Universul - Capitala, ianuarie 1943 (Anul 60, nr. 1-29)
1943-01-01 / nr. 1
Anul al 60-lea Nr. 1 Vineri 1 Ianuarie 1943 ORDINUL DE ZI AL D-LUI MAREŞAL ANTONESCU CĂTRE ARMATĂ (Urmare din pag. l-a) *tră decât o poruncă: Crucea strămoşilor. N’aţi avut în faţa voastră decât o datorie: Zdrobirea duşmanului. La capătul unui an de lupte grele, Neamul întreg este mândru de oastea lui. Aţi luptat vitejeşte alături de bravii ostaşi germani şi italieni, după ce, umăr la umăr, aţi dat lupta pentru desrobirea Basarabiei şi Bucovinei noastre. V-aţi făcut, astfel, datoria faţă de lumea căreia apar-ţinem, faţă de biserică şi aţă de dreptatea aşezărilor de mâine. Voi aţi ridicat ,astfel, numele de român nu numai, din ţărâna, în care nevrednicia trecutului îngenunchiase nedrept fruntea noastră, dar l-aţi reaşezat în dreptatea judecăţii continentului nostru. De aceea, ostaşi, aţi binemeritat de la Patrie. OFIŢERI, SUBOFIŢERI ŞI SOLDAŢI, Anul 1942 a fost pentru voi prilej de luptă, pe care aţi trecut-o în istorie şi chiar în legendă. Veac de veac, se va vorbi de eroismul vostru, aşa cum, veac de veac , s’a vorbit de luptele plăeşilor şi căciularilor noştri. Fără să avem o armată cu aşezări de veacuri, — pentru, că veacurile ne-au zdrobit de atâtea ori fiinţa, prin exemplul generalilor bravi cari au căzut luptând cu arma în mână, alături de soldaţii lor, prin pilde de eroism neîntrecut, în care tatăl şi fiul au căzut laolaltă, în lupta, corp la corp, cu duşmanul, voi aţi ştiut să arătaţi că Neamul Românesc nu se predă, că Neamul Românesc prin voi îşi va purta neînfricat destinul şi nu se va abate niciodată de la slujirea Patriei şi Regelui. Suntem toţi un singur braţ. Suntem toţi un singur suflet. Avem un singur crez şi o singură voinţă. Nimic pe lume nu ne va putea împiedica să ne împlinim un singur destin: destinul dreptăţii noastre. Cu credinţa în el, ascultând glasul sfinţit al martirilor şi eroilor Neamului, cari ne poruncesc din umbra crucilor să ne respectăm jertfa, ostaşi de pretutindeni şi mai ales voi ostaşi de departe, simţiţi şi acest ceas credinţa pe care Neamul întreg şi-o pune în voi, fiţi mândri de ea şi credeţi în împlinirea drepturilor noastre. MAREŞAL ANTONESCU — E—flaw! -1 «ae—masam*am Cuvântul domului Mareşal Antonescu către Ţară (Urmare din pag. 1a de onoare şi de apărare a fiinţei Neamului, putem să primim Anul Nou, ridicându-ne frunţile îndurerate spre cerul de lumină al veşniciei noastre. In Răsărit, stăruie Încă domnia întunericului, iar războiul care a cuprins cu flăcările lui pămăntul întreg, nu i-a astâmpărat furia. Neamul nostru are însă conştiinţa că în această frământare neînchipuită şi-a păstrat până azi cu mândrie rostul său de popor demn, dând in acelaş timp o contribuţie sănătoasă la viitorul de dreptate şi onoare al lumii, care trebue că iasă din vârtejul de azi. Ostaşii noştri, cu vitejia, lor, s-au aşezat treaptă a acestei Istorii noi. Iar munca poporului român, disciplina şi unitatea lui, strădania administraţiei Ţării, ordinea şi perfecta noastră înfrăţire, vorbesc azi şi prietenilor şi duşmanilor despre dreptatea Neamului Românesc şi despre sensul istoric al existenţei noastre. In plin război, noi ne-am muncit pământurile ca niciodată. Primăvara anului încheiat a fost un furnicar roditor de muncă. Ea ne-a putut înlesni, cu toată protivnicia vremii, să asigurăm o existenţă potrivită şi ţăranului şi muncitorului, învingând toate greutăţile războiului. Ştiu că sunt multe lipsuri. Mă străduesc şi eu şi guvernul, zi şi noapte, să le împlinim. Dacă aţi şti însă cât sbucium, câtă suferinţă, câte greutăţi şi câte lipsuri trăesc alte popoare, ce secătuire de bogăţii, ce stingere a nevoilor suferă ele, atunci, români, v-aţi da seama că guvernul Ţării a făcut totul pentru ca să vă asigure o viaţă potrivită. Ne vom trudi şi în omul care vine, cu toată povara războiului, cu toată aspra lui secătuire, să păstrăm nevoilor româneşti aceeaşi Înţelegere. Cu cât războiul durează însă, cu atât poverile sunt mai mari. Cu atât jertfele sunt mai grele, cu atât suferinţele sunt mai aspre. Dar, din durerile anului sfârşit să toarcem fior de nouă împlinire românească. Aceeaşi unire sfinţită care a străjuit tot anul 1942 să stea creştet de viaţă şi poruncă pentru anul care începe. Aceeaşi unire credincioasă să stea temelie a încercărilor prin care vom trece. Aceeaşi unire sfinţită în răspunderi şi în împlinirea datoriilor să stea temei drepturilor noastre de mâine. A guverna azi este una din cele mai chinuitoare datorii. A purta azi în spate povara Istoriei unui Neam şi a munci pentru a-i îndruma viaţa şi a-i linişti nevoile, este cea mai sfâşietoare dintre poveri. Ne trudim zi şi noapte pentru a păstra cu onoare ceea ce s’a putut înfăptui în doi ani de credinţă românească, după atâţia ani de desbinări şi de păcate. In pragul noului an, cu aceeaşi credinţă în puterile Neamului şi în Dumnezeul nostru ocrotitor; Cer tuturora să urmeze neşovietnic porunca strămoşilor noştri care ne ordonă să ne apărăm pământul şi viaţa naţională; Cer tuturora unire şi mândrie românească; Cer tuturora să înţeleagă că, dacă Dumnezeu a pus în mâinile mele de soldat cea mai pângărită şi mai sfâşiată pagină din Istoria Neamului, este o datorie pentru mine să nu las o singură clipă ca această istorie să fie întunecată. Din pragul Anului Nou, chemând la muncă, la răspunderi şi la jertfe pe românii de pretutindeni, făgăduesc, pe credinţa noastră strămoească, aceeaşi nebiruită încredere, aceeaşi nestrămutată hotărâre, aceeaşi neprihănită faptă până când Neamul Românesc îşi va realiza drepturile şi dreptatea. Trăiască România ! Trăiască Regele ! Cu Dumnezeu înainte ! MAREŞAL ANTONESCU NOROCUL (Urmare dia pag. la) dormea adânc”. Că Norocul nu se învaţă, nici se prinde vreodată, ci singur el vine, la cine nici el singur nu ştie. Pentru a admira filosofia, spune Lucian, n’ai decât să te gândeşti până unde merge nebunia oamenilor. Pentru a dispreţui darurile Norocului, e de ajuns să priveşti întâmplările de toate zilele : „Ca într’o piesă de teatru, unde joacă mulţi actori, un servitor ajunge stăpân, un bogat sărăceşte, un sărac se suie pe treapta satrapilor, sau ajunge rege, acela e prietenul acestuia, un altul e duşmanul lui, un al treilea o ia la fugă. Dar ce e mai ciudat, e că în zadar Norocul dovedeşte singur că se joacă cu oamenii, în zadar mărturiseşte el că nimic din ce stăpânesc oamenii nu e statornic, totuşi oamenii au ochii aţintiţi pe el, doresc bogăţii, se leagănă în nădejdi, care nu se împlinesc niciodată”. Cine isbuteşte şi toate-i merg în plin, se laudă: — Eu, cu priceperea şi cu hărnicia mea, am adunat, am făcut, am dires, m’am ridicat, am răsbit Dacă vin silarele şi sărăcia îi intră pe uşe, vinovat » numai Norocul. Şi ocările curg. Poporul îşi Închipuie o roată a Norocului, cu toate Întâmplările bune şi rele. Roata se învârteşte şi, adin cer te urcă, aci jos te arunci. Un fericit cade, un nenorocit se ridici la o stare bună. Dacă Norocul e cu tine, bate un cud la roata Norocului şi ţine-o să nu se mai rostogolească. Norocul ne minte, râde de noi. Dar toţi ne punem încrederea şi nădejdea în ei . Unde-i parte şi noroc, fierbe oala fără foc. Norocul te scapă din orice primejdie. Ba te împodobeşte şi cu toate darurile firii. Iţi umple casa de prieteni, cari nu mai pot trăi fără tine, cari, din aosri şi până în noapte, răguşesc întrecându-sa cine să-ţi aducă laude mai umflate. Când Norocul nu te mai vrea, rămâi singur. Fug toţi odată cu ei, şi se opresc la poarta unde are poftă Norocul să bată. Poporul zice : Fă-mă, mamă, cu noroc şi m’aruncă chiar un foc. Aceeaşi ’credinţă o găsim şi la indieni. In Antologia sanscrită, in frumoasa traducere a lui Coşbuc, citesc: Cazi în foc, te-arunci în apă, Bei venin — Zeii te ocapă. Dacă Zeii ţi-au menit Zile sub cerescul soare. Dar când timpul ţi-a sosit Tu te-atingi d’un spic, de-o floare Şi-ai murit. Noroc şi viaţă cu zile multe, urez şi eu cui citeşte rândurile acestea. Sunt dorinţele cele mai arzătoare ale omului de totdeauna. .T. PISANI UNIVERSÜJ9 RĂZBOIUL MONDIAL IN 1942 (Urmare din pagina I-a) lor din aceeaş categorie folosite până atunci. Prin recucerirea peninsulei Kerci şi a portului cu acelaş nume, trupele germane şi române s-au asigurat dominaţia şi controlul strâmtorii Kerci dintre marea Neagră şi marea Azov. In asemenea condiţii peninsula Kerci n’a mai putut servi de „tremplim“ (trambulină) sovietelor ca să poată întreprinde atacuri pentru recucerirea Crimeii şi deblocarea Sevastopolului, ci ea a servit forţelor germane şi române de „trambulină“ ca să treacă în peninsula Taman şi în Caucazia de nord, în cursul marei ofensive din vara şi toamna anului 1912. BĂTĂLIILE DE LA HARKOV In luna Mai mareşalul Timoşcenko a început o acţiune ofensivă în regiunea Harkov, care, după întâiele succese iniţiale obţinute a fost urmată, după nouă zile de o contra-ofensivă a trupelor germane şi române cu efecte zdrobitoare pentru inamic. Bătălia de la Harkov s-a terminat în ziua de 10 Mai prin nimicirea a trei armate sovietice (a 6-a, a 9-a şi a 57-a), compuse din 20 divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie şi 15 brigade blindate. Trupele germane şi corpul de forţe române, de sub comanda generalului Dragalina, victorioase au luat 240.000 de prizonieri, au distrus, sau capturat 2026 tunuri, 1249 tancuri şi mult material de război. Comunicatul german din 30 Mai anunţând rezultatul bătăliei de la Harcov, a subliniat în următorii termeni contribuţia grupului de forţe român, la această victorie: „Diviziile române au luptat umăr la umăr cu trupele germane obţinând o nouă glorie pentru drapelele lor“. ASEDIUL ŞI CADEREA SEVASTOPOLULUI La începutul lunii iunie toate pregătirile pentru atacul decisiv al celei mai mari fortăreţe maritime şi de uscat, nu numai din U. R. S. S., dar din lumea întreagă, Sevastopol, erau terminate. In jurul cetăţii au fost concentrate puternice forţe de artilerie, de infanterie şi formaţiuni aeriene germane, precum şi câteva mari unităţi române de vânători de munte şi dorobanţi, care au ocupat centrul dispozitivului de asalt. După un violent bombardament al artileriei supra gele şi grele care a avut caracterul unui uragan de foc nimicitor, atacul general a început în zorii zilei de 7 iunie. Forţele germane şi cele române de sub comanda generalului Avramescu, sprijinite de aviaţie, au avut greaua misiune să străpungă un întreg sistem complex de fortificaţii moderne, compus din numeroase lucrări exterioare de apărare permanente, forturi, adăposturi blindate şi de pământ, poziţii întărite, mii de cazemate şi terenuri minate, ce se întindeau pe înălţimile munţilor Iaila care înconjoară Sevastopolul la o distanţă de aproape 20 km. de centrul cetăţii şi bazei maritime. Liniile fortificate odată străpunse, forturile au cedat unul după altul; miile de adăposturi blindate şi cazemate s’au prăbuşit şi toate poziţiile întărite din sectoarele de nord, est şi sud, au fost cucerite de trupele germane şi române. In luptele crâncene de pe înălţimile fortificate, Hugel, Bastionul II, Capela, Săpun ş. a., vânătorii noştri de munte au făcut minuni de vitejie, iar divizia de dorobanţi, de la aripa stângă, a luat, In ziua de 30 Iunie, printr’un asalt rapid, susţinut cu o mare vigoare, cetatea Balaklava. In ziua de 1 Iulie cetatea Sevastopol şi principala bază maritimă a flotei sovietice din marea Neagră, a căzut. Comunicatul M. C. G. german din acea zi anunţa: „Deasupra cetăţii oraşului şi portului Sevastopol flutură drapelele de război ale Germaniei şi României“, iar mareşalul von Mannsteim, comandantul forţelor armate germane şi române din Crimeea, a subliniat contribuţia însemnată a trupelor române comandate de generalul Avramescu la marea victorie de la Sevastopol: „Plini de avânt în ofensivă, românii au smuls rezultate măreţe şi au contribuit în mod esenţial la succes. Ţinuta eroica a trupelor române a găsit nemărginita recunoştinţă a trupelor germane“. Odată Sevastopolul cucerit şi Crimeea întreagă liberală, marea ofensivă a armatelor germane din sectorul de sud, în colaborare cu forţele române, a găsit condiţiile favorabile să se desvolte în marele spaţiu dintre Don, Volga, munţii Caucazului, marea Azov şi marea Neagră. (Urmează în nrul viitor). Domnişoara Ligia Diaconescu » Domnul Tiberiu Bişolaru logodiţi 26 Decemvrie 1942 Buzău 45 VINURI fine garantate vechi şi noi din VIA Gh.lONESCU SISESTI Str. AVIATOR CROSSU 13 Parcul Domeniilor de vânzare 26 d. a. RADU ofteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 353 SIFON 80 cm. lat garantat la spălat. Lei 363 ATICA pentru cămăși bumbac pur Lei 556 Sifon "X.1*’ 650 Poplin 03 Lei 417 BASCHET PLUSAT Lei 622 Sifon „ 609 Pichet „ 484 Finet bupn£ac Lei2250 OLANDA PURA pentru cearceafuri lat 230 cm. lei 520 Percal lingerie de „651 Poplin &SS Lei 551 MATASE bemberg p. cămăşi bărbăteşti Lei 1250 MATASE broche 180 om. lat pentru plăpumi Lei 2910 Cămăşi «A „2350 Centuri Idit doamne Comercianţii de la ţară şi ţăranii găsesc ! PÅNZARIE BARCHETURI, MOLTOANE, AMERICA, ATICA, STOFE. Toate articolele noastre sunt din bumbac şi lână, trorţinfiiti» RlfS damă. RADOURI UTILE ■ I Asortsment ___ _ bogat deli RADO 'Sair"!® III Cărucioare Patine, Skiuri, Sobe Electrice, Pietrele de ras RASIBLOC" vinde eftin ANDREESCU Grivitei 106 a fost şi a rămas cel mai bun, practic şi economic aparat de ars cu petrol la orice sobă şi pentru orice scop de ardere, , Evitaţi concurenţa neloială • şi reclamele mincinoase spre a Va evita neplăceri. Adresaţi-vă cu încredere Intreprinderilor „HURMUZI” şi reprezentanţilor din toată ţara, cerându-le numai aparatele patent „HURMUZI”. Dăm petrol la domiciliu. Expediem ramburs aparatele noas-153 y +-».4.4. . ♦ 44 .- * Starea civilă a Capitalei pe ziua de eri NĂSCUȚI : 96. MORȚI : Efitiiimdie Avram de 32 ani ; Hedga Theo de 30 ani ; Aurelia Raduneiscu de 57 ani!; Dumitru Tătulescu de 71 ani; MilhaiHL Popescu de 40 ani ; Vai&ULe Lupan de 50 ani; Virigdil Bdâmdu de 413 ani ; Mania, Ionn. de 7® anii ; Eiufirasdiraa Vodiruesciu de 16 ani ; Ghieorghe Cofod. de 70 ani ; Sabina Avva de 40 ani. CASATORII : Gheorghe Suigiu cu Manila , Papuiair; Gheoirghe Lazărr cu Metania Dam ; Miircea Madimiairoaiu cu Maridla VaisJlli© ; Dulminibru Heghteotvin cai ValseMma Courteanan; Viaisdie loan cai Eterna Momairiu; Romeo Stămescu cu NaitiaiLita Fototriianu. ♦++++4»++++»++++t tt t ♦+♦♦+♦ Hmttt ♦♦♦♦ + ♦■♦♦♦♦♦»»» Teatrul SAVOY — Comp. CARABUS Dir. C. TANAS." Prezintă cu începere de Mâine Vineri 1 Ianuarie (Anul Nou) [MATINEU ora 3M SEARA ori 8* Reluarea marelui succes 0 SEARA LA TANASE revistă în 2 acte şi 36 tablouri cu C. TANASE şi întreg ansamblul de revistă I Sâmbăta şi Dumineca matineuri ora 32 Bilete la cassa Teatrului Savoy — Telefon 3.55.03 ABELLEZZA Tricotage fine şi confectiuni de copii Bucureşti, Cal. Victoriei 45 Galeriile Kretzulescu urează distinsei sale clientele „La mulţi ani JCgL coace o iMxia&z&ite. loUrzC tm o/icutat 0PIGÍNAL ARDE-CAZ Numai această marcă vă garantează funcţionarea perfectă Se adaptează la orice fel de sobe, maşini de gătit şi cazane de baie, fără instalaţie şi încălzeşte cu petrol, fără miros sau fum, centrala ST. STRATILESCU, str. Lipscani IIi, In curte (vis-à-via Bis. Sft. Gheorghe). Telefon 6.61.37. Căutăm reprezentanţi in toată ţara. ♦ »+»+■»*-4 eee ♦»»♦»+♦♦■+♦♦■.»♦♦♦ f+f+++ ♦ DISOLVANT de L’ACIDE UffiQUE Arthritisma «n taute« ses forme RHUMATISME-GOUTTE GRAVELLE-DIATHÉSE URIQU1 Artháriasclérose-Obésité Coüiques Néphrétiques •£ hépatiquea ANTISEPSIS URIN AIRE DOSE: S k 6 oullleréea â café par jour Produse Chimico-Farmaceutice „CHEMIX" S.A.R. De vânzare la farmacii și drogherii 158 ÎNTREPRINDERILE DUMITRU PROCOPIU FABRICA DE LACURI, VOPSELE, PRODUSE CHIMICE București, Str. Avrig 7. Telef.: 1.01.99; 2.09.20. LACURI ȘI VOPSELE PENTRU TOATE INDUSTRIILE Culorile neîntrecute pentru orice fel de stofă. IteO RADIOLA Ing. I. MACEDONESCU Buzești 158 Telefon 4.50.S7 Reprezentanta aparatelor de RADIO PHILIPS - A.E.G. urează distinsei sale clientele „LA MULŢI ANI4* RADIO—MODELE 1943 Originate germane. 5 lămpi oţel (Teletünk *n) adusi magie, posturi automate Cu apact aparat de Radio, care satisfac« urias pretenţii, intraţi în Anul Nou ! Noi vindem la rate lunare, noi primiţi aparatele vechi in contravaloare, dar numai la noi RADIO—BURSA Str. Fiuil No. 1 (Calea Victoriei Nr. 2) ToL B.WUI Urează tuturor clienţilor un an bun ţi fericit. D. IONF.SOU proprietar Rădic-Bursa HERINGI Tffl IMPORTAŢI DIN SCANDINAVIA pest© excelent pentru salată şi marinară vinde oricui INSTITUTUL NATIONAL AL COOPERAŢIEI dela minimum un butoi de cca. 100 kgr. netto cu 150—180—200 lei kgr. Livrarea se face din Depozitul Bucureşti (FRIGUL) Calea Şerban Vodă Nr. 180. €€ 159 Concurs pentru acordarea bursei Jan Ionescu dela Brad“ Se aduce la cunoştinţa inginerilor agronomi că ministerul agriculturii a amânat pe ziua de 23 Ianuarie 1943, ţinereaconcursului pentru acordarea bursei ,Jon Ionescu dela Brad’’ destinată specializării In „Creşterea animalelor” în Germania. Canoufreul se va ţine în localul facultăţii de agronomia din Bucureşti,unde se vor adresa şi cererile de Înscriere. Pot candida numai inginerii agronomi dpi ornaţi al umed facultăţi de agronomie din ţară. La cerere se va anexa copie de pe diploma de inginer agronom şi memoriul de activitate. Concursul va consta dintr'o probă serică şi una orală din specialitatea respectivă. Orice alte informaţii und se vor cere dela facultatea de agronomie din Bucureşti sau dela ministerul agriculturii, direcţiunea învăţământului şi propagandei agricole. tre în provincie. Cadoul de Sărbători cel mai util este aparatul TRICORECORD, cu care se tricotează foarte repede ciorapi, pulovere, mănuşi, rochii şi altele. Se poate Întrebuinţa şi lână ţărănească Cereţi prospectul gratuit la sediul „TRICO-RECORD“ Str. Decebal 5, Bucureşti 167