Universul - Provincie, octombrie 1943 (Anul 60, nr. 268-298)

1943-10-01 / nr. 268

ABSORBIREA PRISOSURILOR DIN RECOLTĂ Am expus la timp măsurile ce s’au luat şi anul acesta pen­tru finanţarea recoltei şi or­ganizarea colectării pe întrea­ga ţară. Cum Statul este azi unicul cumpărător de drept al principalelor cereale (grâul, secara, orzul şi ovăzul), atât operaţiunile de finanţare cât şi cele de colectare au căzut ipso facto în sarcina sa. Pe cele dintâi — operaţiunile de finanţare — le-a executat prin sistemul creditelor ad-hoc des­chise de Banca Naţională şi prin organizaţiile bancare din întreaga ţară, având în ge­nere acoperirea în gajul real al producţiei însăşi, iar pe cele d­e-al doilea — operaţiunile de cumpărare, colectare, trans­portare şi depozitare — prin intermediul unor organe ade­cvate (Institutul naţional al cooperaţiei şi Centrala de im­port-export, armata şi man­datarii particulari anume au­torizaţi (în deosebi comerci­anţii de cereale, mobile, etc.) Abundenţa producţiei din anul acesta sporind oferta de cereale la cantităţi excepţio­nale, mai ales în regiunile de mare producţie ale şesului du­nărean,­­ s’a simţit din capul locului necesitatea unei capa­cităţi de cumpărare, pe care mijloacele financiare normale nu o putea satisface, cum, de­­asemeni, s’a dovedit neînde­stulătoare însăşi aparatura de colectare şi de depozitare de care dispunem. Pentru a preîntâmpina nea­junsurile decurgând din acea­stă deficienţă, organele de re­sort au adoptat, pe de o parte, ipotoda eşalonării cumpărării şi p­redării cerealelor din noua recoltă, iar pe de altă parte, au obligat pe morari şi brutari să-şi faca din vr­eme stocuri permanente de grâu şi­ făină, care să fie reconstituite perio­dic şi în acelaş timp au "oferit masse­ consumatorilor posibi­litatea de a se aproviziona cu ■­ cantităţi importante de făină în vederea formării stocurilor de rezervă (câte 10 kg. de per­soană numai în cursul lunei Septembrie), măsură, care tre­buia să ducă la absorbirea u­­nor însemnate cantităţi de făi­nă — şi respectiv, de grâu­e de pe piaţă. In ciuda acestor măsuri, o­­ferta de grâne continuă să fie foarte, activă şi presantă, fără, însă, a-i corespunde în mă­sură egală posibilităţile de ab­sorbire. Aceasta este situaţia în judeţele Brăila, Ialomiţa, Teleorman, în judeţele oltene, unde ţăranii vin zilnic în o­­boare, la centrele de colecta­re, la mori, cu căruţele încăr­cate, bătând uneori distanţe de 40—50 de km­, fără să isbu­­tească totdeauna a-şi vinde marfa, din cauza epuizării fon­durilor destinate acestor ope­raţiuni. In nevoe mare de nu­merar şi faţă de perspectiva de a se întoarce cu încărcătu­ra acasă atâta distanţă, ţăranii au început să ofere produsele pe credit. Unele federale au acceptat această ofertă, dar în­­mulţindu-se cazurile şi ulte­rior producându-se nemulţu­miri şi reclamaţiuni, conduce­rea cooperaţiei a adus ori prin presă la cunoştinţa producăto­rilor agricoli, că „este interzis societăţilor cooperative man­datare să cumpere sau să pri­mească în depozit cereale, da­că au epuizat fondurile desti­nate achitării imediate a pro­duselor cumpărate”. Cu aceasta, însă, chestiunea în sine nu este rezolvată. De­­aceea socotim că e oportun să se avizeze la nouă mijloace sau la noui posibilităţi de ab­sorbire a produselor agricole, lărgindu-se între altele liber­tatea de cumpărare şi colecta­re în interior la cât mai multe categorii de întreprinzători şi grăbindu-se, pe de altă parte, scurgerea pe calea exportului a prisosurilor din recoltă. FRONTUL CUBAN Un cuib­­de puşcă mitralieră gata de a lovi inamicul care se găseşte numai la 50 m. (S. M. P.) 0 ÎNCERCARE se debarcare sovietică N SUDUL PENINSULEI TAMAN A DAT DRES Berlin, 23 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia depe frontul de răsărit: Centrul nevralgic al luptelor de­­pe frontul de răsărit a fost Luni, fără nici o îndoială, in sectorul meridional. , La capul de pod de pe Cuban, bolșevicii au încercat să debarce în sudul peninsulei Taman cu ajuto­rul canonierelor. Ei au fost insă respinși pe când se aflau în largul mării prin fo­cul de apărare al bateriilor de coastă. Din această cauză debarca­rea a dat greș. Una dintre canonierele sovietice a fost scufundată de slabe forte maritime germane. In partea de răsărit a capului de pod, bolșevicii au atacat fără suc­ces cu efective de tăria maximum a unui batalion. Cu acest prilej, cinci tancuri au fost distruse-Grupurile de luptă germane în­tărite din sectorul Temriuk au res­pins atacurile bolşevicilor pricinu­­iind atacatorilor pierderi sânge­roase. Oraşul Temriuk, care a fost ţelul o­ensiei bolşevice de mai multe săptămâni, a fost evacuat în cadrul de scurtare a frontului. Toate in­stalaţiile militare şi de comunicaţii au fost demontate şi transportate. Cu acest prilej, funicularul con­struit de soldaţi germani din ge­niu a adus servicii deosebite. Funi­cularul a fost adesea obiectivul a­­tacurilor aviatorilor bolşevici, dar el nu a putut fi niciodată atins. Săptămâni întregi Sovietele au­tacat zadarnic poziţia germană de baraj de la Temriuk. Ea a fost pă­răsită numai când toate armele grele întregul echipament, răniţii, prizonierii şi populaţia civilă au fost transportat­ in spate. Oraşul Temriuk nu mai este astăzi decât o ruină fără nici o valoare. După lupte grele, numeroase ata­curi fără nici o legătură au fost respinse în sertorul Melitopol. In deosebi la răsărit de cartierul aflat pe malu­ oriental au avut loc lupte defensive rodnice pentru tru­pele germane, date cu o anumită înverşunare, in cursul cărora pozi­ţiile proprii au putut fi menţinute pretutindeni. In regiunea colinelor de la nordul oraşului, o luptă mare a fost anga­jată pentru o poziţie situată pe înălţimi, împotriva căreia bolşevi­cii s-au năpustit nu mai puţin de şapte ori cu forţe blindate şi de in­fanterie superioare ca număr. După o luptă grea de mai multe ore, tancurile germane au început contraatacul, pătrunzând adânc în formaţiunile tancurilor sovietice, provocând pierderi grele unităţilor de atac. Cu acest prilej, o localitate de o importanţă mijlocie a putut fi re­cucerită. Un singur batalion de grenadieri germani a nimicit un regiment bol­şevic de infanterie, care a pierdut, în afară de prizonieri şi de sute de morţi, patru tunuri, 80 de mitrali­ere, şapte tunuri antitanc şi nume­roase arme automate­ La est de Niprul Mijlociu, bol­şevicii au început marea ofensivă aşteptată de la capul de pod de la Zaporoje, în cursul căreia au an­gajat numeroase formaţiuni de in­fanterie, de tancuri şi de avioane „Stormovik“. Chiar în primele ore ale după amiezei, primul asalt a fost respins cu pierderi sângeroase pentru ina­mic. După un scurt moment de răgaz, bolşevicii au aruncat in bătălie intr'un spaţiu restrâns două noui divizii de infanterie, însoţite de numeroase tancuri, pentru a croi o breşă sau o străpungere, dar şi a­­ceste forţe proaspete au fost inter­ceptate de vitejii grenadieri şi respinse după o luptă crâncenă CHESTIUNI POLITICE LA ORDINEA ZILEI DISCUTATE LA BERLIN Prin telefon de la corespondentul nostru particular din Berlin Berlin, 28. — Situaţia milita­ră nu prezintă nici o modificare începând de eri. In schimb acti­vitatea politică a fost azi foarte intensă la ministerul de externe german, unde a fost discutată o serie de chestiuni în cadrul o­­bişnuitei reuniuni de presă. Azi, s-a făcut recunoaşterea solemnă a noului guvern fascist­­republican. Fuehrerul şi d. Mus­solini au adus ei înşişi la cunoş­tinţă recunoaşterea de către Rei­­chul german. Va urma deasemeni recunoaşterea de către Japonia şi celelalte state participante. Recunoaşterea de către Unga­ria n’a fost încă pronunţată, ea urmând să întârzie, după cum s’a comunicat la Wilhelmstrasse, din cauza unor dificultăţi de na­tură formală. ❖ Cercurile de la Wilhelmstrasse au scos în relief cuvântările ţi- J^ţei de miniştrii de externe ai statelor făcând parte din pactul tripartit, cari şi-au exprimat ho­­tărîrea nestrămutată de a duce războiul împreună până la sfâr­şit.. In ce priveşte svonurile despre o pace separată cu Rusia, s’au subliniat deasemeni declaraţiile făcute ori de susnumiţii miniştri de externe, dându-se astfel o desminţire categorică acestor svonuri. La întrebarea dacă un eventual guvern opus celui actual din Rusia Sovietică şi anume unul de factură naţionalistă, n’ar pu­tea să pună pe tapet colabora­rea cu această ţară, se spune aci că nu se poate pune bază pe astfel de imponderabile ci trev­bue să se ţină seamă a pu­ta, fi realităţi, care sunt armata roşii şi guvernul bolşevic, care luptă împotriva Germaniei. . . . Examinându-se relaţiile dintre Moscova şi Washington, şi pu­­năndu-se întrebarea dacă aces­tea nu pregătesc un acord spe­cial, s’a răspuns că nu se ştie ni­mic în această privinţă. S'a vorbit şi s’a scris foarte multe în ultimul timp despre relaţiile dintre aceste două state. Şi călătoria probabilă a d-lui Huli la Moscova, căreia i se atri­­bue aci o deosebită însemnătate, face parte din acest cadru. Conform unei ştiri, d. Churchill ar avea intenţia să trimită la Moscova pe lordul Beaverbrook. Nu se ştie însă precis cine va reprezenta Angim la Moscova. ❖ Presa germană comentează pe larg discursul d-lui Taner, mi­nistrul de finanţe al Finlandei. E subliniată mai ales desminţi­­rea d-lui Taner în ce priveşte svonurile din sursă aliată, că Finlanda ar fi dispusă să închee pace cu orice preţ, arătându-se că independenţa şi siguranţa a­­cestei ţări trebue neapărat ga­rantate. Cuvântarea comisarului nor­vegian Treboven, care e scoasă în relief de cercurile neutre de aci, a dovedit că guvernul Rei­­chului e hotărît să pună, după război, bazele unei Norvegii in­dependente, în cadrul nouei or­dini europene. SUCCESELE AVIAŢIEI GERMANE IN MAREA EGEE Berlin, 28 (Rador). — Rezulta­tele obţinute de avioanele de luptă şi Stuka germane cu pri­lejul atacului dat contra unor vase inamice în Marea Egee şi semnalat în comunicatul oficial de la 27 Septembrie, au luat ul­terior o extindere considerabilă. Au fost lovite, după cum arată rezultatele definitive, un distru­gător inamic şi un cargobot, care s’au scufundat; un alt distrugă­tor şi un alt cargobot au fost grav avariate şi în sfârşit încă un distrugător şi un cargobot au fost lovite de bombe. In plus, au mai fost lovite în plin mai multe vase mici de război. In luptele aeriene, date împo­triva avioanelor de vânătoare inamice deasupra Mării Egee, a­­vioanele noastre de vânătoare care însoţeau formaţiunea ger­mană de luptă au doborît două avioane de vânătoare britanice Spitfire, fără a suferi pierderi proprii. MISIIN! TANCURILOR Tawcrrri germane fac una leva, pe străzile m­uri­­,ris­iiUj hod-Estul Europei Suedia a lansat un nou contratorpilor Stockholm, 28 (Rador). — A­­genţia Telegrafică Suedeză trans­mite •: I­n Gothembourg s’a lansat de curând un nou contratorpilor, terminându-se astfel noua serie formată din contra­torpiloarele : Sundsvall, Visby și Hälsingborg.. Vasele au toate denumirile unor renumite orașe suedeze, iar noul contratorpilor poartă numele de Kalmar. Kalm­ar deplasează 1.135 tone, având o lungime de 97,5 metri. El este înarmat cu trei tunuri de 12 cm, ca toate celelalte vase din același serie. Artileria luă anti­aeriană a fost considerabil spo­rită, iar pupei vasului i s’a dat o formă mai modernă și mai a­­vantagioasă. REVOLTELE DIN INDIA Bangkok, 28 (Rador). — Ziarul „Azad Hind“, organul Ligii pen­tru independenţa Indiei, care a­­pare la Shonan, comentează adu­cerea unor trupe africane în In­dii şi în Ceylon şi constată că a­­cest fapt confirmă presupunerea că britanicii nu se mai pot bizui pe trupele indiene. In rândurile­ acestor trupe — adaogă ziarul — au izbucnit revolte întinse împo­triva stăpânilor britanici. Revol­tele au luat un caracter deosebit de grav, în Bengal și în Assam. O SESIUNE EXTRAORDINARĂ A DIETEI JAPONEZE Tokio, 28 (Rador). — Oficiul de informaţii al guvernului a a­­nunţat ca Dieta va fi convocată la 25 Octombrie într’o sesiune extraordinară, care va dura două zile. Dieta va fi chemată să aprobe o serie de proecte financiare în legătură cu situaţia actuală şi in special cu ultimele măsuri luate în vederea războiului total. Printre altele, se vor lua ho­­tărîri cu privire la fabricile de muniţii, la schimbarea legii ser­viciului militar şi la simplifica­rea dreptului. MĂSURI DE SIGURANJA Tokio, 28 (Rador).— In şedinţa de astăzi,­ consiliul de miniştri japonez s’a ocupat printre altele şi de problema stabilirii autori- * taţilor care vor trebui să­ se stră­mute din Tokio şi din alte oraşe mari, în virtutea recentelor mă­suri excepţionale. S’a hotărît creiarea unui orga­nism special, cu misiunea de a decide care autorităţi şi servicii publice vor trebui şi vor putea să fie evacuate din oraşe în alte regiuni ale ţării. Acest organism va sta sub autoritatea directă a primului ministru. Autorităţile evacuabile se vor muta luând cu ele un număr foarte redus de funcţionari şi vor angaja apoi în localităţile unde se vor stabili personalul de care vor mai avea nevoie. Guvernul va decide ■ ce , întrebuinţare ur­mează să se dea imobilelor ră­mase neocupate prin mutarea autorităţilor.­­ Atitudinea aliaţilor faţă de guvernul Badoglio Berlin, 28 (Rador). — In cercu­rile politice din capitala Reichu­­lui este urmărită cu interes re­­acţiunea stârnită în ţările inami­ce de revenirea fascismului în Italia. S’a observat că, faţă de acea­stă întorsătură, legitimitatea gu­vernului Badoglio este conside­rată ca îndoelnică. In această privinţă, la Berlin se­ atrage a­­tenţia asupra comentarului di­plomatic difuzat ori de serviciul britanic de informaţii, care de-­i­­cră ce este o problemă - că ne­­?o "vernul ", ''fie , trn -ie r­e -cunoscut gu­vern i*n)'(in sau ca un vânator pentru eliberarea Italiei, cum este Comitetul­­francez din Alger. Se mai constată la Berlin că presa britanică îngădue să se­ a­­jungă la concluzii interesante prin faptul că își continuă atacurile violente­ contra lui Victor Ema­nuel și contra lui Badoglio, cum este de pildă cazul ziarului „News Chronicle”, în care deputatul Vernon Bartlett atacă pe primul ministru Churchill pentru moti­vul că acesta colaboreazză cu Badoglio. Toate acestea ia« concluzia — de c­â­e­va la Berlin­­» în ce mai m­­aage ideea de a nu și legitimitatea guver­­ni a Regelui Victor ANIVERSAREA PACTULUI TRIPARTIT SEMNIFICAŢIA ADEZIUNII GUVERNULUI ROMÂN Aniversarea pactelor politice — atât timp cât ele durează — a fost totdeauna prilejul recapi­tulării circumstanţelor care le-au determinat. Reamintim astăzi pe acelea care au determinat semnarea pactului tripartit şi a cărui a treia aniversare a fost comemo­rată în ziua de 27 Septemvrie, prin discursurile rostite la pos­turile de radio respective, de miniştrii de externe ai puterilor semnatare ale pactului şi ai­ pu­terilor aderente la acest pact. La 25 Noemvrie 1936, Germa­nia naţional-socialistă semna cp. Japonia un pact având drept o­­biect colaborarea celor două pu­teri pentru apărarea naţiunilor lor împotriva propagandei şi ac­ţiunii ■ comuniste a kominternu­­lui. Pact deci limitat, din punct de vedere politic, la un unic o­­biectiv, pact ideologic şi care prin conţinutul lui, în forma şi in fondul lui, avea caracterul u­­nei garanţii a ordinei interne a celor două ţări semnatare împo­triva­ unor eventuale activităţi subversive venite din afară. Un an mai târziu, la 6 Noem­brie 1937, Italia aderă şi ea la pactul bilateral anti­ komiintern şi astfel el capătă, prin adeziunea unei alte mari puteri europene, care trăia sub un regim ideo­logic tot pe atât de opus comu­nismului ca şi naţional-soera­tismul, caracteristica bine defi­nită a unei asociaţii ideologice cu scopul precis al apărării împo­triva unei ideologii contrarii şi considerată ca primejdioasă pen­tru civilizaţie. Evoluţia evenimentelor poli­tice, atât în Europa cât şi în Extremul orient, a determinat Treptat o cât mai strânsă apro­piere între aceste trei Puteri şi din constatarea unei identităţi de interese­ şi de poziţii politice, s’a născut hotărîrea transpunerii pactului anti-komintern de pe planul ideologic cu scop limitat, pe un plan larg politic, a cărui chezăşie aveau s’ch"alcătuiască nu numai clauzele politice ci şi clauze­­ de natură strict militară. Intr’adevăr, la 27 Septembrie 1940, Germania, Japonia şi Ita­lia semnează pactul tripartit care prevede din punct de vedere po­litic principiul direcţiunii Ger­maniei şi Italiei în crearea unei noui ordine europene şi al di­recţiunii Japoniei in crearea u­­nei noui ordine in Extremul O­­rient, iar din punct de vedere militar angajamentul formal de susţinere mutuală în cazul când una din puterile semnatare ar fi atacată de o putere care, în mo­mentul semnării pactului, nu se găsea încă angajată în războiul european sau în cel chino-japo­­nez. Reamintim că în acel moment nici Statele­ Unite, nici Rusia So­vietică, nu erau încă angajate în război. Din declaraţiie făcute cu pri­lejul semnării pactului tripartit reeşea că scopul lui era împiedi­carea unei extinderi a războiului european, uşurarea restabilirii păcii şi netezirea drumului in vederea unei ordini noui. Guvernul român a aderat la acest pact la 28 Noembrie 1940. Adeziunea guvernului român în acel moment când România îşi avea graniţele ciuntite şi milioa­ne de români gemeau sub jug străin — apărea deci ca o ma­nifestare politică de solidaritate cu acele Puteri cari afirmau ne­cesitatea unei ordine noui înte­meiată pe o pace durabilă prin asigurarea pentru toate popoare­le a dreptului la viaţă liberă. S’au împlinit acum trei ani de la semnarea acestui pact şi in cuprinsul acestor trei ani, eve­nimentele s’au precipitat grăbind aplicarea clauzelor lui politice şi militare. S’au precipitat eveni­mentele şi s’au schimbat situa­ţiile. * Vice-preşedintele consiliului nostru de miniştri şi ministru de externe, d. prof. Mihai Antones­­cu, rostind la postul de radio discursul de comemorare al e­­venimentului de acum trei ani, a stăruit în deosebi asupra semni­ficaţiei adeziunei României la pactul tripartit­ După ce a arătat cum în 1940 România se găsea „singură, pă­răsită, neînţeleasă”, cum după ce U­. R. S. S. a ocupat „fără nici o provocare şi fără nici o­­justifi­care“ Basarabia, Bucovina şi re­giunea Herţa a Moldovei, „nă­vălire care a făcut ca neamul românesc să-şi piardă atunci şi alte graniţe", vice-preşedintele consiliului de miniştri a pus în lumină misiunea istorică a po­porului român şi rostul lui euro­pean in spaţiul lui geografic. „Noi nu trăim numai pentru noi — a spus d. Mihai Antones­­cu — oricât este de legitim ca un popor să aspire a-şi stăpâni propriul său destin, dar noi trăim şi pentru a împlini un rost istoric pe care l-au avut altă da­tă Dacii şi legiunile bătrânei Rome, ca şi Principatele de mai târziu şi Regatul: misiunea de popor de margine al Europei care de atâtea ori a primit pe trupul lui toate dramele prin ca­re a trecut istoria bătrânului no­stru continent Încercarea nedreaptă din vara anului 1940 şi conştiinţa acestei misiuni istorice a poporului ro­mân — a adăugat d. Mihai An­­tonescu — a determinat hotărî­rea Mareşalului Antonescu de a rezema existenţa naţională a României şi continuitatea istori­că a fostului nostru european „pe singura putere care repre­zenta în împrejurările din 1940, un baraj împotriva expansiunii din răsărit şi un element de co­­heziune şi siguranţă prin care ordinea noastră socială să poată fi păstrată, echilibrul claselor, liniştea vieţii, dreptul omului şi al proprietăţii să poată fi apă­rate“. In aceste cuvinte, vice-preşe­dintele consiliului de miniştri a rezumat semnificaţia adeziunei guvernului român la pactul tri­partit „în împrejurările din 1940". Şi dezvoltând această inter­pretare a adezii român, vice-pres­­iului de miniştri prin adeziunea e partit, România a gândul „de a fac adeziune un act o luare de poziţii aceasta nici măcc celora „cari ne­ma agresiunii lor (Continuare Un general american afirmă că Germania şi Japonia ■ ,iar sunt mai tari ca la începutul războiului Amsterdam, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D. N. B. transmite: Serviciul britanic de informa­ţii anunţă din Washington că ge­neralul de brigadă Strong ,şeful adjunct al statului major al servi­ciului secret al armatei, a decla­rat Luni seara că Germania este dep­arte de a fi mai slabă decât acum patru ani. Germania, a spus el, între altele, posedă actual­mente de trei ori mai multe di­vizii pe diferitele frianturi decât in clipa atacului împotriva Polo­niei. El a mai declarat că resursele Japoniei sunt imense. Moralul ar­matei japoneze şi al populaţiei civile este excelent. Japonia dis­pune şi de avantaje geografice, care dau poziţiei sale defensive o forţă uriaşă. Generalul Strong a tăgăduit orice probabilitate a unei prăbu­şiri apropiate a Germaniei sau Japoniei. El a declarat că Germania a fă­cut apel la diviziile blindate, mo­torizate şi de infanterie necesare pentru a înlocui diviziile pierdu­te la Stalingrad. Aviaţia germană este actualmente mai puternică decât în 1939. Mâna de lucru o­­cupată în industria de război ger­mană, inclusiv ţările ocupate de Germania, a sporit deja cifra de 28.000.000 de lucrători la începutul războiului la un total de 35.000.000 in clipa de faţă. Unele din armele construite în Germania, a adăugat generalul Strong, sunt mai bune decât cele de care dispun aliaţii. Raţiile de alimente distribuite în Germania sunt mai bogate în calorii decât la începutul răz­boiului. Flota aeriană japoneză sporeşte atât din punctul de vedere al can­tităţii, cât şi din acela al cali­tăţii. ELVEŢIA HOTĂRÂTĂ SĂ RĂMÂNĂ NEUTRĂ Geneva, 28 (Rador) — Cores­pondentul agenţiei „D. N. B.” retransmite următoarea ştire a Biroului Internaţional de Infor­maţi­uni: Intr’un discurs în care s’a ocu­pat de situaţia politică a Elveţiei privită din punct de vedere mili­tar, consilierul federal Robert, şe­ful departamentului federal militar, a subliniat voinţa guvernului el­veţian de a menţine şi pe viitor, orice s’ar întâmpla, neutralitatea militară a Elveţiei. Oratorul a menţionat sborurile făcute de aviatori britanici deasu­pra teritoriului elveţian, declarând că este o datorie pentru Elveţia de a combate această violare a neutralităţii elveţiene. Va trebui a declarat d. Robert — să te în­­greuiem prin toate mijloacele po­sibile. Unul din aceste mijloace este camuflarea luminilor. Supri­marea acestui camuflaj a fost in­terpretată ca o renunţare la prin­cipiul neutralităţii stricte a Elve­ţiei. Or, politica de neutralitate a Elveţiei este neclintită. Ea va ră­mâne aşa cum este, fără nicio mo­dificare faţă de vreunul din bel­*-' geranţi şi fără a ţine seama câtuşi de puţin de ţelurile de război sau de şansele de succese ale unda sau altuia dintre ei. In încheere, d. Robert a consta­tat că populaţia Elveţiei nu are motive să se neliniştească, deşi războiul s’a apropiat din nou de frontierele ţării. N®ua însărcinare a d-lui Neubacher Belgrad, 29. (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. B. tran­smite: Dr. Hermann Neubacher, mi­nistrul plenipotenţiar delegat al ministerului afacerilor străine in sud-estul european, a fost însăr­cinat cu direcţiunea Oficiului de­legatului general al ministerului afacerilor străine pe lângă co­­mandantul-șef al armatelor din Serbia . PENTRU CINSTIREA EROILOR

Next