Ba­sedow. -----”xXO 9 ©xx=-----­ Noul preşedinte al Casei construcţiilor In conformitate cu legea de organizare a casei construcţiilor, preşedintele consiliului de admi­nistraţie al asigurărilor sociale, este de drept şi preşedinte al Ca­sei construcţiilor. Aşa fiind, noul preşedinte al asigurărilor, d. Demostene Bo­tez, urmează să fie numit prin decret regal şi preşedinte al Ca­sei construcţiilor. D-sa a şi luat contact cu con­ducerea acelei instituţii. ——0X0 •— ©XO--------­ Deraierea unui tren de marfă Arad, 29 Octombrie Intre staţiile Mogrea şi Ineu a deraiat un tren de marfă. I Au sărit de pe linie nouă va­goane. Nu s’a înregistrat nicio victimă omenească. ♦♦♦♦♦♦ ♦ »♦♦«♦♦»♦»♦♦♦♦♦»♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ 1 Cu ocazia mutărilor de SF. DUMITRU, găsit la DEPOZITELE PORCELANUL S. A. R. din str. SFT. ION NOU 17 (în curte) un asortiment bogat de lămpi electrice preturi de reclamă VIZITAT! EXPOZIŢIA PERMANENTA SORA ZEPHIR 14, invenţie senzaţio­nală la încălzit Gradul de încălzit 82,5% adică consumă în mod util 3/4 din combustibil FABRICAT: Szántó D. și Fiul Oradea Strada Mărășești DEPOZIT : „RECOMIN“ J. Kulman, Strada Câmpineanu 14 Centrala : TECHNICA, Str. Smârdan 28. BOLI venepice-UEPls&as*® Tratament dela 9—12 şl 2—7 CO NSTÄNTI N TULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 Or. •b1 din ca­pitolul Ceaiul înlătură tusa iritantă, disolvă fleg­ma, calmează tusa. De vânzare la toate farmaciile. Pachete originale Lei 144.— Și pentru copii. Depozit: „Digitalis“, Orăștie, Abt. 829 a. 4206 Or. H. MARTIN Ocalele sufletești Psihonevroze NEVROZA SEXUALĂ PSICHO - FIZIOTERAPIE Consult. 8-11. 2­ 8. Telef. 40539 B-DUL ELISABETA 3 A­­D-V A. &AVULESECU Reumatism, Sciatică INIMA-FICAT-INTESTINE I Str. I. G. DUCA 32, Cons. 3-6 Tel. 2.60.44. 127 BIBLIOGRAFIE — A apărut LA NOUVELLE REVUE FRANC­­AI­SE nr. 313 pe luna Octombrie 1939, cu urmă­torul interesant și bogat cu­prins: Jean Paulhan: „Retour sur Dix-neuf cent quatorze; Audi­­j berti: „Vigilance”; Franţois ! Mauriac: „Clnquante ans”: R. j Dela vignette: ,,Le commandant i de cercle”; Paul Léautaud: ! „Portrait de mon pere”; Ray­mond Queneau : „Un rude hiver”. Textes: Esquisses de Kier­kegaard. Chroniques: Chronique de Caerdal, par André Suarés; Un? Philosophie de l’Histoire, par Bernard Groethuysen; Chroni­­que musicale, par B. de Schoezer Notes — L’air du mois. Or. Eraclie Steri; Specializat la Paris în GENITO-URINARE Șl GINECOLOGIE Consult 1—3, 6—8 24. Str. Bibescu Vodă, Tel. 4.1 HEMOROK­ TRATEAZA Doctor I. SAMSA De la Facultatea din Paris Strada Bozeşti 48 ♦♦♦♦♦♦♦♦ +-+-H DOCTORUL EMANOIL DORN INTERNE ŞI SEXUALE Nevroze Sexuale Cons. 10—11 şi 4—7. Str. Colţe (fostă Sfinţilor) de FIEL­ şi VEMEEICE Dr. I. CERNA—Medic Primi Consult. 11—1 şi 6—&V2 Str. Wilson 13, Bucureşti lângă Fundaţia Carol. Tel. 320 Dr. G.OJCd i VARICE-HEMORO­­­RECTOSCOPIE. Cal. Rahovei Telef. 3.04-82. Consult 4 J •♦♦M♦♦♦♦♦♦♦»»♦+♦♦»♦■»­ÎDr.GS&USAEK VENERICE-SEXUA Ro­l if® Femei. Consult 5-8 d. a. şi ore discrete. Tel. 4.1 VASILE LASCAR 8 (Piaţa Roşi­e I Dr. FELIG AN ELL 'yrljgRICE ps m mm­­ Consult 11-2 şi 5-9 reat STRADA ACADEMIEI 1 alături de Bote) Esplanadt fost Bristol. Telefon 3.87.44 din cauza răcelii? Publion k

Next