Universul, iunie 1940 (Anul 57, nr. 148-177)

1940-06-10 / nr. 157

Anul al 57-lea la Pagini Fondator: LUÍGI CAZZAVILI.AN Proprietar: „(JMI V£1SUL>( S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL |Xn străinătate fi lai ~Taxa poștală plătită In numerar conforn aprobării Dir. G­ le P. T. T. Nr. 24.464/939 CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU No. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 Ha*. 1S7 Lim* 10 liante 1940 '■* ■ x 10 Pagini R ,­­DIRECTOR $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Telegramele anunţă că Sta­tele Unite ale Americei au luat hotărîrea că dată fiind situa­ţia creată în Europa, în urma luptelor ce se desfăşoară, să restrângă la minimum accep­tarea străinilor pe teritoriul marei republici nord-ameri­­cane, statele Unite, cu tot lmei*k (»ul lor teritoriu, rezervoriu de Incomensurabile bogăţii, duc de mult această politică de apărare a populaţiei autohto­ne, împotriva navalei indezi­rabililor şi a concurenţei re­fugiaţilor de pe Continent. Ţările mari cu imensele lor posibilităţi de găzduire şi os-,­pitalizare sunt mai bine pre­gătite în această materie şi nu se lasă influenţate de mo­tive strict sentimentale, câfe este vorba de interesele stS­­­ului şi ale elementelor na­ţionale. Ele pot înţelege deci sufi­cient de bine acele state mici din Europa, copleşite de lajd­­aia străinilor — cari s’a fă­­tişat in cetăţenia respectivă — state cari, intimidate de protestele internaţionale, n’au cerut tăria să ia hotărîri atât de categorice cum iau ţările mari. Densitatea populaţiei, atitu­dinea acestor străini faţă de Interesele tării ce îi adăpos­teşte, acapararea de către ele­mentele alogene venite de aiu­rea, a mai tuturor ramurilor din viaţa economică, sunt parte din argumentele supli­mentare cu care un stat, ca al nostru, îşi poate dovedi te­meinicia comparaţiei şi în­dreptăţirea luptei pe care a rtus-o pentru proteguirea mun­cii naţionale. Ingratitudinea cu care au fost răsplătite sentimentele de omenie ale gânduitorilor, am încercat-o nu numai noi, cari ţinem recordul, ci şi alte state, cum dovedea o telegra­mă oficială a guvernului bri­tanic Din situaţia generală izvo­dită din fazele războiului, din masurile de precauţiune şi prevedere pe care le iau toate t­tatele neutre, să se inspire­­şi autorităţile noastre trăgând învăţământul logic, înaintea oricăror alte sentimente, tre­­bue să stea grij­a pentru or­dinea şi liniştea interioară, grija pentru interesele ţării şi ale neamului ai cărui repre­zentanţi sunt chemaţi să a­­pere, la nevoe, patrimoniul naţional, acel patrimoniu din care fac parte şi avuţiile cari pe sfântă dreptate trebue să fie, nu ale celor fără patrie, ci ale fiilor celor ce sunt gata să-şi dea sângele şi viaţa pen­tru statul naţional, întreg, li­ber, independent, al lor și nu­mai al lor. Politică de prevedere SITUAŢIA PE TEATRUL DE OPERAŢIUNI OCCIDENTAL A TREIA ZI A BĂTĂLIEI DIN REGIUNEA SOMME-OISE A treia zi a bătăliei din regiu­nea Somme-Oise s’a caracteri­zat printr'o intensitate mai mare de cât în zilele precedente şi prin lărgirea zonei de atac, care s’a întins la sud de Somme şi de canalul Crozat, ce leagă fluviul Somme de râul Aisne. După comunicatul oficial ger­man, linia defensivă Weygand a fost trecută pe întregul front. Con Ioanele germane blindate moto­rizate, urmate de Infanterie, au înaintat, în cursul zilei de eri, susţinând lupte crâncene, atât între coasta mărei şi şoseaua A­­miens—Aumale, cât şi spre sud şi sud-est de Amiens şi Péronne. Comunicatul oficial german nu precizează până unde au progre­sat coloanele germane, dar într’o notă transmisă de agenţia ofi­cioasă germană D. N. R., se spu­ne că atacul din regiunea Amiens a fost împins mult spre sud şi pe ţărmul mării, trupele franceze sunt împinse departe, peste po­ziţiile lor defensive. Se sublinia­ză rezistenţa înverşunată a fran-­­ cezilor, cari nu cedează poziţiile lor decât sub presiunea covârşi-­­ toare a forţelor adverse. După o informaţie din Londra a agenţiei „Reuter”, la vest de Amiens, linia atinsă după atacu­rile de eri, se întinde de-alungul râului Bresle, iar zona defensi­vă ocupată de francezi are , atât spre vest, de-alungul coastei canalului Mânecei în direcţia Dieppe—Le Havre, cât şi spre sud şi sud-est de Amiens şi Pé­­ronne, în direcţia generală Paris. Se pare că mecanismul acestei mari ofensive germane va con­sista în două atacuri principale , simultane : unul executat în di­recţia Le Havre-Rouen, cu scopul de a pune stăpânire şi pe coasta canalului Mânecei de la sud de Abbeville, pe portul prin­cipal al Franţei de la îmbucătura Senei, Le Havre, care stabileşte m­oară cu centrul vital, Rouen, iar altul executat de-a lungul văii Oise cu obiectivul Paris. foarte mare adâncime în cât blin. legătura cu porturile atlantice a. datele germane ce au pătruns în a­mericane şi pe linia Senei inte­­tr’însa, n’au străbătut-o până la capăt. Până acum — după trei zile de lupte — ofensiva germană a realizat progrese, după străpun­gerea liniei defensive Weygand R. S. In regiunea Somme- Oise, săgeţile indică direcţiile atacurilor germane . SINTEZA RĂZBOIULUI PE MARE DUPĂ NOUĂ LUNI In primele şeapte luni, când armatele aliate şi germane s’au ţinut in defensivă pe liniile Ma­gnat şi Siegfried, trei feluri de a ■şt uni s’au desfăşurat pe mare: BîeS^a economică contra Ger­manie^ râsboiul submarinelor şi minelor în Ocean şi Marea Nor­dului şi raidurile aeriene ger­­mane şi engleze in Marea Nor­dului, atacuri de avioane cu o­­biective ravale. Sub presiunea submarinelor şi pericolului minelor magneti­ce, Anglia şi-a organizat o apă­rare de coastă de o structură cu totul nouă, cu care a făcut faţă unei situaţii din ce în ce mai ameninţăt­oare. S’a format o zonă în apropie­rea şi sub protecţia bateriilor de coastă, de la Canalul Mâne­cei până la Scapa Flow, zonă pentru navigaţia convoiurilor în siguranţă, dragată foarte des de navele dragoare , o linie de numeroase baloane cu ca­­blu manevrate din nave mo­toare, ancorate sau din mers, servea la împiedicarea avioane­lor inamice, iar în spre larg o centură de mine de baraje, în­chidea dispozitivul de apărare general al coastelor Angliei. La e dementele fixe ale apărărilor erau anexate nave numeroase de patrulare in contra subma­rinelor şi un mare număr de escadrile aeriene de observaţie şi vânătoare, cu misiunea de a distruge avioanele de bombar­dament şi hidroavioanele lansa­toare de mine magnetice. In­­acest sistem de apărare, s’a văzut cât de mare este importanţa aviaţiei în cola­borare cu forţele navale pen­tru siguranţa şi protecţia li­toralului. Flota britanică cu elementele ei de veghe şi acele proprii pen­tru distrugerea submarinelor a asigurat blocusul militar la larg, intervenind de câte ori a fost nevoe pentru protecţia flotile­ de vice-am­ira­­l BÂLĂRESCU lor de contratorpiloare şi con­­voiurilor. Marina germană a ţinut for­­ţele principale în baze, acţio­nând numai cu distrugătoare, submarine şi numeroase forţe aeriene. In atacurile repetate asupra bazelor navale engleze, obiectivul principal era distru­gerea navelor de linie şi utila­jelor bazelor. Rezultatul nu a corespuns aşteptărilor. Pentru menajarea navelor de suprafaţă, marina germană a întrebuinţat cu deplin succes hidroavioanele Heinkel, pentru însoţirea submarinelor prin zo­­nele minate, la eşirea din ba­zele din nordul Germaniei, până la adâncimea de scufundare. Aviaţia britanică, foarte ac­tivă, a executat numeroase rai­duri la Bru­nsbitel, Caxhaven insula Borkum, insula Helgo­land şi la baza aeriană Sylt. In operaţiunile din jurul coastelor Norvegiei, flota ger­mană a eşit din adăpostul ba­zelor şi a contribuit la reuşita operaţiunilor de debarcare, în­fruntând contra atacurile ener­gice ale flotei britanice. Opera­ţiunile aeronavale din Norvegia, au scos la iveală efetele de distru­gere ale bombelor grele aeriene asupra navelor de răsboi nepro­tejate. Câteva exemple culese din luptele aeronavale vor servi să ne lămurească asupra con­flictului deschis între navă şi avion. Nava de linie engleză Rodney a primit o bombă grea aeriană, însă nava fiind prevă­zută cu două punţi orizontale de protecţie, nu a suferit nici o avarie. Distrugătoarele engleze Gur­iţa şi Africii, distrugătorul polo­nez Grow şi distrugătorul fran­cez Bison, au fost scufundate de bombele grele aeriene. Crucişetorul francez Berton a fost lovit şi străbătut de lapar­(Continuare în pag. 2-a) I Un acord intre Anglia si Japonia asupra argintului aflat in băncile din Tientsin Tokio, 7 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite : Ziarele anunţă că în cursul întrevederii de Joi dintre d-raii Craig­ie, ambasadorul Marei Britanii, şi Tani, ministrul ad­junct­ al ’afacerilor străine, s’a ajuns i­a un acord asu­pra ar­gintului aflat depozitat­ în băn­cile din Tientsin. ---------- 000----------­ Delegaţia germană la Sofia Sofia, 7 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.B." tran­smite " Delegaţia germană, care se află actualmente la Sofia pen­tru a negocia un acord cultural germano-bu­lgar, a fost primită Vineri de d. Filoff, preşedintele consiliului de miniştri şi mi­nistrul instrucției publice. (IDEEA UNUI TAN) Un tanc, lovit de artileria aeriană, stă în mijlocul ruinelor pe cari le-a cauzat Expunerea d-lui Paul Repaid in faţa comisiei militare a Senatului Paris, 7 (Rador). — D. Paul Reynaud a făcut Vineri după amiază o expunere în faţa co­­misiunii militare a Senatului, la care s’a adăugat şi o delega­ţie a comisiunii de politică ex­ternă. Preşedintele consiliului a dat toate lămuririle asupra lupte­lor din Flandra şi asupra ac­tualei ofensive a inamicului. El a explicat cum este organi­zată rezistenţa şi a arătat mo­tivele pentru care ţara poate să aibă încredere în desvolta­­rea operaţiunilor ce sunt în curs. Prin preşedintele său, comi­­siunea sa asociat la această mărturie de încredere în coo­perarea tot mai activă a for­ţelor armate şi a felicitat pe d. Reynaud pentru măsurile luate, asigurăndu-l de solidaritatea ei pentru continuarea, cu toată energia necesară în toate do­meniile, a redresării forţelor naţiunii. Sfântul Scaun nu va lua nicio iniţiativă in favoarea păcii Cetatea Vaticanului, 7 (Ra­dor).­ Corespondentul agen­ţiei „Havas” arată că cercu­rile Vaticanului pun în gardă opinia publică împotriva şti­rilor cu caracter senzaţional, răspândite în străinătate şi mai ales în America, cu pri­vire la pretinse iniţiative ale Sfântului Scaun în favoarea păcii. Corespondentul spune că situaţia actuală n’ar fi favo­rabilă unei astfel de iniţiati­ve şi că toate svonurile în a- a cest sens sunt neîntemeiate. Circulaţia fiduciară engleză a fost sporită Londra, 7 (B. T. N.). — Cir­culaţia fiduciară a Angliei a fost sporită cu 38.363.000 de lire sterline. După cum accentuiază astăzi într’un comunicat comitetul societăţilor bancare din An­glia, acest spor de emisiune a fost necesare spre a pune la dispoziția industriei mijloacele financiare în legătură cu spo­rirea producției industriale. Ceea ce se vede în clişeu este un fost nod de cale ferată, distrus de aviaţie FILME Ai câştigat la loterie? —­— Da ce? — Te văd în clasa întâia şi ştiu cât costă biletul. — Am luat de a doua dar staiu etica... Când s’apropiie conductorul, trec dincolo... De aceea ţin des­chisă uşa de pe coridor... Esen­ţialul este să te vadă cunoscuţii urcând în a întâia şi coborînd din ea... — Foarte interesant — De ce n’apli­ci reţeta? ! — Pentru că am trecut odată printr’o aventură care m’a învă­ţat minte să nu mai trişez în nici o privinţă... Inchipueşte-ţi... Pro­cedasem la fel... Ca bilet de a doua mă aşezasem la o fereastră din­ întâia... După ce am trecut de Ploeşti, un călător cănu­ a eşit din compartiment şi mi-a oferit locul său — Prea aveţi mult sexabil, ca să staţi în picioruşe! Pusă chestia atât de seducător, m’am emoţionat, am consimţit şi am deschis automat poşeta când mi-a şoptit depărtându-se: — Vă predau şi biletul, ca să n’aveţi nici o neplăcere. — Și? — Când a venit controlorul, a constatat că biletul era de clasa treia... Am încremenit... Vecinii — prost crescuți — au început să radă... Cum n’aveam la mine suma corespunzătoare amenzii, m’au dat jos la prima stație... Mă cutremur când mi-aduc aminte de toate peripețiile acestei pă­țanii de pomină. Don José Int­ ev@d€^ik I lui Sir Stafford Cripps la Sofia Sofia, 7 (Rador). — Corespon­­dentul agenţiei „Ştefani“ trans­mite : Sir Stafford Cripps, ambasado­rul Angliei la Moscova,­ în trece­re prin Sofia, a avut întrevederi cu d-nii Pop­off, ministrul aface­rilor străine, şi Filoff, preşedin­tele consiliului de miniștri. Sir Stafford Cripps va pleca Luni cu avionul spre Moscova. Atașatul militar britanic la An­kara se află deasemeni la Sofia. Sofia, 7 (Radar). — Sir Stafford Cripps, noul ambasador al Marei Britanii la Moscova, în drum spre­ Moscova, unde își va lua postul în primire, a sosit la Sofia venind de la Atena. Luptă violentă intre trei crucişetoare stanice şi numeroase avioane ger­mane pe coasta occidentală a Suediei Riga, 7 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Stefani“ află din Stockholm că locuitorii de pe coasta occidentală a Suediei au asistat la o luptă violentă între , trei crucişetoare britanice, care­­ încercau să străbată zona mina­tă din Kattegat, și numeroase avioane de bombardament ger­mane. In cele din urmă, spune co­respondentul, avioanele germa­ne au silit pe adversar să se îndepărteze în grabă spre nord, după ce fusese atins de mai mul­­­­te ori de bombe. 1 OFENSIVA GERMANĂ DE PE SOMME ŞI AISNE Prin telefon de la corespondentul nostru din Berlin Berlin, 7. — Şi astăzi, ca şi ieri, lipsesc orice detalii în co­municatul înaltului comanda­ment german, astfel că nu se poate preciza linia la care au ajuns trupele germane la Sud de Somme şi Aisne în ofensiva lor, care se desfăşoară „victo­rioasă şi conform planului dinainte stabilit“, după cum se exprimă însuş comunicatul. Aceeaş rezervă o anunţă şi cercurile militare pentru ur­mătoarele două sau trei zile, ceea ce, după cum se crede, ar putea să facă să se întrevadă anumite intenţii operative in curs, cari urmează însă să fie desvăluite numai concomitent cu anunţarea unui succes. Măsura în care este ţinut în secret mersul operaţiunilor, reese din faptul că toate zia­rele berlineze, în comentariile lor, nu fac altceva decât să re­pete fraza stereotipă că „ofen­siva germană se îndreaptă în genere spre Sud—Vest, în timp ce acţiunea aripei drepte a tru­pelor germane se desfăşoară dealungul coastei“. De aci rezultă, în măsura în care se pot trage concluzii, că ofensiva germană a fost por­nită pretutindeni cu tendinţă frontală şi dusă mai departe în acel­aş sens. Se poate spune, în acelaş timp, că numai re­zultatele locale vor indica punctele mai adecvate în care să se aducă rezervele, cu aju­torul cărora să se obţină o pre­siune mai puternică, în scopul de a se putea întreprinde a­­tacuri cu un rezultat hotărîtor. Dacă, în altă ordine de idei, se accentuiază în comentariile asupra conducerii războiului economic împotriva Angliei, marea însemnătate pe care ar avea-o ocuparea portului Le Havre şi a oraşului Rouen, a cărui importanţă pentru navi­gaţia fluvială spre Anglia e deasemeni relevată, aceasta a­­trage atenţia asupra atacurilor aripei drepte germane şi ar dovedi, după ştiri neconfir­­mate încă aci, şi desigur de mare însemnătate din cauza provenienţei lor din sursă franceză, că trupele franceze de pe Somme ar fi fost res­pinse până la râul Bresle. Toate acestea fac să se pună bază pe presupunerea că pu­ternice rezerve germane conti­nuă atacul dealungul coastei, mai ales că de pe acest sector ar putea fi posibilă o amenin­ţare a Parisului. Trebue totuş recunoscut că fluviul Sena ar constitui un foarte greu ob­stacol pentru reuşita acestei operaţiuni. * In legătură cu aceasta, nu sunt lipsite de interes relată­rile agențiilor germane de pro­pagandă, în care se arată mo­dul cum trupele germane în­treprind atacurile lor împotriva unor astfel de obstacole fron­tale. Pe malurile Somm­e­ au fost concentrate peste­ primele a­­tacuri însemnate masse de in­fanterie, desfășurate pe un front foarte întins, cu mari in­tervale între ele, spre a le feri cât mai mult de efectele tiru­lui artileriei inamice. Artileria germană a fost cât se poate de bine camuflată, spre a nu da inamicului nici o posibili­tate să cunoască poziţiile şi forţele de cari dispune. In ajunul atacului au fost trimise în valuri continue avi­oane de luptă („Stuka“) cari au atacat liniile înaintate ale Inamicului. Dimineaţa, au fost trimise în primul rând detaşamente de pionieri, cu bărci de cauciuc şi material pentru construirea podurilor. Această operaţie a fost mult favorizată de ceaţa de pe malurile Somniei. Imediat ce primele trupe germane de asalt au pornit la atac, artileria germană a des­chis un foc puternic împotriva poziţiilor inamice, iar după ce grosul infanteriei a izbutit să treacă fluvial, a ir­trat în ac­ţiune şi artileria grea, spre a zădărnici aducerea trupelor inamice. In ce priveşte tactica gene­ralului Weygand pentru apă­rarea frontului organizat de el, se spune că ea se bazează mai ales pe experienţele din răz­boiul mondial şi anume pe creiarea unei zone adânci cu puncte de apărare răspândite, după cum concepuse și coman­damentul­­german în bătălia dată in 1917 Pe Aisne. Acest sistem evită ca trupele aflate în această zonă de apărare să fie expuse tirului, concentrat al artileriei Inamice. Metoda aceasta a făcut desigur, după cum se spune aci, ca şi coman­damentul german să întrebuin­ţeze acum tactica corespunză­toare faţă de acest sistem de-­­­fensiv. ” După un bombardament de aviaţie

Next