Universul - Capitala, iunie 1943 (Anul 60, nr. 147-175)

1943-06-01 / nr. 147

A V Anul al 604ea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ttU NIV E R S U Lif S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA* TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA II ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 PORUNCA CEASULUI DE FATĂ Aprobarea de către Aduna­­rea Naţională turcă a bugetu­lui apărărei naţionale şi vota­rea moţiunei de încredere în armată cu aclamaţii entuzias­te şi unanime a dat prilej mi­­nistrului turc al apărărei na­ţionale d. Ali Riza Artunkal să facă o declaraţiune care merită să fie subliniată, ea sin­tetizând, în împrejurările de astăzi ale războiului din Euro­pa, atitudinea hotărîtă a Tur­ciei. „La un ordin care i-ar veni de la d-stră — a spus ministrul turc al apărărei naţionale — armata este gata să arate cu ce spirit de jertfă pentru nar­ţiunea turcă, cu ce eroism con­ştient şi cu ce conducere supe­rioară este gata să asigure a­­părarea republicei şi indepen­denţa ţării”. Aceste cuvinte ale d-lui An­ Riza Artunkal concretizează politica naţională turcă şi co­roborate cu recenta expunere a ministrului de externe, d. Saracioglu, asupra atitudinei Turciei, pune în lumină forţa morală şi materială de care se bucură această atitudine adop­tată de guvernul turc : forţa morală a asentimentului una­nim al ţarei şi forţa materială a unei oştiri gata la orice jert­fă pentru apărare® ţărei. Tur­cia îşi va apăra pământul şi independenţa împotriva ori­cărei agresiuni. Subliniind această manifes­tare a Adunărei naţionale tur­ce de profundă încredere în armata ţării, voim însă în ace­­laş timp să arătăm toată pre­ţuirea ce se dă astăzi pretu­tindeni şi poate mai mult ca ori­când, oştirei, nevoilor ei şi grijei de componenţii ei. Acea­stă preţuire, gradul la care ea a ajuns, conştiinţa care trebue să însufleţească permanent pe cei cari o conduc şi care se în­grijesc de ea, solidaritatea între naţiune şi armată, sacrificiile pe care naţiunea trebue să le facă neutru înzestrarea şi a­­provizionarea ei, îratr’un cu­vânt întregul complex care constitue structura şi dinamis­mul unei oştiri moderne che­mată să înfrunte primejdii ne­biruite şi să îndeplinească mi­siuni eroice, este măsura justă a maturităţii oricărei naţiuni şi în acelaş timp temelia solid­­­dă a drepturilor şi revendică­rilor ei. O naţiune lipsită de acest potenţial moral care este încrederea în armata care o apără, care-i apără teritoriul şi îi realizează idealurile, este ve­cinie ameninţată şi securitatea ei e uşor primejduită. Şi, nici o acţiune politică, nici o acţiune diplomatică, nici o atitudine nu poate fi serioa­­să şi nu poate izbândi, atâta vreme cât s’ar şti că, la nevoe, ele nu ar putea fi sprijinite pe o forţă naţională reală. Drep­turile unei naţiuni se apără sau se cuceresc, e deci nevoe ca naţiunea să aibă totdeauna în cea mai bună pregătire, forţa necesară pentru apărare sau cucerire. Dacă aceasta a fost un adevăr pe care istoria l-a confirmat de repetate ori, răz­boiul actual cu surprizele lui, cu decepţiile pe care le-au avut unii, cu învăţămintele lui, l-a pus şi mai mult în lumină dându-i în acelaş timp carac­terul unui imperativ naţional ca o condiţie de existenţă a sta­tului şi a naţiunei. Dacă Turcia, de frontierele căreia — după cum s’a declarat în ulti­­mul­ timp chiar în Turcia — se aprope războiul şi către care sunt astăzi îndreptate atâtea priviri, şi-a putut menţine cu hotărîre politica ei naţională de demnitate şi independenţă,­­ tocmai fiindcă dela început ea şi-a întemeiat această politică pe armata ei şi, cu asentimen­tul general, ea n’a cruţat nici un sacrificiu pentru întărirea acestei armate. Este un exemplu care va fi desigur înregistrat în multe ţări şi care într’adevăr trebue reţinut. Atâta timp cât vor dura nedreptăţile, atâta timp cât naţiunile nu vor fi satisfă­cute în existenţa lor naţională unitară, atâta timp cât drep­tul la viaţă nu va fi recunos­cut şi respectat popoarelor, atâta timp cât vor continua oprimările şi tendinţele de fapt teritorial, atâta timp deci cât nu se va ajunge la acel ideal, dorit totuşi de atâtea sute de milioane de oameni, al umed solidarităţi între popoare în­temeiate pe respectul reciproc în dreptul fiecăruia, va con­tinua să fie necesară şi ca con­diţie imperativă a existenţei naţionale, forţa militară şi pentru ea vor trebui făcute fără şovăire toate sacrificiile. Acesta este cuvântul de or­dine al ceasului de faţă. O MARE BIRUINŢĂ de pr. C. DRON Academia teologică din Sibiu a fost ridicată la rangul de facul­tate. De azi înainte elementele universitare ardelene care slujesc Biserica se vor găsi şi de drept nu numai de fapt pe aceiaşi treaptă, de preţuire şi fără inponcişurile care amărau uneori în chip inu­til pe unii şi răsfăţau fără motiv pe alţii. De acum înainte schim­bul de elemente între Regat şi Ardeal se va face cu înlesnire, Regatul altoindu-se prin vigoa­rea Ardealului, iar Ardealul pri­mind un adaos de mireasmă pra­voslavnică în chipul lui de a se înfăţişa ca lege ortodoxă, înalt Prea Sfinţitul Nicolae, mitropolitul Ardealului înregi­strează astfel un mare succes, care este în realitate o mare bi­ruinţă, fiindcă nu e uşor în vre­murile actuale să înfrângi vifor­niţele pe care războiul le-a adus peste toate instituţiile noastre de stat şi naţionale, peste tot ce este manifestare culturală sau reli­gioasă a trebuit mintea şi voinţa unui ministru-filosof ca să în­ţeleagă şi să înfrângă acest ana­cronism. Rezultatele acestui eveniment cu adevărat epocal pentru Bi­serica Ortodoxă se vor vedea în curând. La Sibiu s’a putut constata şi până acum o activitate prodigi­oasă în ogorul vieţii bisericeşti, resfrântă cu îmbelşugare peste toate meleagurile naţionale. O revistă — Revista Teologică — de riguroasă ţinută ştiinţifică, desbate cele mai adânci şi mai complicate probleme ale teologiei. „Telegraful Român”, veteranul presei române, care de nouăzeci de ani — citiţi bine , de nouă­zeci de ani — împrăştie în popor da­rurile scriitorilor ardeleni, stărite şi acum cu aceeaşi vigoare. O ti­pografie tot mai înzestrată, dă vieţii bisericeşti cărţi de­ tot fe­lul, începând cu cele grele de ri­tual, până la broşuri şi foi popu­lare de educaţie şi propagandă. Traducerile operelor de seamă din literatura streină, formează de asemenea un capitol însemnat al celor strânşi în jurul scaunului mitropolitan de la Sibiu. In sfâr­şit, această Academie care înce­pând cu un „curs de şase săptă­mâni pentru clerici“, a ajuns sub Şaguna seminar cu trei ani, iar astăzi, Facultatea de teologie de la Sibiu Şi dacă până acum Sibiul ne-a dat ceea ce ne-a dat, cu atât mai (Continuare în pag. 3-a) DERBYUL ROMÂN m­­m. ia.. Regele şi Regina Mamă Elena în tribuna regală Pe hipodromul Băneasa, s-a disputat drn clasica alergare „Derbyul Român“. Reuniunea a fost onorată cu prezenţa MM. II. Regelui Mihai I şi a R­eginei Mame Elena. Numerosul public, care a asistat la alergări, a ovaţionat îndelung pe Majestățile Lor. Recruţii au depus ori jurământul Solemnitatea de la A. N. E. F. Eri au­­ depus jurământul, în cadrul unor solemnităţi ostăşeşti, recruţii unităţilor din Capitală. Pentru divizia de gardă şi alte câteva unităţi, festivitatea s’a desfăşurat începând­­ de la ora 10 dim. pe Arena naţională de edu­caţie fizică (A. N. E. F.) de faţă fiind d-nii: general de corp de armată Vasiliu, ministru subse­cretar de Stat la interne, general de corp de armată Mihai Raco­­viţă, comandantul militar al Ca­pitalei, general de divizie Voicu­­lescu, general de divizie I. Topor, general Miilicescu, general Săn­dulescu şi numeroşi ofiţeri su­periori şi inferiori din garni­zoană. Din partea misiunii militare germane în România au fost de faţă: general de brigadă Ritter von Mann, Amiral Tilessen, ge­neral de brigadă Gerstenberg şi alţi numeroşi reprezentanţi ai Armatei, Marinei şi Aviaţiei germane. Legaţia Italiei a fost reprezen­tată prinţ colonel Bodini, ataşa­tul militar în România, lt. col. Amiroso şi maior di Rende După ce d-nii generali coman­danţi au trecut în revistă trupa, protoereii lt. col. Gh. Georgescu, confesorul Capitalei şi căp. Gh. I. Barbu­Profesorul regimentului de gardă al Conducătorului, a­­sistaţi de diaconul Bejgu, au ofi­ciat slujba religioasă, invocând binecuvântarea Atotputernicului pentru biruinţa oastei. Răspun­surile au fost date de corul ar­matei, condus de d. prof. Ticu­­lescu. Pr. prootopop It.-col. Gh. Geor­gescu, a ţinut apoi o cuvântare. JURĂMÂNTUL In faţa drapelelor unităţilor lor, drapele decorate pentru vitejia ostaşilor lor, nouii soldaţi au pro­nunţat apoi răspicat în faţa co­mandanţilor lor, formula sacra­mentală: „In numele lui Dumne­zeu Atotputernicul, jur credinţă Naţiunii, Regelui şi statului ro­mân; jur credinţă şi supunere Conducătorului Statului; jur să păstrez ordinea şi secretul ce mi sa încredinţat; jur să execut fără şovăire ordinele; jur să lupt până la moarte pentru drepturile Ţă­rii Româneşti; jur să fiu cinstit. Aşa să-mi ajute Dumnezeul” CUVÂNTAREA D-LUI G-RAL C. VOICULESCU Adresându-se nouilor soldaţi, d. general C. Voiculescu, coman­dantul diviziei de gardă, a ţinut următoarea cuvântare: Ostaşi ai contigentului 1944. Suntem în plin războiu. Lup­tăm pe viaţă şi pe moarte con­tra duşmanului cel mai periculos al neamului nostru, contra rusu­lui bolşevic. Ne batem alături de marii noş­tri aliaţi, Marele Reich German şi Italia fascistă, pentru credinţă şi dreptate. De la începutul războiului sor­ţii au fost cu noi. Rezistenţa vrăjmaşului a fost înfrântă, iar oştile­ germane şi române, con­duse de Mareşalul Ion Antones­­cu, au desirobit Basarabia şi Bucovina şi au cucerit Transnis­­tria şi Odessa. Victoriile s’au ţi­nut lanţ. Sevastopolul, Chereiul, Harkovul, operaţiunile victorioa- 510 din Ca­ucaz şi 1'07!έs­to­ni­a. d­e. Stalingrad sunt fapte de arme făcute în inima Rusiei, fapte care vor rămâne cu litere de aur în istoria lumii. Duşmanul însă n’a fost învins; ei rezistă încă ostaşi, în vremurile acestea măreţe şi pline de eroism legen­dar aţi fost chemaţi pentru a de­pune­­ jurământul de credinţă. Bărbăt­eşte, într’un glas, v’aţi le­gat în faţa lui Dumnezeu cu mâna pe drapel şi sub privirile camarazilor şi comandanţilor că vă veţi face şi voi datoria, aşa cum astăzi camarazi de ai voştri luptă victorios în ţinutul Cuba­­nului. Ziua de astăzi trebuie să fie de o însemnătate deosebită pen­tru fiecare din voi şi să rămână ânc săpată în nuntea şi sufle-l fiecăruia. Legământul pe care l-aţi făcut astăzi trebue să-l ţi­neţi cu orice preţ, chiar cu jertfe, oricare ar fi­ împrejurările în care veţi fi chemaţi mâine. Ni­meni şi nimic nu trebue să vă abată de la indeplinirea jurămân­tului. Ostaşi, de azi înainte armata ţării îşi îngroaşe rândurile cu voi. De azi înainte privirile şi speranţele neamului întreg se în­dreaptă către voi. De aceea, pen­tru ca să fiţi la înălţimea înda­toririlor de ostaşi, pentru ca să meritaţi încrederea care vi s’a dat, trebue să vă ascultaţi sa tre­­biţi şefii, trebue să le executaţi ordinele, trebue să fiţi discipli­naţi şi bun camaraz şi mai pre­sus de toate să puneţi toată priceperea, toată puterea de muncă, toată dragostea şi sufle­tul vostru tânăr pentru a învăţa cât mai repede şi cât mai bine meşteşugul armelor. Numai ascultând aceste sfaturi veţi putea fi cu adevărat ostaşi desăvârşiţi. Numai astfel Regele, Ţara, Conducătorul Statului se vor putea bizui şi pe voi, pentru ca să înscrie în Cartea Neamu­lui noul fapte glorioase de arme. Ostaşi ai contigentului 1944. In aceste momente înălţătoare pentru voi când aţi depus jură­mântul de credinţă, gândul vos­tru şi al nostru, al celor mai bă­trâni, trebue să se îndrepte către cei către care aţi jurat. Să ştri-(Continuare in pag. 3-a) Recruții depun jurământul pe drapel la A. N. E. F. taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. G­le P. V. T. Nr. 24.464/939 FLOTA FRANCEZA IN ALEXANDRIA­A TRECUT PE PARTEA ANGLO-AMERICANIOR Vichy, 30 (Rador).­­ Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Guvernul francez anunţă, că flota franceză din Alexandria a 11 n­........ ....... cedat în faţa presiunii anglo­­nordamericane“. Echipagiile au declarat, după cum se anunță într-o telegramă din sursă engleză, că „vin ală­turi“ de anglo-nordamericani. Generatei Georges fuge in Alia de Nord­­ şi aderă la mişcarea generalului Giraun­ t Vichig, 30 (Rador). — Cores­­­pondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite : Postul de radio Alger anunţă că generalul Georges a fugit în Africa de Nord, de pe moşia sa din sudul Franţei, şi a aderat la mişcarea dizidentă a generalului Giraud. Generalul Georges comanda armata franceză din nord-vest în 1939. * Rezisturc! «b a garniza« japoneze din insula Attu Tokio, 30 (Rador). — Un coma­nicat al marelui cartier general imperial anunţă că rezistenţa eroică a garnizoanei japoneze din Insula Attu (arhipelagul Aleuti­­nelor), care dura dela 12 Mai îm­potriva u®or forţe inamice supe­rioare, ca număr de oameni și material, a luat sfârșit iai noap­tea de 29 Mai, printr’un ultim atac sângeros dat contra adver­sarului. ❖ Tokio, 30 (Rador). — Trupele japoneze din insula Attu, care de la 12 Mai rezistau eroic unui adversar Cu mult superior ca u­­­­măr, s’au hotărât îiti noaptea de 29 Mai să dea, printr’o ultimă sfor­ţare, un exemplu de spiritul eroic japonez, printr’un asalt final. Cartierul general japonez a­nunţă că, deoarece după acest atac toate comunicaţiile au fost întrerupte, se presupune că toţi supravieţuitorii au căzut şi că soldaţii cari n’au putut lua parte la ultimul atac din cauza rănilor sau din alte cauze şi-au făcut harakiri. La începutul luptelor, garni­zoana japoneză din insula Attu era de 2.000 de oameni, sub co­manda colonelului Yasuyo Ya­m­­azaki. Forţele inamice numărau peste 20.000 de oameni şi dispu­neam de un armament superior. Pierderile ce le-au fost pricinui­te de japoneză sunt evaluate la mai mult de 6000 de onrconi. Comunicatul japonez anunță pe de altă paarte că insula Kiska este ţinută ferm de japonezi. Alte cutremur înregistrata ii tani Stuttgart, 30 (Rador). — Ser­viciul seismograf­ic din Wuer­­tenberg anunţă că staţiunile seis­­m­ografice din acest ţinut au în­registrat deja ultimul cutremur de pământ ce a avut loc în Ger­mania de sud Vineri dimineaţa, alte fi zguduituri seismice mai mult cu mai puţin puternice, până Duminică seara. Este de presupus că deplasări de mari masse de roci ce s’au produs la o adâncime de 10—30 kilometri sub suprafaţa pămân­tului, ar putea produce noi cu­tremure în cursul săăptămânilor şi lunilor viitoare, cutremure ce nu trebue să inspire îngrijorare. X Kín 147. Marţi 1 Rínia 194­­8 Pagini $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SITUAŢIA PE FRONTURILE DE LUPTĂ COMUNICATUL CARTIERULUI GENERAL AL FUEHRER­ULUI Barlin, 30 (Rador). — De la cartierul general all Fuehre­­rului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: Pe frontul de răsărit al capului de pod de pe Cu­ban şi în regiunea Lisiciansk inamicul a dat atacuri locale susţinute de un violent tir de artilerie, care au fost respinse prin contraatacuri. O acţiune îndreptată îm­potriva bandelor bolşevice aflate în spatele sectorului central al frontului a fost dusă la capăt cu succes. Grupuri încercuite din ace­ste bande au fost nimicite şi 74 depozite cuprinzând rezerve importante de pro­vizii precum şi numeroase arme au fost capturate. De pe restul frontului de răsărit se semnalează o ac­tivitate încununată de suc­ces a trupelor noastre de şoc. Unităţi ale marinei de răz­boi, având misiunea de a duce lupta contra submari­nelor, au scufundat un sub­marin sovietic în Golful Fin­landei. Escadre aeriene inamice au atacat in cursul zilei de eri oraşul Rennes din Bretania precum şi câteva baze de pe coasta Atlanticului şi au bom­bardat noaptea trecută mai multe localităţi din vestul Germaniei, pricinuind distru­geri de clădiri, uneori destul de importante. Populaţia, cu deosebire cea din Wuprpertal, a suferit pierderi. După primele informaţii, au fost doborîte 57 avioane Inamice, în cea mai mare parte cu patru motoare. Din­tre avioanele noastre de vâ­nătoare, 4 nu s’au înapoiat la bazele lor. In noaptea de 29 spre 30 Mai, avioane grele de luptă au atacat din nou zona por­tului Bizerta. In lupta dată de forţe ger-­ mane de siguranţă cu o for­­maţiune de vedete rapide bri­tanice şi menţionată in co-4 municatul militar de eri, suc­cesele noastre au crescut con­siderabil. Inamicul a pierdut în total 5 vedete rapide, iar alte două au fost grav ava­riate şi incendiate. Au fost luaţi şi prizonieri. In ultimele zile, submari­­­nele noastre au dus în nordul şi în sudul Atlanticului lupte extrem de violente Împotriva convoaelor, în cursul cărora vitezele echipate ale subma­rinelor noastre au dovedit un spirit ofensiv plin de îndrăz­neală precum și o mare în­­­dârjire, scufundând în aceste lupte 15 vapoare cu o depla­­­sare totală de 90.000 de tone. A DOUA FAZA A MARE! BĂTĂLII DE PE FRONTUL CODANULUI S’A TERMINAT CU O GREA ÎNFRÂNGERE PENTRU BOLŞEVICI Berlin, 30 (Rador). — Şi cea de-a doua fază a marei bătălii pentru capul de pod de pe Cuban s’a terminat cu o grea înfrângere pentru bolşevici. După atacuri masive care au durat trei zile, bolşevicii au tre­buit să renunţe ieri la atacuri mai importante aproa­pe pe în­tregul front dintre Novorosisk şi lagunele de la Temriuk. Slabele atacuri parţiale, date izolat, une­ori cu sprijin de tancuri, au fost respinse sângeros pretutindeni chiar de la început. După ce au fost respinse încer­cările de străpungere făcute în cele trei zile precedente, bolşe­vicii au încercat ieri să pătrundă cu forţe ceva mai puternice în ţinutul lagunelor de la Marea Azov, pentru a cădea apoi în spa­tele frontului german de apărare. TTou of.OAIirilla «AAomfaniL ni» O _ — *«jl mwuirrvau-v uuc »•­vioanelor germame de asalt şi de vânătoare au zădărnicit chiar de la început efectul acestei în­cercări. Au fost scufundate cu lo­vituri de bombe 50 de bărci mari încărcate cu trupe de debarcare. Bolşevicii au jertfit astfel în acest foc, fără nici un folos,­ cel puţin o divizie de oameni, cari au fost înghiţi de mlaştini. Un alt atac dat la nord-est de Novorosisk cu forţe de tăria unui regiment şi sprijinit de 4 tancuri, a fost sfărâmat de locul de apă­rare al artileriei germane. Toate cele 4 tancuri au rămas incen­­­diate pe teren, iar ocupanţii lor au fost doborîţi de focul mitralie­relor noastre. După amiază, toate atacurile bolşevicilor au încetat. Chiar şi forţele aeriene trimise la luptă de bolşevici au fost mai mici decât în zilele precedente. Până departe în spatele fron­tului bolşevic, formaţiuni de avi­oane germane și slovace au lup­tat pentru a elibera văzduhul şi au zădărnicit numeroase încer­­­cări de atacuri ale avioanelor SLm­m­tyik­ doborîînd 2­9 de acest tip. MARI PIERDERI SOVIETICE Formaţiuni de avioane Stuka au atacat cu efect durabil liniile de aprovizionare ale inamicului şi au distrus un tren blindat so­vietic. Faza a doua a bătăliei pentru capul de pod de pe Cuban i-a costat pe bolşevici 148 de tancuri de cel mai nou model şi 186 avi­oane. Aceasta înseamnă că au fost nimicite cel puţin trei bri­găzi complete de tancuri sovie­tice şi 6 regimente întregi de aviaţie. Foarte importante sunt şi can­tităţile de alte materiale captu­rate, ca tunuri, aruncătoare de granate, arme grele şi uşoare de Infanterie. Deosebit de mari au fost însă pierderile sângeroase ale bolşevi­cilor. Generalul Maslenkcov, co­mandantul şef sovietic din acest sector, a aruncat în această a doua fază eșuată a bătăliei dela Cuban între 15 și 20 de divizii ^ M VT/I.mXI1«,«: J:— W AC­ WMCkl1 uc VWJiaWf Ij U1UVZC UdlC V/ta HM** mare parte au fost spulberate sau puse în imposibilitate de a­ mai lupta. In celelalte sectoare ale fron­tului nu s’a semnalat nicăeri vreo activitate de luptă care să me­rite a fi menţionată. SERBAREA TINERETULUI PREMILITAR $I EXTRASCOLAR IN CAPITALĂ IN PREZENTA MAREŞALULUI CMRICAT08 Pe stadionul „M. S. Regele Mi­hai“ del® Arcul de Triumf, a avut loc ori după amiază serbarea ti­neretului premiilitar şi extraşco­­lar din Capitală. A fost o primă manifestare a acţiunei educative pe care minis­terul culturii naţionale a iniţiat-o în ţara noastră cu ajutorul pre­­gătirii premilitare. Pe stadionul, frumos împodobit cu culorile naţionale, mii de ti­neri din toate clasele sociale, în­frăţiţi in acelaş ideal românesc de viaţă aliniaţii într’o perfectă ordine şi-au dat măsura străduin­ţelor lor de un an de zile SOSIREA D-LUI MAREŞAL ION ANTONESCU La ora 5-30 a sosit pe stadion d. Mareşal Ion Antonescu, însoţit de doamna Maria Mareşal Anto­nescu şi de d. col. Romeo Zaha­­ria, prim aghiotant al Conducăto­rului Statului, fiind întâmpinaţi de d. ministru Ion Petrovici, ge­neral Dumitru Popescu, I. C. Pe­­trescu, Al. Marcu şi dr. Dănu­­lescu. Corul şi fanfara premilitarilor şi extraşcolarilor au intonat Im­nul Regal şi Imnul Conducătoru­lui ascultate în od­oare de în­treaga asistenţă Un premilitar , rostit „Porunca zilei”, după care Doamna Mareşal Antonescu în­mânează personal insigne ofiţe­rilor şi instructorilor ce s-au dis­tins cu ocazia colectării plante­lor medicinale. DESFAŞU­RAREA PROGRAMULUI După prezentarea tineretului participant la exerciţii, protoe­­reul lt.-colonel Georgescu, şeful serviciului religios al garnizoa­nei ajutat de preot căpitan Io­nescu, confesorul Regimentu­lui de gardă al Conducătorului au oficiat serviciul religios, răspun­surile fiind date de corul premi­­litarilor condus de d. lt. Marian. Exerciţiile au fost deschise de­­un grup mixt al tineretului­ ger­man din România. S’au executat salturi, dansuri, mişcări ritmice, jocuri cu cercul, to­r’o perfectă ordine şi armonie, entuziasmând asistenţa. A­u urmat exerciţiile sportive premilitare, şi ansamblul de gim­nastică ritmică cu fetele extra­­şcolare, după care tineretul ex­­traşcolar a defilat, prin faţa Ma­reşalului Conducător. După terminarea serbării. Domnul Mareşal Ion Antonescu. Doamna Maria Mareşal Anto­nescu şi membrii guvernului au vizitat expoziţia premin­tară şi e­­tolierele de lucru. Solemnita­tea a luat sfârşit la orele 6.30. ASISTENTA In numeroasa asistenţă am re­marcat pe d-nui I. Petrovici, mi­nistrul culturii naţionale cu d-na, general Dumitru Popescu, mini­­strul afacerilor interne cu d-na, prof. Al. Marcu, ministru subse­cretar de stat al propagandei na­ţionale, dr. Dănulescu, ministru subsecretar de stat al muncii, pnof. I. Petrescu, subsecretar de stat al ministerului culturii na­ţionale, general C. Z. Vasiliu, subsecretar de stat al ministeru­lui afacerilor interne, general Victor Iliescu, subsecretar de stat al educaţiei extraşcolare, o dele­gaţie a misiuni­i germane în frunte cu d. general Gerstenberg, atacatul militar al Germaniei în România, Welsenhof, consul ge­neral, d-nii Kohlhaumer, Blash, Penzer şi Losendol, general Barbu Alinescu, inspectorul ge­neral al pregătirii premilitare, general Petrescu, inspector, co­lonel Haşeganu, subinspectorul general, el P. P., consilierii I. Bratu. I Dangorozi, d-na Anina Pogoneanu, directorii I. Creţu, directorul organizării educaţiei extraşcolare, d. Goga, prof. I. Gheorghiu­, şeful sportului româ­nesc, prof. Octav Suluţiu, arhi­tect până: prof. V. V. Haneş, prof. Radu Petre, C. Penea, col. Mavrache, col. Ionescu, col. Bă­­culescu, col. Toma Popescu, ma­ior Roncea, Tocita, etc. D. Mareşal Antonescu primind defilarea tineretului 1 o

Next