Universul, noiembrie 1939 (Anul 56, nr. 300-329)
1939-11-01 / nr. 300
Raiul al 56-lea Ni. 300 Miercuri 1 Noembrie 1939" Fântâni sau monumente In satele noastre s’au ridicat mai multe mii de monumente şi se mai strâng bani pentru altele. Nici unul nu e bine înţeles o capodoperă deşi la temelia ridicărei fiecăruia stă un gând frumos şi curat. Bronzul şi piatra cu diferite ciopliri sau turnări alegorice nu prea se osebesc iar cheltuiala reprezintă o sumă foarte mare în comunele care nu are o fântână cu apă curată. Acum când începe campania sănătăţii cu jertfe însemnate cerute spre a se înzestra toate comunele cu apă proaspătă, e bine să se statornicească din nou că adevăratul monument în comunele care nu au o fântâna. Aşa a fost în tradiţia strămoşească, şi nimic nu împiedică astăzi cu o cheltuială mai mică decât la orice alt monument să se scrie în lespedea fântânei numele celor ce trebuesc pomeniţi. Gândească fiecare că asemenea monumente sunt de folos obştesc, iar drumeţul ce îşi va fi alinat setea va zice un bodaproste întru sfinţirea celor pentru a căror amintire a fost făcută milostivirea. E datoria oficialităţilor cât şi a preoţilor să arate că faptele se proslăvesc prin binefaceri înţelepte. O fântână lângă care străjue o troiţă şi umbresc vreo câţiva copaci va rămâne întotdeauna cel mai frumos monument românesc pentru sate şi chiar pentru multe oraşe. ADRIAN MANIU fafewt£jţ Sp şi muzică O fanfară militară engleză distrând publicul în timpul pauzei unui match de foot-ball între o echipă franceză și una britanică, în Franța. O fată frumoasă şi fiică iubitoare Patricia Mary Donnelly din Detroit nu e numai cea mai frumoasă fată din Statele Unite pe anul 1939, după cum o dovedeşte titlul de „Miss America“ ce i s’a acordat de curând, dar e şi o fiică exemplară, căci n’a luat parte la concursul de frumuseţe de la Atlantic City decât cu speranţa că va putea, în caz de va fi aleasă, să plătească cu banii câştigaţi întreţinerea la spital a mamei sale suferindă de mai multă vreme. Maxime şi cugetări Iubim prin măreţia inimii noastre. , V. Hugo „Regele prezicătorilor El a murit acum câţiva ani la New-York, lăsând săracilor o a-vere însemnată pe care o câştigase ca ghicitor. Se numeşte Bert Reese şi, ca înfăţişare, n’avea nimic deosebit in afară de o frunte foarte lată şi de doi ochi de culoare deschisă, care străluceau în mod straniu, când citea gândul cuiva. De obicei, el se servea de o baghetă de metal pe care o ţinea de un capăt, în vreme ce persoana care-1 consulta ţinea de celălalt. Ghicea orice lucru şi cu o preciziune uimitoare. Uneori, cerea să i se adreseze întrebări în scris şi închise într’un plic, pe care şi’l lipea câteva clipede tâmple. Acel care ţinea mâna pe plic ori simţea corpul străbătut de un curent ca şi cum creerul lui Reese ar fi fost o pilă electrică. După aceea, răspunsurile lui se succedau cu rapiditate şi fără greş. Se povesteşte că baronul Robert Rotschild care avea la Viena un grajd cu cai de curse, l-a întrebat odată, dacă i-ar putea spune care diin caii săi va câştiga cursa următoare. Reese ceru să fie condus la grajd şi arătând un cal, spuse: „acesta”. „Acesta ?” întrebă răzând Rotschild, dar e o gloabă”. De data asta te-ai înşelat. Totuşi Reese nu se înşelase şi „gloaba” învinse, ceeace făcu pe proprietarul ei să ofere ghicitorului un splendid inel. Una din cele mai uimitoare profeţii a fost aceea pe care a făcut-o arhiducelui Leopold Ferdinand al Austriei, spunându-i că în curând nu va mai fi nici arhiduce şi nici măcar membru al Casei imperiale. „Văd pe Alteţa voastră, îi spuse el, ca mic impiegat de bancă”. Leopold Ferdinand se căsători cu o femee cu o reputaţie indoelmică, fu nevoit să renunţe la rangul său şi, după război pierdu şi averea, fu nevoit să se angajeze la un agent de schimb din Viena. După ce devenise celebru în Europa, Reese făcu avere în America. Mulţumită prezicerii lui, marele bancher Gould putu salva două milioane de dolari din marele crah de bursă din anul 1920. După acest succes, Gould şi alţi mari financiari ca Vanderbildt şi Rockefeller voiră să-l aibă de consilier. In 1920 marele inventator Edison, care se arăta foarte sceptic vru să-l puie la încercare. Reese primi şi îi răspunse: „Fie, dar, înainte de a veni la d-ta, pune-m o întrebare în scris, apoi arde-o şi nu te mai gândi la ea în prezenţa mea”. Edison se supuse şi aşteptă . Reese intră în laboratorul lui şi îi spuse: „Vă asigur că nimic nu e mai bun pentru bateriile dv. decât hidroxidul de nichel“ Nici un om pe lume nu putea şti că zilele acelea Edison se gândea la întrebuinţarea hidroxidului de nichel în bateriile electrice şi Reese ghicise. u IN AȘTEPTAREA CRACIUNULUI Mărunte In Mexic a fost arestată o fată de 23 de ani care servise timp de 5 ani ca marinar pe un vapor, fără ca cineva din echipaj să-i fi bănuit sexul. In localitatea Hastings, un peştişor auriu care fusese ţinut 4 zile pe uscat, a fost pus iarăşi în apă şi şi-a revenit curând în fire, recăpătându-şi frumoasa culoare aurie pe care o pierduse. # In Porthcord a fost găsit mort în locuința lui, un om, care de 25 de ani nu se mai culcase într’un pat. El dormea de obicei într’un fotoliu, lângă cămin. # SFATUL MEUCUMIl AGORAFOBIE Povestea un scriitor francez, cum, in tinereţea lui, a avut prilejul să facă cunoştinţa lui Alexandre Dumas. Mergând odată la marele romancier, însărcinați de cineva cu un comision, tânărul schilitor de pe atunci fu extrem de măgulit, când Dumas îl întrebă dacă vrea să-l aştepte ca să meargă împreună. Şi pe srriada, Dumias l-a luat la braţ, făcând astfel o bună distanţă împreună. Explicaţia acestei neaşteptate şi măgulitoare prietenii a aflat-o tânărul scriitor mai târziu şi chiar din gura lui Dumas . Suferea de agorafobie, de teama de a umbla singur pe stradă şi atunci „lua braţul primului imbecil care-ieşea în oale !“ Asemeni lui Dumas sunt multe persoane care suferă de această frică de a nu se afla singure pe stradă, pe o piaţă (agora) sau în orice loc larg deschis. Frica aceasta, tiranică şi nemotivată, impune bolnavilor rămânerea in casă între cele patru ziduiri ale încăperii, unde agornafoblicul se simte în siguranţă. Dar într’o gară de pildă, ori intr’o mare sală de spectacole, teama este iarăşi stăpână pe sufletul bolnav. Pentru agorafobie nevoia de a eşi în stradă, de a traversa un bulevard, sau măcar numai gândul că ar putea fi nevoit să facă acel pas, îi dă o durere sufletească, o s-a i o emoţie intensă. Fiindcă am pomenit de trecerea străzii, socotim că este nevoe de o lămurire. Când străzile sunt foarte circulate şi nenumărate vehicule aleargă in sus şi în jos, cu viteze adesea ameţitoare, a trece strada (mai ales pe unde nu sunt treceri aparate de agenţi semnalizatori) este o întreprindere capabilă a provoca emoţie şi bătaie de îmumă, celor mai mulţi dintre oamenii sănătoşi. Agorafobiculuii nu-i e teamă de vehiculele care ar putea să-l doboare ; teama aceasta ar fi raţională şi nici de cum bolnăvicioasă. Lui îi e teamă şi de o stradă goală, de o piaţă neumblată, etc.; teama lui este neraţională, este ceea ce se numeşte o obsesie, adică o idee ivită şi înfiptă adânc în conştiinţa lui, o frică in stare să reziste oricărei judecăţi. Chiar dacă raţionând bolnavul îşi dă seama de lipsa de temei a acelei frici, el nu-i poate rezista, fiindcă nu are puterea de voinţă de a se împotrivi. Lucru curios, dacă agorafoboicul este însoţit de cineva, chiar şi de un copil, teama îi dispare cu condiţia de a fi convins că insoţitorul nu-1 va părăsi, şi, ca să fie sigur, la braţul însoţitorului, ca Alexandre Dumas in anecdota de mai sus. Motivul temerii de a rămâne singur este de cele mai multe ori copilăros : teama de sincopă sau de vreun alt pericol de moarte. In formele mai uşoare, nemărturisite, bolnavul îşi face.... curaj, cu un baston, sau merge lipit pe lângă garduri, sau ocoleşte toată piaţa în loc de a trece prn ea, etc. Dacă cei mai mulţi dintre aceşti bolnavi pot fi socotit,1g» nişte bolnavi psihici, ceilalţi s’a dovedit că au tulburări ale funcţiunii vestibulare, în legătură strânsă cu centrul echilibrului. Barné din Strasbourg, care s’a ocupat de această problemă, arată că agorafobia se poate ivi la convalescenţii după boale ale urechii interne, in care au fost atinse funcţiunile vestibulare. Alţi agorafobiei au avut în trecutul lor asemenea afecţiuni. Se înţelege că, în aceste cazuri, cele mai multe trecătoare UNIVERSUL 1 TURNEUL COMPANIEI CĂRĂBUŞ ItS SS£ Director C. TANASE N O E M S. 11 Brăila După răsunătorul turneu din străinătate, — Istanbul, Cairo, Alexandria, Tel-Aviv, Ierusalim, Beirut, etc., — şi după strălucita stagiune din Bucureşti, compania Cărăbuş prezintă în provincie formidabila reviuită TANASE de Stroe, Vasilache şi Şt. Cristodulo, cu muzici de Gh. Dendrino, Vasilache şi patrichi CEL MAI MARE TfiSUiriF AL BUCUREŞTIULUI ! Un spectacol ca’n poveşti! Patru ore de râs cu lacrimi! patru ore de Vedie şi de muzică! Patru ore de feerie şi de încântare! 100 decoruri — IO cortine — 1.500 costume ANSAMBLU RECORD : 150 PERSOANE cu marele nostru comic C. TANASE N. ROMAN, TITI BOTEZ, G. TRESTIAN, PIU MIRONESCU, I. ANTONESCU, C. DODU, TRIO CĂRĂBUŞ, V. FLORESCU, HARRY HARVEY şi neîntrecuţii STROE ŞI VASILACHE minunata subretă MIA APOSTOLESCU şi strălucita cântăreaţă LIANA MIHAILESCU ELENA BURMAZ, VIVETTE POPESCU, HENIETTE GAMBERTO, TANTZI GRIGORIU, BOMBONTCA GROZEA, VALERICA DEVIE, FEDORA GAMBERTO, ZIZI SERBAN, MARGARETA GHEORGHIU, ANY PATER, etc. 48 BALERINE 20 BOY’S Orchestră 18 persoane sub conducerea reputatului compozitor Gh. Dendrino HOMBA turneului. Compania Cărăbuş, necruţând nici un sacrificiu, prezintă şi în provincie pe „CEI 20 DRACI SBURATORS“ CEL MAI SENZAŢIONAL NUMĂR DE ATRACŢIE DIN LUME! CEI MAI FENOMENALI ACROBAŢI AI TUTUROR TIMPURILOR ! UN TURNEU CUM N’AIBA! FOST NICIODATĂ! ÎTINERARIUL BRIE V. 17 Roman S. 18 Cernuţi D. 19 Cernăuţi cu matineu L. 20 Bacău 21 Focşani 22 Braşov cu matineu 23 Sibiu cu matineu V. 24 Deva S. 25 Tg -Bureş D. 26 Cluj cu matineu D E C E I V. 1 Oradea S. 2 Reşia D. 3 Timiş ara cu matineu L. 4 T.-Severin I. 5 Craova I. 6 Piteşti L. 27 Turda fil. 28 Baia Mare 1. 29 Sighet I. 30 Satu Mare M B R I E I. 7 Buzău V. 8 Câmpina S. 9 Ploeşti cu matineu D. 10 Constanta cu matineu SOCIALE MUNCITOREŞTI cu matineu 12 Galaţi cu matineu 13 Bârlad 14 Chişinău 15 Balti 16 Iaşi cu matineu SĂPTĂMÂNA SOCIALĂ Nu cunoaştem până în clipa de faţă economia proectului de lege, menit să asigure stabilitate salariilor, dar mai ales să garanteze muncitorilor noştri, un omenesc minimum de existenţă. Ori care vor fi însă principiile lui călăuzitoare şi ori care vor fi rezultatele, faptul că ministerul muncii atacă problema, este un semn al unor îmbucurătoare prefaceri de la care aşteptăm mult în viitor. In adevăr, standardul de viaţă, nivelul de trai al muncitorilor noştri, este în general foarte scăzut, din pricina salariilor scăzute, în raport cu excesiva scumpire a vieţii. Sunt muncitori în unele industrii care primesc salarii de adevărată mizerie, silindu-i în primul rând la o tristă dar continuă subalimentare şi la un trai de o promiscuitate nebănuită. Pentru ei se legiferează în clipa de faţă încercându-se nu numaidecât o sporire a salariilor — momentul poate n’ar fi prielnic, dar o stăvilire a tendinţii de micşorare a acestor salarii. Pentru că, după cifrele oficiale , publicate de ministerul muncii, indicele general al salariilor marchează o vădită scădere faţă de indicele anilor trecuţi. Pe de altă parte, indicele de scumpete al vieţii creşte simţitor în fiecare an. De la 1929 până azi, acest indice înregistrează un spor de 45— 55%. De aceia, salariaţii cari isbu- j tesc să încheie contracte colec- I tive, au reuşit să-şi sporească sa- | lariile cu 15 şi uneori 20 la sută. Ceilalţi, însă, se plâng şi pe bună dreptate de insuficienţa sa-lăriilor, care încă odată repetăm, n’au crescut în proporţia în care s’a scumpit viaţa. Sunt şi astăzi unele industrii şi ‘ unele regiuni în care salariile sunt vădit mult inferioare celui mai scăzut minimum de existenţă. Sunt unele industrii care şi-au dat seamă de adevărul acesta, şi dacă nu au mărit salariile dau salariaţilor lor sub forma unor ajutoare de familie, sporuri însemnate de salarii. Iată dar, cum întreprinderea singură, părăsind concepţia salariului echivalent al muncii prestate, ajunge să stabilească cuantumul acestui salariu, după standardul de viaţă al salariatului şi familiei lui. Este ceea ce probabil, va încerca să facă şi noul proect de lege, deşi problema nu se poate prea uşor rezolva. Stabilirea unui minimum de existenţă, variază în primul rând de la regiune la regiune, de la greutăţi familiare la greutăţi familiare, pentru a garanta împlinirea celor mai modeste existenţe După toate teoriile de care trebuie să ţinem şi noi seamă, un minimum de existenţă trebue să acopere cheltuelile strict necesare: hrana, locuinţă, îmbrăcămintea, încălzit, luminat şi spălat Fireşte hrana trebue să întrunească şi elemente de ordin ştiinţific, calorii, vitamine, etc., fără de care corpul omenesc nu se poate menţine sănătos. In lumina acestor adevăruri, şi ţinând seamă că la noi nu s’a făcut până acum niciun fel de studiu, problema asigurării unui minimum de existenţă, este o problemă de foarte anevoioasă realizare. Tendinţa însă de fermă ridicare a standardului de viaţă al muncitorilor noştri şi în sfârşit târziu reculegere a ministerului muncii, înseamnă pentru acest minister o fericită întoarcere către fireasca lui îndatorire. Pentru ministrul muncii, un netăgăduit drept la recunoştinţa muncitorilor. VINTILA F. PANTAZOPOL înregistrarea contractelor colective Ministerul muncii a comunicat Camerelor de muncă, normele după care acestea urmează să înregistreze contractele colective de muncă. Astfel: Se va refuza înregistrarea contractelor colective care conţin dispoziţiuni contrare legilor, regulamentelor şi deciziunilor în vigoare şi se va refuza înregistrarea contractelor colective care nu sunt încheiate cu respectarea formelor legale. Art. 11 din legea pentru recunoaşterea şi funcţionarea breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi meseriaşi prevede că numai breslele care sunt recunoscute persoane juridice au dreptul de a încheia contracte colective de muncă. In consecință semnatarii contractelor colective trebue să aibă împuternicirea scrisă de la breaslă. Respectarea acestor norme este absolut necesară pentru a evita eventualele prejudicii ce ar putea rezulta pentru una din părţi în cazul când cealaltă parte contestă valabilitatea contractului colectiv sau vreunei stipulaţiuni din contractul colectiv. Informaţiuni demografice In anul 1939, două ţări au făcut recensământul populaţiei lor: Rusia la 1 Ianuarie, şi Germania la 1 Mai 1939. In U. R. S. S. populaţia a atins Dealtfel, se observă un fapt curios: şi în alte ţări, unde natalitatea scădea, regresul s’a oprit în 1938, ba chiar în unele părţi, curba natalităţii a redevenit as-----3--1X şi pensionarilor publici Cooperativa funcţionarilor şi pensionarilor publici a ţinut DuminicăU n. adunarea generală ordinară. A prezidat d. Stancu Brădişteanu, fiind asistat de d. Mircea Vasiliu, secretar şi Ilie Zaharescu şi C. Gheorghiu, scrutători. Se citeşte darea de seamă a activităţii cooperativei pe anii 1937 şi 1938, precum şi bilanţul, din care rezultă că gestiunea are un excedent de 1.115.319 lei. D. cenzor Ilie Marcu citeşte raportul cenzorilor. După discuţiuni şi diverse propuneri, adunarea generală a dat descărcare consiliului pentru gestiunea sa pe anii 1937 şi 1938. D. preşedinte expune adunării generale sprijinul moral şi material acordat cooperativei de dprof. N. Cornăţeanu, ministrul agriculturei şi domeniilor. S’au trimis apoi telegrame cragiale d-lor N. Cornăţeanu, ministrul agriculturii şi domeniilor şi M. Negură, fost ministru al cooperaţiei, pentru sprijinul dat cooperativei. Adunarea generală a aprobat apoi bugetul pe 1939. S-au ales în consiliul de administraţie, în locurile vacante, d-nii: C. Boboiceanu, colonel Diamandi Pârvulescu, prof. Faust Niculescu, ing. Aurel Dumitrescu, avocat Lucreţiu Bănărescu, CNegulescu, C. Constantinovici şi Vasile Atanasiu. Cenzori au fost aleşi d-nii prof. Spiridon Iacobescu, Ilie Gh. Marcu şi Gh. I. Vlădoiu, iar cenzori supleanţi d-nii Ilie Precup, Gh. Stănescu şi Ştefan Ionescu. --------XXO 90Xx-------- Pentru d. primar a! Capitalei IN LEGĂTURA CU PLATA IMPOZITULUI PENTRU CHIRIAŞI Numeroşi pensionari din Capitală ne roagă să intervenim pe lângă d. primar general al Capitalei, să binevoiască a aproba ca plata impozitului de 2 la sută şi 1 la mie să o plătească în două rate prima la 1 Noembrie, iar a doua la 1 Decembrie a. c. In sprijinul acestei cereri ei arată că au avut multe cheltueli cu lemne, taxe şcolare, etc., iar alţii au avut copiii concentraţi. —-----ox© ©xo------ Vizita d-lui subsecretar de stat Jinga la Arad Arad, 29 Octombrie Azi, a sosit în localitate d. V. Jinga, subsecretar de stat al cooperaţiei. D-sa a fost întâmpinat de reprezentanţii cooperativelor din oraş şi judeţ, în frunte cu d. prof. Ilie Ardeleanu, preşedintele federalei „Zorile“, şi de autorităţile locale. Dela gară, d. Jinga a plecat la prefectura judeţului, unde s’a ţinut o consfătuire. După amiază, subsecretar de stat Jinga a vizitat şcoala de viticultură din regiunea podgoriilor Spre seară, s’a înapoiat în oraş, unde a vizitat mai multe întreprinderi cooperatiste. De la Arad, d-sa pleacă Luni dim. spre Oradea. ---------xXO • ©Xx-------- De la Soc. de obstetrică, ginecologie şi puericultură Societatea de obstetrică, ginecologie şi puericultură, ţine şedinţă Marţi 31 c, ora 9 seara, în localul Asociaţiei generale a medicilor, cu următoarele comunicări: L. Nissim: Informaţiuni bibliografice asupra placentei paludice. H. Slobozianu şi Virgil T. Ionescu: Infecţiile pulmonare intra-partum ale noilor născuţi. N. N. Gheorghiu: Consideraţiuni asupra pronosticului prezentaţiilor pelviene. I. Grozescu şi d-na El. Daraban-Voicescu: Rist paraovarian drept torsionat, operat. I. Grozescu şi d-na El Florian: Fibrom uterin cu evoluţie rapidă în timpul sarcinei; miomeotomie în luna a cincea; naştere spon■ tană la termen D-na M. Alexiu şi d-na El. Florian: Acţiunea calmantă a foliculinei, în maladia lui Basedow. -----”xXO 9 ©xx=----- Noul preşedinte al Casei construcţiilor In conformitate cu legea de organizare a casei construcţiilor, preşedintele consiliului de administraţie al asigurărilor sociale, este de drept şi preşedinte al Casei construcţiilor. Aşa fiind, noul preşedinte al asigurărilor, d. Demostene Botez, urmează să fie numit prin decret regal şi preşedinte al Casei construcţiilor. D-sa a şi luat contact cu conducerea acelei instituţii. ——0X0 •— ©XO-------- Deraierea unui tren de marfă Arad, 29 Octombrie Intre staţiile Mogrea şi Ineu a deraiat un tren de marfă. I Au sărit de pe linie nouă vagoane. Nu s’a înregistrat nicio victimă omenească. ♦♦♦♦♦♦ ♦ »♦♦«♦♦»♦»♦♦♦♦♦»♦♦♦»♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ 1 Cu ocazia mutărilor de SF. DUMITRU, găsit la DEPOZITELE PORCELANUL S. A. R. din str. SFT. ION NOU 17 (în curte) un asortiment bogat de lămpi electrice preturi de reclamă VIZITAT! EXPOZIŢIA PERMANENTA SORA ZEPHIR 14, invenţie senzaţională la încălzit Gradul de încălzit 82,5% adică consumă în mod util 3/4 din combustibil FABRICAT: Szántó D. și Fiul Oradea Strada Mărășești DEPOZIT : „RECOMIN“ J. Kulman, Strada Câmpineanu 14 Centrala : TECHNICA, Str. Smârdan 28. BOLI venepice-UEPls&as*® Tratament dela 9—12 şl 2—7 CO NSTÄNTI N TULIU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 Or. •b1 din capitolul Ceaiul înlătură tusa iritantă, disolvă flegma, calmează tusa. De vânzare la toate farmaciile. Pachete originale Lei 144.— Și pentru copii. Depozit: „Digitalis“, Orăștie, Abt. 829 a. 4206 Or. H. MARTIN Ocalele sufletești Psihonevroze NEVROZA SEXUALĂ PSICHO - FIZIOTERAPIE Consult. 8-11. 2 8. Telef. 40539 B-DUL ELISABETA 3 AD-V A. &AVULESECU Reumatism, Sciatică INIMA-FICAT-INTESTINE I Str. I. G. DUCA 32, Cons. 3-6 Tel. 2.60.44. 127 BIBLIOGRAFIE — A apărut LA NOUVELLE REVUE FRANCAISE nr. 313 pe luna Octombrie 1939, cu următorul interesant și bogat cuprins: Jean Paulhan: „Retour sur Dix-neuf cent quatorze; Audij berti: „Vigilance”; Franţois ! Mauriac: „Clnquante ans”: R. j Dela vignette: ,,Le commandant i de cercle”; Paul Léautaud: ! „Portrait de mon pere”; Raymond Queneau : „Un rude hiver”. Textes: Esquisses de Kierkegaard. Chroniques: Chronique de Caerdal, par André Suarés; Un? Philosophie de l’Histoire, par Bernard Groethuysen; Chronique musicale, par B. de Schoezer Notes — L’air du mois. Or. Eraclie Steri; Specializat la Paris în GENITO-URINARE Șl GINECOLOGIE Consult 1—3, 6—8 24. Str. Bibescu Vodă, Tel. 4.1 HEMOROK TRATEAZA Doctor I. SAMSA De la Facultatea din Paris Strada Bozeşti 48 ♦♦♦♦♦♦♦♦ +-+-H DOCTORUL EMANOIL DORN INTERNE ŞI SEXUALE Nevroze Sexuale Cons. 10—11 şi 4—7. Str. Colţe (fostă Sfinţilor) de FIEL şi VEMEEICE Dr. I. CERNA—Medic Primi Consult. 11—1 şi 6—&V2 Str. Wilson 13, Bucureşti lângă Fundaţia Carol. Tel. 320 Dr. G.OJCd i VARICE-HEMORORECTOSCOPIE. Cal. Rahovei Telef. 3.04-82. Consult 4 J •♦♦M♦♦♦♦♦♦♦»»♦+♦♦»♦■»ÎDr.GS&USAEK VENERICE-SEXUA Rol if® Femei. Consult 5-8 d. a. şi ore discrete. Tel. 4.1 VASILE LASCAR 8 (Piaţa Roşie I Dr. FELIG AN ELL 'yrljgRICE ps m mm Consult 11-2 şi 5-9 reat STRADA ACADEMIEI 1 alături de Bote) Esplanadt fost Bristol. Telefon 3.87.44 din cauza răcelii? Publion k