Universul - Capitala, ianuarie 1943 (Anul 60, nr. 1-29)

1943-01-01 / nr. 1

Anul al 60-lea Nr. 1 Vineri 1 Ianuarie 1943 ORDINUL DE ZI AL D-LUI MAREŞAL ANTONESCU CĂTRE ARMATĂ (Urmare din pag. l-a) *tră decât o poruncă: Cru­cea strămoşilor. N’aţi avut în faţa voastră decât o datorie: Zdrobirea duşmanului. La capătul unui an de lupte grele, Neamul întreg este mândru de oastea lui. Aţi luptat vitejeşte ală­turi de bravii ostaşi ger­mani şi italieni, după ce, umăr la umăr­, aţi dat lupta pentru desrobirea Basara­biei şi Bucovinei noastre. V-aţi făcut, astfel, datoria faţă de lumea căreia apar-ţinem, faţă de­ biserică şi aţă de dreptatea aşezărilor de mâine. Voi aţi ridicat ,astfel, nu­mele de român nu numai, din ţărâna, în care nevredni­cia trecutului îngenunchia­­se nedrept fruntea noastră, dar l-aţi reaşezat în drep­tatea judecăţii continentu­lui nostru. De aceea, ostaşi, aţi bine­meritat de la Patrie. OFIŢERI, SUBOFIŢERI ŞI SOLDAŢI, Anul 1942 a fost pentru voi prilej de luptă, pe care aţi trecut-o în istorie şi chiar în legendă. Veac de veac, se va vorbi de eroismul vostru, aşa cum, veac de veac , s’a vorbit de luptele plăeşilor şi căciula­­rilor noştri. Fără să avem o armată cu aşezări de veacuri, — pentru, că veacurile ne-au zdrobit de atâtea ori fiinţa,­­ prin exemplul generali­lor bravi cari au căzut lup­tând cu arma în mână, a­­lături de soldaţii lor, prin pilde de eroism neîntrecut, în care tatăl şi fiul au căzut laolaltă, în lupta, corp la corp, cu duşmanul, voi aţi ştiut să arătaţi că Neamul Românesc nu se predă, că Neamul Românesc prin voi îşi va purta neînfricat de­stinul şi nu se va abate nici­odată de la slujirea Patriei şi Regelui. Suntem toţi un singur braţ. Suntem toţi un singur suflet. Avem un singur crez şi o singură voinţă. Nimic pe lume nu ne va putea împiedica să ne îm­plinim un singur destin: destinul dreptăţii noastre. Cu credinţa în el, ascul­tând glasul sfinţit al marti­rilor şi eroilor Neamului, cari ne poruncesc din um­bra crucilor să ne respec­tăm jertfa, ostaşi de pretu­tindeni şi mai ales voi ostaşi de departe, simţiţi şi acest ceas credinţa pe care Neamul întreg şi-o pune în voi, fiţi mândri de ea şi cre­deţi în împlinirea drepturi­lor noastre. MAREŞAL ANTONESCU — E—flaw! -1 «ae—masam*am Cuvântul domului Mareşal Antonescu către Ţară (Urmare din pag. 1­a­ de onoare şi de apărare a fiin­ţei Neamului, putem să pri­mim Anul Nou, ridicându-ne frunţile îndurerate spre cerul de lumină al veşniciei noastre. In Răsărit, stăruie Încă domnia întunericului, iar răz­boiul care a cuprins cu flă­cările lui pămăntul întreg, nu i-a astâmpărat furia. Neamul nostru are însă conştiinţa că în această fră­mântare neînchipuită şi-a păstrat până azi cu mândrie rostul său de popor demn, dând in acelaş timp o contri­buţie sănătoasă la viitorul de dreptate şi onoare al lumii, care trebue că iasă din vârte­jul d­e azi. Ostaşii noştri, cu vitejia, lor, s-au aşezat treaptă a acestei Istorii noi. Iar munca poporului ro­mân, disciplina şi unitatea lui, strădania administraţiei Ţării, ordinea şi perfecta noa­stră înfrăţire, vorbesc azi şi prietenilor şi duşmanilor des­pre dreptatea­ Neamului Ro­mânesc şi despre sensul isto­ric al existenţei noastre. In plin război, noi ne-am muncit pământurile ca ni­ciodată. Primăvara anului încheiat a fost un furnicar roditor de muncă. Ea ne-a putut înlesni, cu toată protivnicia vremii, să asigurăm o existenţă potri­vită şi ţăranului şi muncito­rului, învingând toate greu­tăţile războiului. Ştiu că sunt multe lipsuri. Mă străduesc şi eu şi gu­vernul, zi şi noapte, să le împlinim. Dacă aţi şti însă cât sbu­­cium, câtă suferinţă, câte greutăţi şi câte lipsuri trăesc alte popoare, ce secătuire de bogăţii, ce stingere a nevoi­lor suferă ele, atunci, româ­ni, v-aţi da seama că gu­vernul Ţării a făcut totul pentru ca să vă asigure o viaţă potrivită. Ne vom trudi şi în om­ul care vine, cu toată povara războiului, cu toată aspra lui secătuire, să păstrăm ne­voilor româneşti aceeaşi În­ţelegere. Cu cât războiul durează însă, cu atât poverile sunt mai mari. Cu atât jertfele sunt mai grele, cu atât suferinţele sunt mai aspre. Dar, din durerile anului sfârşit să toarcem fior de nouă împlinire românească. Aceeaşi unire sfinţită care a străjuit tot anul 1942 să stea creştet de viaţă şi po­runcă pentru anul care în­cepe. Aceeaşi u­nire credincioasă să stea temelie a încercărilor prin care vom trece. Aceeaşi unire sfinţită în răspunderi şi în împlinirea datoriilor să stea temei drep­turilor noastre de mâine. A guverna azi este una din cele mai chinuitoare datorii. A purta azi în spate pova­ra Istoriei unui Neam şi a munci pentru a-i îndruma viaţa şi a-i linişti nevoile, este cea mai sfâşietoare din­tre poveri. Ne trudim zi şi noapte pentru a păstra cu onoare ceea ce s’a putut înfăptui în doi ani de credinţă româ­nească, după atâţia ani de desbinări şi de păcate. In pragul noului an, cu a­­ceeaşi credinţă în puterile Neamului şi în Dumnezeul nostru ocrotitor; Cer tuturora să urmeze neşovietnic porunca strămo­şilor noştri care ne ordonă să ne apărăm pământul şi viaţa naţională; Cer tuturora unire şi mân­drie românească; Cer tuturora să înţeleagă că, dacă Dumnezeu a pus în mâinile mele de soldat cea mai pângărită şi mai sfâşia­tă pagină din Istoria Nea­mului, este o datorie pentru mine să nu las o singură cli­pă ca această istorie să fie întunecată. Din pragul Anului Nou, chemând la muncă, la răs­punderi şi la jertfe pe româ­nii de pretutindeni, făgădu­­esc, pe credinţa noastră strămoească, aceeaşi nebi­ruită încredere, aceeaşi ne­strămutată hotărâre, aceeaşi neprihănită faptă până când Neamul Românesc îşi va realiza drepturile şi drep­tatea. Trăiască România ! Trăiască Regele ! Cu Dumnezeu înainte ! MAREŞAL ANTONESCU NOROCUL (Urmare dia pag. l­a) dormea adânc”. Că Norocul nu se învaţă, nici se prinde vre­odată, ci singur el vine, la cine nici el singur nu ştie. Pentru a admira­ filosofia, spune Lucian, n’ai decât să te gândeşti până unde merge ne­bunia oamenilor. Pentru a dis­preţui darurile Norocului, e de ajuns să priveşti întâmplările de toate zilele : „Ca într’o pie­să de teatru, unde joacă mulţi actori, un servitor ajunge stă­pân, un bogat sărăceşte, un să­rac se suie pe treapta satrapi­lor, sau ajunge rege, acela e prietenul acestuia, un altul e duşmanul lui, un al treilea o ia la fugă. Dar ce e mai ciudat, e că în zadar Norocul dovedeş­te singur că se joacă cu oame­nii, în zadar mărturiseşte el că nimic din ce stăpânesc oamenii nu e statornic, totuşi oamenii au ochii aţintiţi pe el, doresc bogăţii, se leagănă în nădejdi, care nu se împlinesc niciodată”. Cine isbuteşte şi toate-i merg în plin, se laudă: —­ Eu, cu priceperea şi cu hărnicia mea, am adunat, am făcut, am dires, m’am ridicat, am răsbit Dacă vin sila­rele şi sărăcia îi intră pe uşe, vinovat » nu­mai Norocul. Şi ocările curg. Poporul îşi Închipuie o roată a Norocului, cu toate Întâmplă­rile bune şi rele. Roata se în­vârteşte şi, ad­in cer te urcă, aci jos te arunci. Un fericit cade, un nenorocit se ridici la o stare bună. Dacă Norocul e cu tine, bate un cud la roata Norocului şi ţine-o să nu se mai rostogolească. Norocul ne minte, râde de noi. Dar toţi ne punem încre­derea şi nădejdea în ei . Unde-i parte şi noroc, fierbe oala fără foc. Norocul te scapă din orice primejdie. Ba te împodobeşte şi cu toate darurile firii. Iţi umple casa de prieteni, cari nu mai pot trăi fără tine, cari, din aosri şi până în noapte, răguşesc întrecându-sa cine să-ţi aducă laude mai umflate. Când Norocul nu te mai vrea, rămâi singur. Fug toţi odată cu ei, şi se opresc la poarta un­de are poftă Norocul să bată. Poporul zice : Fă-mă, mamă, cu noroc şi m’aruncă chiar un foc. Aceeaşi ’credinţă o găsim şi la indieni. In Antologia sanscrită, in frumoasa tradu­cere a lui Coşbuc, citesc: Cazi în foc, te-arunci în apă, Bei venin — Zeii te ocapă. Dacă Zeii ţi-au menit Zile sub cerescul soare. Dar când timpul ţi-a sosit Tu te-atingi d’un spic, de-o floare Şi-ai murit. Noroc şi viaţă cu zile multe, urez şi eu cui citeşte rândurile acestea. Sunt dorinţele cele mai arzătoare ale omului de totdeauna. .T. PISANI UNIVERSÜJ9 RĂZBOIUL MONDIAL IN 1942 (Urmare din pagina I-a) lor din aceeaş categorie folosite până atunci. Prin recucerirea peninsulei Kerci şi a portului cu acelaş nume, trupele germane şi ro­mâne s-au asigurat dominaţia şi controlul strâmtorii Kerci dintre marea Neagră şi marea Azov. In asemenea condiţii peninsula Kerci n’a mai putut servi de „tremplim“ (trambulină) soviete­lor ca să poată întreprinde a­­tacuri pentru recucerirea Cri­­meii şi deblocarea Sevastopolu­­lui, ci ea a servit forţelor ger­mane şi române de „trambulină“ ca să treacă în peninsula Taman şi în Caucazia de nord, în cursul marei ofensive din vara şi toam­na anului 1912. BĂTĂLIILE DE LA HARKOV In luna Mai mareşalul Ti­­moşcenko a început o acţiune ofensivă în regiunea Harkov, care, după întâiele succese ini­ţiale obţinute a fost urmată, după nouă zile de o contra-ofensivă a trupelor germane şi române cu efecte zdrobitoare pentru inamic. Bătălia de la Harkov s-a terminat în ziua de 10 Mai prin nimicirea a trei armate sovietice (a 6-a, a 9-a şi a 57-a), compuse din 20 di­vizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie şi 15 brigade blindate. Trupele germane şi corpul de forţe române, de sub coman­da generalului Dragalina, victo­rioase au luat 240.000 de prizo­­nieri, au distrus, sau capturat 2026 tunuri, 1249 tancuri şi mult material de război. Comunicatul german din 30 Mai anunţând rezultatul bătăliei de la Harcov, a subliniat în ur­mătorii termeni contribuţia gru­pului de forţe român, la această victorie: „Diviziile române au luptat umăr la umăr cu trupele germa­ne obţinând o nouă glorie pentru drapelele lor“. ASEDIUL ŞI CADEREA SEVASTOPOLULUI La începutul lunii iunie toate pregătirile pentru atacul decisiv al celei mai mari fortăreţe ma­ritime şi de uscat, nu numai din U. R. S. S., dar din lumea în­treagă, Sevastopol, erau termi­nate. In jurul cetăţii au fost concentrate puternice forţe de artilerie, de infanterie şi forma­ţiuni aeriene germane, precum şi câteva mari unităţi române de vânători de munte şi dorobanţi, care au ocupat centrul dispozi­tivului de asalt. După un violent bombardament al artileriei su­­pra­ gele şi grele care a avut caracterul unui uragan de foc nimicitor, atacul general a în­ceput în zorii zilei de 7 iunie. Forţele germane şi cele ro­mâne de sub comanda genera­lului Avramescu, sprijinite de aviaţie, au avut greaua mi­siune să străpungă un întreg sistem complex de fortificaţii moderne, compus din nume­roase lucrări exterioare de a­­părare permanente, forturi, a­­dăposturi blindate şi de pământ, poziţii întărite, mii de cazemate şi terenuri minate, ce se întin­deau pe înălţimile munţilor Iaila care înconjoară Sevasto­­polul la o distanţă de aproape 20 km. de centrul cetăţii şi bazei maritime. Liniile fortificate o­­dată străpunse, forturile au ce­dat unul după altul; miile de adăposturi blindate şi cazemate s’au prăbuşit şi toate poziţiile în­tărite din sectoarele de nord, est şi­ sud, au fost cucerite de tru­pele germane şi române. In luptele crâncene de pe înăl­ţimile fortificate, Hugel, Bastio­nul II, Capela, Săpun ş. a., vâ­nătorii noştri de munte au făcut minuni de vitejie, iar divizia de dorobanţi, de la aripa stângă, a luat, In ziua de 30 Iunie, prin­­tr’un asalt rapid, susţinut cu o mare vigoare, cetatea Balaklava. In ziua de 1 Iulie cetatea Se­vastopol şi principala bază ma­ritimă a flotei sovietice din ma­rea Neagră, a căzut. Comunica­tul M. C. G. german din acea zi anunţa: „Deasupra cetăţii ora­şului şi portului Sevastopol flu­tură drapelele de război ale Ger­maniei şi României“, iar mare­şalul von Mannsteim, comandan­tul forţelor armate germane şi române din Crimeea, a subliniat contribuţia însemnată a trupelor române comandate de generalul Avramescu la marea victorie de la Sevastopol: „Plini de avânt în ofensivă, românii au smuls rezultate mă­reţe şi au contribuit în mod e­­senţial la succes. Ţinuta eroica a trupelor române a găsit ne­mărginita recunoştinţă a trupe­lor germane“. Odată Sevastopolul cucerit şi Crimeea întreagă liberală, ma­rea ofensivă a armatelor ger­mane din sectorul de sud, în colaborare cu forţele române, a găsit condiţiile favorabile să se desvolte în marele spaţiu dintre Don, Volga, munţii Caucazului, marea Azov şi marea Neagră. (Urmează în n­rul viitor). Domnişoara Ligia Diaconescu »­ Domnul Tiberiu Bi­şolaru logodiţi 26 Decemvrie 1942 Buzău 45 VINURI fine garantate vechi şi noi din VIA Gh.lONESCU SISESTI Str. AVIATOR CROSSU 13 Parcul Domeniilor de vânzare 2­6 d. a. RADU ofteneşte viaţa CALEA VICTORIEI, 81 Lei 353 SIFON 80 cm. lat garantat la spălat. Lei 363 ATICA pentru cămăși bum­bac pur Lei 556 Sifon "X.1*’ 650 Poplin 03­ Lei 417 BASCHET PLUSAT Lei 622 Sifon „ 609 Pichet­­ „ 484 Finet bupn£ac Lei2250 OLANDA PURA pentru cearceafuri lat 230 cm. lei 520 Percal lingerie de „651 Poplin &SS Lei 551 MAT­ASE bemberg p. cămăşi bărbăteşti Lei 1250 MATASE broche 180 om. lat pentru plăpumi Lei 2910 Cămăşi «A „2350 Centuri Idit doamne Comercianţii de la ţară şi ţăranii găsesc ! PÅNZARIE BARCHETURI, MOLTOANE, AMERICA, ATICA, STOFE. Toate articolele noastre sunt din bumbac şi lână, trorţinfiiti» RlfS damă. RADOURI UTILE ■ I Asortsment ___ _ bogat deli RAD­O 'Sa­ir"!® III Cărucioare Patine, Skiuri, Sobe­ Electrice, Pietrele de ras RASIBLOC" vinde eftin ANDREESCU Grivitei 106 a fost şi a rămas cel mai bun, practic şi economic aparat de ars cu petrol la orice sobă şi pentru orice scop de ardere, ,­­ Evitaţi concurenţa neloială • şi reclamele mincinoase spre a Va evita neplăceri. Adresaţi-vă cu încredere Intre­prinderilor „HURMUZI” şi repre­zentanţilor din toată ţara, cerând­u-le numai aparatele patent „HUR­MUZI”. Dăm petrol la domiciliu. Expediem ramburs aparatele noas-153 y +-».4.4. . ♦ 44 .- * Starea civilă a Capitalei pe ziua de eri NĂSCUȚI : 96. MORȚI : Efitiiimdie Avram de 32 ani ; Hedga Theo de 30 ani ; Au­relia Raduneiscu de 57 ani!; Dumitru Tă­­tulescu de 71 ani; MilhaiHL Popescu de 40 ani ; Vai&ULe Lupan de 50 ani; Virigdil Bdâmdu de 413 ani ; Mania, Ionn. de 7® anii ; Eiufirasdiraa Vodiruesciu de 16 ani ; Ghieorg­he Cofod. de 70 ani ; Sa­bina Avva de 40 ani. CASATORII : Gheor­g­he Suigiu cu Manila , Papui­air; Gheoirghe Lazărr cu Metania Dam ; Miircea Madimiairoaiu cu Maridla VaisJlli© ; Dulminibru Heghteotvin­ cai ValseMma Courteanan­; Viaisdie loan cai Eterna Momairiu; Romeo Stămescu cu NaitiaiLita Fototriianu. ♦++++4»++++»++++t tt t ♦+♦♦+♦ Hmttt ♦♦♦♦ + ♦■♦♦♦♦♦»»» Teatrul SAVOY — Comp. CARABUS Dir. C. TANAS." Prezintă cu începere de Mâine Vineri 1 Ianuarie (Anul Nou) [MATINEU ora 3M SEARA ori 8* Reluarea marelui succes 0 SEARA LA TAN­ASE revistă în 2 acte şi 36 tablouri cu C. TAN­ASE şi întreg ansamblul de revistă I Sâmbăta şi Dumineca matineuri ora 3­2 Bilete la cassa Teatrului Savoy — Telefon 3.55.03 ABELLEZZA Tricotage fine şi confectiuni de copii Bucureşti, Cal. Victoriei 45 Galeriile Kretzulescu urează distinsei sale clientele „La mulţi ani JCgL coace o iMxia&z&ite. loUrzC­­ tm o/icutat 0PIGÍNAL ARDE-CAZ Numai această marcă vă garantează funcţionarea perfectă Se adaptează la orice fel de sobe, maşini de gătit şi cazane de baie, fără instalaţie şi încălzeşte cu petrol, fără miros sau fum, centrala ST. STRATILESCU, str. Lipscani IIi, In curte (vis-à-via Bis. Sft. Gheorghe). Telefon 6.61.37. Căutăm reprezentanţi in toată ţara. ♦ »+»+■»*-4 eee ♦»»♦»+♦♦■+♦♦■.»♦♦♦ f+f+++ ♦ DISOLVANT de L’ACIDE UffiQUE Arthritisma «n taute« ses forme RHUMATISME-GOUTTE GRAVELLE-DIATHÉSE URIQU1 Artháriasclérose-Obésité Coüiques Néphrétiques •£ hépatiquea ANTISEPSIS URIN AIRE DOSE: S k 6 oullleréea â café par jour Produse Chimico-Farmaceutice „CHEMIX" S.A.R. De vânzare la farmacii și drogherii 158 ÎNTREPRINDERILE DUMITRU PROCOPIU FABRICA DE LACURI, VOPSELE, PRODUSE CHIMICE București, Str. Avrig 7. Telef.: 1.01.99; 2.09.20. LACURI ȘI VOPSELE PENTRU TOATE INDUSTRIILE Culorile neîntrecute pentru orice fel de stofă. IteO RADIOLA Ing. I. MACEDONESCU Buzești 15­8 Telefon 4.50.S7 Reprezentanta aparatelor de RADIO PHILIPS - A.E.G. urează distinsei sale clientele „LA MULŢI ANI4* RADIO—MODELE 1943 Originate germane. 5 lămpi oţel (Teletünk *n) adusi magie, posturi automate Cu apact aparat de Radio, care satisfac« urias pretenţii, intraţi în Anul Nou ! Noi vindem la rate lunare, no­i primiţi aparatele vechi in contravaloare, d­­ar numai la noi RAD­IO—BURS­A Str. Fiuil No. 1 (Calea Victoriei Nr. 2) ToL B.WUI Urează tuturor clienţilor un an bun ţi fericit. D. IONF.SOU proprietar Rădic-Bursa HERINGI Tffl IMPORTAŢI DIN SCANDINAVIA pest© excelent pentru salată şi marinară vinde oricui INSTITUTUL NATIONAL AL COOPERAŢIEI dela minimum un butoi de cca. 100 kgr. netto cu 150—180—200 lei kgr. Livrarea se face din Depozitul Bucureşti (FRIGUL) Calea Şerban Vodă Nr. 180. €€ 159 Concurs pentru acordarea bursei Jan Ionescu dela Brad“ Se aduce la cunoştinţa ingine­rilor agronomi că ministerul agri­culturii a amânat pe ziua de 23 Ianuarie 1943, ţinerea­­concursului pentru acordarea bursei ,Jon Io­­nescu dela Brad’’ destinată spe­cializării In „Creşterea animale­lor” în Germania. Canoufreul se va ţine în localul facultăţii de agronomia din Bucu­reşti,unde se vor adresa şi cere­rile de Înscriere. Pot candida numai inginerii a­­gronomi dpi ornaţi al umed facul­tăţi de agronomie din ţară. La cerere se va anexa copie de pe diploma de inginer agronom şi memoriul de activitate. Concursul va consta dintr'o probă serică şi una orală din spe­cialitatea respectivă. Orice alte informaţii und se vor cere dela facultatea de agronomie din Bucureşti sau dela ministerul agriculturii, direcţiunea învăţă­mântului şi propagandei agricole. tre în provincie. Cadoul de Sărbători cel mai util este aparatul TRICO­­RECORD, cu care se trico­tează foarte repede ciorapi, pulovere, mănuşi, rochii şi altele. Se poate Întrebuinţa şi lână ţărănească Cereţi prospectul gratuit la sediul „TRICO-RECORD“ Str. Decebal 5, Bucureşti 167

Next