Universul - Capitala, iunie 1943 (Anul 60, nr. 147-175)
1943-06-01 / nr. 147
A V Anul al 604ea 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: ttU NIV E R S U Lif S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA* TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA II ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 PORUNCA CEASULUI DE FATĂ Aprobarea de către Adunarea Naţională turcă a bugetului apărărei naţionale şi votarea moţiunei de încredere în armată cu aclamaţii entuziaste şi unanime a dat prilej ministrului turc al apărărei naţionale d. Ali Riza Artunkal să facă o declaraţiune care merită să fie subliniată, ea sintetizând, în împrejurările de astăzi ale războiului din Europa, atitudinea hotărîtă a Turciei. „La un ordin care i-ar veni de la d-stră — a spus ministrul turc al apărărei naţionale — armata este gata să arate cu ce spirit de jertfă pentru narţiunea turcă, cu ce eroism conştient şi cu ce conducere superioară este gata să asigure apărarea republicei şi independenţa ţării”. Aceste cuvinte ale d-lui An Riza Artunkal concretizează politica naţională turcă şi coroborate cu recenta expunere a ministrului de externe, d. Saracioglu, asupra atitudinei Turciei, pune în lumină forţa morală şi materială de care se bucură această atitudine adoptată de guvernul turc : forţa morală a asentimentului unanim al ţarei şi forţa materială a unei oştiri gata la orice jertfă pentru apărare® ţărei. Turcia îşi va apăra pământul şi independenţa împotriva oricărei agresiuni. Subliniind această manifestare a Adunărei naţionale turce de profundă încredere în armata ţării, voim însă în acelaş timp să arătăm toată preţuirea ce se dă astăzi pretutindeni şi poate mai mult ca oricând, oştirei, nevoilor ei şi grijei de componenţii ei. Această preţuire, gradul la care ea a ajuns, conştiinţa care trebue să însufleţească permanent pe cei cari o conduc şi care se îngrijesc de ea, solidaritatea între naţiune şi armată, sacrificiile pe care naţiunea trebue să le facă neutru înzestrarea şi aprovizionarea ei, îratr’un cuvânt întregul complex care constitue structura şi dinamismul unei oştiri moderne chemată să înfrunte primejdii nebiruite şi să îndeplinească misiuni eroice, este măsura justă a maturităţii oricărei naţiuni şi în acelaş timp temelia soliddă a drepturilor şi revendicărilor ei. O naţiune lipsită de acest potenţial moral care este încrederea în armata care o apără, care-i apără teritoriul şi îi realizează idealurile, este vecinie ameninţată şi securitatea ei e uşor primejduită. Şi, nici o acţiune politică, nici o acţiune diplomatică, nici o atitudine nu poate fi serioasă şi nu poate izbândi, atâta vreme cât s’ar şti că, la nevoe, ele nu ar putea fi sprijinite pe o forţă naţională reală. Drepturile unei naţiuni se apără sau se cuceresc, e deci nevoe ca naţiunea să aibă totdeauna în cea mai bună pregătire, forţa necesară pentru apărare sau cucerire. Dacă aceasta a fost un adevăr pe care istoria l-a confirmat de repetate ori, războiul actual cu surprizele lui, cu decepţiile pe care le-au avut unii, cu învăţămintele lui, l-a pus şi mai mult în lumină dându-i în acelaş timp caracterul unui imperativ naţional ca o condiţie de existenţă a statului şi a naţiunei. Dacă Turcia, de frontierele căreia — după cum s’a declarat în ultimul timp chiar în Turcia — se aprope războiul şi către care sunt astăzi îndreptate atâtea priviri, şi-a putut menţine cu hotărîre politica ei naţională de demnitate şi independenţă, tocmai fiindcă dela început ea şi-a întemeiat această politică pe armata ei şi, cu asentimentul general, ea n’a cruţat nici un sacrificiu pentru întărirea acestei armate. Este un exemplu care va fi desigur înregistrat în multe ţări şi care într’adevăr trebue reţinut. Atâta timp cât vor dura nedreptăţile, atâta timp cât naţiunile nu vor fi satisfăcute în existenţa lor naţională unitară, atâta timp cât dreptul la viaţă nu va fi recunoscut şi respectat popoarelor, atâta timp cât vor continua oprimările şi tendinţele de fapt teritorial, atâta timp deci cât nu se va ajunge la acel ideal, dorit totuşi de atâtea sute de milioane de oameni, al umed solidarităţi între popoare întemeiate pe respectul reciproc în dreptul fiecăruia, va continua să fie necesară şi ca condiţie imperativă a existenţei naţionale, forţa militară şi pentru ea vor trebui făcute fără şovăire toate sacrificiile. Acesta este cuvântul de ordine al ceasului de faţă. O MARE BIRUINŢĂ de pr. C. DRON Academia teologică din Sibiu a fost ridicată la rangul de facultate. De azi înainte elementele universitare ardelene care slujesc Biserica se vor găsi şi de drept nu numai de fapt pe aceiaşi treaptă, de preţuire şi fără inponcişurile care amărau uneori în chip inutil pe unii şi răsfăţau fără motiv pe alţii. De acum înainte schimbul de elemente între Regat şi Ardeal se va face cu înlesnire, Regatul altoindu-se prin vigoarea Ardealului, iar Ardealul primind un adaos de mireasmă pravoslavnică în chipul lui de a se înfăţişa ca lege ortodoxă, înalt Prea Sfinţitul Nicolae, mitropolitul Ardealului înregistrează astfel un mare succes, care este în realitate o mare biruinţă, fiindcă nu e uşor în vremurile actuale să înfrângi viforniţele pe care războiul le-a adus peste toate instituţiile noastre de stat şi naţionale, peste tot ce este manifestare culturală sau religioasă a trebuit mintea şi voinţa unui ministru-filosof ca să înţeleagă şi să înfrângă acest anacronism. Rezultatele acestui eveniment cu adevărat epocal pentru Biserica Ortodoxă se vor vedea în curând. La Sibiu s’a putut constata şi până acum o activitate prodigioasă în ogorul vieţii bisericeşti, resfrântă cu îmbelşugare peste toate meleagurile naţionale. O revistă — Revista Teologică — de riguroasă ţinută ştiinţifică, desbate cele mai adânci şi mai complicate probleme ale teologiei. „Telegraful Român”, veteranul presei române, care de nouăzeci de ani — citiţi bine , de nouăzeci de ani — împrăştie în popor darurile scriitorilor ardeleni, stărite şi acum cu aceeaşi vigoare. O tipografie tot mai înzestrată, dă vieţii bisericeşti cărţi de tot felul, începând cu cele grele de ritual, până la broşuri şi foi populare de educaţie şi propagandă. Traducerile operelor de seamă din literatura streină, formează de asemenea un capitol însemnat al celor strânşi în jurul scaunului mitropolitan de la Sibiu. In sfârşit, această Academie care începând cu un „curs de şase săptămâni pentru clerici“, a ajuns sub Şaguna seminar cu trei ani, iar astăzi, Facultatea de teologie de la Sibiu Şi dacă până acum Sibiul ne-a dat ceea ce ne-a dat, cu atât mai (Continuare în pag. 3-a) DERBYUL ROMÂN mm. ia.. Regele şi Regina Mamă Elena în tribuna regală Pe hipodromul Băneasa, s-a disputat drn clasica alergare „Derbyul Român“. Reuniunea a fost onorată cu prezenţa MM. II. Regelui Mihai I şi a Reginei Mame Elena. Numerosul public, care a asistat la alergări, a ovaţionat îndelung pe Majestățile Lor. Recruţii au depus ori jurământul Solemnitatea de la A. N. E. F. Eri au depus jurământul, în cadrul unor solemnităţi ostăşeşti, recruţii unităţilor din Capitală. Pentru divizia de gardă şi alte câteva unităţi, festivitatea s’a desfăşurat începând de la ora 10 dim. pe Arena naţională de educaţie fizică (A. N. E. F.) de faţă fiind d-nii: general de corp de armată Vasiliu, ministru subsecretar de Stat la interne, general de corp de armată Mihai Racoviţă, comandantul militar al Capitalei, general de divizie Voiculescu, general de divizie I. Topor, general Miilicescu, general Săndulescu şi numeroşi ofiţeri superiori şi inferiori din garnizoană. Din partea misiunii militare germane în România au fost de faţă: general de brigadă Ritter von Mann, Amiral Tilessen, general de brigadă Gerstenberg şi alţi numeroşi reprezentanţi ai Armatei, Marinei şi Aviaţiei germane. Legaţia Italiei a fost reprezentată prinţ colonel Bodini, ataşatul militar în România, lt. col. Amiroso şi maior di Rende După ce d-nii generali comandanţi au trecut în revistă trupa, protoereii lt. col. Gh. Georgescu, confesorul Capitalei şi căp. Gh. I. BarbuProfesorul regimentului de gardă al Conducătorului, asistaţi de diaconul Bejgu, au oficiat slujba religioasă, invocând binecuvântarea Atotputernicului pentru biruinţa oastei. Răspunsurile au fost date de corul armatei, condus de d. prof. Ticulescu. Pr. prootopop It.-col. Gh. Georgescu, a ţinut apoi o cuvântare. JURĂMÂNTUL In faţa drapelelor unităţilor lor, drapele decorate pentru vitejia ostaşilor lor, nouii soldaţi au pronunţat apoi răspicat în faţa comandanţilor lor, formula sacramentală: „In numele lui Dumnezeu Atotputernicul, jur credinţă Naţiunii, Regelui şi statului român; jur credinţă şi supunere Conducătorului Statului; jur să păstrez ordinea şi secretul ce mi sa încredinţat; jur să execut fără şovăire ordinele; jur să lupt până la moarte pentru drepturile Ţării Româneşti; jur să fiu cinstit. Aşa să-mi ajute Dumnezeul” CUVÂNTAREA D-LUI G-RAL C. VOICULESCU Adresându-se nouilor soldaţi, d. general C. Voiculescu, comandantul diviziei de gardă, a ţinut următoarea cuvântare: Ostaşi ai contigentului 1944. Suntem în plin războiu. Luptăm pe viaţă şi pe moarte contra duşmanului cel mai periculos al neamului nostru, contra rusului bolşevic. Ne batem alături de marii noştri aliaţi, Marele Reich German şi Italia fascistă, pentru credinţă şi dreptate. De la începutul războiului sorţii au fost cu noi. Rezistenţa vrăjmaşului a fost înfrântă, iar oştile germane şi române, conduse de Mareşalul Ion Antonescu, au desirobit Basarabia şi Bucovina şi au cucerit Transnistria şi Odessa. Victoriile s’au ţinut lanţ. Sevastopolul, Chereiul, Harkovul, operaţiunile victorioa- 510 din Caucaz şi 1'07!Îstonia. de. Stalingrad sunt fapte de arme făcute în inima Rusiei, fapte care vor rămâne cu litere de aur în istoria lumii. Duşmanul însă n’a fost învins; ei rezistă încă ostaşi, în vremurile acestea măreţe şi pline de eroism legendar aţi fost chemaţi pentru a depune jurământul de credinţă. Bărbăteşte, într’un glas, v’aţi legat în faţa lui Dumnezeu cu mâna pe drapel şi sub privirile camarazilor şi comandanţilor că vă veţi face şi voi datoria, aşa cum astăzi camarazi de ai voştri luptă victorios în ţinutul Cubanului. Ziua de astăzi trebuie să fie de o însemnătate deosebită pentru fiecare din voi şi să rămână ânc săpată în nuntea şi sufle-l fiecăruia. Legământul pe care l-aţi făcut astăzi trebue să-l ţineţi cu orice preţ, chiar cu jertfe, oricare ar fi împrejurările în care veţi fi chemaţi mâine. Nimeni şi nimic nu trebue să vă abată de la indeplinirea jurământului. Ostaşi, de azi înainte armata ţării îşi îngroaşe rândurile cu voi. De azi înainte privirile şi speranţele neamului întreg se îndreaptă către voi. De aceea, pentru ca să fiţi la înălţimea îndatoririlor de ostaşi, pentru ca să meritaţi încrederea care vi s’a dat, trebue să vă ascultaţi sa trebiţi şefii, trebue să le executaţi ordinele, trebue să fiţi disciplinaţi şi bun camaraz şi mai presus de toate să puneţi toată priceperea, toată puterea de muncă, toată dragostea şi sufletul vostru tânăr pentru a învăţa cât mai repede şi cât mai bine meşteşugul armelor. Numai ascultând aceste sfaturi veţi putea fi cu adevărat ostaşi desăvârşiţi. Numai astfel Regele, Ţara, Conducătorul Statului se vor putea bizui şi pe voi, pentru ca să înscrie în Cartea Neamului noul fapte glorioase de arme. Ostaşi ai contigentului 1944. In aceste momente înălţătoare pentru voi când aţi depus jurământul de credinţă, gândul vostru şi al nostru, al celor mai bătrâni, trebue să se îndrepte către cei către care aţi jurat. Să ştri-(Continuare in pag. 3-a) Recruții depun jurământul pe drapel la A. N. E. F. taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. Gle P. V. T. Nr. 24.464/939 FLOTA FRANCEZA IN ALEXANDRIAA TRECUT PE PARTEA ANGLO-AMERICANIOR Vichy, 30 (Rador). Corespondentul agenţiei „D. N. B.“ transmite: Guvernul francez anunţă, că flota franceză din Alexandria a 11 n........ ....... cedat în faţa presiunii anglonordamericane“. Echipagiile au declarat, după cum se anunță într-o telegramă din sursă engleză, că „vin alături“ de anglo-nordamericani. Generatei Georges fuge in Alia de Nord şi aderă la mişcarea generalului Giraun t Vichig, 30 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite : Postul de radio Alger anunţă că generalul Georges a fugit în Africa de Nord, de pe moşia sa din sudul Franţei, şi a aderat la mişcarea dizidentă a generalului Giraud. Generalul Georges comanda armata franceză din nord-vest în 1939. * Rezisturc! «b a garniza« japoneze din insula Attu Tokio, 30 (Rador). — Un comanicat al marelui cartier general imperial anunţă că rezistenţa eroică a garnizoanei japoneze din Insula Attu (arhipelagul Aleutinelor), care dura dela 12 Mai împotriva u®or forţe inamice superioare, ca număr de oameni și material, a luat sfârșit iai noaptea de 29 Mai, printr’un ultim atac sângeros dat contra adversarului. ❖ Tokio, 30 (Rador). — Trupele japoneze din insula Attu, care de la 12 Mai rezistau eroic unui adversar Cu mult superior ca umăr, s’au hotărât îiti noaptea de 29 Mai să dea, printr’o ultimă sforţare, un exemplu de spiritul eroic japonez, printr’un asalt final. Cartierul general japonez anunţă că, deoarece după acest atac toate comunicaţiile au fost întrerupte, se presupune că toţi supravieţuitorii au căzut şi că soldaţii cari n’au putut lua parte la ultimul atac din cauza rănilor sau din alte cauze şi-au făcut harakiri. La începutul luptelor, garnizoana japoneză din insula Attu era de 2.000 de oameni, sub comanda colonelului Yasuyo Yamazaki. Forţele inamice numărau peste 20.000 de oameni şi dispuneam de un armament superior. Pierderile ce le-au fost pricinuite de japoneză sunt evaluate la mai mult de 6000 de onrconi. Comunicatul japonez anunță pe de altă paarte că insula Kiska este ţinută ferm de japonezi. Alte cutremur înregistrata ii tani Stuttgart, 30 (Rador). — Serviciul seismografic din Wuertenberg anunţă că staţiunile seismografice din acest ţinut au înregistrat deja ultimul cutremur de pământ ce a avut loc în Germania de sud Vineri dimineaţa, alte fi zguduituri seismice mai mult cu mai puţin puternice, până Duminică seara. Este de presupus că deplasări de mari masse de roci ce s’au produs la o adâncime de 10—30 kilometri sub suprafaţa pământului, ar putea produce noi cutremure în cursul săăptămânilor şi lunilor viitoare, cutremure ce nu trebue să inspire îngrijorare. X Kín 147. Marţi 1 Rínia 1948 Pagini $1 ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU SITUAŢIA PE FRONTURILE DE LUPTĂ COMUNICATUL CARTIERULUI GENERAL AL FUEHRERULUI Barlin, 30 (Rador). — De la cartierul general all Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: Pe frontul de răsărit al capului de pod de pe Cuban şi în regiunea Lisiciansk inamicul a dat atacuri locale susţinute de un violent tir de artilerie, care au fost respinse prin contraatacuri. O acţiune îndreptată împotriva bandelor bolşevice aflate în spatele sectorului central al frontului a fost dusă la capăt cu succes. Grupuri încercuite din aceste bande au fost nimicite şi 74 depozite cuprinzând rezerve importante de provizii precum şi numeroase arme au fost capturate. De pe restul frontului de răsărit se semnalează o activitate încununată de succes a trupelor noastre de şoc. Unităţi ale marinei de război, având misiunea de a duce lupta contra submarinelor, au scufundat un submarin sovietic în Golful Finlandei. Escadre aeriene inamice au atacat in cursul zilei de eri oraşul Rennes din Bretania precum şi câteva baze de pe coasta Atlanticului şi au bombardat noaptea trecută mai multe localităţi din vestul Germaniei, pricinuind distrugeri de clădiri, uneori destul de importante. Populaţia, cu deosebire cea din Wuprpertal, a suferit pierderi. După primele informaţii, au fost doborîte 57 avioane Inamice, în cea mai mare parte cu patru motoare. Dintre avioanele noastre de vânătoare, 4 nu s’au înapoiat la bazele lor. In noaptea de 29 spre 30 Mai, avioane grele de luptă au atacat din nou zona portului Bizerta. In lupta dată de forţe ger- mane de siguranţă cu o formaţiune de vedete rapide britanice şi menţionată in co-4 municatul militar de eri, succesele noastre au crescut considerabil. Inamicul a pierdut în total 5 vedete rapide, iar alte două au fost grav avariate şi incendiate. Au fost luaţi şi prizonieri. In ultimele zile, submarinele noastre au dus în nordul şi în sudul Atlanticului lupte extrem de violente Împotriva convoaelor, în cursul cărora vitezele echipate ale submarinelor noastre au dovedit un spirit ofensiv plin de îndrăzneală precum și o mare îndârjire, scufundând în aceste lupte 15 vapoare cu o deplasare totală de 90.000 de tone. A DOUA FAZA A MARE! BĂTĂLII DE PE FRONTUL CODANULUI S’A TERMINAT CU O GREA ÎNFRÂNGERE PENTRU BOLŞEVICI Berlin, 30 (Rador). — Şi cea de-a doua fază a marei bătălii pentru capul de pod de pe Cuban s’a terminat cu o grea înfrângere pentru bolşevici. După atacuri masive care au durat trei zile, bolşevicii au trebuit să renunţe ieri la atacuri mai importante aproape pe întregul front dintre Novorosisk şi lagunele de la Temriuk. Slabele atacuri parţiale, date izolat, uneori cu sprijin de tancuri, au fost respinse sângeros pretutindeni chiar de la început. După ce au fost respinse încercările de străpungere făcute în cele trei zile precedente, bolşevicii au încercat ieri să pătrundă cu forţe ceva mai puternice în ţinutul lagunelor de la Marea Azov, pentru a cădea apoi în spatele frontului german de apărare. TTou of.OAIirilla «AAomfaniL ni» O _ — *«jl mwuirrvau-v uuc »•vioanelor germame de asalt şi de vânătoare au zădărnicit chiar de la început efectul acestei încercări. Au fost scufundate cu lovituri de bombe 50 de bărci mari încărcate cu trupe de debarcare. Bolşevicii au jertfit astfel în acest foc, fără nici un folos, cel puţin o divizie de oameni, cari au fost înghiţi de mlaştini. Un alt atac dat la nord-est de Novorosisk cu forţe de tăria unui regiment şi sprijinit de 4 tancuri, a fost sfărâmat de locul de apărare al artileriei germane. Toate cele 4 tancuri au rămas incendiate pe teren, iar ocupanţii lor au fost doborîţi de focul mitralierelor noastre. După amiază, toate atacurile bolşevicilor au încetat. Chiar şi forţele aeriene trimise la luptă de bolşevici au fost mai mici decât în zilele precedente. Până departe în spatele frontului bolşevic, formaţiuni de avioane germane și slovace au luptat pentru a elibera văzduhul şi au zădărnicit numeroase încercări de atacuri ale avioanelor SLmmtyik doborîînd 29 de acest tip. MARI PIERDERI SOVIETICE Formaţiuni de avioane Stuka au atacat cu efect durabil liniile de aprovizionare ale inamicului şi au distrus un tren blindat sovietic. Faza a doua a bătăliei pentru capul de pod de pe Cuban i-a costat pe bolşevici 148 de tancuri de cel mai nou model şi 186 avioane. Aceasta înseamnă că au fost nimicite cel puţin trei brigăzi complete de tancuri sovietice şi 6 regimente întregi de aviaţie. Foarte importante sunt şi cantităţile de alte materiale capturate, ca tunuri, aruncătoare de granate, arme grele şi uşoare de Infanterie. Deosebit de mari au fost însă pierderile sângeroase ale bolşevicilor. Generalul Maslenkcov, comandantul şef sovietic din acest sector, a aruncat în această a doua fază eșuată a bătăliei dela Cuban între 15 și 20 de divizii ^ M VT/I.mXI1«,«: J:— W AC WMCkl1 uc VWJiaWf Ij U1UVZC UdlC V/ta HM** mare parte au fost spulberate sau puse în imposibilitate de a mai lupta. In celelalte sectoare ale frontului nu s’a semnalat nicăeri vreo activitate de luptă care să merite a fi menţionată. SERBAREA TINERETULUI PREMILITAR $I EXTRASCOLAR IN CAPITALĂ IN PREZENTA MAREŞALULUI CMRICAT08 Pe stadionul „M. S. Regele Mihai“ del® Arcul de Triumf, a avut loc ori după amiază serbarea tineretului premiilitar şi extraşcolar din Capitală. A fost o primă manifestare a acţiunei educative pe care ministerul culturii naţionale a iniţiat-o în ţara noastră cu ajutorul pregătirii premilitare. Pe stadionul, frumos împodobit cu culorile naţionale, mii de tineri din toate clasele sociale, înfrăţiţi in acelaş ideal românesc de viaţă aliniaţii într’o perfectă ordine şi-au dat măsura străduinţelor lor de un an de zile SOSIREA D-LUI MAREŞAL ION ANTONESCU La ora 5-30 a sosit pe stadion d. Mareşal Ion Antonescu, însoţit de doamna Maria Mareşal Antonescu şi de d. col. Romeo Zaharia, prim aghiotant al Conducătorului Statului, fiind întâmpinaţi de d. ministru Ion Petrovici, general Dumitru Popescu, I. C. Petrescu, Al. Marcu şi dr. Dănulescu. Corul şi fanfara premilitarilor şi extraşcolarilor au intonat Imnul Regal şi Imnul Conducătorului ascultate în odoare de întreaga asistenţă Un premilitar , rostit „Porunca zilei”, după care Doamna Mareşal Antonescu înmânează personal insigne ofiţerilor şi instructorilor ce s-au distins cu ocazia colectării plantelor medicinale. DESFAŞURAREA PROGRAMULUI După prezentarea tineretului participant la exerciţii, protoereul lt.-colonel Georgescu, şeful serviciului religios al garnizoanei ajutat de preot căpitan Ionescu, confesorul Regimentului de gardă al Conducătorului au oficiat serviciul religios, răspunsurile fiind date de corul premilitarilor condus de d. lt. Marian. Exerciţiile au fost deschise deun grup mixt al tineretului german din România. S’au executat salturi, dansuri, mişcări ritmice, jocuri cu cercul, tor’o perfectă ordine şi armonie, entuziasmând asistenţa. Au urmat exerciţiile sportive premilitare, şi ansamblul de gimnastică ritmică cu fetele extraşcolare, după care tineretul extraşcolar a defilat, prin faţa Mareşalului Conducător. După terminarea serbării. Domnul Mareşal Ion Antonescu. Doamna Maria Mareşal Antonescu şi membrii guvernului au vizitat expoziţia premintară şi etolierele de lucru. Solemnitatea a luat sfârşit la orele 6.30. ASISTENTA In numeroasa asistenţă am remarcat pe d-nui I. Petrovici, ministrul culturii naţionale cu d-na, general Dumitru Popescu, ministrul afacerilor interne cu d-na, prof. Al. Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţionale, dr. Dănulescu, ministru subsecretar de stat al muncii, pnof. I. Petrescu, subsecretar de stat al ministerului culturii naţionale, general C. Z. Vasiliu, subsecretar de stat al ministerului afacerilor interne, general Victor Iliescu, subsecretar de stat al educaţiei extraşcolare, o delegaţie a misiunii germane în frunte cu d. general Gerstenberg, atacatul militar al Germaniei în România, Welsenhof, consul general, d-nii Kohlhaumer, Blash, Penzer şi Losendol, general Barbu Alinescu, inspectorul general al pregătirii premilitare, general Petrescu, inspector, colonel Haşeganu, subinspectorul general, el P. P., consilierii I. Bratu. I Dangorozi, d-na Anina Pogoneanu, directorii I. Creţu, directorul organizării educaţiei extraşcolare, d. Goga, prof. I. Gheorghiu, şeful sportului românesc, prof. Octav Suluţiu, arhitect până: prof. V. V. Haneş, prof. Radu Petre, C. Penea, col. Mavrache, col. Ionescu, col. Băculescu, col. Toma Popescu, maior Roncea, Tocita, etc. D. Mareşal Antonescu primind defilarea tineretului 1 o