Universul - Provincie, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-296)
1941-10-01 / nr. 266
• •S^150 S^ S5599HB8®8EBBâSÎ23Î Orăşel preistoric Muzeul regiunei Hanovra a terminat recent săpăturilede pe Etzenberg lângă Edesheim, unde a fost desgropat un „orăşel preistoric. Au fost scoase la suprafaţă peste 30 case de lemn, fiecare de câte 12 metri lungime şi 6 metri lăţime. Casele erau bine adâncite în pământ, aveau acoperișuri bine fixate, cămine penttru foc, oale frumos cizelate, sape și unelte pentru prelucrarea pământului. Dintre obiectele găsite, cele mai valoroase sunt două tobe, care până în prezent n’au fost găsite decât la Germania de Mijloc. De ce îngălbenesc frunzele Toamna când frunzele încep să se veştejească, admirăm minunatele culori ale naturii şi parcă ne pare rău că această splendoare se sfârşeşte repede. La aceasta el a gândit şi grădinarul August Krause din Ooswig, care se ocupă cu transformarea frunzelor verzi în frunze tomnatece. El a luat natura drept exemplu. Fiecare frunză este um mic laborator chimic, în care toamna începe să acţioneze forţe misterioase. Culoarea verde de vară a plantelor se datoreşte donorfilul, o substanţă colorantă. Dacă se analizează cllorofil, se constată că el constă dintr’o substanţă colorantă galbenă, şi una albastră-verzuie Ultima cantitae azotul şi magmeziul necesar plantelor. Toamna când scade lumina zilei, natura înţeleaptă retrage substanţa colorantă albastră-verzuie cu azotul şi magneziu în tulpină. Numai aşa plantele pot supravieţui iarna. In frunze rămâne din clorofili numai colorantul galben, care le dă aspectul tomnatic. Tot aşa se produce şi coloritul maro şi roşcat al pădurilor. Brimbra o descompunere a substanţelor colorante ale celulei se formează pe lângă xantofitul galben erytofilul roşu, cu variaţiuni maron. Inlaboratorul” lui Krause din Coswig, procesele natură sunt realizate pe cale artificială. Căderea frunzelor toamna nu trebuie să amintească de moarte, cum afirmă melancolicii, ci dimpotrivă, prin căderea frunzelor pomuî se feresc de o pierdere prea mare şi inutilă de apă, datorită evaporării prin frunze, care nu poate fi echivalată prin rădăcini, deoarece iarna pământul este uscat; es în fel planta ar trebui să moară. Deci dacă nu ar fi toamna mure exista nici primăvara şi nici renaşterea naturii, şi văzând astfel lucrurile, există mulţi amatori de frunze veştejite, galbene, roşcate, pe care le poate obţine de la Krause din Coswig. •______ _ Aşa sa fie? Priviţi aceste fructe, fără îndoiala nu leaţi văzut niciodată de vreme, ce cresc numai în regiunile tropicale. Dar ceea ce le face cu adevărat interesante e că, după părerea unui cunoscut scriitor şi vântură-lume, Norbert Jacques, ele ar fi adevăratele mere ale Paradisului. Această părere se bazează pe faptul că numele lor „Papaya“ derivă la toate popoarele care le cunosc dintr’o rădăcină care înseamnă sau „mamă" sau „tată". Ceva mai mult, în limba industană Papaya înseamnă „Păcatul Evei“. Aşa dar fructul care a pierdut pe primul om şi prima femee, n’a fost un măr ci un pepenaş, căci „Papaya“ deşi creşte în pom e un pepene. á guit dudicoldeal. Citim in „Universul" din 29 Septembrie 1891: • — Stadiile pentru construirea portului din Constanța, sunt aproape terminate. Lucrările preparatorii au Început deja. : — D. ministru al domeniilor a trimis o circulară tuturor prefecţilor din tură prin care 11 se cere a institui din proprietarii de vii din judeţul unde se află nişte comisii vinicole cari să facă o anchetă statistico-economică a viilor noastre. Ministerul instrucţiunei publice văzând numărul cel mare de copii ce au cerut Înscrierea în gimnasele şi liceile din capitală, a dispus Înfiinţarea pe ziua de 1 Octombrie încă câte o clasă divisionară, pe lăngă cele existente. „ Astă-seară se redeschid porţile Teatrului Naţional pentru stagiunea din iarna viitoare cu noua piesă a d-lor Nigel şi Tincu , Doamna Kiajna“. O industrie veche Industria de sticlă din ţara Sudaţilor este foarte veche, datând din secolal 13-lea. De acci s’ar fi trimes în lumea întreagă celebre lucrări artistice în sticlă. Recent, industria de sticlă din ţara Sudaţilor a livrat şahului iranian preţioase candelabre. Mărunte RADU efteneşte viaţă CALEA VICTORIEI, 81 95 Pânză 72“la, 126 Indian alb 172 Indian 208 Gradel 144 Tussor 124 Servete 819 Feţe de masă 160/160 180 Olandină 800UITM. 225 Sifon ItiHan m. pentru lingerie imprimat p. lingerie pentru Ismen« p. lingerie de damă de masă 55/55 7 35 şi ii 225 cm. 1755 Olandă Belgiană 253 Barcnet pichetat 338 Velvetină prochiu 410 Zenand.mr.r 226 Mătase 10 288 Stofe 460 Stofe 147 Prosoape 168 Chiloţi 227 Ciorapi 950 Cămăşi 140 Ciorapi 91 Batiste 285 Mătase 660 Mătase 593 Pânză 132 Crepela Ţăranii şi meseriaşii găsesc: PÂNZĂRIE Stofe p. Doamne şi Bărbaţi Mătăsuri vini şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Ciorăpănie Doamne şi In depozitul nostru Geograful italian Crino a regăsit în Biblioteca naţională de la Florenţa harta lumii a matemati- , e cranului şi cosmogafului Faolo dai ! DORIŢI să rămâneţi tineri mereu Pozzo Toccanelli din Florenţa, la care s’a servit Columb în timpul călătoriei sale. Harta este schiţată cu mâna pe •argament şi e colora». REGENERATORUL IMPERIAL El redă părului cărunt coloarea sa naturală discret şi treptat, fără intervenţia medicului sau coaforului. De vânzare în principalele drogherii şi parfumerii. 37 Două perechi ciorapi pe zi sau o flanelă se pot lucra pe aparatul de tricotat cu mâna TRICORECORD, îngrijiţi de-acum obiecte călduroase pentru cei plecaţi pe front. Preţul Lei 1800. Instruirea gratuită. Cereţi prospecte la TRICORECORD, Bucureşti, strada Decebal Nr. 5 (Piaţa Sf. Gheorghe.) In Ploeşti la J. Dinescu, strada Unirii Nr- 4. Provinciali, nu este necesară deplasarea la Bucureşti, comandând un aparat contra ramburs, vă instruim gratuit în judeţul d-voastră. Căutăm reprezentanţi exclusivi pentru toate judeţele din ţară. 1500 Suferinzi fie epilepsie! rămas fără „Conform certificatului eliberat de renumita clinică a profesorului Dr. Wagner - Jauregg din Viena, preparatul american „Donhide” cu reputaţie mondială a dat rezultate excelente, chiar şi în cazurile unde alte Lei p. rochi 90 cm. 45/110 mătase p. doamne mătase p doamn® bărbăteşti Bemberg bărbăteşti fier. bărbăteşti p. lingerie damă şi bărbaţi p. plapumi 100 cm. damasc p. saltele 140 cm. imprimat p. rochi INTREBUINŢAŢI Dulapuri de meta pentru furnizează Maria 44, registre, casse de bani „MUNTENIA“ Bulevardul (în curte) Cf. Com. 2387/937 2200 medicamente au efect“. Cereţi „Donhide” contra cost de Lei 238, de la Farmacia Haneş (fost Thois), Calea Victoriei 124, Bucureşti, 2700 Viitoarele colonizării de prof. ANA CARDAŞ Azi când hotarele iratrieae se făuresc cu atâta sânge, azi cănd popoarele tind să-şi adune pe toţi fiii în cuprinsul frontierelor definitive, făcându-se şi schimburi masive de populaţie dintr-o ţară în alta, problema colonizării a devenit la noi o problemă agramă fundamentală românească. Ne gândim la coloniştii foşti în Cadrilater, rânduiţi a fi aşezaţi în Vechea Dobroge, fiind vorba de 11-12.000 familii şi care vor putea fi colonizate acolo pe loturi de 10 Ha.; restul de 5-6 mii de familii, în special iubiţii fraţi macedoneni, spiţă ascuţită a neamului nostru, credem că ar putea fi colonizate în târguşoarele moldoveneşti sau basarabene părăsite de evrei, luând locul acestora ca comercianţi,_ desigur primind şi un lot de pământ şi ajutaţi fiind cu largi credite în vederea românizării comerţului. Ne gândim că în Basarabia şi Bucovina au rămas numai de pe urma plecări coloniştilor germani peste 500.000 ha. disponibile, în plus casele cu gospodării bineorânduite în sate şi târguşoare cari şi-au avut rostul lor în regiunea respectivă. Ne gândim că în urma evacuării altor populaţiuni străine, ruşi, ucrainieni, bulgari, evrei, etc vor mai rămâne disponibile în Basarabia, credem noi, încă 200.000 ha. Nu anticipăm încă asupra ţinutului dintre Nistru şi Bug, unde sute de mii de moldoveni au suferit jugul bolşevic şi unde există încă o însemnată populaţie străină de neamul nostru. In tot cazul, socotim că vor fi disponibile pentru colonizare românească, mai multe sute de mii de hectare şi în interior şi pe frontiere, deci, o adevărată reforma agrară oblc. nu şi mare importanţă pentru consolidarea Statului Românesc, ni se pune în faţă. Ne gândim la colonizarea în prim rând a celor ce şi-au vărsat sângele pentru patrie, la ostaşii români, la familiile celor morţi pe câmpul de onoare. Ne gândim la colonizarea ostaşilor-luptători, în gospodării puternice pe toate liniile de frontieră, aşa cum le-a idealizat d. general Rasoviceanu. Ne gândim la putinţa colonizării surplusului de ţărani din satele ardelene şi oltene, în massa compactă, acolo, pe câmpiile mănoase ale Basarabiei. „ Ne gândim, dacă Pronia Cerească ne va ajuta să întrunim în hotarele româneşti de veacuri acele sute de mii de români curaţi, aflători azi în văile Bulgariei şi ale Serbiei. Aceste eoomnizări trebuesc să fie urmărite în executarea lor, în spiritul cel mai naţional posibil, colonizându-se numai şi numai români etnici. , Ei trebue aleşi dintre ţăranii perfect sănătoşi, dornici de a se stabili pe loturi şi a munci, ţărani având şi o puternică familie, chiar cu oarecare stare materială sau să fie dotaţi, căci colonizarea nu poate fi concepută ca o operă filantropică pentru aşezarea nevolnicilor de prin alte sate. Coloniştii au nevoe de loturi mai mari cari să poată asigura o viaţă îndestulată şi onorabilă întregii lor familii. Nenorocite au fost colonizările de 2-3 ha. care nu aureuşit decât să extindă mizeria printre sătenii colonişti. Potrivit legei se vor forma loturi de 10-20-50 şi chiar 100 ha., cum se arată în legea de colonizare din 1940, al cărei raportor am avut onoarea să fiu. Colonistul care primeşte un lot economic într’o parcelă sau două, poate face aplicarea unui asolameret raţional In viitoarele*colonizat se vor respecta desigur principiile indivizibilîtăţii loturilor, împiedicându-se astfel fărâmiţirea proprietăţii, una din cauzele primordiale ale epizeriei noastre rurale. Moştenitorii cari nu vor primi pământ vor căpăta cuvenitadespăgubire, aşa cum se faceşi în alte ţări, iar ei se vor îndrepta spre alte ocupaţiuni, spre meserii, industrie sau comerţ. Cum spunea profesorul Siseşti, într’o cuvântare a sa : „proprietatea este ca diamantul, cu cât o tai în parcele mai mici cu atât valoarea ei este mai mică şi cu orice fizic această pulverizare a proprietăţei trebueşte stăvilită”. Apoi coloniştii nu vor fi lăsaţi în Voia soartei acolo pe câmpuri. Noi credem, în urma tristelor experienţe trecute, că nici nu vor fi aşezaţi pe loturi până când Statul nu va asigura precis mijloacele pentru construirea caselor, drumurilor şi a tuturor celorlalte aşezări de interes obştesc. Nu vor fi lăsaţi coloniştii fără creditele necesare, fără inventar, fără vite,, fără seminţe, etc., iar scutirile de dări, jalonarea ratelor la plata părientului şi apărarea de pacostea datoriilor vor fi asigurate. Aşa cum s’a făcut în Italia, în Germania şi în alte ţări, se va înfiinţa o Casă specială a Colonizărilor, care să acorde credite şi să îndrumeze colonizarea Institutul naţional al cooperaţiei va veni desigur cu contribuţia sa în această operă, organizând puternic cooperativele agricole ale coloniştilor, aşa cum ultima lege Ie-a prevăzut cu mare grijă. Fenomenul demografic al creşterii populaţiei române într-un ritm viguros, aşa cum se manifestă în prezent, va implica desigur, şi punerea în valoare a multor suprafeţe azi improprii culturilor, cum sunt terenurile mlăştinoase, inundabile, râpoarse, pe care le socotim la peste 5.000 hectare Fenomenul demografic românesc va implica, cu voie sau fără voie, şi îndreptarea surplusului de populaţie rurală spre meserii, comerţ şi industrie, precum şi în direcţia formării unei clase de lucrători agricoli calificaţi, fără pământ, cari însă vor trăi la un standard de viaţă mai ridicat decât acel permis de o proprietate mizeră de 1 sau 3 ha. Fenomenul demografic românesc va contribui, mulţumită bunei îndrumări pe care o manifestă înaltul guvern, la o agricultură mai intensivă, o agricultură care să poată hrăni pe acest blagoslovit pământ românesc o populaţie împătrită. Trebue însă ca prin toate mijloacele posibile să determinăm sporirea producţiei vegetale şi animale, care să asigure o viaţă mai omenească ţăranului, precum şi putinţa unui export puternic. Dacă nu vom face aşa, colonizarea este de prisos şi vom rămâne aceiaşi oameni săraci într’o ţară atât de bogată. ROMANIA PRIMARIA COMUNEI RUCAR JUDETUL MUSCEL Nr. 1921 Luna Sept. ziua 24 PUBLICAŢIE Primăria corn. Rucăr Muscel aduce la cunoştinţa generală că delegaţia Nr. 1795/15 Sept. 1941 dată d-lui Mihail Lungeanu de a se ocupa cu aprovizionarea cu porumb a corn. Rucăr, încetează pe data de 22 Sept. 1941. Aşadar, Domnia sa nu poate vorbi sau trata în numele acestei primării. Primarul com. Rucăr, Indescifrabil 8656 UNIVERSUM LABORANT cu practică in industria petroliferă si FOCHIST pentru cazan vertical de aburi, se caută transmite Sun&com S. A. R., Pasagiul C.omedia 6, sub „Industrie Chimică“ LEMNE - LEMNE IEFTINE! Toată lumea s’a convins că GflZIFICflTORUUiW •Hurmuzi este aparatul ideal, care înlocueşte lemnele prin petrol lampant la orice sobă, de gătit, bae, teracotă, spălătorii, restaurante, laboratoare, ec., Economie 75%. Mii de scrisori de mulţumire dela clienţii satisfăcuţi. Feriţi-vă de contrafaceri, pentru a evita neplăceri. Toţi contrafăcătorii noştri sunt daţi pe mâna parchetului. Comenzi la CENTRALA, str. Bozianu 10 (Rondul Regina Maria), telefon 5.90.04; magazinele: „ALADDIN“, Regală 11 bis, tel. 3.94.42; „Menajera“, Calea Griviţei 86, tel. 3.29.20; L. Bereşteanu, şos. Mihai Bravul 3; „Mina de aramă“, Piaţa de Flori, Soc. „Hornul“, Calea Moşilor 88. Reprezentanţa Radu Nicolaei, Calea Şerban Vodă 243, tel. 3.39.61. In provincie: Azuga, E. Marinescu; Braşov, Iosif Meşter, str. Traian Moşoiu 61; Brăila, A. Camera şi Petala, str. Orientală 17; Buzău, magazinul Pavelescu ; Câmpina, Gheorghe Ceauşoiu; Cerna-Vodă, Soc. „Venus”, produse petrolifere; Cernăuţi şi Dorohoiu, Gh. Gh. Stroici; Iaşi, Soc. „Comerţul“, piaţa Halei; R.Sărat, Costică R. Ionescu, 2200 Pentru Costume, Tailleurs-uri, Mantouri, găsiţi STOFE DE LÂNĂ PURĂ (HOMESFIN) la „Manotex" Str. Ştirbey Vodă, 50 ^ Vânzare engros, endetail, între 8 —13 şi FRANZBRANTWSIN Inginer arian, cu practica străinătate şi ţară, în organizarea şi conducere versat, caută post corespunzător. Propuneri la ziar 6. 10 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMANIZĂRII, COLONIZĂRII ŞI INVENTARULUI Centrul Naţional de Românizare PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţă amatorilor că în ziua de 3 oct. 1941, la orele 12 a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, pentru vânzarea inventarului fosta proprietate a d-lui I. Barner, repatriat în Germania, compus din diverse conserve, coloniale şi diverse edecuri, pentru înfiinţarea de băcănie şi bodegă. Licitaţia se va ţine în localul Centrului Naţional de Românizare, Calea Victoriei Nr. 141, „Palatul Cantacuzino” , de unde se pot lua informaţii şi vedea caetul de sarcini. Inventarul se află depozitat în str. Carol Davila Nr. 21 București — proprietatea d-lui Colonel T. Vlăduţ. DIRECTOR GENERAL, Indescifrabil DIRECTOR FINANCIAR, ~4 FRNCŢIUNEA Indescifrabil »-♦■♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦» M M M ♦» M ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ Calea Victoriei Bombonerie poziţie prim rang predau, cauza plecării ziar 155 P JUDECĂTORIA I URBANĂ TIMIŞOARA, SECŢIA C. F. No. 4379/1941 c. f. EXTRAS din Publicaţiunea de licitaţiune şi condiţiile de licitaţie In cauza de executare pornită de urmăritorul Andrei Szunyogh contra urmăritului Jiva Stancov, la cererea urmăritorului, Judecătoria ordonă: Licitaţiunea execuţională în baza §§ 144, 146, 147 din legea LX. din 1881, asupra "A parte imobilelor porţiunea de proprietate a lui Stancov Jiva, conform B. 10 înscrise în c. f. a comunei Diniaş din circumscripţia Tribunalului Timiş-Torontal No 120 prot. c. f. A. I. 16 No. top. 199 cu casa No. 1060 şi o porţiune de 421/100.000 părţi din izlazul comun de sub A. I. 22 cu preţul de exclamare de 1500 lei, precum şi asupra imobilelor înscrise în c. f. No. 2016 a comunei Diniaş No. top. 676/b cu preţ de exclamare de 6.000 lei No. top. 1504/a/l cu preţul de exclamare de 3.000 lei, No. top 1384 cu preţul de exclamare de 3.000 lei şi No. top 1299/b cu preţul de exclamare de 3000 lei pentru încasarea creanţei de 24.577 lei capital, interese legale de la 24 Mai 1938, spese de proces şi de executare de 8609 lei fixate până acum, spese de 7373 lei fixate acum pentru cererea de licitaţie precum şi pentru încasarea creanţei de 78.000 lei—1200 lei capital şi accesorii a soţiei lui Stancov Jiva, de sub C. 6 şi 12 din c. f. No. 2016 şi C. 30, 31 şi 40 din c. f. No. 120. Fixează termen pentru ţinerea licitaţiunii în ziua de 16, luna Octomvrie, anul 1941, ora 11 a. m. la casa comunală a comunei Diniaş. Imobilul ce va fi licitat nu poate fi vândut pe un preţ mai mic decât preţul de strigare. Cei cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 16% din preţul de strigare drept garanţie in nume- rar, sau să predea aceluiaş dele- gat chitanţa constatând depunerea judecătoreşte prealabilă a garanţiei şi să semneze condi- ţiunile de licitaţie (§ 147, 150, 170 legea LX. 1881 § 21 legea XL 1908). Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de cât cel de strigare este dator să în- tregească imediat garanţia — fixată conform procentului preţului de strigare — la aceeaşi parte procentuală a preţului ce a oferit (§ 25 XLI 1908). Timişoara, la 8 Iulie 1941. Judecător şef (ss) Dr. Rusalin. Al-Conducător de c. f. (ss) Rădoi Pentru conformitate. Grefier. Indescifrabil 8658 CEREŢI IA TOATE LIBRĂRIILE Răsunetul Visceral al Focarelor infecţioase ascunse de dr. ERACLIE STERIAN Studiu de popularizare ştiinţifică pe înţelesul cititorilor care au o cultură generală. In depozit la „CARTEA ROMANEASCA Exemplarul lei 50. 674 Magazin menaj, electricitate, radio vad excelent, centru, predau avantajos ziar „Rentabilitate asigurată“ 154 P. 66 Citiţi „Trup şi Sufist“ AMUNT No. “1456- 27 Septembrie 1941. CANTINE. Administrator sau administratoare de cantine pentru funcţionari şi lucrători (cca. 1009 pers.), caută mare întreprindere din Bucureşti. Persoană pricepută şi serioasă. De preferinţă profesoară de gospodărie sau menaj cu experienţă. A se adresa la ziar sub Nr. O. 46. 8657 ATENŢIUNE COMERCIANT!!! înlocuiţi perfect orice ambalaje de tablă" prin ambalaje de placaj pe care vi le poate executa prompt în toate dimensiunile dorite AMBALAJUL MODERN EUG. DONICI Tel. 2.0013 Aleea Tonola No. 12 La preţuri extrem de convenabile vă furnizăm cutii paralelipipedice, cusute mecanic, perfect etanşe, ce pot servi la ambalarea oricăror mărfuri semi-consistente şi consistente. Adresaţi-vă cu încredere Societate caută funcţionar român sau german având bune cunoştinţe în ramura EXPEDIŢIUNILOR INTERNAŢIONALE, corespondenţa română, germană şi eventual franceza. Oferte detailate la ziar sub „TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE”. P. 934 Pepinierile Comerciului HERESTS complect asortate cu viţe, pomi roditori, decorativi, arbuşti, magnolii, roze POŞTA BUDEŞTI, ILFOV 764-f-**«--» v-M „Tăeţî şi păstrăţi" LUCIUL Lucrarea se execută în 24 ore de pe haine dispare definitiv. Telefonaţi 3-58-20 SmânSsn 20, Etaj I intrarea prin colţ