Universul - Capitala, octombrie 1943 (Anul 60, nr. 268-298)

1943-10-01 / nr. 268

/Anul al 60-lea M­r. 268 Pe pisc de munte — în preajma Acelei Peştere a Ialomicioarei care rămâne o minune arhitectonică a firii, atât prin măreţia planului cât şi prin proporţiile extraordinare ale acestei catedrale naturale — s’a or­ganizat luna trecută o tabără-şcoală cu elevii din cursul superior al li­ceului din Ploeşti. O tabără în care elevii au fost chemaţi să afle, în mijlocul munţilor, realităţi ale na­turii şi să vadă frumuseţi ale ei, să-i înveţe dimensiunile şi să-i de­­piindă tainele într’un fel pe care nici cele mai măestrite povestiri nu-l pot reda. Li s’au ţinut participanţilor, intre două excursii, şi lecţii din cari să-şi dea mai bine seama — prin con­fruntarea de fiece clipă a sfaturi­lor vorbite, cu atracţiile naturii — ce şcoală de educaţie a omului în­treg reprezintă drumeţia — altfel numită, turismul — ca revelatoare a secretelor naturii. Cunoscători ai munţilor şi iubi­tori ai drumurilor şi potecilor lor de pe care au orizonturi neaccesi­bile omului ce-şi duce viaţa numai in oraş — au explicat, in cursul şi cu ocazia excursiilor, tinerilor par­ticipanţi la tabără, ce şcoală de ca­ractere, de seriozitate, de hotărîre, de perspective noui reprezintă muntele; şi cât suflet, osteneală şi cheltuială au pus atâţia înaintaşi, pentru a face şi altora accesibile drumurile lor dragi, întocmind hărţi şi semnalizând poteci. Dar ceea ce ni se pare mai nou şi poate mai interesant, este ideea însăşi a organizării de tabere şco­lăreşti nu la munte, ci chiar pe munte, în mijlocul muntelui, pen­tru a-şi da seama copiii, incă din vremea formaţiei lor, că muntele e un prieten bătrân cât neamul în­suşi. Că în sânul lui căpătăm per­spectivă în timp şi în spaţiu. Şi că numai de sus, de-acolo, putem să ne facem o imagine întreagă asupra desfăşurării pământului insuşi al ţării. In excursiile lor, elevii proeşteni din tabără şi-au dat seama în toată splendoarea ei de măreţia munte­lui, care nu poate fi întreg prezen­tată nici în descrieri şi nici in fo­tografii sau chiar în imagini de ecran. Căci oricât ar fi acestea de sincere, nu redau decât fragmente dintr’o arhitectură care pierde prin nerealitatea imagine!, ca şi prin parţialitatea ei, învăţarea pământului românesc şi a frumuseţilor sale nu numai în şcoală, ci şi în natură, va forma oameni îndrăgostiţi de drumurile şi frumuseţile sale, oameni formaţi în realităţi şi largi orizonturi. MIRCEA MIRESCU IN FIECARE ZI DRUMEŢIA ROMANIA RECUNOAŞTE GUVERNUL FASCIST Excelenţa Sa Führerul Adolf Hitler a adus oficial la cuno­ştinţa d-lui Mareşal Antonescu, formarea Guvernului Fascist sub preşedinţia Ducelui Mussolini, precum şi recunoaşterea noului Guvern din partea Guvernului German, notificată Ducelui în termenii următori: „Duce, cu bucurie şi satisfac­ţie, am primit comunicarea de­spre crearea Guvernului Fascist- Republican al Italiei. Duce, am onoarea a Vă aduce la cunoştinţă că Guvernul Marelui Reich Ger­man recunoaşte noul Guvern Fascist - Republican, format de Domnia Voastră, drept unicul Guvern legal al Italiei şi că este hotărît de a duce, ca aliat cre­dincios, alături de acesta, răs­­boiul la un sfârşit victorios“. La rugămintea Excelenţei Sale Führerul, ca Guvernul Român să recunoască, de asemenea, noul Guvern Fascist, d. Mareşal An­tonescu a transmis Ducelui Mus­solini, Preşedintele Consiliului de Miniştri Fascist, următorul me­sagiu : „Excelenţa Sa Führerul Adolf Hitler comunicându-mi oficial constituirea noului Guvern ce aţi format şi rugându-mă să a­­duc recunoaşterea României, am onoarea a Vă comunica prin a­­ceasta că România recunoaşte noul Guvern. Ca în tot trecutul nostru spi­nos şi sângeros de două mii de ani, continuăm şi azi, cu toate puterile noastre şi până la ca­păt, lupta noastră seculară de popor de margine europeană pe care o ducem pentru a salva fiinţa, libertăţile şi drepturile noastre, aşa cum am făcut-o continuu cu grele şi nenumărate sacrificii în contra tuturor care ne-au lovit şi au voit să ne co­tropească pentru a ne subjuga. Vă rog să primiţi, Duce, încre­dinţarea consideraţiunii mele”. PREMIUL D­E VIRTUTE AL ACADEMIEI ROMÂNE Academia Română va acorda în anul viitor 1944 Premiul de virtute Mavrogeni în Bucureşti, înfiinţat de defunctul Alexandru Spiridon Mavrogeni, din Atena, în memoria fostului Domn al Ţă­rii Româneşti Nicolae Vodă Ma­­vrogheni. Valoarea premiului este de 100.000 lei şi va fi acordat­ unei persoane sau unei familii ono­rabile, sărace, care îşi câştigă e­­xistenţa prin muncă încordată şi s-a distins prin fapte de devota­ment, de abnegaţie şi de jertfă fie către aproapele său (rudă sau nu), fie către societate. Această persoană sau această familie trebue să­ locuiască în București, sau în comunele sub­urbane ale Capitalei Cererile de înscriere la concurs se primesc la Cancelaria Acade­miei (București, Calea Victoriei, 125) până la 31 ianuarie 1944. CURSURI DE MISIONARISM RELIGIOS IN CAPITALĂ Sub auspiciile ministerului cul­telor şi cu sprijinul facultăţii de teologie, „Aşezământul Sfintei Fecioare Maria” va deschide în cursul săptămânii viitoare în sala din str. Popa Tatu 38 cursurile de misionarism religios. Cursurile vor fi ţinute de un număr de profesori universitari în majoritate teologi şi medici precum şi de preoţi consacraţi prin activitatea lor în domeniul propagandei religioase, cărora li se vor uni şi distinşi intelectuali mireni recunoscuţi pentru râvna lor în promovarea vieţii şi a spi­ritualităţii creştin ortodoxe. Cursurile se vor adresa tuturor categoriilor sociale şi mai ales e­litei noaste intelectuale în­deo­sebi celor femenine care dispune de atâtea valori ce stau departe şi rămân streine de problemele şi activismul vieţii religioase. Accentul în cursurile ce se vor ţine ,se va pune pe cunoaşterea adevărurilor fundamentale ale ortodoxismului, pe practicarea lor prin milă şi opere de asisten­ţă şi mai ales prin înstăpânirea lor în manifestările superioare de artă şi viaţă. Cursurile vor alterna cu con­certe religioase şi manifestări ar­tistice menite să imprime vieţii noastre spirituale ca notă domi­nantă concepţia creştină orto­doxă. Noul servicii de consultaţii medicale la Asigurările Sociale Conducerea Asigurărilor socia­le, în intenţiunea de a veni în sprijinul muncitorimii, astfel ca aceştia să nu-şi prejudicieze să­nătatea şi nici ca producţia na­ţională să sufere prin lipsa mun­citorilor de la lucru, a hotărît ca începând dela 1 Octombrie 1943, să se creeze noui servicii de con­sultaţii medicale cu orariu care să fie la îndemâna muncitorilor, după ce aceştia termină lucrul. Pentru aceasta s’a luat mă­sura ca deosebit de serviciile de consultaţii cari sunt azi în func­ţiune şi anume: dela orele 8— 12 y2 și 15%—18, sa funcţioneze şi următoarele consultaţiuni in câte un serviciu de boli vene­rice şi boli de piele, chirurgie, ginecologie şi genito-urinare, în­tre orele 13—15% s 17 V1—20. În felul acesta, dispensariile nr. III, din str. Andrei Şaguna 3, nr. V, din str. 13 Septembrie 251 şi nr. VIII, din bul. Maria 3, vor funcţiona fără întrerupere dela 3 dimineaţa până la ora 8 seara. Iar dispensariile nr. I, din bul. Mihail Ghica 37, nr. II, din şos. Iancului 7, nr. IV, din str. Bucur 10 şi nr. VI din str. Lahovary 5, vor funcţiona dela orele 8—13 şi dela 15—20. Dispensariile antituberculoase îşi menţin deocamdată programul actual. In aceiaşi ordine de idei, Casa naţională a as.g. sociale a înfiin­ţat şi este în curs de amenajare şi instalare un dispensar nou din str. Mihai Vodă nr. 23, care va fi pus la dispoziţia funcţionarilor particulari și funcționarilor mi­nisterului muncii. -------©♦©------­ EXPOZIŢII ♦ Duminică 3 Oct., ora 11 dim., va fi la „Dalles“ vernisa­jul expoziţiei de pictură a d-nei Lucia Nercess. Expoziţia rămâne deschisă până la 25 octombre. ♦ Vernisajul expoziţiei picto­rului Ionescu- Piteşti va fi Du­minică 3 Octombrie, ora 11 a. m., la Ateneul Român. Expoziţia va fi deschisă până la 26 Oct. ♦ Pictorul Teodorescu Roma­­naţă deschide expoziţia sa, Du­minică 3 Oct. cor. orele 11 dim. în sala ziarului „Universul“. COMEMORAREA LUI AUREL VLAICU IN TRANSNISTRIA de prof. CONSTANTIN NEDELCU Aniversarea sfârşitului eroic al marelui aviator Aurel Vlaicu, prăbuşit cu avionul său deasupra Carpaţilor în ziua de 31 August —13 Septembrie 1913—e pomeni­tă, an de an, cu pietatea cuveni­tă, de presa şi de opinia publică românească. In acest an care este al trei­zecilea dela tragica întâmplare, comemorarea s’a făcut şi în Transnistria, în condiţiuni deose­bit de impresionante şi cari me­rită a fi notate de cronică. Elevii mei transnistrieni, din amândouă seriile, 1942 şi 1943, dela Vălenii de Munte, învăţă­tori şi profesori de ambele sexe, mi-au mărturisit, că dintre toate conferinţele şi cursurile ce au as­cultat acolo, nimic nu i-a impre­sionat mai adânc, decât evocarea figurii luminoase a lui Aurel Vlai­cu, pe care li-am completat-o, cu un pelerinaj la monumentul înăl­ţat pe locul pră­buşirei, la margi­nea satului Băneşti, de lângă Câmpina. Acolo, ,la faţa locului”, luam istorisit detaliile, detenţiu­­nea, pregătirea şi peripeţiile sbo­­rului fatal, ascultate cu înfrigu­rare emoţionată de către tinere­tul învăţătoresc transnistrian, care mă însoţea, şi care acum mai întâi avea ocazia să-şi dea seama de valoarea excepţională pentru istoria civilizaţiei euro­pene a geniului technic, cu care a fost dăruit de Providenţă acest binecuvântat fiu de plugari ro­mânii dintr’un sat al Ardealului neaoş românesc, satul Binţinţ de pe Mureş, în străvechiul comitat Hunedoara, leagănul Traco-Da­­co-Roimânismului strămoşesc. De aceea, când, deunăzi, în ul­tima zi a cursurilor de vară de la Tiraspol, alee,a sosit de la Bucu­reşti, urmam să f­ac prelegerea de încheiere, din auditoriul en­tuziast, de profesori şi de învă­ţători şi învăţătoare şi între cari erau şi foşti carsişti de la Vălenii de Munte, am prins rugămintea, şoptită, să vorbesc „despre Aurel Vlaicu”. Nu fusesem fixat asupra su­biectului de tratat ca o lecţie de sinteză impresionantă. Ştiam mai multe, cari îi pasionaseră la Vă­leni, şi cari mereu reveneau în convorbirile noastre şi în con­versaţiile lor viu interesate. Din­tre acelea doream să aleg. De exemplu, despre „Arta etnică ro­mânească”, ori despre „Miori­ţa”, despre „Meşterul Manole”, înfăţişate drept culminări ale creaţiei poetice poporane şi po­doabe ale poeziei mondiale, sau evocări de figuri mă­reţe din trecutul românesc : Ştefan cel M­are, Mihai Viteazul, Horia, Tudor Vladimirescu, A­­vram Iancu; ori despre Mihai E­­minescu, Coşbuc, Octavian Gog­a, sau poate despre „Suferinţa, Credinţa şi Biruinţa românească prin veacuri". Vocea poporului din bănci îmi cerea pe Aurel Vlaicu. Am pri­mit- Am vorbit cu emoţie adâncă poate din cauza spontaneităţii a­­legerii, în care tineretul învăţă­toresc din amfiteatrul liceului „Duca-Vodă” îmi apărea vi­brând de dorinţa de a cunoaşte soarta acestui frate mai mare al lor, din Ardeal, stins în floarea etăţii, poate şi din cauza potri­­virei anotimpului şi a momen­tului, aproape l­a zi, cu aceleaşi strălucite amurguri aurii de sfâr­şit de vară senină, cari au în­cadrat ultimele sboruri ale lui Vlaicu deasupra Capitalei lumi­nate de „Pacea de la Bucureşti”, care punea capăt, sub egidă ro­mânească generoasă, războiului balcanic din 1912—1913. Prieten de şcoală cu Aurel Vlaicu, fusesem martorul şi crai­nicul fermecat al succeselor stră­lucite, cari i-au consacrat faima în lume la primul concurs inter­naţional de aviaţie, în Mai—Iunie 1912 la Viena, unde a cucerit premii de frunte, alăturea de aşii de atunci ai aviaţiei europe­ne, faţă de cari „Românul” no­stru cum îl aclamau în aplauzele entuziaste miile de spectatori-ad­­miratori, avea prestigiul unic, că el însuşi era şi inventatorul, şi constructorul şi pilotul avionului său de sistem propriu, cu care făcea minuni deasupra aerodro­mului de la Aspern-Viena. Pentru a difuza ştirea trium­fului de la Viena în mijlocul Ro­mânilor, am organizat, dealun­­gul verei anului 1912, memora­bilul turneu aviatic al lui Vlaicu prin Ardeal şi Banat, de la Arad, prin Lugoj, Vârşeţ, Haţeg, Oră­­ştie, Alba-Iulia, Selişte, Dumbră­veni, Târgul Mureşului, până la Bistriţa Năsăudului, unde ne-am întâlnit cu toamna. In vara anului următor trebuia să plecăm în Anglia, unde i s-a oferit aviatorului român deja renumit, ospitalitatea unor mari uzine­­technice pentru construi­rea şi experimentarea noului său avion „Vlaicu III”. Călătoria s’a amânat, din cauza intervenţiei României în războiul balcanic, ofiţer-aviator voluntar, Vlaicu a înflăcărat trupele româneşti, sburând în fruntea lor, simbol al „vulturului roman” de odinioară, peste Dunăre şi Balcani. Acţiunea fulgerătoare a Ro­mâniei a impus curând pacea, generos negociată la Bucureşti, prin înţelepciunea regelui Carol I şi a primului-minisbru Titu Ma­­iorescu. Zilnic, Vlaicu se antrena, vo­ios, la Cotroceni ,în sboruri tot mai îndrăzneţ avântate, cari în­cântau şi uimeau Capitala. Lo­cuiam împreună, lângă Palatul Regal, în strada Sf. Ionică. Vlai­cu era preocupat de ideea, de a trece în Transilvania sburând peste Carpaţi. In fiecare zi fă­ceam pregătiri în vederea acestui scop ,socotit ca un simbol cu tâlc profund. In dimineaţa zilei de 31 August — 13 Sept. 1913 — Vlaicu fas­cinat de zarea inundată de lumi­na soarelui bogat revărsată peste liniştea, parcă încremenită, a fi­­rei, mă privi ca transfigurat, şi îmi zise: „Ar fi păcat a lăsa fără sbor monumental asemenea zare! Mă cheamă Garpaţii, ca astă vară Balcanii”. După amiază, s’a înălţat dela aerodromul Cotroceni ,luând di­recţia spre Ploeşti. II urmăream cu automobilul. Ne făcea semne cu mâna. Aici sus e minunat! Dela Ploeşti, unde­ şi-a umplut din nou, cu benzină şi uleiu re­zervoarele, s-a avântat în linie dreaptă spre Nord, spre Carpaţi. Deodată observăm că pare a fi în căutarea unui loc de aterisere forţată. Vedeam că reduce vite­za şi înălţimea. Avionul său, atât de docil totdeauna, părea că nu îl mai ascultă. Fulgerător, alunecă pe aripa stângă şi se prăbuşeşte în sol- Când l-am ridicat de sub aripi, părea leşinat. Murise. Ni­meni nu a putut cunoaşte cauza catastrofei. ...Când, la Sf-ta Maria Mare, în 1916, armata Română trecea Caripaţii, ostaşii vedeau plutind tainic, înaintea lor, în zare, figu­ra luminoasă a lui Aurel Vlaicu, arătându-le entusiast, drumul spre inima Transilvaniei. Aurel Vlaicu a devenit, şi a rămas un simbol pentru toţi Ro­mânii, simbolul biruinţei pro jertfă. BOTEZUL A 18 COPII, FII DE OSTAŞI Eri, la ora 4 d. a. a avut loc în palatul Ghica-Tei, unităţile Colen­­tina ale consiliului de patronaj, bo­tezul a 18 copii fii de ostaşi. Naşă, a fost d-na Maria Mareşal Antonescu. Botezul a fost oficiat de preoţii: Neguţescu, I. Stănescu şi Sachelă­­rovscu, în prezenţa d-nei Maria Ma­reşal Antonescu, d-nei şi d-lui arhitect Enescu ministrul muncii; d. dr. Radu, secretar g-ral al Con­siliului de Patronaj al Operelor Sociale; avocat Petrescu, secretar g-ral la ministerul muncii; Cezar Răşcanu, director g-ral al asigu­rărilor sociale; d-na Angela Nicu­­lescu, d-na Alexandra Asan, d. maior Rădulescu, d. insp. Ştefan Ionescu, dr. Metaxa d. loc. colonel Vatău, primarul suburbanei Colen­­tina, d. dr. Const. Naum, medic şef al Casei Mamei şi a Copilului, Dumitru Popescu, directorul şcoa­­lei mixte nr. 5 şi un mare număr de cetăţeni din cartier. Du­pă botez preşedinta consiliu­lui de patronaj a dăruit fiecărei mame câte o sumă de 5.000 lei. D. Enescu, ministrul muncii, a dăruit mamelor câte 2.000 lei de fiecare. Au fost vizitate apoi, atelierele de confecţiuni şi îmbrăcăminte pentru copii, cantină, dormitoarele, bucătăria, sala de mese şi maga­zia. Deasemenea s-a vizitat şi lo­calul şcoalei primare mixte nr. 5, de sub conducerea d-lui director Dumitru Popescu ŞEZĂTOAREA CĂMINULUI CULTURAL „TE!“ Duminică, 26 ort. căminul cultu­ral „Tei” a dat o şezătoare pentru ridicarea troiţei eroilor din car­tier. A conferenţiat­­ Nicolae Dude­­scu, directorul căminului cultural despre „Jertfa eroilor şi însemnă­tatea troiţei”, fiind mult aplaudat de asistenţă. D-sa a făcut un călduros apel către ecetăţenii din cartier rugân­­du-i să contribue la colecta des­chisă pentru ridicarea troiţei din cartier. Părintele Tătărâm a vorbit de­spre „Fericirea, în concepţia cre­ştină’’. Au dat concursul: echipa că­minului cultural, de sub conduce­­rea d-lui profesor Constant­inovici, iar din partea „Mişcării Cultura­le”, d-nii: Nicolae Ion, C. Bârsan, N. Gherculescu, Gh. Daraban şi d-rele Felicia Nistor, Eugenia Ar­­sene, etc. . Programul a fost prezentat de d. Gh. Conabie. Au luat parte intelectualii din cartier, corpul didactic, în frunte cu d. N. Sandu, directorul şcoalei nr. 36 băeţi şi un însemnat număr de cetăţeni. Şezătoarea s-a încheiat cu cu­vântul d-lui Nicolae Dudescu, care a mulţumit d-lui director şcolar N. Sandu pentru concursul neprecupeţit pe care-l acordă tu­turor operelor frumoase. -------©♦©------­ O reprezentaţie pentru răniţii din Capitală Consiliul de Patronaj, a orga­nizat pentru Sâmbătă 2 Octom­brie a. c. ora 3:30 d. a. un spec­tacol, la Teatrul Alhambra (str. Sf. Dumitru nr. 2), pentru răniţii spitalelor din Capitală. GQTEIT vinde cu preţ de fabrică, manufactură de bumbac 100% Americă l­a Lei 424 m. Indian culori v 399 m AţiCă bumbac ,, 426 tt Chilton 80 lat „ 491 ruSbC/iM bumbac 100% m­ilikon 2,20 lat, Lei 2739 m Olandină cTscotT „ 1365 „ Stofuliţe Ecosez,, 655 ii Covercot ^ „ 1780 m. Creton rochiţe ,, 499 ii Zefir pt. cămăşi „ 659 „ Gradel bumbac ,, 742ii Finit bumbac ,, 489 ţţ Dejalin mătase ,, 884 it Stofe „ 765,, 99 Nanghin pt. perne „ 647 MINGUS bumbac ,» 601 ţţ Bemberg linger!« „ 795 „ Stofuliţe du­ cui.,, 683 ii Barchet Lei 598 m. Stofe taioare ,, 982 99 Basmale pt. rochiţe Lei 402 buc.­­ Caşmir negru ubinice Lei 741 Cămăşi bărbătești gata : De zefir Lei 2.060 buc. De mătase „2.486 „ C * bărbătești: bumbac I O r a p I 100% Lei 366 per. Furnituri de croitorie: Serge 1.40 iui. Lei 949 m. Vateline de lână „ 649 „ CăptuşeU mâneci „ 625 „ Pânză Vatir cal.l­ a ,, 475 99 Chembricăţ Canafas COOPERATIVE ŞI COMERCIANŢI din provincie, înainte de a vă apro­viziona. vizitaţi secţia noastră specială Str. Gabroveni 15 Furtun de AER comprimat Furtun de APĂ Furtun de OXIGEN Furtun de ACETILEN Furtun de GAZ Placă de Cauciuc Cisme de Cauciuc I NUMAI CALITĂŢI SUPERIOAREI TEC A" BUCUREŞTI Str. M. Pherekide 11 (fost Brâncoveanu) Tel- 6.03.74 579| întrebuinţaţi cu încredere PRODUS SPECIAL ptPt­sO* FUND SUPERIOR TUTUROR CE­LORLALTE PRODUSE SIMILARE CEREŢI-L LA TOATE MAGAZI­NELE DE COLONIALE Dep. G-ral. VASILE NICULESCU STR. SAMUEL VULCAN 75 Un bun Hatinir găsiţi la Radio Bursa magazin cunoscut de încredere Hate lunare Schimb de aparate vechi cu MODELE NOUI PHILIPS­TEFAG SIERA CAL. VICTORIEI 2 (poli Filiti) Tel. 5.04.42­5 Alimentul ideal pentru topii G R I S cu Zt îXt I BABY GRIS ESCULAP-c Iu DE VÂNZARE LA FARMACII si DROGUEft.il Depozit : ,,ESCULA­P” Str. G-ral Cristian Tell 17. Telefon 5.07.39. 2600 2500 D-nii FRIZERI şi CO­AFORI se pot aproviziona direct de la sursă, cu : BRILIANTINA galbenă şi albastră ULEI DE NUCĂ PRODUSE „OLEX" în sticle de 1 kgr. Bine parfumate. — La preţul de fabrică. Adresaţi-vă cu încredere depozitului „C O R O A N A“ DR. V. N. TAUTU CAI,EA VĂCĂREŞTI 103 Tel. 3.95.23. Leacul cel mai bun contrar GALBEZEI OILOR şl VITELOR CORNUTE MARI „GAIB­A" Se prepară in laboratoarele „SIF“ Milioanele de capsule „GALBA* întrebuinţate în tratamentul GALBEZEI, au făcut dovada că salvează in mod sigur oile si vitele cornute mari de găsit la Farmacii fi Drogherii ARTICOLE de BOTEZ ÎMBRĂCĂMINTE PENTRU COPII CADOURI EN­ GROS / EN-DETAIL EXPOZIŢIE PERMANENTA Găsiţi la DETAIL cu preţ de ENGROS, deci CU PREŢURI EXTREM DE CONVENABILE numai la Magazinul ROMÂNESC „MIZA Str. Bărăţiei 38 4M ♦ ♦♦♦»♦♦»+■♦ »»«ţt­» 66 Tel. 3.45.21 VASELINA AMERICANA albă, farm. conf. Farmacopeeiei Romane — VASELINA VÂSCOASĂ ivoire şi lemon — UNGUENTUM PARAFFINI farm. şi obişnuită — ULEI DE PARAFINĂ pentru jaz intern şi extern — ULEI DE VASELINĂ incolor, a­bsolut fără miros — STEARINE — CEREZINE — Ozocherite — CHIMICALE PURE de orice fel. BUCUREȘTI , Str. Smârdan 18/III. Tel. 6.26.12. LIVRARE IMEDIATĂ DIN DEPOZIT ORICE CANTITATE. PĂZIŢI-VA DE FOC! prin „V I C O L U X" produs chimic contra focului. Se impregnează cu presiune de către specialiștii firmei, orice obiect de lemn, stofe, covoare, arhive, etc. ţ ţVICOLUX“ Str. înclinată Nr.’18. Telefon 5.72.49 și 3.15.03. : STEVA CHIM C. A. M. PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştinţa celor In­teresaţi că în ziua de­ 30 Octom­brie 1943, orele 11 a. m., se va ţine la Serviciul Cumpărărilor C. A. M. din Calea Victoriei nr. 152, o li­citaţie publică pentru procurarea a­ 3 maşini de ascuţit cuţitele ma­şinilor de tăiat tutun. Caietele de sarcini şi condiţiunile comerciale, precum şi orice alte lămuriri referitoare la furnitura de mai sus, se pot lua la adresa susindicată, în toate zilele de lu­cru, între orele 11—13. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88—110 a Legii Conta­bilităţii Publice şi Regulamentul O­­ficiului Central de Licitaţii. 10116 Citiţi „VESELIA“ AVENTURILE POETULUI MAZARE de GEORGE VOINESCU LOCAL de BIROU 7—8 camere spaţioase, calorifer, pe stradă liniştită, caută societate anonimă română. Oferte transmite „Publicom" S. A. R., Pasagiul Co­­­­media 6, sub „Local de birou". Cumpărăm ELECTROMOTOR CURENT CONTINU 220 Volţi 1—1 Vt cai, viteza 1200—1500 ture cu reostat de pornire, de preferinţă capsulat. Oferte la ziar căsuţa 109 G. VA­D IMOBIL DE RAPORT 15 APARTAMENTE Cartierul Mircea-Vodă. Telefonaţi 3.54.75, dela 8—11 a. m. şi dela 3—5 d. a. Ill ADMINISTRAŢIA EXPLOATĂRII MUNCII PENALE (E­ M. P.) PUBLICAŢII: 15024 — 29 Sept. 1943 Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că în ziua de 11 Octombrie 1943, orele 10, se va ţine la Admi­nistraţia Exploatării Muncii Penale în B-dul Regina Maria Nr. 6, trata­te prin bună învoială pentru pro­curarea următoarelor materiale: 8 m. c. scânduri de fag aburit, 36.000 kgr. fier balot, 5000 kgr- sâr­mă, Holtzşuruburi, cuie crestate, nituri din fier moale. Caietul de sarcini şi condiţiunile generale se poate vedea în fiecare zi de lucru între orele 12—13­4 la adresa de mai sus. Ofertanţii sunt obligaţi a depune odată cu oferta şi garanţia de 5% din totalul preţului oferit. Materialele se vor preda la peni­tenciarul Mărgineni din Comuna Vornicul Mărgineanu Jud. Prahova. Director General, Indescifrabil Subdirector, Indescifrabil 10121 RADIO in rate lunare Philips, Tefag, Lymophon şi alte mărci. Schimbăm orice a­parat vechi, cu cele mai noui modele. LANTERNE - DINAM PHILIPS, la mar. Smârdan 14­96 ADMINISTRAŢIA PUBLICA AU­TONOMA A UZINELOR „MARSA“ DIN AVRIG, JUDETUL SIBIU Publicaţiile Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 10 Oct. a. a., of. a. m. se va tine la Ministerul Lu­crărilor Publice şi Comunicaţiilor, Direcţia Construcţiilor Publice, li­citaţie publică pentru construirea la Uzinele Mârşa a trei pavilioane locuinţe ptr. personal, în valoare de aproximativ 60.000.000 Lei. Licitaţia se va ţine cu respec­tarea dispoziţiunilor din art. 88-110 din legea contabilităţii publice. Dosarul special, compus din de­vize, carte de sarcini şi planuri, se poate consulta la Ministerul Lucrărilor Publice şi Comunica­ţiilor, Direcţia Construcţiilor Pu­blice, în timpul programului. Directorul Uzinelor „Marsa”, 30 Teatrul „ALHAMBRA“ 4 orele 11 dimineaţa Duminică 3 Oct. se prezintă MODA TOAMNA*­ marile case expun ultimile noutăţi ale sezonului cu concursul: MARIA TAN­ASE fiică Petrescu — Maria Marini — Mişu Petculescu Prezintă PIU MIRONESCU — Iazul Gr. Albin PS*

Next