Universul - Capitala, noiembrie 1943 (Anul 60, nr. 299-328)

1943-11-26 / nr. 324

Anul al 60-lea Nr. 324 Vineri 26 Noembrie ÎNDREPTARUL limbii de I. AUREL CANDREA Profesor univ. om. PUTINĂ GRAMATICĂ IN­ ŞCOLI ORI ŞCOALE? Un bun cunoscător şi valoros apărător al graiului românesc, Ion Gorun, se întreba nedumerit, mai acum 30 de ani: „Cine o fi născocit, când şi ce fel, pluralul şcoli în loc de şcoale ? N’o fi oare aci influenţa pluralului franţuzesc écoles ? Riscăm pre­supunerea aceasta, fiindcă în limba populară n’am întâmpinat niciodată o asemenea formă de plural feminin. Pe calapodul pluralului şcoli însă, în limba scrisă, se merge încetul cu înce­tul tot mai departe. Se scrie boli In loc de boaie, uneori coli de hârtie în loc de coaie, — şi ca mâine poate vom ajunge la răscoli în loc de răscoale, sau la... oii în loc de oale”. (Ştii româ­neşte ? Bucureşti 1911, pag. 117 urm.). îmi pare că de astă dată tre­­bue să-l contrazic pe răposatul Ion Gorun, căci forma cea mai răspândită, chiar în graiul po­porului, e tocmai şcoli, iar nu şcoale. Ar fi putut, de pildă, s’o citească în umătoarea strigătură de joc, din Transilvania — de unde era originar — publicată în colecţia lui Jarnik şi Bârseanu (Doine şi Strigături din A­deal, Bucureşti 1885, p. 471). La şcoli, popa. La şcoli, drace, Nu la fete Sub părete ! Tot astfel Creangă, în ale sale „Amintiri” (Iaşi 1892, p. 19): ,,Când am venit eu cu tata... în Pipirig acum şesezeci de ani tre­cuţi, unde se pomeneau şcoli ca a lui Baloş în Moldova?”. E drept însă că, alături din pluralul şcoli, se întrebuinţează şi forma şcoale. De ce ? Pentru că un număr destul de însemnat de substantive feminine, termi­nate în -ă, au câte două forme de plural, una în -e şi alta în -i. In limba literară le găsim în­trebuinţate pe amândouă, dar va veni de­sigur o vreme când una o va învinge pe cealaltă care a­­poi va fi dată uitării. Afară de școală, cu pluralul când în -e când în -î, găsim mai adesea substantivele boală, coadă, coală și alte câteva de care mă voiu ocupa în articolul viitor. Pluralul cel mai vechiu al lui boală e forma boale, pe care o întâlnim cu începere din sec. al XVI-lea. Astfel, în Tetravanghe- 1”' lui Coresi (1560): „Vindeca ne-u­ Intele şi toate boalele întru oameni” (Mat. IV, 23). De atunci pluralul acesta s’a menţinut mal pretutindeni In graiul poporului. 11 găsim, de pildă, în cunoscuta zicală: „A dat Dumnezeu şi boaie, dar .­ lăsat şi leacuri”. Şi tot această formă de plural o întrebuinţează mândra părăsită, când îşi blestemă ibovnicul, în următoarele versuri din Ardeal (Jarnik-Bârseanu, Doine, p. 265): Să te bată, badeo, bată Nouă boaie dintr’o dată, Nouă boaie şi-o lingoare. Din arat până ’n cărat, Din culesul cânepii Până ’n ruptul cămăşii... Numai pe-alocuri, mai ales în Moldova, se foloseşte forma boli, ca, de pildă, în titlul unei lu­crări de folklor medical a lui Tudor Pamfile, publicată de A­­cademia română: „Boli şi leacuri”. Totuşi, Ion Creangă, Moldovean şi el — şi ce mai Mol­dovean curat! — scrie boaie, iar nu boli. Astfel, în povestea lui „Nichifor Coţcariul”: „Să nu mai zici că vine lupul, moş Nichifor, că mă vâri în toate boalele”. Aşa fiind, cred că această formă e de preferit şi să lăsăm păcatelor bolile... Coadă face la plural coade şi cozi. Iărima e cea mai veche. O găsim d. ex. în Biblia de la 1688: „Şi au mers Sampson şi au prins 300 de’'vulpi... şi au legat câte o făclie întru mijilocul a două coade” (Judec. XV, 4). Tot ast­fel în proverbul: „Cu doi peşti în oală şi cu coadele afară, nu se poate” (Zanne, Proverbele Ro­mânilor), Ion Ghica (Scrisori, p 240).: „Purtau mal toţi frac care- i uiu deschis, cu coadeie lungi , până la glezne”. Ispirescu, în I basmul „Insir’te, mărgăritar!”: „Apoi leagă pe Ţigancă de coa­deie cailor şi le dete drumul” Tot, astfel, în invocaţiunea­ fete­lor, când se spală pe cap în ziua de Sân-Toader: Toadere, Sân-Toadere, Dă cosiţa fetelor Cât coadeie iepelor... In Moldova se întrebuinţează însă de preferinţă pluralul cozi. Astfel, Ion Creangă, în povestea lui „Stan Păţitul”: „Atunci Ipate odată mi ţi-o înşfacă de cozi, o trânteşte la pământ şi-o ţine bine”. Tot aşa Eminescu, „Părul ei era împletit în cozi, lăsate pe spate” (Proză, p. 6). Voiu continua în articolul viitor. H. S. REGELE MIHAI OMAGIAT DE UN ZIAR PORTUGHEZ Lisabona, 24 (Rador). — Zia­rul „Noticias de Viana“, din 14 Noembrie, publică pe prima pa­­gină o fotografie a M­. S. Rege­lui Mihai însoţită de un articol omagial in care se spune că ..titlul de Mare Voevod de Al­­ba-Iulia, purtat de M. S. Regele Mihai ca principe moştenitor, este evocarea lui Mihai Vitea­zul, care, acum trei secole, a realizat frontierele României Mari. Laborioasa pregătire a Regelui Mihai, spiritul Său per­fect echilibrat şi moderaţia Sa, constituiau deja pentru români garanţia că disciplina, spiritul de sacrificiu al ţării şi brazda ţăranului vor fi menţinute şi fructificate în tiparul unei Ro­mânii care a fost a lui Mihai Viteazul”. Universal" acum cinci­zeci de ani 25 Noembrie 1895 — Monitorul Oficial dela 19 Noembrie c. publică testamentul decedatului Barbu Lăzăreanu. Prin acest testament, Lăzăreanu îşi lasă averea sa imobilă şcoa­­lelor societăţii pentru învăţătura poporului român. Din preţul imo­bilelor se va face „Fondul Lăză­reanu” şi din venitul acestui fond se vor da burse la elevii români. Bursierii vor fi întreţinuţi în şcoala normală a societăţii. — Mounet Sully, de la Comedia Franceză, va dă la Teatrul Na­ţional câteva reprezentaţiuni. — Consiliul de miniştri a în­ceput discuţiunea proeetului de lege relativ la organizarea minis­terului lucrărilor publice și a ad­mis principiile generale ale pro­­ectului. 4 Am publicat zilele trecute o in­formaţie, anunţând solemnitatea de la liceul „Mihai Viteazul“ din Capitală, organizată de promoţia de absolvenţi din acest an, pentru primirea nouei serii de elevi, in­traţi in toamnă in clasa I-a liceală. Iată o iniţiativă puţin obişnuită, care totuşi ar merita o atenţiune deosebită, ce s’ar cădea chiar să devină o tradiţie în şcolile noastre. O Întâlnire mai puţin solemonă şi mai mult cu caracter de consfă­tuire intre cei cari pleacă şi cei ce păşesc sfioşi, ca orice începători, pe drumul bătătorit de înaintaşi. Plăpândele vlăstare ce intră azi In şcoală pot afla de la acei ce se află la sfârşitul a opt ani de studii, multe Îndrumări folositoare. Ba chiar legătura aceasta între cei ce ies şi cei cari intră este menită să ataşeze mai mult pe absolvenţii de azi, de mâine şi de totdeauna, de instituţia căreia ii datorase forma­ţiunea intelectuală şi în parte chiar sufletească. In jurul şcoalei se poate creia, între suflete tinere, începutul co­laborării, al înţelegerii şi al dra­gostei între generaţii, atât de fo­lositoare. Aici, cei legaţi de acelaş Ideal comun de instrupţie şi de progres, de amintiri comune şi de strădanii asemănătoare, găsesc deja climatul pentru colaborare. Şi câte mărturisiri nu au a-şi face, spre binele tuturora, inimi cari se simt atrase de ceva comun, suflete cari se pot deschide in faţa celor cari le arată sinceră înţelegere! Câte drumuri nu ar fi altfel, mai cu­rate şi ducând spre alte roade, când înţelegerea între suflete ar fi mai întreagă ! Când fiecare elev de azi va avea un protector şi o inimă mereu deschisă să-i asculte păsurile­­_ ce pentru societatea Întreagă sunt ni­micuri, dar cam­, totuşi, pentru un suflet plăpând, uneori fără sprijin moral, sunt deadreptul distrugă­toare —, când fiecare mlădiţă de acestea va avea un stâlp de rea­­sim, cu altă conştiinţă îşi va face datoria, cu altă încredere va privi viitorul. Cerul i se va părea mai senin, drumul mai sigur şi va privi greutăţile ce-i ies tu oare nu ca piedici descurajante, ci ca Incer­­cări cari să-i justifice succeseie. Iată de ce gândeam că Iniţiativa merită să fie generalizată. MIRCEA MIRESCU IN FIECARE ZI INTRE GENERATII OSCAR KIRIACESCU După o viaţă laborioasă, trăi­tă corect şi fără sgomot, a por­nit pe drumul eternităţii încă un om de ispravă, care a reprezen­tat o epocă şi o tradiţie în des­­voltarea financiară a acestei ţări. Oscar Kiriacescu întrunea distincţia spiritului şi a caracte­rului, cu pregătirea şi experienţa puse în serviciul practicii finan­ciare, pe care cu răbdare le-a acumulat dealungul unei cariere de peste 50 de ani. Ce poate fi mai pilduitor pentru generaţiile mai tinere ascensiu­nea lui fără salturi, dar temei­nică şi sănătoasă, începând de la simplu impiegat în serviciul vă­milor (1­9­brie 1889) şi urcând pe rând toate treptele ierarhice până la gradul de director al contribuţiunilor directe, de di­rector general la R.M.S. şi secre­tar general al ministerului de finaniţe în anii 1913 şi 1914, pen­tru ca in 29 Oct. 1918 să i se încredinţeze conducerea minis­terului de finanţe sub guvernul prezidat de genera­l Coandă, însărcinare pe care a avut-o şi s­­b guvernul imediat următor, prezidat de I. I. C. Brătianu. In acest răstimp, regretatul dispărut a făcut şi un popas de cinci ani în nobila carieră a ma­gistraturii, între anii 1896 şi 1901, pentru care, datorită seriozităţii, temperamentului său cumpănit şi spiritului său drept, părea deopotrivă de indicat. Ultimii douăzeci şi mai bine de ani şi i-a legat de activitatea desfăşurată la conducerea Băn­­cii Naţionale, unde, în calitate de administrator şi de vice-guverna­­tor, a avut un rol hotărâtor nu numai in politica monetară ci de credit a ţării, în perioadele cele mai grele pe care le-am străbă­tut după precedentul război mon­dial, dar şi pe tărîmul creerii şi desvoltării armăturii noastre financiare, cerut de expansiunea economică a ţării, prin înfiinţa­rea Institutului d de credit indus­trial, Institutului de credit hi­­potecar agricol şi altor institu­­ţiuni de credit special Oscar Kiriacescu dispare în momentul când experienţa şi în­drumările lui puteau ajuta încă sforţările noastre ale tuturor de a găsi drumul cel mai indicat de urmat prin păienjenişul proble­melor şi greutăţilor de tot felul, pe care vremurile sbuciumate de azi ni le aştern în cale. Pentru munca şi­ înfăptuirile sale, pentru sufletul său real şi ales şi-a câştigat dreptul la re­cunoştinţa noastră. OSCAR KIRIACESCU DESCHIDEREA EXPOZIŢIEI .CHIHLIMBARUL, AURUL MĂRII” Miercuri, 24 Noembrie c., ora 11 dim., a avut loc în hall-ul mi­nisterului propagandei naţionale, festivitatea de deschidere a ex­poziţiei germane de chihlimbar, organizată de „Staatliche Bern­stein - Manufaktur - Königsberg”, în colaborare cu „Werberat der Deutschen Wirtschaft-Berlin"­ şi ministerul român al propagan­dei. La această festivitate au par­ticipat: d. prof. I. Marinescu mi­nistru al justiţiei, prof. Alexan­dru Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţio­nale, d-na şi d. Baron Manfred von Killinger, ministrul Germa­niei la Bucureşti, prof. dr. Six, ministru plenipotenţiar, Alexan­dru Bădăuţă, secretar general al ministerului propagandei naţio­nale, dr. Aurel Cosma, consilier ministerial, general Ritter von Mann, ing. Ion Gigurtu, consul general Gregory, consilier dr. Aurel Păcuraru, consilier von Rantzau, consilier principal O. W. Cisek, din ministerul­ pro­pagandei, consilier Hrisk­u, dr. Kahlkammer, dr. Haft, consilier de legaţie Achenbach, consilier Boem, dr. Klugkist, dr. Weissen­­feld, preşed. uniunii presei stră­ine, numeroşi ofiţeri superiori germani şi membri ai legaţiei germane, precum şi un numeros public. Luând cuvântul, d. prof. Ale­xandru Marcu, ministrul propa­gandei Naţionale, a arătat bucu­ria ce o simte pentru a acorda ospitalitatea expoziţiei germane de chihlimbar, care prin frumuseţea şi valoarea obiectelor expuse a­­duce un nou prilej de apreciere a manifestărilor de propagandă şi de afirmare a posibilităţilor ar­tistice germane în război Domnia-sa salută pe d. prof. dr. Six, ministru plenipotenţiar şi organizatorul principal al ex­poziţiei, care în calitatea sa de director al Manufacturei de stat din Königsberg prezintă publi­cului românesc minunatele o­­biecte lucrate din chihlimbarul aflat din marea Baltică până în Buzăul Carpaţilor noştri. A vorbit apoi d. prof. dr. Six, care a făcut un istoric al pre­ţiosului „Aur al Mării”, dând explicaţiuni asistentei. După aceasta a luat cuvântul d. Baron Manfred von Killinger, care a mulţumit pentru ospitali­tatea ce se acordă acestei expo­­ziţiuni de către ministerul pro­pagandei naţionale, arătând apoi­ multiplele scopuri ale acestei ex­poziţii. Domnia-sa declară deschisă expoziţia germană „Chihlimba­­rul-Aurul Mării“, întreaga asistenţă a vizitat a­­poi standurile expoziţiei, expica­­ţiunile fiind date de d. prof. dr. Six, ministru plenipotenţiar şi director al Manufacturii de stat din Königsberg. Asistenţa la expoziţia chihlimbarului ­ RECEPŢIE IN ONOAREA MINISTRULUI PLENIPOTENŢIAR ALFRED SIX Miercuri, 20 . c., după masa oferită de ministerul propagandei naţionale in onoarea ministrului plenipotenţiar Alfred Six, şeful secţiilor culturale şi de Informaţii din ministerul afacerilor străine al Reichului şi a Însoţitorilor d-sale, consilierii Boem şi Achen­bach. Asociaţia româno-germană a dat in cvist­­­a oaspeţilor o recep­ţie la sediul său din str. Popa Soare 8. Au luat parte la această recep­ţie d-nii: I. Marinescu, ministrul justiţiei; prof. Alexandru Marcu, ministru subsecretar de stat al propagandei naţionale; arh. I. D. Enescu, ministru subsecretar de stat al muncii; baronul Manfred von Killinger, ministrul Germa­niei la Bucureşti; Alexandru Bă­dăuţă, secretarul general al mi­nisterului propagandei naţionale şi al Asociaţiei româno-germane; prof. Ga­mil Lscheg­, corns, minist. Aurel Cosma, prof. Tzigara­ Sa­­murcaş, baron von Rantzau, con­silier dr. Steltzer, prof. I. Simio­­nescu, preşedintele Academiei Ro­mâne, consilier von Meran, Ion Ma­rin Sadoveanu, Andreas Schmidt, dir. Zenobie Piâd­işanu din minis­terul propagandei naţionale; A­­drian Corbu, dir. O.N.T.; M. V. Puşcariu, director al O.N.C.-ului; col. adj. Mihăilescu din Marele Stat Major; dr. Ernst Weisenfeld, pre­şedintele Uniunii presei străine; dr. Kurt Welkisch, consilier de presă al Legaţiei Germaniei, etc. precum şi numeroşi reprezentanţi ai presei române şi străine, a­i gru­pului etnic german şi membri ai Asociaţiei româno-germane. înainte de Începerea programu­lui artistic, d. secretar general AL Bădăuţă a salutat pe oaspeţii ger­mani In numele Asociaţiei româ­no-germane, apoi, din partea d-lui prof. Mihai Antonescu, vicepreşe­dintele consiliului­ de miniştri şi preşedinte al Asociaţiei, a dat ci­tire următoarelor: Domnule ministru, Neputând fi eu însumi aci, pen­tru a vă primi în casa prieteniei româno-germane, am rugat pe d. ministru Marcu şi pe d. secretar general Alexandru Bădăuţă să vă salute în numele meu. Regret sin­cer că n’am putut să exprim per­sonal eminentului director al rela­ţiilor culturale ale Reichului, cât şi eminentului coleg îndrumător al înaltei şcoale de studii politice, satisfacţia mea că un om, cu lu­cidă înţelegere a vieţii Internaţio­nale şi un luptător pentru marile idealuri ale civilizaţiei, are prile­jul să cunoască România într’un ceas aspru al istoriei sale. (ss) MIHAI ANTONESCU A urmat un frumos pro­gram artistic alcătuit prin Îngri­jirea consilierului Tudor Ciortee. D-na Lucia Bercescu-Ţurcanu de la Opera Română a cântat din Const. Ţurcanu: Doină; Chiriac: Cine trece pe uliţă şi Weber: Arie din Freischutz. D-na Lucia Ber­­cescu-Ţurcaniu a fost răsplătită cu puternice aplauze ale asistenţei. D. Virgil Pop a executat la vioară din Fiocco: Allegro; Franz Ries: La Capriccios«; I. Scărlătescu: Bagatela. La pian d. Radu Carp. A fost prezentat apoi filmul „O vânătoare de urşi în Damaţi” rea­lizat de Oficiul naţional cinema­tografic din ministerul propagan­dei naţionale cu concursul Indus­triei de filme germane. S-au remar­cat prospeţimea imaginilor, pu­ternicul material folkloristic şi frumuseţea muzicală a filmului. Recepţia a luat sfârşit, într-o at­mosferă de caldă prietenie româ­no-germană la orele 19. ——2 40—~~ EXPOZIŢIA KIMON LOGHI (SALA „UNIVERSUL“) Expoziţia maestrului Kimon Loghi continuă să fie deschisă zilnic între orele 10—1 şi 3—7 d. a. Persoanele care au reţinut lu­crări sunt rugate să le ridice în cursul acestei săptămâni. psrivERsnt * •pna Hwrsrm „RADIO-COLUMBINA“ GH. MIHAILESCU - GRIVIŢA Centrala: Calea Griviţei Nr. 178. — Telefon 4.50.70 Sucursala : Calea Griviţei Nr. 119. — Telefon 3.04.00 a pus în vânzare nouile modele de RADIOl­ .„PHILIPS“, „A.E.G.“, „SIEMENS“ „MEDIATOR“ şi „HORNIPHON“ Vânzarea în rate cu preţuri de fabrică. Lei 22.300 un aparat cu 5 lămpi super universal, 3 lun­gimi de undă. Au sosit noutăţi plăci de patheton, Aparate electrice, de ras „PHILIPS“ fără apă, fără săpun Acumulatori, Baterii şi Lanterne electrice. Schimburi de aparate vechi cu noui VERIFICĂRI ŞI REPARAŢIUNI ! VIZITAŢIEXPOZIŢIA MAGAZINULUI ROMANESC ~­• 99M­IZA bine asortat cu ARTICOLE DE BOTEZ îmbrăcăminte pentru copii c­adouri saessi PREŢURI CONVENABILE Str. Bărăţiei 38 Tel. 3.43.21 SI I Si DOAMNELOR! Numai pra£ul de curăţat „SCLIP Care curăţă şi lustrueşte băi, cuvete, lavoare, tacâmuri, alămuri, lemn, etc. 95 ensa bmri STR. NICOLAE BALCESCU 23 (Piaţa Amzei) EXPUNE: TRICOTAJE DIN LÂNĂ de ANGORA CIORAPI, TRUSOURI, MAROCHI­­NERIE şi LINGERIE FINĂ PENTRU DOAMNE, ROCHI DE INTERIOR, Motociclete, Cau­ciucuri, Accesorii, Că­rucioare de copii, Aparate de Radio şi reparation!" ANDREESCU Grivitei 106 CEA MAI MARE ISBÂNDA A TEATRULUI ROMÂNESC OMUL CU MANTOAGA COMEDIE IN 4 ACTE DE G. CIPRIAN cu G. CIPRIAN, VASILIU BIRLIC, AUREL ATANASESCU, G. Hociung, G. Chamel, George Voinescu, C. Irod, Gh. Soare, I. Frimu, Ana Balaban, Eugenia Bammé, SANDINA STAN şi ION TALIANU. Teatrul COMEDIA NU CEREŢI UN COGNAC OARECARE S.A.R. BUCUREŞTI I C. I. P. A. R. STRADA ŞTIRBEI VODĂ No 68 ■ TELEFON 4­3270 ADR. TELEGR. CIPAR, BUCUREŞTI ARTA SUDURII IOAN DOBRE Execută lucrări ca: Blocuri de automobile, Capete de motoare, Chiulase diferite, fontă şi aluminium, elemente de calorifer, măşti, radiatoare, carburatoare şi diferite piese de antimoniu, etc. Iar pentru lucrări în afară, ca Boylere, Serpentine şi diverse, telefonaţi: 4.88.87, vin la domiciliu cu aparate transportabile. Primim spre reparaţie: brenete, suflaturi, reductoare, manometre, toate mărcile. Execuţie ireproşabilă. Preţuri convenabile. Atelierele „ARTA SUDURII“, Bl Filantropia 36-38 S­ACI mn si IJZATI de iută, cânepă şi hârtie PÂNZĂ, SFOARĂ şi SALTELE Sursa Comerţului I. N. DUMITRESCU Str. Carol­69 Bucureşti Tel. 37567 ' TY -v trttTTt ♦ S­UVEICA ! prezintă colecţia de toamnă şi iarnă din ŞTOFE JIF LÂNA TEILTE DE MÂNĂ pentru doamne şi domni Str. Boteanu 7. Tel. 3.78.02 Doamnelor la „MODE SUPERB” Str. Academiei Nr. 20 bis Găsiţi ultimele modele de pălării şi turbane de legat. Noutăţi de sezon: 2500 Calea Victoriei Nr. 63 Tel. 5.23.81 Eugenia Zaharia III fiecare Seafă, Oră 8 Valentineanu CEL MAI FRUMOS SPECTACOL ( secretul cu Eugenia Zaharia — Valenti­neanu — Petru Nove — Mimi Enăceanu — Nelly Sterian Regia: Victor Ion Popa. ASTĂZI MATINEU ORA 4 Petru Nove Mimi Enăceanu R­ADIO PICK-UP cu AMPLIFICATOR MAŞINI DE CUSUT SUPER cu 4 LĂMPI 16.000 LEI Bogat asortiment cu cele mai renu­mite mărci olandeze şi germane gă­siţi la cunoscutul magazin românesc „SAG ECO A. HOLBAN & N. NEAGU Str. Academiei 6 etaj I, Tel. 5.71.01 In rate cu 40% la ridicare MEMBRII CORPULUI 12 — 40 rate lunare SCHIMBURI DE APARATE REPARAȚIUNI GARANTATE Provincia contra ramburs cu 50%, aconto depuşi C. E. C. „5846” VIMURI ,facla 53 GARANTATE, PURE din viile AL. DUILIU ZAMFIRESCU Cal. Griviței 47. Tel. 4.42.21. ALB SUPERIOR Lei 140 litrul DROJDIE Serviciul la domiciliu. 9. Singura Boiangerie care Curăţa, Spală, Vopseşte In 5 zile URGENŢE “ ZILE Str. Elena Pherekide 11 prin Romană colţ Aurel Vlaicu Tramvaie 5, 9, 16, 17, 26. Spălări şi covoare, perdele, plăpumi. 2500 „ARTEGEN“ Magazin de specialitate SMÂRDAN 14 vinde şi schimbă. Dă şi un rate „PHILIPS“ „TEFAG“ Modele 1943—44 Vânzător(oare) priceput blănuri, caută MAGAZINUL „T­R I O " râul El­is­abet­a Nr. 7 109 D­IESEL Loebersdorf 180 HP., 180 ture VINDEM în stare de funcțiune A se adresa telefon 2.52.65 210 Azi MATINEU ora 3,30 seara ora 7,30 l e5 SUPORTURI Pentru pahare pe masă din fibră lemnoasă absor­bantă, ţineţi mesele şi feţele curate. ŞTEFÂNESCU, Rozelor 14 248 c­t ♦ ****♦♦* + *■+♦»♦♦♦»««*♦« CĂRŢI POŞTALE ILUSTRATE MIGNONETTE STAMPILATE DESENE SUPERBE PRODUS GERMAN CRĂCIUN şi ANUL NOU ŞTEFÂNESCU Rozelor 14 249 SOCIETATE. importantă angajează imediat electromecanici de precizie, în condiţiuni foarte bune de remunerare şi cu perspective de viitor La ziar sub 8 T. 222­­ V­ÂND APARAT DE CINEMATO­GRAF pentru salon, nou, cu filme. Nellu Stoian, Str. Aprodul Purice 15. 27 DIDACTIC Dir. Sică Alexandrescu 130«

Next