Universul - Provincie, august 1941 (Anul 58, nr. 205-235)
1941-08-01 / nr. 205
X ABONAŢII „UNIVERSULUI" cari vor trimite direct secţiunii „Universul’* Buc* C-lea Griviţei 231 LEI 220 LEI 1 „ . vor primi O POLIŢA NOUA DE ASIGURARE de 20.000 Lei cu drept de participare la tragerile da amortizare şi de premii din 15 AUGUST 1941 1 Aceşti abonaţi ai „Universului” primesc scutire de rate pe baza abonamentului şi anume: pentru fiecare abonament anual se eliberează de plată 4 rate lunare a Iei 220.1, de la sfârşitul asigurării. In felul acesta, durata plăţii primelor care pentru acea,stă asigurare este de 10 ani se reduce pentru abonat la 7 ani. Odată cu poliţa de asigurare vor mai primi în dar: UN SFERT DE LOZ, In valoare de lei 75o ăl clasei a I-a a LOTERIEI STATULUI din I 21 şi 22 August 1941 iar la achitarea ratei a 4-a Lunare UN CUŢITAŞ Model „Franco-Română” cu 2 limbi şi un tirbuşon şi la achitarea ratei a 12-a lunare UNA CASETA cu 6 CEŞTI şi 6 FARFURIOARE DE KARLSBAD SE POATE CERE TRECEREA DE LA O ASIGURARE VECHE LA O ASIGURARE NOUA IN CONDITIUNILE SUS ARĂTATE ROMANIA CASA CENTRALA A ASIGURĂRILOR SOCIALE B-dul Regele Carol I Nr. SS DIRECŢIA ADMINISTRATIVA Serv. Construcţii şi Reparaţii Publicaţie 34011 din 29 Iulie 1941 In ziua de 11 August 1941, ora 122, se va ţine la Casa Centrală a Asig. Sociale din B-dul Regele Carol I Nr. 33, etajul I, licitaţie publică cu termen scurt, pentru lucrările de alimentare cu apă, scurgerea apelor de ploi şi W C., epuraţia apelor de scurgere şi diverse lucrări mărunte la Spitalul din Lupeni, în valoare de lei 1.376.S10. Preţurile prevăzute sunt în conformitate cu preţurile manoperei şi materialul la cursul zilei şi situaţiei reale la faţa locului. Doritorii de a concura se vor prezenta în orice zi de lucru, între orele 12-13 la Serv. Construcţii şi reperaşi din Casa Centrală, parter, unde vor consulta devizul caietul de sarcini, planul şi contractul tip, dându-li-se toate indicaţiunile necesare de care eventual ar avea nevoie. Ofertele se vor depune timbrate legal, în plic închis şi sigi- ' lat, însoţite de câte o copie, Co- misiunea de licitaţii în ziua şi ora fixată, în care se vor arăta plusul sau rabatul cu care urmează a se executa lucrarea, scrisă în cifre şi litere, fără ştersături şi răsături. Odată cu oferta se va depune şi garanţia provizorie de 3 la sută la valoarea lucrărilor oferite, în numear, efecte garantate de Stat şi numai în recipisa Casei de Depuneri, garanţia se va majora la 10 la suită de către adjudecatar în termen de 3 zile de la comunicar în adjudecare definitive. Nu se vor deschide decât ofertele celor care îndeplinesc condiţiunile de capacitate stabilite şi care vor fi depus garanţiile cerute. Se vor considera mile ofertele prin care nu s’a ţinut seamă de caietul de sarcini, prevăzându-se în ele alte condiţiuni care schimbă condiţiile de egalitate dintre ofertanţi, cu excepţia ofertelor care deşi mai avantajoase ca preţ sau rabat totuşi parţial dela condiţiunile technice ale caietului de sarcini, în limite tolerabile, care pot fi admise numai cu avizul Oficiului Central de Licitaţii. DIRECTIUNEA GENERALA, CAMERA DE COMERŢ CALARASI Pi ptblicaţiile Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 11 August 1941 se ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate la sediul Camerei in cabinetul preşedintelui pentru construirea a trei imobile la oboarele de cereala din judeţul Ialomiţa. Fiecare imobil este evaluat după deviz la 880.000 lei. Planul imobilelor este de tip. Localităţile unde se construesc sunt: gara Sighireanu, gara Ghimpaţi şi comuna Ţăndărei. Garanţia provizorie este de 1%, iar cea definitivă de 10% — în numerar sau efecte de stat. Lucrarea va începe de îndată şi va fi gata de cheie la finele campaniei de lucru din anul curent, în mod excepţional şi dacă timpul nu va permite, lucrarea va fi gata de roşu şi acoperită, în anul acesta, iar tencuiala va fi terminată în primăvara anului 1942. Predarea şi recepţionarea definitivă se va face la terminarea completă a lucrării. Preţul lucrării este acela rezultat la licitaţie dacă nu depăşeşte preţul stabilit prin deviz de lei 836(HX) şi nu poate fi majorat în cursul executării şi predării lucrărilor. Taxele contractuale de timbru şi de aviaţie privesc pe adjudecatar. Plata se va face conform normelor în vigoare. Proect pentru amenajere, cadtul de sarcini, devizul estimativ, planul și în general piesele proectului se pot consulta la secretariat In toate zilele de lucru. Licitaţia se va ţine pentru fiecare lucrare astfel: 1. Imobilul oborului Sighireanu la orele 10. 2. Imobilul oborului Ghimpaţi la orele 11. 3. Imobilul oborului Ţăndărei la orele 12. Se specifică că la această ÎLcitaţie se aplică dispoziţiunile art. 88—110 din legea contabilităţii publice şi prevederile art. 286 din Codul Penal. Preşedinte, Indescifrabil Prim secretar. Indescifrabil Nr. 3817 din 25 Iulie 1041. 4 Românii de peste hotare (Ua?iata*e din pag. I-a) Soarele libertăţii naţionale, înaintaşii noştri, marea generaţie care ne-a dat unirea, şi-au dat seama de Importanţa pe care o reprezintă întreţinerea flacărei dragostei de neam ce trebue să sâlăşluiască In inimile tuturor românilor, oriunde ar fi ei, în orice colţ star afla. Şcoala biserica încurajarea dementelor de valoare cari să fie stegarii şi Îndrumătorii populaţiei locale, au fost mijloacele pacinici, cu cari cei de ori au ştiut să aline dorul celor cari aveau mereu în inimi toate manifestările şi toate progresele Patrei îndepărtată geograficeşte, dar totdeauna prezentă în gândurile celor cari se simţeau români. Calea aceasta trebue s’o urmăm şi noi, cu mai multă accentuare, cu convingerea că numai procedând astfel Înţelegem şi sprijinim sforţările acelor români cărora veacurile de suferinţă nu Ie-au răpit nici graiul, nici sufletul, nici credinţa in unitatea desăvârşită a marii familii româneşti Pe drumurile pacifice ale spiritualităţii ale cultură şi ale religiei noastre strămoşeşti, căutând să ţinem strânse legăturile fireşti cu toţi cei de aedaş neam cu noi, nimeni nu ne poate Învinui că vrem să încălcăm drepturile altora, nici că nu gândurile noastre ar fi vreo dorinţă imperialistă. Ne facem datoria fie fraţi, , nelăsând suflete de români în p»~*«.ve ! V. CALENDAR JOI, 31 IULIE 1941 Ortodox: Muc. Evdochim. Catolic: Ignatiu de Loyola. Protestant: Ernestina. * D. Schussnigg, noul cancelar formează guvernul (1934). * Răsăritul soarelui, 5.01; apusul soarelui, 1941. FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE VREMI 31 Iulie 1816. Epitropia Evgheniţilor pune sub tutela sa, prin decret domnesc, pe vătaful de curte Costachi Alexandri. Exista In acest timp o Instituţiune cu numele „Epitropia evgheniţilor’’ care avea de scop sfi apere pe feciorii de boeri nevârstnici contra cămătarilor şi mai ales să-i oprească a-ţi risipi averile lor. Se întâmpla însă, de multe ori, să pună sub această interdicţie şi boeri mai In vârstă. Aşa bunăoară la 31 iulie 1816 prin decret domnesc dat de Ion Caragea, este pus sub tutela epitropiei evgheniţilor vătaful de curte Costachi Alexandri, scriind domnitorul: „Preaosfinţia ta părinte Metropolite, iubitorule de Dumnezeu sfinţia ta Episcoape şi ceilalţi dumneavoastră boerilor sin epitropi al sărmanilor evgheniţi, au luat Domnia Mea pliroforie, că vătaful Costachae sin răposatul paharnic Alexandri, dela o vreme încoace, se află cam smintit de minte şi poate dintr’aceasta să i se pricinuiască şi casei sale dărăpănam neavând cine să îngrijească atât de ele, cât şi de casa şi mai vârtos fiind dator pe la unii, alţii care prin jalbă către Domnia Mea Îşi cer dreptul lor, de aceea poruncim ca după datoria acastoi epitropii să intraţi în cercetarea stării lui şi a casei sale şi să se însărcineze epitropia cu îngrijirea cea cuviincioasă asupra numitului şi a casei sale ca şi casa să nu i se dărapene şi creditorilor lui să li se plătească dreptul ce vor fi având a lua”. Măsurile excepţionale şi arbitrare luate adesea de Epitropia Evgheniţilor erau bine venite; aceasta s’a putut vedea in multe cazuri. Amintesc caşul vestitului boer Constantin Dudescu, care In 1914 petrecea la Viena, cu titlul de conte, *1 risipea acolo cu multă uşurinţă averea sa, Iar în ţară creditorii mulţi la număr îi urmăreau toate averile. GEORGE DINCA rADIO JOI 31 IULIE a. c. RADIO — ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 Kw. RADIO BUCUREȘTI 364,5 m. 823 kHz. 12 Kw FOSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 ill. 9260 kHz. 2 Kw. RADIO ROMANIA—RADIO BUCUREȘTI 14.00 : 14.30 : 15.30 : 16.30 : 17.30 : 17.46 : 18.00 : Orchestra Radio — Concert simfonic dirijat de Th. Rogalski. 19.00 : Cronica artistică. Jurnal In limba ucrainiană. Jurnal în limba turcă. Jurnal în limba rusă. Serviciul de ştiri germane. Radio-Jurnal (V): închiderea emisiunii pe Radio România şi Radio Bucureşti. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTATE (pe undă scurtă de 32.4) Semnal. 22.50 : Emisiune in limba greacă. 23.00 : Emisiune în limba germană. Muzică (discuri). 23.20 : Emisiune in limba italiană. Muzică (discuri). 23.40 : Emisiune In limba franceză Muzică (discuri). 24.00 : Emisiune în limba engleză. 19.15 : 19.30 : 19.40 : 19.50 : 20.00 : 20.30 : 6.00—7.30 : ORA DIMINEŢII: Deschiderea emisiunei; Marşuri (discuri); Radio-Jurnal (I. p. 1-a); Concert de fanfară româno-germană; Radio-Jurnal (I. p. 2-a); închiderea emisiunii. 12.00 : Muzică de prânz — Orchestra Victor Predescu. 12.30 : Jurnal în limba ucrainiană. 12.45 : Jurnal în limba rusă. 13.00 : Radio-Jurnal (II). 13.15 : Continuarea programului Orchestrei Victor Predescu. 13.50 : Serviciul de ştiri germane. Radio-Jurnal (III). ORA OSTAŞULUI. ORA RĂNIŢILOR, închiderea emisiunii de prins. Radio-Jurnal (IV). ..........UNIVERSITATEA RADIO — ......................... Ciclul „Contribuţii româneşti la viaţa I Muzică (discuri), spirituală rusească”. Antioh Cante . 0.15 : închiderea emisiunii, mit de AL Ciorănescu. ISTORIA CARE SE REPETĂ (Urmare din pag. I-a) ţările din răsăritul şi opusul Europei. Războiul s’a terminat prin înfrângerea persanilor. Teodor, fratele lui Heraclius, a intrat în fruntea unei armate în oraşul Ctesifon şi a luat înapoi Sfânta Cruce. Cu această cruce, împăratul şi-a făcut intrarea triumfală la Constantinopol, iar in ziua de 14 Septembrie 628, crucea, pentru a fi văzută de popor, a fost înălţată, în cadrul unei slujbe solemne, în biserica Sfânta Sofia. Atunci s’a cântat rugăciunea reprodusă la începutul rândurilor de faţă, precum tot de atunci a rămas marea sărbătoare creştină, „înălţarea Sfintei Cruci” din aceeaşi zi de 14 Septembrie. Acum, cu războiul sfânt împotriva bolşevismului ateu, istoria se repetă- Bineînţeles, cu deosebirile datorite nouei situaţii şi schimbărilor produse în scurgerea timpului. Armatele Creştine, cărora dreptatea cauzei pentru care luptă, le înzeceşte puterile şi le întreţine mereu treaz avântul, merg în Rusia Sovietică, nu ca să găsească o cruce răpită, ci ca să împlânte din nou sfânta cruce pe ruinele necredinţei. Sfânta cruce, cn tot ce ea simbolizează ca adevăruri eterne, ca dreptate nepieritoare ca ordine şi civilizaţie. Merg aceste armate ca să înscăuneze din nou la locul de cinste credinţa adevărată, dreptatea şi bunătatea creştină, cuminţenia şi ordinea socială firească. Dar, ca şi în războiul pentru recucerirea Crucii Mântuitorului, ba chiar în număr mult mai mare, voluntari din cele mai multe ţări ale Europei merg să-şi dea tributul de sânge, pentru biruinţa sfintei cauze creştine. In înaintarea lor victorioasă, cruciaţii de astăzi întâlnesc oraşe şi sate arse, găsesc biserici distruse sau pângărite, găsesc la tot pasul mormane de cadavre ale nenorociţilor măcelăriţi de hoardele bolşevice. Insă sfârşitul acestui groaznic tablou apocaliptic este apropiat. Biruinţa desăvârşită va fi şi acum de partea celor ce nu s’au lepădat de Dumnezeu. Prin aceasta, rugăciunea „Mântueşte, Doamne, poporul Tău” este mai de actualitate decât oricând. UNIVERSUL CUM PUTEM CUNOAŞT AVIOANELE DUŞMANE („y/on de vinitoare monoprice) firmament: Imorat ieri fite, căi. 7,0% mm Mitraliera da sus. 700 focuri, da jos 550 focuri — Biplan de vânătoare. — Are un motor între planuri. — Planul de tus, mai mare ca cel de jos, recurbat ca la liliac şi decalat (mai în ţaţă) planului, inferior. — Tren de aterisare escamotabil. — Forma aripelor rotunjite — Are un fuzelaj, scurt, formă gen „cocoaşe de cămilă" retezat în faţă. — Un singur plan de direcţie. — Viteză 300 km/oră. — Are 4 mitraliere în faţă. Continuăm nătoare: Z-K-.B?19 publicarea siluetelor avioanelor sovietice, de râ- Monoplan vânătoare. Plan jos. Monomotor. Tren neescamotabil. Direcția simplă. Forma aripei rotunjită la vârfuri. Fuselaj simplu (țigară) retras înapoi. Viteză 490 km. Armament 2 mitraliere, 1 tun. Timp urcare. Anverguri 10.50 m. Lungimea 7.40 m. Raza acţiune 850 km- Plafon 10 km. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an * 380 pe 6 luni 1 200 pe 3 luni 1-16 Monoplan vânătoare Plan jos. Monomotor. Tren neescamotabil. Direcția simplă. Forma aripei rotunjită. Fuselaj simplu gen „Balenă“ Viteză 430 km. Armament mitraliere. Timp urcare 5—6 min. Raza acțiune 750 km- Durata sborului 2Vs ore. Plafon 9 km. Anvergură... Lungime tit şi activitatea asociaţiei sportive U. M. Cugir De vorbă cu d. ing. Athanasiu, C., secretărul general al grupării poli-sportive U. M. C. să aibă un mijloc de recreaţie prin exercitarea sportului. Dar aceasta nu era de ajuns. Trebuia concursul conducătorilor uzinelor. Aceştia nu l-au precupeţit, ba din contră ideia a fost îmbrăţişată cu toată dragostea. Astfel, atât Direcţiunea generală a Urinelor din Bucureşti, prin d. director general ing. Christescu şi d-sa un mare amator al sporturilor, a acordat tot sprijinul moral şi material, transmiţându-i spre executare unui alt animator şi sprijinitor local, d. subdirector administrativ local Scorţescu, cărora interlocutorul nostru ţine să le aducă şi pe această cale, mulţumirile sale şi ale celor câteva mii de practicanţi şi spectatori. Este desigur un mare merit care revine in întregime conducerii uzinelor de a fi înţeles necesitatea şi aportul pe care-l poate aduce sportul pentru muncitorul şi funcţionarul care stă de dimineaţa până seara în Uzină. Ca orice început, desfăşurarea activităţii tuturor secţiilor a mers greu, dat fiind că localitatea noastră era lipsită de un stadion amenajat în vederea exercitării acestor sporturi Totuşi, s’a reuşit, ca prin sprijinul moral şi material al Direcţiunii Generale, să se amenajeze deocamdată solul unui teren sportiv, urmând ca până la toamnă să se termine împrejmuirea şi tribuna acestui teren. Terenul va fi prevăzut şi cu pistă pentru alergări şi cu cele necesare practicei atletismului. Pentru iarnă, Uzinele au pus la dispoziţie o sală de gimnastică de 43x35 mtr. care va fi amenajată. Vom schiţa acum felul cum s-a desfăşurat activitatea fiecărui sport în parte. Atletismul este abia la început fiind sub conducerea d-lui ing. Athanasiu. S’a hotăărît a se angaja un licențiat al I. S. E. F. ca şi organizeze şi îndrumeze acest sport. Schiul activează intens de 2 ani numărând 40—50 de persoane prin amatorii acestui sport de iarnă. Activitatea intensă desfăşurată de această secţie, sub conducerea d-lui maior Bărbulescu din vânători de munte, a urmărit răspândirea acestui sport şi printre copii de ţărani din Cugir. Terenul şi poziţiile locale şi din împrejurimi au fost propice acestui sport. Trecând la sporturile secundare, foot-ball-ul deţine primul loc. Echipa U. M. C. se numără astăzi printre echipele cele mai bune ale regiunii fiind campioana districtului „Valea Mureşului”. Palmaresul ei numără matchuri tari, şi este pentru ea o cinste de a se fi împotrivit echipelor de talia Juventusului. Echipa locală, de sub neobosita conducere a d-lui sub inginer Lup©e şi a antrenorului, fost internaţional Vasile Chiroiu, este acum în aşteptarea matchurilor de calificare în Divizia B, din care face parte, în care scop se antrenează asiduu. Turismul, de sub conducerea d-lui inginer Popescu Virgil, a reuşit în foarte scurt timp să răspândească gustul excursiilor printre angajaţii uzinelor şi membrii Asociaţiei. Volley-Baschet-ul şi-a început ■ de curând activitatea sub conducerea funcţionarului Popescu Nicolae, care a reuşit să formeze 2 echipe destul de bune de băeţi şi 2 de fete. Se depune destulă muncă pentru răspândirea lui printre angajaţii de ambele sexe ai uzinelor. Incoace priveşte Tirul, el a fost organizat de către acelaş neobosit sportiv, d. maior Bărbulescu, Asociaţia punându-i la dispoziţia un buget destul de bun, din care 30.000 lei pentru acordarea de premii celor mai buni trăgători. Actualmente conducerea acestei secţii a luat-o de inginer Popa Ioan. Boxul este la începutul lui ca activitate locală, fiind pus sub priceputa conducere a subinginerului Ionescu Anton, un cunoscut şi mare admirator al acestui sport. Schiţată în câteva rânduri activitatea acestei asociaţii, sportive, se degajează o mare dragoste şi multă perseverenţă din partea atât a conducătorilor fiecărei secţii cât şi o neprecupeţită îmbrăţişare şi real sprijin din partea conducătorilor uzinelor cât şi angajaţilor. H. Focşeneanu -------------®4®------------Cugir, 25 Iulie Activitatea Clubului Sportiv U. M. C., urmărită de noi în diferitele ei manifestări, merită a fi cunoscută mai amănunţit de către cei cari, pe de o parte date fiind legăturile lor cu regiunea în care ea se desfăşoară, i-a urmărit activitatea, sau pentru a învedera un mod de a organiza manifestări sportive, acolo unde ele sunt şi se impun ca o necesitate de divertisment şi de distracţie. Am crezut necesar pentru atingerea scopului propus, şăi ne adresăm d-lui inginer Athanasiu C., promotorul acestui club sportiv şi secretarul lui general astăzi. Cu bunăvoinţa care îl caracterizează, d-ea ne-a dat toate amănuntele în legătură cu înfiinţarea şi evoluţia acestui club poli-sportiv. Clubul a luat fiinţă acum 2 ani, ca o dorinţă manifestată de angajaţi, funcţionari sau muncitori, ai uzinelor locale, de a putea * Anul al 58-lea Nr. 205 Vineri 1 August 1941 Decorarea aviatorilor germani Intr’un cadru de înălţătoare sărbătoare ostăşească s’a desfăşurat în ziua d® 24 Iulie a. c. solemnitatea decorărei aviatorilor şi personalului terestru german, aparţinând escadrilei de vânătoare comandată de cpt. aviator Batschila. Această unitate a doborit până în prezent — de când luptă pe frontul romaino-german — peste 35 de avioane inamice şi a asigurat împreună cu Escadrila 53 românească — cu care a luptat „plan la plan" — apărarea întregului litoral român al Mării Negre. CUM A DECURS SOLEMNITATEA La ora 9 dimineaţa, escadrila germană a căpitanului Batschila şi o escadrilă românească cu drapel şi muzică, se găseau orânduite în „careu“ aşteptând sosirea d-lui general aviator Jienescu, subsecretar de stat al aerului şi a d-lui general aviator Speidel, comandantul forţelor aeriene germane ce luptă pe frontul româno-german. Primul sosit este d. general Speidel, care scoborînd din avion, primeşte raportul comandanţilor germani şi români trecând apoi unităţile în revistă. După 20 de minute , după ce în răstimp sunându-se „alarma“ echipajiile germane efectuaseră o „eşire“ contra unor bombardiere ruseşti punându-le pe fugă — pilotându-şi singur avionul, aterizează d. ministru al aerului, general av. Jienescu. După ce primeşte raportul şi trece în revistă escadrilele — ocupă locul în centrul careului, rostind — în limba română — următoarea cuvântare: IUBIŢI CAMARAZI GERMANI, Sunt aproape 10 luni de când într’o însorită zi de toamnă cobora din avion misiunea militară aeriană în frunte cu d. general SPEIDEL, trimisă de conducătorul Marelui Reich, pentru a împărtăşi aeronauticei române experienţa de război a neînvinsei I armate a aerului germană, devenită legendară pe cerul Poloniei, al fiordurilor prăpăstioase şi îngheţate ale Norvegiei, pe cerul Olandei —Flandrei—Franţei—Angliei—Africei de Nord — Greciei până în Creta. In timp de nouă luni, zi de zi, intr’o perfectă camaraderie, membrii misiunei au dat din plin : lumină din lumina minţii şi experienţei lor; suflet din sufletul lor călit la facla unui ideal sublim, care dă elanul, dă dinamismul, dă victoria. Pentru a mulţumi un efort şi pentru a da recunoştinţa noastră camarazilor Germani, în luna Martie am împodobit piepturile lor cu insigna sborului Românesc. Cu această ocazie făcând elogiul eroismului Aeronauticei germane, spuneam : „Strâns uniţi urmărim acelaş ideal a cărui înfăptuire nu va întârzia să vină; frăţia de arme ce ne uneşte astăzi, ne va uni mâine, poate chiar în supremul sacrificiu". Prorocirea mea este astăzi o certitudine. De treizeci de zile luptaţi umăr la umăr cu sburători români pentru cruce şi dreptate; de treizeci de zile rupeţi trup din trupul vostru pentru cauza comună; de treizeci de zile bravura voastră şi nebiruita voastră voinţă acoperă ţara Românească, pentru a nu fi pângărită de hidra bolşevică. Un destin fericit se deschide prin biruinţa comună. Biruinţa voastră este cinstită astăzi de Conducătorul Statului Român, d. general Antonescu care pentru fapte de arme, vă acordă — în numele M. S. Regelui — Virtutea Aeronautică (respectiv Medalia Aeronautică), întâmplarea fericită face ca această cinstire să se facă pe litoralul Mării Negre, Cetatea Tomis, refugiul ostracizatului Ovidiu, loc de autentică latinitate, unde am fost — suntem şi vom rămâne, dacă este un Dumnezeu şi o Justiţie. Sburători germani, prin faptele voastre de arme demonstraţi odată mai mult, că legendarul eroism din povestea lui Siegfried este specific German. ❖ Urmează decorarea. D. ministru al aerului, în numele M. S. Regelui ,anină de pieptul bravilor piloţi, „Crucea de Aur cu Spade“ a Cavalerilor ordinului Aeronauticei române şi „Medalia Aeronauticei cu spade“ personalului terestru, strângându-le mâna şi felicitându-i, pentru eroismul şi rodnica lor activitate. A răspuns, în numele celor decoraţi, comandantul grupului german, mulţumind pentru cinstirea ce s’a făcut unităţei sale, exprimând — tot deodată — admiraţiunea sburătorilor germani, pentru bravura camarazilor români, alături de care luptă — într’adevăr „plan la plan“ — contra bolşevismului, contra barbariei... D. general Speidel, comandantul forţelor aeriene germane, din România, a cerut d-lui general av. Jienescu, ministrul aerului. Încuviinţarea ca fiecare decorat german să primească şi textul cuvântărei ministeriale, cuvintele rostite însemnând pentru ei, un înalt semn de atenţiune din partea aviaţiei militare române. La ora 12 a avut loc — la casinoul aviatorilor români de la Mamaia — o masă camaraderească, prezidată de d. ministru al aerului, general av. Jienescu, la care au participat sburătorii germani şi români. înainte de plecare, d. ministru al aerului, a inspectat unităţile şi Comandamentele de aviaţie din localitate. DE VORBA CU UNUL DIN OFIŢERII GERMANI DECORAŢI Am avut ocazia să stau de vorbă cu un simpatic locotenent german care — cu ocazia ultimei sale victorii — a fost silit la rândul său să aterizeze din cauza unei lovituri primite de la tirul a. a. inamic. Aflându-se deasupra mării — 160 km. în larg — a avut timp să dea semnalul S. O. S. după care s’a lansat cu paraşuta. Ofiţerul — cu toate că fusese lovit de o schije, care-i rupsese unele legături ale paraşutei, şi cu . toate că prin radio anunţase din Ieroare că se află numai la 10 km. de ţărm, — a avut totuşi ferma I convingere că va fi scăpat de ca Imarazii săi, cunoscând funcţionarea precisă a organizaţiunei germane de salvare şi având asupra sa un „dispozitiv de semnalizare“ pe care oricare aviator german ce sboară deasupra mării îl poartă — în afară de colacul da ■ salvare — dar despre care nu-mi este îngăduit să dau detalii. Intr’adevăr după 35’ — timp pe care eburătorul german şi l-a petrecut încercând să-şi pescuiască nişte obiecte, căzute din combinezon, şi care pluteau în jurul său — un hidroavion german a amerizat — și cu mai mult succes — și-apescuit imediat camaradul !... AL. D. impresionanta solemnitate de la Bălţi Iaşi, 24 iulie Zilele acestea a sosit în localitate I. P. S. Mitropolit Gurie al Basarabiei, venind de la Bucureşti, pentru a fi prezent la marea sărbătoare a eliberării Basarabiei şi Bucovinei din ghiarele bolşevismului, şi pentru a felicita personal pe d. general Ion Antonescu, pentru strălucitele succese militare pe care le-a obţinut în calitatea sa de comandant suprem al armatei româno-germiane. I. P. S. Mitropolit Gurie este oaspetele I. P. S. Mitropolitului Irineu Mihălcescu. Scrisoarea tre mulţumire a unui gemian, devenit plot cu brevet român Din toate manifestările, atât pe front, unde bravii noştri soldaţi şi sburători luptă alături de neînvinsa armată germană, cât şi in nenumărate împrejurări se poate vedea strânsa colaborare româno-germană, sub variate aspecte. Ca un exemplu din nenumărate altele, dăm scrisoarea de mulţumire a d-lui dr. Henrik Klugist, consilier la Legaţia Germană din Bucureşti, care a obţinut recent brevetul de pilot de turism la Şcoala de Pilotaj A.R.P.A. Cu această ocazie, d-sa imi exprimă recunoştinţa ce o poartă faţă de subsecretariatul de stat al aerului, d. general Jienescu şi faţă de Asociaţia A.R.P.A., care i-a dat tot concursul în îndeplinirea dorinţei sale, de a deveni pilot. D. dr. Henrik Klugist încheie scrisoarea sa: „Sunt fericit că prin contextul avut cu sportul aviatic, am intensificat şi aprofundat relaţiunile mele cu România şi România. „Chiar atunci când voi fi permutat în ţări îndepărtate, aviaţia română îmi va rămâne o amintire preţioasă a acestei Ţări frumoase". U. R. S. S. este practic blocată (Urmare din pag. I-a) stăpâneşte Germania pe coastele Norvegiei şi Finlanda pe coasta sa de nord. Alte porturi pe coasta oceanului îngheţat, în care s’ar putea efectua debarcarea şi transportarea materialului de război şi a armamentului pe căile ferate, in interiorul U. R. S. S., nu există. Portul Kronstadt de pe golful finlandic de asemenea nu poate fi folosit în acest scop, deoarece marea Baltică cu toate strâmtorilor sale ce o leagă de marea Nordului și oceanul Atlantic, e dominată de flota germană și deci practic, certe ermetic Închisă pentru circulaţia vaselor inamice puterilor axei. Mai sunt porturile sovietice de la sud, de pe coasta Mării Negre. Nici acestea nu pot fi folosite în acest scop, deoarece Germania şi Italia, dominând insula Creta şi toate comunicaţiile maritime spre Dardanele, niciun transport de armament şi material de război destinat U. R. S. S. nu poate trece din Mediterana în marea Egee şi din marea Egee în Strâmtori. Pe de altă parte, Turcia, pe baza dispoziţiilor cuprinse în convenţia de la Montreux, privitoare la statutul Strâmtorilor şi a politicei sale neutrale, nu poate permite trecerea prin Dardanele, Marmara şi Bosfor, în Marea Neagră a vaselor străine ce ar transporta material de război şi armament pentru U. R. S. S. In Extremul Orient, U. R. S. S. dispune de două porturi: Orkhuţk, situat pe coasta mării cu acelaş nume care o parte din an este închis din cauza gheţurilor şi Vladivostok, marele port militar şi comercial de la sud, situat pe coasta mării Japoniei, care este deschis în tot cursul anului. Ori, eventuale transporturi de material de război şi armament din Statele Timri, prin Vladivostok, destinate armatelor sovietice , sunt angajate pe frontul occidental european al U. R. S. S., ar prezintă grave dificultăţi, atât din cauza distanţelor considerabile, a trecerei convoiurilor prin apele japoneze, sau in apropierea lor şi a numeroaselor şi complicatelor operaţiuni de îmbarcare şi debarcare. Acele transporturi ar fi nevoite să treacă din staţiile de îmbarcare de pe teritoriul Statelor Unite, în trenuri spre porturile americane de pe coasta Pacificului, unde materialul de război şi armamentul vor trebui să fi debarcate şi încărcate în vase ; după aceea vasele vor trece oceanul Pacific, spre portul Vladivostok (distanţa 6000-7000 km.), unde vor debarca încărcătura lor, iar de aci, vor fi transportate cu trenurile pe linia cu cale mică a Transiberianului, în direcţia Moscova, parcurgând o distanţă de peste 11.000 km. Aceste transporturi ar efectua distanţe considerabile de peste 20.000 km., căci vor trece prin trei continente — America de nord, Asia siberiană şi Europa orientală sovietică — şi prin oceanul Pacific. Practic, factorii timp şi spaţiul, în cursul războiului, reduc la minimum randamentul unor asemenea transporturi pe distanţe atât de considerabile şi pe căile combinate maritime şi feroviare. Reamintim, că în timpul războiului mondial din 1914- 1916, când România era în neutralitate şi încheiase o convenţie cu Franţa privitoare la predarea şi transportarea armamentului, muniţiilor şi materialului de război, necesare armatei noastre, Rusia refuzase la început să pună la dispoziţia aliaţilor săi din apus şi a României portul Arhanghelsk de pe coasta mări Albe pentru debarcarea şi încărcarea în trenuri a acelor transporturi şi a pus la dispoziţie... portul Vladivostok din Extremul Orient, tocmai cu scopul de a zădărnici Înarmarea şi aprovizionarea cu material de război a României. Guvernul rusesc ştia prea bine că Vladivostokul, din cauza distanţei considerabile nu poate asigura României transporturile de care avea nevoe în vara anului 1916. Iată ce a scris în această chestiune de general Rudeanu, fostul șef al misiunii militare române din Paris, în lucrarea sa documentată „Albert Thomas” : „Rusia ne oferise aprovizionarea prin Vladivostok, — refuzând legătura pe la Arhanghelsk. Această propunere îmi apăru imediat ca o dureroasă glumă, deoarece a ne aproviziona prin Vladivostok însemna să ocolim pe apă sudul a două continente — Europa și Asia —, apoi să străbatem pe uscat întreaga Asie septentrională și Rusia europeană”. Ori, în războiul actual, pentru U. R. S. S. Vladivostokul înseamnă aceeaş „glumă dureroasă” în ce priveşte transporturile de armament şi material de război, ce ar veni din America de nord pe calea imensă a Pacificului şi apoi ar urma calea ferată a Transiberianului, lungă d© I peste 11.000 km, cu o capacitate de randament slabă. Notăm că mai e nevoe şi de consimţământul Japoniei pentru trecerea acelor eventuale transporturi destinate U. R. S. S. prin apele sale. Ori, Japonia este alăturea de puterile axei şi colaborează politiceşte cu ele. Dacă mai ţinem seamă şi de situaţia precară a flotei de război şi comercială a sovietelor din marea Baltică şi marea Neagră — care sunt blocat© — armata roşie, care până acum în bătăliile de nimicire din regiunile lacului Peipus, Minsk, Smolensk, Kiev şi cele din Basarabia şi de peste Nistru, a pierdut o cantitate imensă de material de război şi de armament, este redusă să lupte in condiţii din ce in ce mai grele, până la înfrângerea totală şi definitivă, căci ajutoare din afară nu va primi decât sub forma de promisiuni, iar industria de război sovietică nu este capabilă să umple golurile. E întâmplări din Capitală Criminal urmărit de poliţie Prefectura poliţiei CapăMel (Serviciul poliţiei judiciare), ne trimite spre publicare următoarele: „Poliţia urmăreşte pe autorul crimei prin lovituri de cuţit din str. Popa Iancu no. 22, anume Dumitru I. Văduva zis Pepi zis Oaie Dumitru zis Bădărău zis Mitici Vasile, etate de 24 ani, ţigan dobotar, originar din Bucureşti. „Cine ştie ceva despre el să amuinţe Prefectura poliţiei Capitalei, (serviciul judiciar) sau cel mai apropiat post poliţienesc?. ys 4 i