Universul, mai 1940 (Anul 57, nr. 118-131)
1940-05-02 / nr. 118
Anul al 57-lea Nr. 118 Joi 2 Mai 1940 I , _ ■_■■! ■jj««ü*.»lJlg!!ÜLHi-M O gardă regală excepţională Luna aceasta, pentru prima oară în istoria modernă a Angliei, soldaţi britanici a căror limbă maternă nu e engleza, au făcut de gardă la palatul Buckingham. Aceşti soldaţi fac parte din regimentul 22 al forţelor canadiene, o unitate militară regulată, a cărei garnizoană, în timp de pace, e în istorica citadelă a oraşului Quebec şi ai cărei membri vorbesc numai limba franceză. Prezenţa lor te . Buckhingham Palace, înseamnă că, pentru prima oară, după atâtea secole, obişnuitul toast în sănătatea regelui, ce se ridică la masa ofiţerilor, va fi rostit în linioe franceză. Ilustraţia noastră înfăţişează o sentinelă canadiană franceză primind consemnul de la un soldat englez CEAIUL TEILOR In Orient s’a scria cândva o carte de civilizaţie şi poezie despre cedrul asiatic. La noi teiul a fost cântat pentru blânda lui mireasmă de marele Eminescu, şi ar părea o barbarie sâ Uudam însuşirile binefăcătoare ale băuturii din floarea teiului. Totuşi, când falsificatorii pun un comerţ sfeclă tocată şi prăjită pină la cărbunire, din a cărei opărire iese o zeamă colorată dar fadă, şi când în alte ţări erzaţul a ajuns la izma broştească, ne bucurăm că va începe şi prin străjeria noastră culegerea plantelor medicinale. E un câştig apărător al sănătăţii, în curând marele codru de tei de la Dadilov are să înflorească purtând aromirea în depărtări de kilometri Anul acesta poate să pornească în mai puţin de un ceas un tren de străjeri, să culeagă toată ziua frumoasele flori, sâ le usuce cu grije, sâ le împartă in pungi curate, dacă nu pentru altceva, pentru miile de soldaţi care la iarnă vor binecuvânta o băutură caldă. Mă gândesc mai departe la codrul din Deltă, vestit in lume pentru teii lui frumoşi. Acolo alte şcoli din regiune ar începe strângerea florilor, iar adevăratul spor să fie vestit ca să ne îmbucurăm de un folos real. Nu e mult de când, se aducea din străinătate floare de tei, izmă şi româniţă, pentru că lumea nu se învrednicea la noi să le culeagă şi nu ar fi avut încredere intr’o biată plantă care nu se vinde cu preţ înzecit în cutiuţă exotică! Dacă răgazul ne-ar îngădui, am încerca să scrim o carte despre florile de tei şi smeritele lor însuşiri — chiar dacă un zâmbet ar întâmpina lauda florilor de aur scumpe albinelor şi binecuvântate de iubitorii sănătăţii. ADRIAN MANIU Problema liceului „Al. Odobescu“ din Bistriţa Bistriţa, 22 Aprilie Intre dezideratele de căpetenie ale acestui oraş, de nevoia satisfacerii căruia ne-am ocupat, este şi aceia a liceului „Al. Odobescu“ din localitate. De existenţa acestui liceu depinde în mare măsură progresul românismului de pe aceste plaiuri şi prin menţinerea lui se menţine o piatră în plus la temelia statului nostru naţional. O MĂSURA ASUPRA CĂREIA E NECESAR SĂ SE REVINĂ Se ştie că liceul de băieţi „Al. Odobescu“ din Bistriţa a fost redus la gimnaziu. In anul şcolar 1233—1939 el a funcţionat cu clasele VI—VIII de lichidare, cursul superior urmând să se desfiinţeze treptat Cum această măsură a lovit adânc in interesele populaţiei româneşti din oraşul Bistriţa şi împrejurimi şi -a întrerupt acţiunea de naţionalizare începută în acest oraş, reprezentanţii autorităţilor şi părinţii copiilor au început o acţiune pentru rvenirea asupra acestei măsuri Această acţiune de reînfiinţare a cursului superior al liceului „Al. Odobescu“ din Bistriţa este întemeiată pe dreptul stabilit chiar în decretul-lege special, prin care se statorniceşte ca fiecare judeţ să aibă un liceu în capitala lui. Judeţul nostru mai are un liceu in orăşelul Năsăud, cu un frumos trecut naţional-cultural, şi care şi azi mai împrăştie credinţă şi lumină urmaşilor legendarelor „Cătane negre“. Liceul „Al. Odobescu“ din Bistriţa, deopotrivă de necesar, are asigurat contingentul de elevi cerut de lege. Românii din această regiune se îndreptară cu toată încrederea către d. ministru al educaţie naţionale, care a înţeles totdeuuna să promoveze şi sprijinească manifestările şi acţiunile frumoase româneşti, şi-l roagă să binevoiască a aprecia necesitatea menţinerii şi în viitor a acestei şcoale ca liceu, menţinere prin care se urmăreşte ridicarea şi întărirea elementului românesc din oraşul Bistriţa şi împrejurimi. — HOLLYWOOD-UL REVOLUŢIONEAZĂ ARTA COSMETICA , asshrii -iagui!l#url ai Hollywood-ului au adoptat ceva cu totul nou: Fardul CaUganie aTM.eream pefttru obraz, impus mai ales prin următoarele Calităţi: 1) graţie puiului special, el se es- tompessă într'un mod miraculos, 2) Seara la teatru, nuanţa rămăne la lumina artificială aceea?, care era la lumina zilei, 3) Nou! Fard Caligenic S6 aplică nu numai direct asupra pielei, ci la fel de bine peste cremă, sau Chiar peste pudră, 4) El este cel mai rezistent la soare ţi la apă, 5) aderă tenului, fără a-1 vopsi, 4) el ţine ziua întreagă, ţi reluţările sunt extrem de uşeate, 7) durează cel puţin 3—1 luni de zile. . Calităţile uimitoare ale Noului Fard Caligenic, creat de celebra casă , americană lauis Philippe, reaminteşte glorioasele sale produse: rouge-ul incarnat — care a lansat două noul mari succese: «ulorile de primăvară I reusesse"' ţi „Yvresse", maree I vogă a tinereţii —, pudra ealigenică, creme ă» demashiaj, «osmetie«le proferate ale specialiştilor din Hollywood, ea ţi s iest.eilor de pretutindeni. 3082 ŞOSELE DE ZAHĂR In vastul Ariei şi, în acelaş tem şi în statele de sud ale Americei şi în Cuba, s’au construit in ultimul timp aşa numite străzi de zahăr. Aceste străzi „de probă” sunt asfaltate cu un material în a cărui compoziţie intră zahăr, gudron ii asfalt. La acestea s’au mai adăogat însă şi anumite substanţe sulfuroase cari fac ca zahărul să nu se topească în apă. S’a dovedit, că o astfel de stradă sau şosea de zahăr e foarte practică, deoarece nici pe căldurile cele mai mari asfaltul nu se înmoaie şi poate suporta cel mai intens trafic, de vehicule grele. Acest art de asfalt se usucă foarte repede şi,in ţările menţionate mai sus, astfel de şosele pot fi construite cu foarte puţină cheltuială. O singură precauţiune se cere însă la prepararea asfaltului şi anume: să se îndepărteze din zahăr orice urmă de umiditate înainte de a-l amesteca cu celelalte substanţe. Era de altminteri fatal să avem serale de zahăr, când de atâta timp, in Brazilia se arcură pe şosele de cafea. Pe când oare şi cele de lapte?... DE DRAGUL LIBERTĂŢII De când cu taxa asupra celibatarilor, s’a vorbit şi s’a scris mult despre dreptul pe care l'ar avea fiecare individ de a-şi orândui viaţa aşa cum înţelege, păstrându-şi independenţa, dacă ea i se pare cel mai scump bun de pe lume. Pe unii însă, ea a avut darul să-i sperie şi să-i facă să se gândească serios la căsătorie, rare le promite atâtea avanta- Nu credem insă să se găsească nici unul, care de dragul libertăţii, să facă sacrificiul de care a fost capabil un tânăr american. Acesta e Hugh N. Fraser al cărui tată John Fraser, fost preşedinte al băncii „Nova Scotia”, din New-York, murind în Noembrie trecut, i-a lăsat întreaga avere de câteva zeci de milioane dolari, cu condiţia să se însoare. Tânărul Fraser insă, care ţine mai presus de orice la libertatea sa, a renunţat la avere, m mulţumindu-se să trăiască, singur, îe imensa proprietate, pe care i-a lăsat-o tatăl său, intr’una din cele mai pitoreşti și mai bogate regiuni ale Statului New-York; căci, trebuie să subliniem faptul că deşi, după testament, el n’ar* i dreptul să dispui® de averea tatălui său, se bucură totuşi de uzufruct şi acesta, după cât *• ' pare, ii ajunge. I III ■:: 'MMTIWBf» ... ■ Universul Literar" Ceraţi la toate librăriile Scară la cer !Poe zi de Virgil CARIANOPOL, preţul LEI SO Poezia Ici Carianopol seamănă mai mult a strigăt de revoltă. Ţăranii, haiducii şi toţi Tisuşii neamului românesc, sânt cântaţi de Virgil Carianopol ca de nimeni altul. SCARA LA CER, este o carte de maturitate. O carte rară. Maxime şi cugetări Ca să vă bucuraţi cu adevărat de prasnicul învierii, este nevoie mai întâi de învierea sufletelor voastre la o viaţă curată, este nevoie de învierea unei credinţe puternice în fiinţa voastră lăuntrică şi de o biruinţă totală a tot ceea ce este pământesc. Iubirea de Dumnezeu şi de oameni, — iată sentimentul de la care ar trebui să se inspire toată lumea creştină şi să năzuiască neîncetat .Adevărata iubire nu se trâmbiţează numai, ci, mai ales, se arată, se dovedeşte în faptă. I. V. S. Patriarh Nicodim Contribuţii din Bistriţa pentru ridicarea monumentului lui Octavian Goga in Bucureşti Bistriţa, 24 Aprilie După cum se ştie, cercul cultural „Octavian Goga”, de sub preşedinţia d-lui ing. I. P. Cisturiu, miniatrul comuntoţilor, a luat iniţiativa ridicării unui monument în Capitala marelui poet şi luptător naţionalist, care poartă numele acestuii esc cultural. In acest scop s’au lansat Bats de subscripţie în toată ţara. Asemenea liste — un număr de 20, şi anume nr. 1349-1208 — au fost încredinţate, în oraşul nostru, d-lui Ioan Pavel, fost inspector şcolar, preşedintele despărţământului central judeţean sil „Astrei”, fiind distribuite următorilor si corectându-se sumele indicate in dreptul fiecăruia : loan Pavel, preşedintele asociaţiei pensionarilor din jud. Năsăud. 1315 lei; loan Simariu, dirigintele poştei, 890 lei; Gheorghe Matei, preşedinte al reuniunii meseriaşilor, camerei- fantărei şi muncitorilor români, 525 lei; ing. şef D-tru Popaşcu, directorul Camerei agricole 110 lei; dr. Arghir Popa, directorl Băncii centrale filiala Bistriţa, 200 lei; protopop ortodox Victor Mureşan 1.120 lci; team Fedrihan, şcoala primaril Nr. 2, 136 lei; N. Ceoca, directorul Băncii Naţionale, 585 1«; Aurelia dr. Bârsan, directoarea gimnaziului de fete, 480 1«; dr. Nicolae Pop-Baldi, şeful poliţiei, 475 lei; ing. Cornel Smighelschi, şeful ocolului silvic, 60 lei; dr. Leon Scridon, senior, reet prefect, directorul băncii .Aurora, filiala Bistriţa, 300 lei; Andrei Moisa, şeful gării, 410 lei; primăria oraşului Bistriţa, prin d. col. Teodor Sbârcea, 5.000 lei; Gavril Bochiş, directorul şcoalei de uceriei, 100 lei; consilier de Curte de Apel Stefan Bunariu 335 lei; luiUu Bursu, școala primară Nr. 1.335 lei.In total s-au colectei deci 13.359 1«, sumă care a fost vărsată M A, Pwk« P»,vrt. ,V.X, B SL UNIVERSULfa Demisia Mu!lure! Vlad ifin pnsediflţia F. R. N. jud. Hunedoara Ordatie, 27 Aprilis I ' In numărul de Pastd al sta- I rVhn local „Solia Dreptăţii. ar- I gart al P. R. N., al cărui fonda- I tor şi proprietar este d. dr. Aure! Vlad, fost ministru, s’a publicat următorul comunicat: O Aur»! Vlad, a adu® la cunoştinţa d-nii Alexandru Vaudia demisia sa irevocabili din preşidenţia judeţeană a T. A. N. Motivele acestei demisii sunt, că conducerea centrală netlnând in seamă propunerile prezentate de d-na.a nu sunt ca secretar si ca membri în sfatul judeţean or,meni al caren trecut si activitate nu oferă nici o garanţie, că in colaborare cu ei s’ar putea inaugura, o activiitaterodnică pentru renaşterea morală reclamată cu ardoare de toţioamenii de bine si care ■ formei- că punctul esenţial al programului F. R. N. mmma» mm mium'i immmi» ♦»♦«»♦ »♦♦♦♦*♦« Inaugurarea activităţii societăţii „Lares** Societatea de transport aerian „L.A-R.E.S“ şi-a inaugurat ieri reluarea activităţii. La această solemnitate au fost de faţă d-nii: general de escadră I. Stoicescu, comandantul forţelor aeriene; amiral Al. Gheorghiu, secretar general M. A- N.; general Celarianu; d-nii comandori: Andrei Popovici, Jienescu, caşolţeanu, Petrovici, Georgescu, Capşa; col. Corneliu Negulescu, ing. Cociaşu, comandant S.m.on. căpitan Popa, etc., precum şi întregul personal navigant, de birou şi mecanic al soc. „Lares“. După serviciul divin, oficiat de preotul Popescu-Lahovari, confesorul aeronauticei, d. comandor Andrei Popovici, în numele sec. „Lares“, a arătat, într’o scurtă cuvântare, că deschiderea zborului coincide şi anul acesta cu o zi de pioasă comemorare creştinească, şi că semnul Crucii sub care lucrează de la începutul ei această societate, îi va fi şi anul acesta de bun augur. După ce urează ca activitatea soc. „Lami“ să fie şi anul acesta o exploatare rodnică şi fericită, d-sa subliniază rolul covârşitor pe care-l au funcţionarii acestei în- I treprinderi, ■ care inaugurează anul acesta o linie nouă internaţională pe traseul Bucureşti-Sofia-Salonic-Atena. * La sfârşit, mai multe persoane dintre cele invitate la această solemnitate, au primit botezul aerului, în două avioane ale „Lares“-ului, pilotate de d-nii Ahmed Etem și Dodai. ŞEDINŢA ASOCIAŢIEI SCRUTIMOfI MILITARI ROMÂNI Membrii Asociaţiei scriitorilor militari români au ţinut la sediul lor din strada Regală şedinţa săptămânală. D. general Vîrgil Economu, preşedintele asociaţiei, anunţă că la 19. Mai a. c., in continuarea programului, se va da la Ateneul Român, sub patronajul asociaţiei şi concursul muzicilor militare, un concert simfonic, dirijat de d. colonel Massini, al cărui fond va fi donat ostaşilor de pe front. ... . . D- căpitan An. Pascali prezintă, reproduse pe discuri, compoziţii originale, două marşuri plinede avânt. D. comandor inginer Săulescu continuă prelegerile în legătură cu evoluţia ştiinţifică în domeniul structurii materiei şi aplicaţiunea ei în războiul modern, .O. amiral C. Nepru propune ca educaţia patriotică a catastier să te facă, între altele, prin pilde şi învăţăminte din virtuţile neamului D. general ft. Negreanu (Scarlat Preajbă) spune că Asociaţia scriitorilor militari va trebui să întreprindă o activitate mai vie şi mai rodnică pentru cultivarea spiritului patriotic al cetăţeanului şi ostaşului român. Tf. colonel V. Chiru aminteşte că asociaţia va putea, alături cu organele superioare ale oştirii, să contribue în largă măsură, prin răspândirea cărţilor, şezători literare şi artistice,, la educaţia patriotică a ostaşului. R. maior An. Tomam Razaşul aminteşte că organele conducătoare ale cetirii, preocupat* in chipul cel mai viu de educaţia •»‘•eutaw. tod*»*erA «v* teri wi* roşii la creaţii literare, ale căror opere, selecţionate cu îngrijire, să contribue în chipul cel mai bun la desvoltarea spiritului naţional şi militar. B. colonel Al Berten spune că opera educativă trebue desvoltată în cadrul înalt al obiectivităţii, onestităţii şi moralităţii. D. colonel P. Pancu propune mai multe măsuri pentru răspândirea operelor intelectuale în lumea cititorilor. D. general Virgil Economu, încheind şedinţa, anunţă continua- rea, la 8 Mai după vacanța sărbătorilor. ------——oox^xoo—------- Nenorocirea din comn. Mâneci-Ungureni (Prahova) Ploeşti, 29 Aprilie Pe când Nicu Z. Cursaru, zis Sârman, de 61 ani, din com. Mâneci-Ungureni (Prafova), se întorcea acasă, de la slujba învierii, voind sâ treacă peste un canal, construit pentru transportul lemnelor, pe râul Teteajen, din cauza întunericului si a slăbiciunii, a căzut in apă şi s’a înecat. Cadavrul a fost găsit a doua zi dimineaţa, la o depărtare de 500 m. de locul nenorocirii, de mai mulţi copii care păşteau oile la marginea râului. Parchetul a autorizat in momeAutaree- FABRICI da CHIATA IHSTALATIUNI FR!C»OR!FERE orice mărime KURT ORNSTEIN th.39563 BIROU TEHNIC Ur.O.RMavM 16 ••• VULPI ARGINTII croise, roșii, albastre etc. Blănăria WILHILM »TEINHART • 188 Calea Moșilor 188 3*H Dr. G. CUCOȘ VARICE-HEMOR01ZI RECTOSCOPIE. CaL Rahovci 8«. Tel©*. 8.04-82. Consult 4—7. îi*BC ROU venerice-urinare Tratament dela 9—13 şi 3—1 Dr. CONSTANTIN TUULU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 PTtTPt ttI T T T ▼ ▼ ▼'ra1 ▼ T T Accident de circulaţie Ploeşti, 29 Aprilie Pe când Tudor Avram, da 25 ani, din com. Pucheni Crainici (Prahova), venit spre Ploeşti, a fost ajuns din urmă de un automobil, care l-a trântit la pământ, trecând apoi peste corpul lui. In urma acestei isprăvi, şoferul a dat viteză maşinei, reuşind să dispară, înainte de a i se fi putut lua numărul. Victima a fost transportat, în stare gravă, la spitalul „Schüller“, din localitatea Groaznic accident de circulaţie pe şoseaua Bucureşti-Piteşti O camionetă cu 31 lucrători s’a răsturnat.— Sunt morţi şi răniţi Târgovişte, Luni 36 la şoseaua naţională Bucureşti—Piteşti, la km. 63, in pădurea Ilfătăşaru, s’a întâmplat in prima si de Paşte, un groaznic accident de automobil, Autocambmeta nr. 16.507 B„ condusă de şefeurul Gheorghe Corns*, proprietatea morii Herden din Bucureşti, şi in care se găsea« 31 lucrători dela moara Herden, mergea spre Piteşti. Din pricina prea marei mrese, camioneta, la un viraj, s’a răsturnat. De sub maşină — care s’a sfărâmat, — au fost scoşi lucrătorii: Stan Gheorghe, Preda G. loan, Vrean Marin, Stanciu Marin şi Tudose Slarin, răniţi destul de grav, cari au fost transportaţi cu o altă maşină la spitalul din Găeşti Aci, cu toate îngrijiră© date, doi lucrătorii Stan Gheorghe şi Preda loan, au încetat din viață, Șofeuru a fost arestat. Seful postului de jandarmi din Matăsaru face ancheta. _—« ®-------— A căzut dintr'un patul ei a murit Tărgovişte, 29 Aprilie Băiatul Gh. S. Stănescu, de 18 ani, din comuna Lăculeţe, căzând din podul pătulului unde se culcase, şi-a fracturat baza craniului. Internat la spitalul din Târgovişte, cu toate îngrijirii® date, a încetat din viaţă. A» ♦ 4 4f»4M 44A444W » ♦ 4-MMM4M-M-M 4 M »♦ M44-M-M ♦ ♦ MM MM++ TESTA * COMBATE DURERI DE CAP-RĂCELI NEVRÂLCihDURERÎDEDiNTi îNDiSPOZiflE DUREROASA,