Universul - Provincie, iunie 1942 (Anul 59, nr. 146-175)

1942-06-10 / nr. 155

Iraf sl 59-lea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov CELE DIN URMA ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACȚIE: 3.30.15 O MĂSURĂ BUNĂ O măsură salutară e pe cale­a de a fi pusă în practică : e vorba ca, începând de la 1 iu­lie, să se aplice dispoziţiile decretului-lege pentru înfiin­ţarea unui registru unic de control al comercianţilor şi industriaşilor. Toată lumea e în curent cu multiplele neajunsuri pe care le provoca comerţului şi in­dustriei obligaţiunea de a avea diferite registre de con­trol în legătură cu dispoziţi­ile diverselor ministere sau ale altor autorităţi publice. Şi slavă Domnului nu lipsesc ase­menea dispoziţiuni fie cu ca­racter de lege, fie cu caracter administrativ. Registru pentru controlul preţurilor, pentru cifra de afaceri, pentru apli­carea diferitelor legiuiri mun­citoreşti, pentru diferitele dis­­poziţiuni fiscale şi aşa mai de­parte. Şi fiecare din aceste re­gistre trebuia să fie vizat de ministerul respectiv, ceea ce în­semna pierdere de vreme. Con­trolul care, în vremuri excep­ţionale ca cele prin care trecem, este o necesitate şi urmăreşte încadrarea oricărei activităţi în limitele interesului general şi în imperativele nevoilor stării actuale de război, deve­nise prin complexitatea lui mai mult un mijloc de vexaţiune, de pierdere de vreme şi de cheltueli suplimentare, lovind în­deosebi în comercianţii şi industriaşii de bună credinţă. Măsura unificării registrelor de control, cu alte cuvinte simplificarea controlului, va contribui desigur atât la po­sibilitatea unui control mai bun şi mai repede, cât şi la uşurarea sarcinilor celor su­puşi controlului şi cari vor putea ei înşişi, verificând re­gistrul să-şi dea seama printr’o permanentă evidenţă de situa­­ţiunea în care se găsesc. Registrul unic, care va per­mite oricărui agent de control sâ-şi dea imediat seama de activitatea întreprinderii sub toate raporturile şi de măsura în care legile şi dispoziţiile sunt respectate, va simplifica în acelaş timp formalităţile pe care comercianţii şi industria­şii erau ţinuţi să le facă până acum, şi în vremuri ca cele de azi, când destule alte greutăţi apasă asupra comerţului şi in­dustriei , înlăturarea celor pe care le provoca multiplicita­tea registrelor de control va fi bine primită de toată lumea. De altfel, ne îngăduim să repetăm ceea ce am mai spus şi cu alte ocazii: în toate do­meniile simplificarea, unitatea de concepţie şi concordanţa între diferitele legiuiri şi dis­­poziţiuni ministeriale este ab­solut necesară, dacă se urmă­reşte obţinerea unor bune re­zultate. Din confuzie şi din contradicţie nu poate ieşi ni­mic bun. Mai ales când e vorba de activităţi în legătură cu viaţa noastră economică şi socială. Stabilirea unei concep­ţii unitare este o condiţie esen­ţială chiar în vremuri norma­le pentru o bună desfăşurare a vieţii economice şi pentru menţinerea permanentă a or­­dinei sociale. Ea devine un imperativ absolut în vremuri excepţionale, în vremuri de război, când între viaţa eco­nomică şi socială şi interesele mari ale statului şi neamului se stabileşte o interdependen­ţă cât mai strânsă. TOATE VASELE TURCEŞTI şl­ MAI POT PĂRĂSI APELE TE­RITORIALE ALE MĂRII NEGRE Ankara, 7 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Şte­fani” anunţă că, în urma ultimelor torpilări de vase turceşti, guvernul turc a in­terzis tuturor vaselor turceşti de a mai părăsi apele terito­riale turceşti. Se ştie că până acum erau exceptate de la această inter­dicţie vasele mai mici de 300 tone. Acestea făceau un comerţ intens cu diferitele porturi bulgare din Marea Neagră. Anul 1942 hotărâtor pentru soarta războiului Ce scrie un cunoscut critic militar american Geneva 7 (Radar). — Corespon­dentul agenţiei „D. N. R.” trans­mite, in revista americană „Look”, cunoscutul critic militar al socie­tăţii de radiodifuziune Columbia, maiorul Fielding Eliot scrie că în cursul anului 1942 aliaţii ar putea pierde războiul, iar puterile Axei l-ar putea câştiga. Anul în curs este hotărâtor. Producţiunea americană şi ins­truirea soldaţilor nu a atins încă nivelul urmărit iar mijloacele de transport, în deosebi tonajul va­selor, sunt încă insuficiente, aşa încât participarea Statelor Unite la acţiunile propriu zise de răz­­boiu mai este redusă. Dificultatea de căpetenie con­tinuă a fi navigaţia care limi­tează desfăşurarea militară a puterilor americane. Cu tonajul de care dispun acum Statele U­­nite, nu pot fi aruncate deajuns de repede în lupte masele de oa­meni şi de materiale necesare. .... In anul 1942, aliaţii trebue deci să învingă trei dificultăţi princi­pale: producţia, transportul şi potenţialul militar. PUTERNICA EXPLOZIE LA LONDRA Stockholm, 7 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D.N.B.” anunţă, după serviciul britanic de informaţii, că o puternică ex­plozie s-a produs Sâmbătă seara la Londra, în apropiere de Ele­­phant-Castle. Mai multe clădiri au suferit stricăciuni însemnate şi mai multe străzi din vecinătate au trebuit să fie barate. Numeroase familii au rămas fără adăpost. Cel puţin 11 persoane şi-au pier­dut viaţa şi sunt temeri că mai mulţi copii s-ar mai afla sub dă­râmături. Despre pricinile exploziei ser­viciul britanic de informaţii nu a dat nici o lămurie. AVIAŢIA GERMANĂ A ATACAT IMPORTANTE CONCENTRĂRI DE TRUPE BOLŞEVICE Berlin 7 (Rador). — După cum anunţă înaltul Comandament al forţelor armate, arma aeriană germană a atacat în cursul zilei de Sâmbătă în sectorul de Nord al frontului de Est, pregătiri de care blindate şi concentrări de trupe bolşevice. In păduri şi în localităţile for­tificate unde care blindate se pregăteau să atace, avioane Stuka germane au aruncat bombe, toată ziua, cu mare eficacitate. Care inamice au fost distruse prin lovituri directe de bombe. In timp ce se dădeau aceste a­­tacuri, bateriile bolşevice în ac­tivitate erau obiectul altor ac­ţiuni din partea altor avioane Stuka germane. Bombe de cali­bru greu au făcut explozii în poziţiile bateriilor, reducând la tăcere mai multe tunuri. In cursul luptelor, avioane de vânătoare germane au doborât 5 avioane bolşevice, iar altele 2 au fost do­borâte de artileria antiaeriană. ACŢIUNI OFENSIVE GERMANE CU MARI REZULTATE IN SECTORUL DE NORD AL FRONTULUI DE RĂSĂRIT Berlin, 7 (Rador). — In secto­rul de Nord al frontului de Est acţiunile ofensive germane au avut mari rezultate, cu toate con­diţiile atmosferice extrem de grele. La Wolchow inamicul a fost izolat, tăindu-i-se liniile im­portante de aprovizionare, cu pri­lejul unor înaintări cari au dat foc la­­ lupte înverşunate şi în cursul cărora s-a câştigat teren. Contraatacuri importante ina­­­mice, în scopul de a se recuceri terenul de luptă pierdut, au dat greş. Aviaţia germană a avut un rol de seamă în acest succes defen­siv. In mai multe rânduri avioa­nele „Stuka“ au intervenit în luptele armatei terestre, bombar­dând poziţiile de campanie, con­centrări de trupe şi punctele de adunare ale tancurilor, pricinuind inamicului pierderi însemnate în oameni şi material. Astfel, în co­laborare cu aviaţia germană, nu­mai în ziua de 2 Iunie au fost distruse 32 de care blindate ina­mice, iar în ziua de 5 Iunie 22. Pe frontul de încercuire de la Leningrad, artileria de coastă a armatei a bombardat comunica­ţiile maritime din golful Kron­stadt şi a nimicit cu acest prilej un vas petrolier. După o perioadă de acalmie, inamicul a încercat la sfârșitul săptămânei să dea un atac destul de puternic în contra inelului în­­cercuitor german, dar atacul so­vietic a fost respins. Pe frontul Laponiei, activitatea de luptă s-a restrâns la angaja­mente locale şi la acţiuni ale elementelor de contact care au fost fructuoase pentru trupele germane şi finlandeze. In Extremul Nord al frontului de la Murmansk, aviaţia germană a bombardat obiective impor­tante. Porturile inamice Murmansk şi Jokonga au fost atacate în mai multe rânduri, la fel ca şi comu­nicaţiile maritime dintre aceste localităţi. Au fost atinse 9 cargo­­facturi inamice care transportau încărcături preţioase. In cursul nenumăratelor anga­jamente ale armei aeriene ger­mane pe întregul front oriental, superioritatea germană a fost din nou dovedită în cursul săptămâ­­nei trecute. Avioane de vânătoare germane au doborît în total 257 avioane inamice şi nu au avut decât 26 avi­oane pierdute. In spatele frontului de Est, uni­tăţi de securitate germane şi un­gare, au continuat să nimicească bande bolşevice. In cursul unor acţiuni meto­dice, o mare pădure a fost încon­jurată şi curăţită. Inamicul a avut 4300 mo­rţi şi a pierdut 25 de tunuri şi 97 aruncătoare de mine şi mitraliere. Unităţile germane de securitate au rămas învingătoare în mai multe lupte date împotriva ban­delor bolşevice. Germanii şi ungurii au prici­nuit în cursul lunei Mai, urmă­toarele pierderi bandelor bolşe­­­vice: 7200 morţi, 25 de tunuri şi 155 aruncătoare de mine şi mi­traliere capturate sau distruse. Un avion şi trei care blindate au fost de asemeni distruse. Generalul von Kleist, care a avut un rol hotărî­tor în bătălia de nimicire dela Charcov Generalul Löhr, comandantul aviaţiei germane în bătălia de nimicire dela Charcov IN AMINTIREA OSTAŞILOR CĂZUŢI §­* Centrul de instrucţie icono-mecanizat s’a sfinţit Luni foiţa ridicată în memoria eroilor cari şi-au jertfit viaţa în actualul război (Darea de seamă î­n corpul ziarului) taxa poștală plătit­ă in numerar conform aprobării Dir. (3-le P. T. T. Ptr. 24.464/939 CUM SE DESFĂŞOARĂ OPERAŢIILE DIN CIRENAICA Roma 7 (Rador). — Operaţiunile din Cirenaica, — scrie Popolo Di Roma, — continuă în mod favorabil. Alte 35 care armate, câteva zeci de mijloace automobile şi câteva sute de prizonieri au căzut în mâinile noas­tre. Cifra prăzei a sporit, precum a sporit şi cifra materialului britanic distrus care a atins proporţiuni re­marcabile, mai ales dacă se ia în considerare că de la începutul bătă­liei mai multe sute de care armate, tunuri şi mijloace automobile au fost distruse sau capturate de către tru­pele italo-germane. Atacat prin manevra formaţiunilor cuirasate şi motorizate ale Axei, ina­micului nu i se dă pic de răgaz fiind oblgat a se apăra tocmai în acele sectoare fortificate şi minate din belşug unde trupele Axei au reuşit să pătrundă şi să stabilească o per­fectă legătură cu mijloacele lor de aprovizionare. Popolo Di Roma conchide consta­tând că contraatacurile d inamice tin­zând a respinge forțele Axei au fost ele respinse în mod net. Un ziar turc tain ofensiva aeriană engleză impotriva Germaniei Istanbul, 7 (Rador). — Cores- I pondentul agenţiei „Ştefani“ transmite: I Comentând bombardările ae­riene britanice împotriva oraşe­­­­lor germane, ziarul „Ikdam“ se întreabă dacă anglo-saxonii ar­­ putea câştiga războiul numai o graţie aviaţiei. Războiul, răspunde ziarul turc, nu poate fi câştigat prin distru­gerea din aer a oraşelor ci prin ocuparea de teritorii. Pentru aceasta ar trebui să fie debarcate pe continent numeroa­se contingente de trupe ceea ce este cu neputinţă pentru anglo­­saxoni în împrejurările actuale. In schimb, situația s’ar putea schimba hotăritor în favoarea Axei, dacă rezistența Uniunii Sovietelor ar fi frântă. Ce scrie ziarul spaniol „Alcazar“ 7 (Rador). — Cores­­agenţiei DNR trans-Madrad, pendentul mite: Expertul armei aeriene Ez­­querro scrie în ziarul „Alcazar“ că ofensiva aeriană engleză îm­potriva Germaniei este condam­nată să dea greş. Anglia, spune d-sa, crede că poate bombarda oraşele Germaniei, fără a fi pe­depsită. Aceasta este o gravă e­­roare. S-a dovedit că arma ae­riană germană este superioară în număr şi cu toate operaţiunile ei de pe frontul de Est, poate totuşi opri în mod eficace perico­lul care ar putea răsări de la Madrid, 7 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ anunţă: După informaţii primite din Washington de cercurile diplo­Vest, dela Sud şi dela Nordul continentului. Se uită însă un lucru de către englezi: Când bolşevismul va fi, într’o zi, înfrânt militariceşte, arma aeriană germană va putea transforma Anglia într’un vulcan în erupţie, ca răspuns la atacu­rile teroriste ale aviaţiei brita­nice şi va putea efectua multiple represalii ,al căror provocator va fi fost Churchill. Şi la urmă, arma aeriană engleză nu este în măsură să suporte pierderi de 257 avioane în 7 zile. Are şi Germania leacul ei, prin apăra­rea sa antiaeriană. maticei guvernul american ar condiţiona nouă ajutoare masive pentru Uniunea Sovietelor de ajutorul pe care aceasta l-ar da în războiul împotriva Japoniei, de ajutorul pe care acestea îl vor da Chinei A treia zonă de război chineză sub controlul japonez Tokio, 7 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D.N.B. retrans­mite o ştire dată de agenţia „Do­mei“ care anunţă că pe frontul Cekiang, prin cucerirea impor­tantului punct strategic Tchoat­­cheu din provincia Cekiang, cea de a 3-a zonă de război chineză se află, în mod practic, sub con­trolul japonez. JAPONEZII N'AU FOLOSIT GAZE TOXICE Tokio, 7 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „D. N. B.” comu­nică : In cercurile japoneze bine infor­mate sunt caracterizate drept ri­dicole afirmaţiile aliate că japo­nezii ar fi folosit gaze toxice. Ultima ameninţare a preşedinte­lui Roosevelt de a recurge la ace­leaşi măsuri de războiu împotriva Japoniei este considerată aci ca încercarea de a găsi un pretext pentru a folosi gaze şi a evita ast­fel înfrângerea apropiată. Afirmaţiile preşedintelui Roose­velt sunt întemeiate pe afirmaţii din Csungking. Dar, afirmă japo­nezii, învingătorii nu au nevoe să recurgă la asemenea metode po­trivnice legilor internaţionale. Nu­mai cei care pierd lupta la câmp deschis recurg la asemenea mij­loace disperate. ZIUA NAŢIONALĂ A SUEDIEI Stockholm. 7 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. anunţă: Suedia şi-a serbat Sâmbătă ziua naţională şi ziua drapelului. Cu acest prilej, s-au desfăşurat la Stockholm, în marele stadion, ceremonii, de faţă fiind Suveranul şi membrii guvernului. Serbarea a început prin trei a­­nale ale Suveranului pentru dra­pelul suedez albastru şi galben. In faţa a 35.000 persoane, o­­­orii au stăruit asupra strânsei u­­ri din­tre Rege şi popor. D. Hanson, preşedintele consi­liului a luat cuvântul în oraşul Boraas, arătând că, tocmai din cauza democraţiei ţării întregul popor suedez se strânge în jurul dr­nelului naţional. Pentru independenţa noastră, pe care o iubim atât, a adăugat pre­şedintele de consiliu, trebue să ne întărim voinţele, să ne precizăm ţelurile şi să fixăm mijloacele de realizare. Iubirea de pace a Sue­diei nu este iubirea pentru lipsa de acţiune sau o lipsă de înţelegere pentru misiunea Suediei, înţelege­rea limitelor posibilităţilor nu con­­stitue o slăbiciune. Aspiraţia noastră spre securitate şi prosperitate în sânul spaţiului suedez este tot atât de firească, tot atât de justificată ca şi aspi­raţiile celorlalte popoare de a a­­junge la aceleaşi rezultate în spa­ţiile lor. Aspiraţiile noastre nu cuprind nici o tendinţă de a ne izola. D. Skoold, ministrul apărării na­ţionale, a luat şi el cuvântul la Lund şi Malmoe Nr. 155 Miercuri 10 iunie 194­­8 Pagini STELIAN POPESCU MAI. II. Regele şi Regina Mamă la Derby-ul Român M. S. Regele Mihai I şi M. S. Regina Mamă Elena au asistat la clasica întrecere a Derby-­ului Român * 1 Un criteriu de pensionare Cazul de conştiinţă de EUGEN DIMITRIE PETIT Consilier la Casaţie Unul dintre bărbaţii noştri politici purtând nume care a ju­cat rol de căpetenie în trecutul acestei ţări, ajuns sărac la bă­trâneţe, fu silit să primească — cu 60 sau 70 ani în urmă — conducerea unei mari întreprin­deri particulare, unde îşi făcea datoria cu acelaş devotament cu care servise Statul în tinereţea lui. Intr’o bună zi ci vine la birou, dimineaţa, ca de obicei. Acolo i se aduc hârtiile cele mai impor­tante spre rezolvare şi luându-le în cercetare, una câte una, con­stată — cu dureroasă surprin­dere —, că nu mai poate găsi soluţiunile care altă dată îi ve­neau cu atâta uşurinţă. Fără a ezita, el dădu la o parte mapa cu hârtii, luă o coală albă şi îşi scrise demisia. A fost pentru dânsul un caz de conştiinţă, de a pleca din funcţiunea ale cărei atribuţiuni nu se mai simţea în stare să le îndeplinească. Şi a plecat, sărac dar curat, dând un admirabil exemplu, a­­tât pentru generaţia lui, cât şi pentru cele viitoare. Sunt unele îndeletniciri cari cer vigoare fizică, deci tinereţe şi sănătate. Dar există şi altele, care pretind experienţă, cumin­ţenie, ce nu se pot dobândi de­cât la bătrâneţe. Un general care lucrează în birourile de unde se conduc operaţiunile mi­litare, un medic, un înalt ma­gistrat, un profesor universitar, încep a deveni de real folos abia la o vârstă când pentru alte îndeletniciri punerea în retra­gere devine o necesitate. In ce priveşte pe cei d’întâi, nu există o limită unică şi fixă de pensionare. Comisiuni, com­puse din specialişti, vor avea a’şi spune cuvântul dacă de ex. un profesor universitar, un ge­neral sau un consilier de la înalta Curte de Casaţie, din pri­cina scăderilor datorite vârstei înaintate, nu mai sunt în stare să-şi îndeplinească îndatoririle lor. Aceasta, bine­înţeles, afară de cazul când funcţionarul vi­zat, nu va găsi în conştiinţa lui îndemnul de a face gestul pe care l-a făcut bărbatul politic despre care pomenim mai sus. Iată de ce socotim că Statul, menţinând în funcţie anumiţi înalţi funcţionari ai săi fără li­mită de vârstă, ar trebui să Îi vie în ajutor spre a le uşura „cazul de conştiinţă”. Căci este nevoie ca pensiunea acestora să fie — după un anumit număr de ani de activitate — egală cu ultima retribuţiune în activitate, însuşi interesul bunului mers al serviciului, pretinde ca aceşti ve­nerabili bătrâni să se poată re­trage atunci când conştiinţa lor le va spune că a sosit momentul, fără a ezita la gândul că a doua zi vor fi lipsiţi de cele strict ne­cesare existenţii. Este evident că de acelaş re­gim al egalizării pensiunii cu salariul de activitate, ar fi de dorit să se bucure toţi pensiona­rii, chiar dacă va trebui mărită contribuţia la Casa de pensiuni în timpul activităţii. Dar, dar şi greutăţile financiare ale tezau­rului public nu permit o reali­zare totală a acestui deziderat, el poate însă fi înfăptuit în cazu­rile speciale de care ne ocupăm în acest articol, nu atât în inte­resul personal al funcţionarilor vizaţi, cât — mai ales — pentru necesităţile serviciului pe care aceştia îl îndeplinesc. Grija de pensionari, adică de acei cari nu mai pot muncă după ce şi-au consacrat întreaga lor activitate în serviciul Statu­lui, este considerată ca ,un punct de onoare în nouile regimuri politice, care pun binele obştesc mai presus de interesele indivie­duale. In programul de guvernare schiţat la 1920, în sala de festi­vităţi a berăriei Hofbräu din München, Adolf Hitler, care a­­vea să devie Führend Germani­lor, cere tineretului ţării sale, căruia i se adresa, să nu uite pe bătrâni. Astfel, punctul 15 din programul citit cu acel prilej, a fost formulat în modul urmă­tor: „Cerem urcarea simţitoare a pensiunilor, acordate bătrânilor’’. Este corolarul celui de al ze­celea punct din acelaş program, după care: „Datoria fiecărui cetăţean este de a munci fie cu mintea, fie cu mâna. Activitatea individuală nu trebue să se împotrivească interesului general, ci dimpotri­vă ea urmează a fi desfăşurată în cadrul comunităţii şi spre binele ei obştesc“. Se împart deci cetăţenii vin două categorii: Unii capabili de a munci, obli­gaţi să consacre întreaga lor ac­tivitate în serviciul binelui ob­­ştesc.­­ Alţii cari după ce şi-au înde­plinit această datorie, ajung să nu mai poată munci. Faţă de aceştia diin urmă so­cietatea a contractat obligaţia de a le asigura existenţa până la capătul zilelor. Ori bătrâneţea, departe de a constitui o prezumţie de inca­pacitate, este — de foarte multe oră — o garanţie de calităţi ce se găsesc cu greu la elementele tinere. Bătrânii care pot munci cu cel mai mare folos, nu se cuvine să fie îndepărtaţi din serviciile pu­blice prin singurul criteriu al unei anumite limite de vârstă, atunci când nu pretind ei sin­guri dreptul de a se odihni. De aceia socotim că în ce pri­veşte funcţiunile care nu pre­tind o deosebită vigoare fizică, cel mai potrivit sistem de pen­sionare ar fi punerea în retragere numai a celor deveniţi inapţi pentru serviciu, cu corectivul „cazului de conştiinţă”, de care ne-am ocupat la începutul aces­tor rânduri. DECLARAŢIILE MINISTRULUI BRITANIC AL ECONOMIEI DE RĂZBOI IN CAMERA COMUNELOR Madrid, 7 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR trans­mite: După o relatare a corespon­dentului său din Londra, ziarul VA, scrie că Lordul Selborne, mi­nistrul britanic al economiei de război, a luat cuvântul joi, în Ca­mera Lorzilor, vorbind despre noua organizare ce va trebui să se dea imperiului, după război. Ei consideră următoarele 3 puncte necesare: 1) . Desfiinţarea Camerei Comu­nelor şi Camerei Lorzilor; 2) . instituirea de partide parla­mentare în Walles, Ulster şi Sco­ţia şi; 3) . Instituirea unui parlament federal al cărui sediu nu va fi la Londra, ci într’un punct central cum ar fi Capetown. Apoi lordul Selborne a subli­niat că imperiul britanic s’ar pu­tea apără împotriva tehnicei ar­melor moderne, sub un înalt co­mandament comun. Aceasta cere o condiţie: un guvern comun. Ad­ministraţia diferitelor state fede­rale ar trebui să rămână în mâi­nile guvernului, căci descentrali­zarea n’ar mai corespunde cu ca­racteristica diferitelor teritorii. Cu privire la aceasta, corespon­dentul ziarului YA scrie: Niciodată nu s’a vorbit atât în Anglia despre orientările ce­­ se vor da după viitoarea pace, deși astăzi, o terminare victorioasă, din partea Angliei, a războiului, dispare din ce în ce mai mult în ceafă. Ce se va întâmpla mai târ­ziu cu imperiul britanic, n’are nici o legătură cu teoriile lorzilor englezi.

Next