Universul - Provincie, octombrie 1941 (Anul 58, nr. 266-296)

1941-10-01 / nr. 266

• •S^150 S^ S5599HB8®8EBBâSÎ23Î Orăşel preistoric Muzeul regiunei Hanovra a terminat recent săpăturile­­de pe Etzenberg lângă Edesheim, unde a fost desgropat un „orăşel preis­toric. Au fost scoase la suprafaţă peste 30 case de lemn, fiecare de câte 12 metri lungime şi 6 metri lăţime. Casele erau bine adân­cite în pământ, aveau acoperișuri bine fixate, cămine penttru foc, oale frumos cizelate, sape și u­­nelte pentru prelucrarea pămân­tului. Dintre obiectele găsite, cele mai valoroase sunt două tobe, care până în prezent n’au fost găsite decât la­ Germania de Mijloc. De ce îngălbenesc frunzele Toamna când frunzele încep să se veştejească, admirăm minuna­tele culori ale naturii şi parcă ne pare rău că această splendoare se sfârşeşte repede. La aceasta el a gândit şi grădinarul August Krause din Oos­wig, care se ocupă cu transformarea­ frunzelor verzi în frunze tomnatece. El a luat natura drept exemplu. Fiecare frunză este um mic laborator chimic, în care toamna începe să acţioneze forţe misterioase. Cu­loarea verde de vară a plantelor se datoreşte donorfilul, o subs­tanţă colorantă. Dacă se analizea­ză cllorofil, se constată că el constă dintr’o substanţă colorantă galbenă, şi una albastră-verzuie Ultima cantitae azotul şi magme­­ziul necesar plantelor. Toamna când scade lumina zilei, natura înţeleaptă retrage substanţa colo­rantă albastră-verzuie cu azotul­ şi magneziu­ în tulpină. Numai aşa plantele pot supravieţui­ iar­na. In frunze rămâne din clorofili numai colorantul galben, care le dă aspectul tomnatic. Tot aşa se produce şi coloritul maro şi roş­cat al pădurilor. Brimbra o descom­punere a substanţelor colorante ale celulei se formează pe lângă xantofitul galben erytofilul roşu,­ cu variaţiuni maron. In­­labora­torul” lui Krause din Coswig, procesele natură sunt realizate pe cale artificială. Căderea frun­zelor toamna nu trebuie să amin­tească de moarte, cum afirmă melancolicii, ci dimpotrivă, prin­­ căderea frunzelor pomuî se feresc de o pierdere prea mare şi inu­tilă de apă, datorită evaporării prin frunze, care nu poate fi e­­chivalată prin rădăcini, deoarece iarna pământul este uscat; es în fel planta ar trebui să moară. De­ci dacă nu ar fi toamna mu­re exista nici primăvara şi nici­ re­naşterea naturii, şi văzând astfel­ lucrurile, există mulţi amatori de frunze veştejite, galbene, roşcate, pe care le poate obţine de la Krause din Coswig. •______ _ Aşa sa fie? Priviţi aceste fructe, fără în­doiala nu l­eaţi­­ văzut niciodată de vreme, ce cresc numai în re­giunile tropicale. Dar ceea ce le face cu adevărat interesante e că, după părerea unui cunoscut scriitor şi vântură-lume, Norbert Jacques, ele ar fi adevăratele mere ale Paradisului. Această părere se bazează pe faptul că numele lor „Papaya“ derivă la toate popoarele care le cunosc dintr’o rădăcină care înseamnă sau „mamă" sau „tată". Ceva mai mult, în limba industană Papaya înseamnă „Păcatul Evei“. Aşa dar fructul care a pierdut pe primul om şi prima femee, n’a fost un măr ci un pepenaş, căci „Papaya“ deşi creşte în pom e un pepene. á guit du­dicoldeal. Citim in „Universul" din 29 Septembrie 1891: • — Stadiile pentru construirea por­tului din Constanța, sunt aproape terminate. Lucrările preparatorii au Început deja. : — D. ministru al domeniilor a tri­mis o circulară tuturor prefecţilor din tură prin care 11 se cere a insti­tui din proprietarii de vii din jude­ţul unde se află nişte comisii vini­cole cari să facă o anchetă statisti­­co-economică a viilor noastre.­­ Ministerul instrucţiunei publice văzând numărul cel mare de copii ce au cerut Înscrierea în gimnasele şi liceile din capitală, a dispus Înfiin­ţarea pe ziua de 1 Octombrie încă câte o clasă divisionară, pe lăngă ce­le existente. „ Astă-seară se redeschid porţile Teatrului Naţional pentru stagiunea din iarna viitoare cu noua piesă a d-lor Nigel şi Tincu , Doamna Kiaj­­na“. O­ industrie veche Industria­ de sticlă din ţara Sudaţilor este foarte veche, da­tând d­in secol­­al 13-lea. De acci s’ar fi trimes în lumea­ în­treagă celebre lucrări artistice în sticlă. Recent, industria de sticlă din ţara Sudaţilor a livrat şahului iranian preţioase cande­labre. Mărunte RADU efteneşte viaţă CALEA VICTORIEI, 81 95 Pânză 72“la, 1­26 Indian alb 172 Indian 208 Gradel 144 Tussor 124 Servete 819 Feţe de masă 160/160 180 Olandină 800UITM. 225 Sifon ItiHan m­. pentru lingerie imprimat p. lingerie pentru Ismen« p. lingerie de damă de masă 55/55 7 35 şi ii 225 cm. 1755 Olandă Belgiană 253 Barcn­et pichetat 338 Velvetină prochiu 410 Zenand.mr.r 226 Mătase 10 288 Stofe 460 Stofe 147 Prosoape 168 Chiloţi 227 Ciorapi 950 Cămăşi 140 Ciorapi 91 Batiste 285 Mătase 660 Mătase 593 Pânză 132 Crepela Ţăranii şi meseriaşii găsesc: PÂNZĂRIE Stofe p. Doamne şi Bărbaţi Mătăsuri vini şi Imprimate Lingerie Doamne şi Bărbaţi Ciorăpănie Doamne şi In depozitul nostru Geograful italian Crino a regă­sit în Biblioteca naţională de la Florenţa harta lumii a matemati- , e cranului şi cosmogafului Faolo dai ! DORIŢI să­ rămâneţi tineri mereu Pozzo Toccanelli din Florenţa, la care s’a servit Columb în timpul călătoriei sale. Harta este schiţată cu mâna pe •argament şi e co­lora». REGENERATORUL IMPERIAL El redă părului cărunt coloarea sa naturală discret şi treptat, fără intervenţia m­edicului sau coaforu­lui. De vânzare în principalele dro­gherii şi parfumerii. 37 Două perechi ciorapi pe zi sau o flanelă se pot lucra pe apa­ratul de tricotat cu mâna TRICO­­RECORD, îngrijiţi de-acum obiecte căldu­roase pentru cei plecaţi pe front. Preţul Lei 1800. Instruirea gra­tuită. Cereţi prospecte la TRICO­­RECORD, Bucureşti, strada Dece­­bal Nr. 5 (Piaţa Sf. Gheorghe.) In Ploeşti la J. Dinescu, strada Unirii Nr- 4. Provinciali, nu este necesară de­plasarea la Bucureşti, comandând un aparat contra ramburs, vă in­­struim gratuit în judeţul d-voastră. Căutăm reprezentanţi exclusivi pentru toate judeţele din ţară. 1500 Suferinzi fie epilepsie! rămas fără „Conform certificatului elibe­rat de renumita clinică a pro­fesorului Dr. Wagner - Jauregg din Viena, preparatul american „Donhide” cu reputaţie mon­dială a dat rezultate excelente, chiar şi în cazurile unde alte Lei p. rochi 90 cm. 45/110 mătase p. doamne mătase p­ doamn® bărbăteşti Bemberg bărbăteşti fier. bărbăteşti p. lingerie damă şi bărbaţi p. plapumi 100 cm. damasc p. saltele 140 cm. imprimat p. rochi INTREBUINŢAŢI Dulapuri de meta pentru furnizează Maria 44, registre, casse de bani „MUNTENIA“ Bulevardul (în curte) Cf. Com. 2387/937 2200 medicamente au efect“. Cereţi „Donhide” contra cost de Lei 238, de la Farmacia Haneş (fost Thois), Calea Victoriei 124, Bucureşti, 2700 Viitoarele colonizării de prof. ANA CARDAŞ Azi când hotarele iratrieae se făuresc cu atâta sânge, azi cănd popoarele tind să-şi adune pe toţi fiii în cuprinsul frontierelor definitive, făcându-s­e şi schim­buri­ masive de populaţie din­tr-o ţară în alta, problema colo­nizării a devenit la noi o proble­mă agramă fundamentală româ­nească. Ne gândim la coloniştii foşti în Cadrilater, rânduiţi a fi aşe­zaţi în Vechea Dobroge, fiind vorba de 11-12.000 familii şi care vor putea fi colonizate acolo pe loturi de 10 Ha.; restul de 5-6 mii de familii, în special iubiţii fraţi macedoneni, spiţă ascuţită a neamului nostru, credem că ar p­u­tea fi colonizate în târguş­oare­le moldoveneşti sau basarabene părăsite de evrei, luând locul a­­cestora ca comercianţi,­­_ d­esigur primind şi un lot de pământ şi ajutaţi fiind cu largi credite în vederea românizării comerţului. Ne gândim că în Basarabia şi Bucovina au rămas numai de pe urma plecări coloniştilor ger­mani peste 500.000 ha. disponibile, în plus casele cu gospodării bine­­orânduite în sate şi târguşoare cari şi-au avut rostul lor în re­giunea respectivă. Ne gândim că în urma eva­cuării altor popu­laţiuni străine, ruşi, ucrainieni, bulgari, evrei, etc vor mai rămâne disponibile în Basarabia, credem noi, încă 200.000 ha. Nu anticipăm încă asupra ţi­nutului dintre Nistru şi Bug, unde sute de mii de moldoveni au suferit jugul bolşevic şi unde există încă o însemnată popu­­laţie străină de neamul nostru. In tot cazul, socotim că vor fi disponibile pentru colonizare ro­mânească, mai multe sute de mii de hectare şi în interior şi pe frontiere, deci, o adevărată refor­­m­a agrară oblc. nu şi mare im­­­portanţă pentru consolidarea Sta­tului Românesc, ni se pune în faţă. Ne gândim la colonizarea în prim rând a celor ce şi-au văr­sat sângele pentru patrie, la os­taşii români, la familiile celor morţi pe câmpul de onoare. Ne gândim la colonizarea ost­a­­­şilor-luptă­tori, în gospodării pu­ternice pe toate liniile de frontie­ră, aşa cum le-a idealizat d. ge­neral Rasoviceanu. Ne gândim la putinţa coloni­zării surplusului de ţărani din satele ardelene şi oltene, în ma­ssa compactă, acolo, pe câmpiile mănoase ale Basarabiei. „ Ne gândim, dacă Pronia­ Ce­­rească ne va ajuta­­ să în­trunim în hotarele româneşti de veacuri acele sute de mii de ro­mâni curaţi, aflători azi în văile Bulgariei şi ale Serbiei.­­ Aceste eoomnizări trebuesc să fie urmărite în executarea lor, în spiritul cel mai naţional posibil, colonizându-se numai şi numai români etnici. , Ei trebue aleşi dintre ţăranii perfect sănătoşi, dornici de a se stabili pe loturi şi a munci, ţă­rani având şi o puternică familie, chiar cu oarecare stare materială sau­ să fie dotaţi, căci colonizarea nu poate fi concepută ca o ope­ră filantropică pentru aşezarea nevolnicilor de prin alte sate. Coloniştii au nevoe de loturi mai mari cari să poată asigura o viaţă îndestulată şi onorabilă în­tregii lor familii. Nenorocite au fost colonizările de 2-3 ha. care nu au­­reuşit decât să extindă mizeria printre sătenii colonişti. Potrivit legei se vor forma lo­turi de 10-20-50 şi chiar 100 ha., cum se arată în legea de coloni­zare din 1940, al cărei raportor am avut onoarea să fiu. Colonis­­tul care primeşte un lot economic într’o parcelă sau două, poate face aplicarea unui asolameret raţional In viitoarele*colonizat se vor respecta desigur principiile indi­­vizibilîtăţii loturilor, împiedicân­­du-se astfel fărâmiţirea proprie­tăţii, una din cauzele primordiale ale epizeriei noastre rurale. Moş­tenitorii cari nu vor primi pă­mânt vor căpăta cuvenita­­despă­gubire, aşa cum se face­­şi în alte ţări, iar ei se vor îndrepta spre alte ocupaţiuni, spre meserii, in­dustrie sau comerţ. Cum spunea profesorul Siseşti, într’o cuvân­tare a sa : „proprietatea este ca diamantul, cu cât o tai în par­cele mai mici cu atât valoarea ei este mai mică şi cu ori­ce fizic această pulverizare a proprietăţei trebueşte stăvilită”. Apoi coloniştii nu vor fi lăsaţi în Voia soartei acolo pe câm­puri. Noi credem, în urma triste­lor experienţe trecute, că nici nu vor fi aşezaţi pe loturi până când Statul nu va asigura precis mij­loacele pentru construirea case­lor, drumurilor şi a tuturor celor­lalte aşezări de interes obştesc. Nu vor fi lăsaţi coloniştii fără creditele necesare, fără inventar, fără vite,, fără seminţe, etc., iar scutirile de dări, jalonarea rate­lor la plata părientului şi apă­rarea de pacostea datoriilor vor fi asigurate. Aşa cum s’a făcut în Italia, în Germania şi în alte ţări, se va înfiinţa o Casă specială a Colonizărilor, care să acorde credite ş­i să îndrumeze coloni­zarea Institutul naţional al coopera­ţiei va veni desigur cu contribu­ţia sa în această operă, organi­zând pu­ternic cooperativele agri­cole ale coloniştilor, aşa cum ul­tima lege Ie-a prevăzut cu mare grijă. Fenomenul demografic al creş­terii populaţiei române într-un ritm viguros, aşa cum se mani­festă în prezent, va implica de­sigur, şi punerea în valoare a multor suprafeţe azi improprii culturilor, cum sunt terenurile mlăştinoase, inundabile, râpoarse, pe care le socotim la peste 5.000 hectare Fenomenul demografic româ­nesc va implica, cu voie sau fără voie, şi îndreptarea surplu­sului de populaţie rurală spre meserii, comerţ şi industrie, pre­cum şi în direcţia formării unei clase de lucrători agricoli califi­caţi, fără pământ, cari însă vor trăi la un standard de viaţă mai ridicat decât acel permis de o proprietate mizeră de 1 sau 3 ha. Fenomenul demografic româ­­nesc va contribui, mulţumită bu­nei îndrumări pe care o mani­festă înaltul guvern, la o agri­cultură mai intensivă, o agricul­tură care să poată hrăni pe acest blagoslovit pământ românesc o populaţie împătrită. Trebue însă ca prin toate mij­loacele posibile să determinăm sporirea producţiei vegetale şi a­­nimale, care să asigure o viaţă mai omenească ţăranului, precum şi putinţa unui export puternic. Dacă nu vo­m face aşa, coloniza­rea este de prisos şi vom rămâne aceiaşi oameni săraci într’o ţară atât de bogată. ROMANIA PRIMARIA COMUNEI RUCAR JUDETUL MUSCEL Nr. 1921 Luna Sept. ziua 24 PUBLICAŢIE Primăria corn. Rucăr Muscel adu­ce la cunoştinţa generală că dele­gaţia Nr. 1795/15 Sept. 1941 dată d-lui Mihail Lungeanu de a se ocu­pa cu aprovizionarea cu porumb a corn. Rucăr, încetează pe data de 22 Sept. 1941. Aşa­dar, Domnia sa nu poate vor­bi sau trata în numele acestei pri­mării. Primarul com. Rucăr, Indescifrabil 8656 UNIVERSUM LABORANT cu practică in industria­­ petroliferă si FOCHIST pentru cazan vertical de aburi, se caută transmite Sun&com S. A. R., Pasagiul C.­omedia 6, sub „Industrie Chimică“ LEMNE - LEMNE IEFTINE! Toată lumea s’a convins că GflZIFICflTORUUiW •Hurmuzi este aparatul ideal, care înlocueşte lemnele prin petrol lampant la orice sobă, de gătit, bae, teracotă, spălătorii, restaurante, laboratoare, e­­c., Economie 75%. Mii de scrisori de mulţumire dela clienţii satisfăcuţi. Feriţi-vă de contrafaceri, pentru a evita neplăceri. Toţi contrafăcătorii noştri sunt daţi pe mâna par­chetului. Comenzi la CENTRALA, str. Bozianu 10 (Rondul Regina Ma­ria), telefon 5.90.04; magazinele: „ALADDIN“, Regală 11 bis, tel. 3.94.42; „Menajera“, Calea Grivi­ţei 86, tel. 3.29.20; L. Bereşteanu, şos. Mihai Bravul 3; „Mina de ar­amă“, Piaţa de Flori, Soc. „Hor­nul“, Calea Moşilor 88. Reprezentanţa Radu Nicolaei, Calea Şer­­ban Vodă 243, tel. 3.39.61. In provincie: Azuga, E. Marinescu; Braşov, Iosif Meşter, str. Traian Moşoiu 61; Brăila, A. Camera şi Petala, str. Orientală 17; Buzău, magazinul Pavelescu ; Câmpina, Gheorghe Ceauşoiu; Cerna-Vodă, Soc. „Venus”, produse petrolifere; Cernăuţi şi Doro­­hoiu, Gh. Gh. Stroici; Iaşi, Soc. „Comerţul“, piaţa Halei; R.­Sărat, Costică R. Ionescu, 2200 Pentru Costume, Tailleurs-uri, Mantouri, găsiţi STOFE DE LÂNĂ PURĂ (HOMESFIN) la „Manotex" Str. Ştirbey Vodă, 50 ^ Vânzare engros, endetail, între 8 —13 şi FRANZBRANTWSIN Inginer arian, cu practica străinătate şi ţară, în organizarea şi con­ducere versat, caută post co­respunzător. Propuneri la ziar 6. 10 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ROMANIZĂRII, COLONI­ZĂRII ŞI INVENTARULUI Centrul Naţional de Românizare PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţă ama­torilor că în ziua de 3 oct. 1941, la orele 12 a. m., se va ţine li­citaţie publică cu oferte închise şi sigilate, pentru vânzarea in­ventarului fosta proprietate a d-lui I. Barner, repatriat în Ger­mania, compus din diverse con­serve, coloniale şi diverse edecuri, pentru înfiinţarea de băcănie şi bodegă. Licitaţia se va ţine în localul Centrului Naţional de Români­zare, Calea Victoriei Nr. 141, „Palatul Cantacuzino” , de unde se pot lua informaţii şi vedea caetul de sarcini. Inventarul se află depozitat în str. Carol Davila Nr. 21 Bucu­rești — proprietatea d-lui Colo­nel T. Vlăduţ. DIRECTOR GENERAL, Indescifrabil DIRECTOR FINANCIAR, ~4 FRNCŢIUNEA Indescifrabil »-♦■♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦» M M M ♦» M ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ Calea Victoriei Bombonerie poziţie prim rang predau, cauza plecării ziar 155 P JUDECĂTORIA I URBANĂ TIMIŞOARA, SECŢIA C. F. No. 4379/1941 c. f. EXTRAS din Publicaţiunea de licitaţiune şi condiţiile de licitaţie In cauza de executare pornită de urmăritorul Andrei Szunyogh contra urmăritului Jiva Stancov, la cererea urmăritorului, Judecătoria ordonă: Licitaţiunea execuţională în baza §§ 144, 146, 147 din legea LX. din 1881, asupra "A parte imobilelor porţiunea de proprie­tate a lui Stancov Jiva, conform B. 10 înscrise în c. f. a comunei Diniaş din circumscripţia Tri­bunalului Timiş-Torontal No 120 prot. c. f. A. I. 16 No. top. 199 cu casa No. 1060 şi o porţiu­ne de 421/100.000 părţi din izla­zul comun de sub A. I. 22 cu preţul de exclamare de 1500 lei, precum şi asupra imobilelor în­scrise în c. f. No. 2016 a comu­nei Diniaş No. top. 676/b cu preţ de exclamare de 6.000 lei No. top. 1504/a/l cu preţul de exclamare de 3.000 lei, No. top 1384 cu pre­ţul de exclamare de 3.000 lei şi No. top 1299/b cu preţul de ex­clamare de 3000 lei pentru în­casarea creanţei de 24.577 lei capital, interese legale de la 24 Mai 1938, spese de proces şi de executare de 8609 lei fixate până acum, spese de 7373 lei fi­xate acum pentru cererea de li­citaţie precum şi pentru înca­sarea creanţei de 78.000 lei—1200 lei capital şi accesorii a soţiei lui Stancov Jiva, de sub C. 6 şi 12 din c. f. No. 2016 şi C. 30, 31 şi 40 din c. f. No. 120.­­ Fixează termen pentru ţinerea­­ licitaţiunii în ziua de 16, luna Octomvrie, anul 1941, ora 11 a. m. la casa comunală a comunei Diniaş. Imobilul ce va fi licitat nu poate fi vândut pe un preţ mai mic decât preţul de strigare. Cei cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 16% din preţul­ de strigare drept garanţie in nume-­­ rar, sau să predea aceluiaş dele-­­ gat chitanţa constatând depu­nerea judecătoreşte prealabilă a garanţiei şi să semneze condi-­­ ţiunile de licitaţie (§ 147, 150, 170 legea LX. 1881 § 21 legea XL 1908).­­ Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de cât cel de strigare este dator să în-­­ tregească imediat garanţia — fixată conform procentului pre­ţului de strigare — la aceeaşi parte procentuală a preţului ce a oferit (§ 25 XLI 1908). Timişoara, la 8 Iulie 1941. Judecător şef (ss) Dr. Rusalin. Al-Conducător de c. f. (ss) Rădoi Pentru conformitate. Grefier. Indescifrabil 8658 CEREŢI IA TOATE LIBRĂRIILE Răsunetul Visceral al Focarelor infecţioase ascunse de dr. ERACLIE STERIAN Studiu de popularizare ştiinţifică pe înţelesul cititorilor care au o cultură generală. In depozit la „CARTEA ROMANEASCA Exemplarul lei 50. 674 M­agazin menaj, electricitate, radio vad excelent, centru, predau avantajos ziar „Rentabilitate asigurată“ 154 P. 66 Citiţi „Trup şi Sufist“ AMU­NT No. “1456-­ 27 Septembrie 1941. CANTINE. Administrator sau administratoare de cantine pentru funcţionari şi lucrători (cca. 1009 pers.), caută mare întreprindere din Bucureşti. Per­soană pricepută şi serioasă. De preferinţă profesoară de gospodărie sau menaj cu experienţă. A se adresa la ziar sub Nr. O. 46. 8657 ATENŢIUNE COMERCIANT!!! înlocuiţi perfect orice ambalaje de tablă" prin ambalaje de placaj pe ca­re vi le poate executa prompt în toate dimensiunile dorite AMBALAJUL MODERN EUG. DONICI Tel. 2.0013 Aleea Tonola No. 12 La preţuri extrem de convenabile vă furnizăm cutii parale­lipipedice, cusute mecanic, pe­rfect etanşe, ce pot servi la ambalarea oricăror mărfuri semi-consistente şi consistente. Adresaţi-vă cu încredere Societate caută funcţionar român sau german având bune cunoştinţe în ramura EX­­PEDIŢIUNILOR INTERNAŢIONALE, corespondenţa româ­nă, germană şi eventual franceza. Oferte detailate la ziar sub „TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE”. P. 9­34 Pepinierile Comerciului HERESTS complect asortate cu viţe, pomi roditori, decorativi, arbuşti, magnolii, roze POŞTA BUDE­ŞTI, ILFO­V 764­­-f-**«--» v-M „Tăeţî şi păstrăţi" LUCIUL Lucrarea se execută în 24 ore de pe haine dis­pare definitiv. Telefonaţi 3-58-20 SmânSsn 20, Etaj I intrarea prin colţ

Next