Universul, mai 1940 (Anul 57, nr. 118-131)

1940-05-02 / nr. 118

Anul al 57-lea Nr. 118 Joi 2 Mai 1940 I , _ ■_■■! ■jj««ü*.»lJlg!!ÜLHi-M O gardă regală excepţională Luna aceasta, pentru prima oară în istoria modernă a­ An­gliei, soldaţi britanici a căror limbă maternă nu e engleza, au făcut de gardă la palatul Buckin­gham. Aceşti soldaţi fac parte din regimentul 22 al forţelor cana­diene, o unitate militară regula­tă, a cărei garnizoană, în timp de pace, e în istorica citadelă a oraşului Quebec şi ai cărei mem­bri vorbesc numai limba fran­ceză. Prezenţa lor te . Buckhingham Palace, înseamnă că, pentru pri­ma oară, după atâtea secole, obiş­nuitul toast în sănătatea regelui, ce se ridică la masa ofiţerilor, va fi rostit în linioe franceză. Ilustraţia noastră înfăţişează o sentinelă canadiană franceză pri­mind consemnul de la un soldat englez CEAIUL TEILOR In Orient s’a scria cândva o carte de civilizaţie şi poezie despre cedrul asiatic. La noi te­iul a fost cântat pentru blânda lui mireasmă de marele Emi­­nescu, şi ar părea o barbarie sâ Uudam însuşirile binefăcătoare ale băuturii din floarea teiului. Totuşi, când falsificatorii pun un comerţ sfeclă tocată şi prăjită pină la cărb­unire, din a cărei opărire iese o zeamă colorată dar fadă, şi când în alte ţări erzaţul a ajuns la izma broş­­tească, ne bucurăm că va înce­pe şi prin străjeria noastră cu­legerea plantelor medicinale. E un câştig apărător al sănătăţii, în curând marele codru de tei de la Dadilov are să înflorească purtând aromirea în depărtări de kilometri Anul acesta poate să pornească în mai puţin de un ceas un tren de străjeri, să culeagă toată ziua frumoasele flori, sâ le usuce cu grije, sâ le împartă in pungi curate, dacă nu pentru altceva, pentru miile de soldaţi care la iarnă vor bi­necuvânta o băutură caldă. Mă gândesc mai departe la codrul din Deltă, vestit in lume pentru teii lui frumoşi. Acolo alte şcoli din regiune ar începe strângerea florilor, iar adevăra­tul spor să fie vestit ca să ne îmbucurăm de un folos real. Nu e mult de când, se aducea din străinătate floare de tei, izmă şi româniţă, pentru că lumea nu se învrednicea la noi să le cu­leagă şi nu ar fi avut încredere intr’o biată plantă care nu se vinde cu preţ înzecit în cutiuţă exotică! Dacă răgazul ne-ar îngădui, am încerca să scrim o carte despre florile de tei şi smeritele lor însuşiri — chiar dacă un zâmbet ar întâmpina lauda florilor de aur scumpe albinelor şi binecuvântate de iubitorii sănătăţii. ADRIAN MANIU Problema liceului „Al. Odobescu“ din Bistriţa Bistriţa, 22 Aprilie Intre dezideratele de căpetenie ale acestui oraş, de nevoia satis­facerii căruia ne-am ocupat, este şi aceia a liceului „Al. Odo­bescu“ din localitate. De existenţa acestui liceu de­pinde în mare măsură progresul românismului de pe aceste pla­iuri şi prin menţinerea lui se menţine o piatră în plus la te­melia statului nostru naţional. O MĂSURA ASUPRA CĂREIA E NECESAR SĂ SE REVINĂ Se ştie că liceul de băieţi „Al. Odobescu“ din Bistriţa a fost re­dus la gimnaziu. In anul şcolar 1233—1939 el a funcţionat cu clasele VI—VIII de lichidare, cursul superior urmând să se desfiinţeze treptat Cum această măsură a lovit adânc in interesele populaţiei ro­mâneşti din oraşul Bistriţa şi împrejurimi şi -a întrerupt ac­ţiunea de naţionalizare începută în acest oraş, reprezentanţii au­torităţilor şi părinţii copiilor au început o acţiune pentru rve­nirea asupra acestei măsuri Această acţiune de reînfiinţare a cursului superior al liceului „Al. Odobescu“ din Bistriţa este întemeiată pe­­ dreptul stabilit chiar în decretul-lege special, prin care se statorniceşte ca fiecare judeţ să aibă un liceu în capitala lui. Judeţul nostru mai are un li­ceu in orăşelul Năsăud, cu un frumos trecut naţional-cultural, şi care şi azi mai împrăştie cre­dinţă şi lumină urmaşilor legen­darelor „Cătane negre“­. Liceul „Al. Odobescu“ din Bistriţa, deo­potrivă de necesar, are asigurat contingentul de elevi cerut de lege. Românii din această regiune se îndreptară cu toată încrederea către d. ministru al educaţie na­ţionale, care a înţeles totdeuuna să promoveze şi sprijinească ma­nifestările şi acţiunile frumoase româneşti, şi-l roagă să binevo­­iască a aprecia necesitatea men­ţinerii şi în viitor a acestei şcoale ca liceu, menţinere prin care se urmăreşte ridicarea şi întărirea elementului românesc din oraşul Bistriţa şi împrejurimi. — HOLLYWOOD-UL REVOLUŢIONEAZĂ ARTA COSMETICA , asshrii -iagui!l#url ai Holly­­wood-ului au­ adoptat ceva cu totul nou: Fardul CaUganie aTM.er­eam­ pefttru obraz, impus mai ales prin următoarele Calităţi: 1) graţie puiului special, el se es-­­ tompessă într'un mod miraculos, 2) Seara la teatru, nuanţa rămăne la lumina artificială aceea?, care era la lumina zilei, 3) Nou! Fard Caligenic S6 aplică nu numai direct asupra pielei, ci la fel de bine peste cremă, sau Chiar peste pudră, 4) El este cel mai rezistent la soare ţi la apă, 5) aderă tenului, fără a-1 vopsi, 4) el ţine ziua întreagă, ţi reluţă­­rile sunt extrem de uşeate, 7) durează cel puţin 3—1 luni de zile. . Calităţile uimitoare ale Noului Fard Caligenic, creat de celebra casă , americană lauis Philippe, reaminteşte glorioasele sale produse: rouge-ul incarnat — care a lansat două noul mari succese: «ulorile de primăvară I reusesse"' ţi „Yvresse", maree I vogă a tinereţii —, pudra ealigenică, creme ă» demashiaj, «osmetie«le pro­ferate ale specialiştilor din Hollywood, ea ţi s iest.eilor de pretutindeni. 3082 ŞOSELE DE ZAHĂR In vastul Ariei şi, în acelaş tem şi în statele de sud ale Americei şi în Cuba, s’au con­struit in ultimul timp aşa nu­mite străzi de zahăr. Aceste străzi „de probă” sunt asfaltate cu un material în a cărui com­poziţie intră zahăr, gudron ii asfalt. La acestea s’au mai adăo­­gat însă şi anumite substanţe sulfuroase cari fac ca zahărul să nu se topească în apă. S’a dovedit, că o astfel de stradă sau şosea de zahăr e foarte practică, de­oarece nici pe căldurile cele mai mari asfaltul nu se înmoaie şi poate suporta cel mai intens trafic, de vehicule grele. Acest art de asfalt se usucă foarte repede şi,­in ţările men­ţionate mai sus, astfel de şosele pot fi construite cu foarte puţină cheltuială. O singură precauţiune se cere însă la prepararea as­­faltului şi anume: să se înde­­­părteze din zahăr orice urmă de­­ umiditate înainte de a-l amesteca cu celelalte substanţe.­­ Era de altminteri fatal să avem serale de zahăr, când de atâta timp, in Brazilia se ar­cură pe şosele de cafea. Pe când oare şi cele de lapte?... DE DRAGUL LIBERTĂŢII De când cu taxa asupra celiba­tarilor, s’a vorbit şi s’a scris mult despre dreptul pe care l'ar avea fiecare individ de a-şi orândui viaţa aşa cum înţelege, păstrân­­du-şi independenţa, dacă ea i se pare cel mai scump bun de pe lume. Pe unii însă, ea a avut da­rul să-i sperie şi să-i facă să se gândească serios la căsătorie, rare le promite atâtea avanta- Nu credem insă să se gă­sească nici unul, care de dragul libertăţii, să facă sacrificiul de care a fost capabil un tânăr ame­rican. Acesta e Hugh N. Fraser al că­rui tată John Fraser, fost preşe­dinte al băncii „Nova Scotia”, din New-York, murind în Noembrie trecut, i-a lăsat întreaga avere de câteva zeci de milioane dolari, cu condiţia să se însoare. Tânărul Fraser insă, care ţine mai presus de orice la libertatea sa, a renunţat la avere, m mulţu­­mindu-se să trăiască, singur, îe imensa proprietate, pe care i-a lă­sat-o tatăl său, intr’una din cele mai pitoreşti și mai bogate re­giuni ale Statului New-York; căci, trebuie să subliniem faptul că deşi, după testament, el n’ar* i dreptul să dispui® de averea ta­tălui său, se bucură totuşi de u­­zufruct şi acesta, după cât *• ' pare, ii ajunge. I III ■:: 'MM­TIWBf» ... ■ Universul Literar" Ceraţi la toate librăriile Scară la cer !P­o­e z­­i de Vi­rgil CARIANOPOL, preţul LEI SO Poezia Ici Carianopol seamănă mai mult a strigăt de revoltă. Ţăranii, haiducii şi toţi Tisuşii neamului ro­mânesc, sânt cântaţi de Virgil Carianopol ca de nimeni altul. SCARA LA CER, este o carte de maturitate. O carte rară. Maxime şi cugetări Ca să vă bucuraţi cu adevă­rat de prasnicul învierii, este nevoie mai întâi de învierea sufletelor voastre la o viaţă curată, este nevoie de învierea unei credinţe puternice în fiin­ţa voastră lăuntrică şi de o bi­ruinţă totală a tot ceea ce este pământesc. Iubirea de Dumnezeu şi de oameni, — iată sentimentul de la care ar trebui să se ins­pire toată lumea creştină şi să năzuiască neîncetat­ .Adevăra­ta iubire nu se trâmbiţează nu­mai, ci, mai ales, se arată, se dovedeşte în faptă. I. V. S. Patriarh Nicodim Contribuţii din Bistriţa pentru ridicarea monumentului lui Octavian Goga in Bucureşti Bistriţa, 24 Aprilie După cum se ştie, cercul cul­tural „Octavian Gog­a”, de sub preşedinţia d-lui ing. I. P. Ci­­sturiu, miniatrul comuntoţ­i­­lor, a luat iniţiativa ridicării unui monument în Capitala marelui poet şi luptător naţio­nalist, care poartă numele a­­cestuii es­c cultural. In acest scop s’au lansat Bats de subscripţie în toată ţara. Asemenea liste — un număr de 20, şi anume n­r. 1349-1208 — au fost încredinţate, în ora­şul nostru, d-lui Ioan Pavel, fost inspector şcolar, preşedin­tele despărţământului central judeţean sil „Astrei”, fiind dis­tribuite următorilor si corec­­tându-se sumele indicate in dreptul fiecăruia : loan Pavel, preşedintele aso­ciaţiei pensionarilor din jud. Năsăud. 131­5 lei; loan Sim­a­riu, dirigintele poştei, 890 lei;­­ G­heorghe Matei, preşedinte al reuniunii meseriaşilor, camerei- f­antărei şi muncitorilor români, 525 lei; ing. şef D-tru Popaşcu, directorul Camerei agricole 110 lei; dr. Arghir Popa, direc­­torl Băncii centrale filiala Bistriţa, 200 lei; protopop orto­dox Victor Mureşan 1.120 lci; team Fe­drihan, şcoala primaril Nr. 2, 136 lei; N. Ceoca, directo­rul Băncii Naţionale, 585 1«; Aurelia dr. Bârsan, directoarea gimnaziului de fete, 480 1«; dr. Nicolae Pop-Baldi, şeful poliţi­ei, 475 lei; ing. Cornel Smighel­­schi, şeful ocolului silvic, 60 lei; dr. Leon Scridon,­­ senior, reet prefect, directorul băncii .Aurora, filiala Bistriţa, 300 lei; Andrei Moisa, şeful gării, 410 lei; primăria oraşului Bis­triţa, prin d. col. Teodor Sbâr­­cea, 5.000 lei; Gavril Bochiş, di­rectorul şcoalei de ucer­iei, 100 lei; consilier de Curte de Apel Stefan Bunariu 335 lei; luiUu Bursu, școala primară Nr. 1.335 lei.In total s-au colectei deci 13.359 1«, sumă care a fost văr­­sată M A, Pwk« P»,v­rt. ,V.X, B SL UNIVERSULfa Demisia Mu!­lure! Vlad ifin pnsediflţia F. R. N. jud. Hunedoara Ordatie, 27 Aprilis I ' In numărul de Pastd al sta- I rVhn local „Solia Dreptăţii. ar- I gart al P. R. N., al cărui fonda- I tor şi proprietar este d. dr. Au­­­­re! Vlad, fost ministru, s’a pu­blicat următorul comunicat: O Aur»! Vlad, a adu® la cu­noştinţa d-nii Alexandru Vaudia demisia sa irevocabili din pre­­şidenţia judeţeană a T. A. N. Motivele acestei demisii sunt, că conducerea centrală netlnând in seamă propunerile prezenta­te de d-na.­a nu sunt ca secretar si c­a membri în sfatul judeţean or,meni al caren trecut si acti­vitate nu oferă nici o garanţie, că in colaborare cu ei s’ar pu­tea inaugura, o activiitate­­rod­nică pentru renaşterea morală reclamată cu ardoare de toţi­­oamenii de bine si care ■ formei- că punctul esenţial al progra­mului­ F. R. N. m­m­m­a» mm mium'i immmi» ♦»♦«»♦ »♦♦♦♦*♦« Inaugurarea activităţii societăţii „Lares** Societatea de transport aerian „L.A-R.E.S­“ şi-a inaugurat i­eri reluarea activităţii. La această solemnitate au fost de faţă d-nii: general de escadră I. Stoicescu, comandantul forţelor aeriene;­­ amiral Al. Gheorghiu, secretar general M. A- N.; gene­ral Celarianu; d-nii comandori: Andrei Popovici, Jienescu, caşol­­ţeanu, Petrovici, Georgescu, Cap­şa; col. Corneliu Negulescu, ing. Cociaşu, comandant S.m.on. că­pitan Popa, etc.,­ precum şi între­gul personal navigant, de birou şi mecanic al soc. „Lares“. După serviciul divin, oficiat de preotul Popescu-Lahovari, confe­sorul aeronauticei, d. comandor Andrei­ Popovici, în numele sec. „Lares“­, a arătat, într’o scurtă cuvântare, că deschiderea zboru­lui coincide şi anul acesta cu o zi de pioasă comemorare creşti­nească, şi că semnul Crucii sub care lucrează de la începutul ei această societate, îi va fi şi anul acesta de bun augur. După ce urează ca­ activitatea soc. „La­­mi“ să fie şi anul acesta o ex­ploatare rodnică şi fericită, d-s­a subliniază rolul covârşitor pe­­ care-l au funcţionarii acestei­ în- I treprinderi, ■ care inaugurează a­­­­nul acesta o linie nouă interna­ţională pe traseul Bucureşti-So­­fia-Salonic-Atena. * La sfârşit, mai multe persoane dintre cele invitate la această so­lemnitate, au primit botezul ae­rului, în două avioane ale „La­­res“-ului, pilotate de d-nii Ah­med Etem și Dodai. ŞEDINŢA ASOCIAŢIEI SCRUTIMOfI MILITARI ROMÂNI Membrii Asociaţiei scriitorilor militari români au ţinut la sediul lor din strada Regală şedinţa săptămânală. D. general Vîrgil Economu, preşedintele asociaţiei, anunţă că la 19. Mai a. c., in continuarea programului, se va da la Ateneul Român, sub patronajul asocia­ţiei şi concursul muzicilor mili­tare, un concert simfonic, dirijat de d. colonel Massini, al­ cărui fond va fi donat ostaşilor de pe front. ... . . D- căpitan An. Pascali prezintă, reproduse pe discuri, compoziţii originale, două marşuri pline­­de avânt. D. comandor inginer Săulescu continuă prelegerile în legătură cu evoluţia ştiinţifică în dome­niul structurii materiei şi aplica­­ţiunea ei în războiul modern­, .O. amiral C. Nepru propune ca educaţia patriotică a catastier să te facă, între altele, prin pilde şi învăţăminte din virtuţile neamu­lui D. general ft. Negreanu (Scar­lat Preajbă) spune că Asociaţia scriitorilor militari va trebui să întreprindă o­ activitate mai vie şi mai rodnică pentru cultivarea spiritului patriotic al cetăţeanu­lui şi ostaşului român. Tf. colonel V. Chiru aminteşte că asociaţia va putea, alături cu organele superioare ale oştirii, să contribue în largă măsură, prin răspândirea cărţilor, şezători li­terare şi artistice,, la educaţia pa­triotică a ostaşului. R. maior An. Tomam Razaşul aminteşte că organele conducă­toare ale cetirii, preocupat* in chipul cel mai viu de educaţia •»‘•eutaw. tod*»*erA «v* teri wi* roşii la creaţii literare, ale căror opere, selecţionate cu îngrijire, să contribue în chipul cel mai bun la desvoltarea spiritului naţional şi militar. B. colonel Al Berten spune că opera educativă trebue desvol­­tată în cadrul înalt al obiectivi­tăţii, onestităţii şi moralităţii. D. colonel P. Pan­cu propune mai multe măsuri pentru răspân­direa operelor intelectuale în lu­mea cititorilor. D. general Virgil Economu, în­cheind şedinţa, anunţă continua-­ rea, la 8 Mai după vacanța săr­bătorilor. ------——oox^xoo—-------­ Nenorocirea din comn. Mâneci-Ungureni (Prahova) Ploeşti, 29 Aprilie Pe când Nicu Z. Cursaru, zis Sârman, de 61 ani, din com. Mâneci-Ungureni (Pra­­f­ova), se întorcea acasă, de la slujba învierii, voind sâ trea­că peste un canal, construit pentru transportul lemnelor, pe râul Teteajen, din cauza întunericului si a slăbiciunii, a căzut in apă şi s’a înecat. Cadavrul a fost găsit a doua zi dimineaţa, la­ o de­părtare de 500 m. de locul ne­­norocirii, de mai mulţi copii care păşteau oile la marginea râului. Parchetul a autorizat in­ momeA­utaree- FABRICI da CHIATA IHSTALATIUNI FR!C»OR!FERE orice mărime KURT ORNSTEIN th.39563 BIROU TEHNIC Ur.O.RMavM 16 ••• VULPI ARGINTII croise, roșii, albastre etc. Blănăria WILHILM »TEINHART • 188 Calea Moșilor 188 3*H Dr. G. CUCOȘ VARICE-HEMOR01ZI RECTOSCOPIE. CaL Rahovci 8«. Tel©*. 8.04-82. Consult 4—7. îi*B­C ROU venerice-urinare Tratament dela 9—13 şi 3—1 Dr. C­O­NSTANTIN TUULU BLANC BULEVARDUL CAROL No. 58 PTtTPt ttI T T T ▼ ▼ ▼'ra1 ▼ T T­ Accident de circulaţie Ploeşti, 29 Aprilie Pe când Tudor Avram, da 25 ani, din com. Pucheni Crainici (Prahova), venit spre Ploeşti, a fost ajuns din urmă de un automobil, care l-a trântit la pământ, tre­când a­poi peste corpul lui. In urma acestei isprăvi, şo­ferul a dat viteză maşinei, reuşind să dispară, înainte de a i se fi putut lua numă­rul. Victima a fost trans­por­tat­, în stare gravă, la spita­lul „Schüller“, din localitatea Groaznic accident de circulaţie pe şoseaua Bucureşti-Piteşti O camionetă cu 31 lucrători s’a răsturnat.— Sunt morţi şi răniţi Târgovişte, Luni 36 la şoseaua naţională Bucu­­reşti—Piteşti, la km. 63, in pă­durea Ilfătăşaru, s’a întâmplat in prima si de Paşte, un groaz­nic accident de automobil, Autocambmeta nr. 16.507 B„ condusă de şefeurul Gheorghe Corns*, proprietatea morii Her­­den din Bucureşti, şi in care se găsea« 31 lucrători dela moara Herden, mergea spre Piteşti. Din pricina prea marei m­rese, camioneta, la un viraj, s’a răs­turnat. De sub maşină — care s’a sfă­râmat, — au fost scoşi lucrăto­rii: Stan Gheorghe, Preda G. loan, Vrean Marin, Stanciu Ma­rin şi Tudose Slarin, răniţi de­stul de grav, cari au fost trans­portaţi cu o altă maşină la spi­talul din Găeşti Aci, cu toate îngrijiră© date, doi lucrătorii Stan Gheorghe şi Preda loan, au încetat din viață, Șofeuru­ a fost arestat. Seful postului de jandarmi din Mată­­saru face ancheta. _—« ®-------—­ A căzut dintr'un patul ei a murit Tărgovişte, 29 Aprilie Băiatul Gh. S. Stănescu, de 18 ani, din comuna Lăculeţe, căzând din podul pătulului unde se cul­case, şi-a fracturat baza craniu­lui. Internat la spitalul din Târgo­­vişte, cu toate îngrijirii® date, a încetat din viaţă. A» ♦ 4 4f»4M 44A444W » ♦ 4-MMM4M-M-M 4 M »♦ M44-M-M ♦ ♦ MM MM++ TESTA * COMBATE DURERI DE CAP-RĂCELI NEVRÂLCihDURERÎDEDiNTi îNDiSPOZiflE DUREROASA,

Next