Universul - Capitala, noiembrie 1943 (Anul 60, nr. 299-328)

1943-11-27 / nr. 325

'AmiT al 60-lea Ni*. 325 Sâ­mBäta 27 Noembrie 1943* ULTIMA ORA OK­IVERSITE MERSUL RĂZBOIULUI! POLITICA DE NEUTRALITATE A TURCIEI EBES Comunicatul german Berlin, 25 (Rador). — De la cartierul general al Fuehre­­rului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : Pe frontul de răsari, lup­tele violente continuă cu aceeaşi tărie, în ciuda vre­mii rele. Mai multe atacuri ina­mice, date împotriva capu­lui de pod de la Cherson, au dat greş. La capul de pod Nicopol şi în marele cot al Niprului au fost respinse şi ieri atacuri sovietice, prin lupte grele, iar câteva pătrunderi au fost încercuite. La sud de Cremenciug, inamicul a reuşit să stră­­­pungă liniile noastre, cu puternice forţe de infante­rie şi blindate. Prin contra­atac a fost nimicit un grup de luptă inamic, cu nume­roase tancuri şi tunuri. In regiunea situată la vest de Kiev, ofensiva noastră câştigă încet teren mai de­parte, în condiţii grele de teren şi respingându-se fără încetare numeroase contra­atacuri date de inamic. Pu­ternicele forţe inamice, a­­nunţate ieri ca încercuite, au fost nimicite. In total, trupele noastre au nimicit sau au capturat acolo, în ultimele patru zile, 199 de tancuri, 554 de tunuri de toate felurile, 500 de mi­traliere şi aruncătoare de grenade, precum şi 166 de autocamioane. Sovieticii au mai suferit mari pierderi sângeroase. Au fost luaţi numeroşi prizonieri. In regiunea de luptă Go­mei continuă luptele înver­şunate cu forţe inamice pă­trunse la vest şi la nord de oraş. Mai multe încercări de împresurare au fost zădăr­nicite prin contraatacurile noastre, cu care prilej vâr­furi de atac sovietice au fost sdrobite sau respinse. La nord-vest de Nevel, contraatacul nostru a făcut alte progrese, după respin­­­gerea a numeroase lovituri date de inamic. Au fost dis­truse 17 tancuri sovietice. Pe restul frontului de ră­sărit nu a avut loc nici o acţiune de luptă mai impor­tantă. Pe frontul din Italia de Sud, ziua a trecut în gene­ral liniştită. O puternică formaţiune de avioane germane grele de luptă a atacat noaptea tre­cută instalaţii şi concentrări de vase în porturile Madda­­lena şi Bastia, asupra căro­­ra au fost aruncate bombe de toate calibrele. Câteva avioane inamice de hărţuire au sburat în cursul nopţii pe deasupra regiunii de nord a Reichului. In urma aruncării de bom­be de către inamic asupra unor localități din sudul Franței, populația a suferit pierderi considerabile. ASPRU CRITICATĂ DE O REVISTĂ SOVIETICA diplomatic al agenţiei „O. N. R.” de­ Siegfried Horn, scrie : Revista sovietici „Războiul şi Clasa Muncitorească“, specializată în pro­blemele de politică externă, a făcut o aspră critică politicei de neutrali­tate a Turciei. Revista susţine că neutralitatea Turciei foloseşte astăzi numai Ger­maniei şi lasă să se înţeleagă că Uni­unea Sovietică urmăreşte politica ex­ternă a Turciei cu foarte mare aten­ţie, „pentru ca să-şi precizeze pro­pria sa atitudine faţă de această po­litică“. Este izbitor faptul că după darea Înapoi britanică In ceea ce priveşte chestiunea politicei Turciei şi după declaraţia partidului poporului din Turcia, asupra voinţei Turciei de a păstra neutralitatea, numai un ziar sovietic se ocupă de această pro­blemă: cercurile politice germane nu dis­cută dacă Uniunea Sovietică crede că poate să reuşească acolo unde An­glia, după negocierile dintre Eden şi ministrul de externe al Turciei a fost obligată să se dea bătută, adică dacă Moscova, de acord cu Londra, a în­cercat să tatoneze terenul turc sau dacă Uniunea Sovietică a luat asupra sa o acţiune de sondare, care în a­­ces caz deschide perspective vaste. Lăsând la o parte faptul că Uniu­nea Sovietelor merge pe căile poli­ticei care de secole caracterizează pătrunderea rusească spre Orientul Apropiat, pare de la sine înţeles în­trebarea dacă Moscova nu se soco­teşte azi îndreptăţită, pe baza avi­durilor sale cu Anglia şi America să-şi Împingă expansiunea şi In di­recţia Orientului Apropiat, aşa cum a încercat din ce în ce mai ev­oi eu în­spre vest. Şi luarea de atitudine a unui ziar englez cum este „Observer”, cu pri­vire la problema unei Federaţii euro­pene nu poate să facă altceva decâ să întărească impresia că Uniunea Sovietelor nu se simte legată prin niciun fel de acorduri şi vrea să hotărască singură că orice federaţii a ţărilor din răsăritul şi centrul Eu­ropei reprezintă o ameninţare împo­triva securităţii sale. Precizarea ziarului „Observer” a­nume că Rusia Sovietică respinge cu drept cuvânt o Federaţie Euro­peană in cazul când aceasta ar­e îndreptată împotriva Uniunii Sovie­telor, şi că o asigurare împotriva a­cestui pericol se dă printr’o garan­ţie britanică şi americană, lasă să s constate că astăzi şi în Anglia încep să se simtă însemnătatea deciziile dela Moscova, fără ca să se vadă alt ieşire decât un apel făcut la „bună voinţa” Uniunii Sovietelor. Ţinta urmărită de această „bună voinţă” este arătată de obiectivei vaste pe care Moscova s’a gândit s le realizeze prin încheierea unui­­­cord cu dr. Beneş ca unul care est acreditat de Moscova ca precursor­­ politicei sale de expansiune în Eu­ropa. Fosta Cehoslovacie trebue s devină trambulina pentru bolşeviza­rea Europei. Vecinilor acestui st­ de odinioară le-a şi venit invitaţia ! Giganţii flotei aeriene de transport se intere Berlin, 25 (Rador). — Un re­porter de război german rela­tează cele ce urmează asupra misiunei aparatului „gigant ME 323“ (avion uriaş Me 323) pe frontul de est . Lămpile roşii, care brăzdează liziera unui mare câmp de avia­ţie din est, devenit una din ba­zele de aprovizionare cele mai importante de pe frontul de est, se aprind. Văzduhul duduc de u­­runtul numeroaselor motoare. Avioane grele de transport de tip „ME 323“ alunecă spre pista de aterizare şi se aşează pe ea , giganţii flotei aeriene de trans­port se întorc din misiune. Un lung şir de ambulanţe sanitare se pun repede în mişcare în­­dreptăndu-se spre locul unde au fost garate giganticele avioane, după aterizare. Când automobilele sanitare au sosit în dreptul avioanelor gi­gantice, imensul bot al acestor avioane cu şase motoare se des­­chide ca o gură imensă. Privirea se îndreaptă către enormul fuse­­laj destinat a primi încărcături grele. Se văd acolo, aliniaţi pe sal­tele şi înfăşuraţi în pături sol­daţi răniţi cari abia cu câteva ore mai înainte susţineau lup­tele grele ale bătăliei de pe Ni­pru. Toată lumea dă o mână de ajutor pentru a grăbi operaţia scoborîrii răniţilor şi a internă­rii lor în spitalele bazelor. Pe reţeaua de căi ferate a Reichu­lui se îndreaptă trenuri, trans­portând aprovizionări, care sunt descărcate în gări şi îndreptate spre aerodrom. Un mare număr de avioane gigantice de tip „ME 723“ este destinat pentru apro­vizionarea regiunii frontului de est, transportând aprovizionări pentru formaţiunile de aviaţie şi pentru diferitele formaţiuni militare. Echipagiile lor trebue să fie în permanenţă gata de luptă. De a­­ceea avioanele au mitraliere gata a primi pe orice inamic prin ra­fale eficace de arme grele auto­mate cu care avionul este prevă­zut. întreaga organizaţie a trans­porturilor aeriene este deosebit de înzestrată, pentru cazul când, din cauza vreunei rele sau din cauza unor împrejurări neprevă­zute, avioanele cu încărcătura lor su­nt nevoite să aterizeze pe un alt câmp de aviaţie decât cel prevăzut şi unde oamenii care trebuesc să efectueze descărca­­ra, e nevoe să fie aduşi cu ca­mioanele, îndreptarea rapidă şi sigură a aprovizionărilor cu muniţii, cum ar fi spre pildă, pentru a da un exemplu, obuzele de sfâr­­tecare întrebuinţate împotriva tancurilor, sau benzina destinată tancurilor, are o importanţă deci­sivă, in momentul în care, într’o bătălie defensivă se ajunge la situații critice, cum câteodată se întâmplă. Astfel gigantul „ME 323" a de­­venit un important mijloc de transport al aviaţiei germane care completează în modul cel mai eficace acţiunea grupurilor de avioane „Junkers 52” despre care este inutil să se mai repete cât şi-au făcut dovada necesităţii lor şi a preţioaselor servicii adu­se. încărcături formidabile sunt transportate pe distanţe enorme, şi în aşa chip, încât aceasta s'ar fi crezut cu neputinţă în primii ani ai actualului război-Gigantecile avioane „ME 323’’ pot transporta camioane automo­bile greu încărcate, tancuri, tu­nuri de artilerie anti-aeriană precum şi arme grele ale artile­riei armatei. Avionul gigant „ME 323“ are deasemeni o mare importanţă ca avion de transport al trupelor. Dacă ne gândim că într-un astfel de avion încap mai mult de 100 de oameni, complet echipaţi, pu­tem înţelege că numai un mic număr de acest fel de unităţi ae­­riene ajunge, pentru a se trans­porta rezervele unei forțe comba­tive considerabile, în zonele de pătrundere amenințate. CONSILIU DE MINIŞTRI PREZIDAT DE DUCE S’AU LUAT O SERIE DE NOUI MĂSURI Milano, 25 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „C. N. R." transmite : Consiliul de miniştri italian, ţinut joi sub preşedinţia Duce­lui, a luat o serie de noui măsuri. Intre altele s’a hotărît că sta­tul naţional republican va purta cu începere de la 1 Decembrie nu­mele definitiv de „Republica so­cială italiană”. Drapelul Republicei sociale ita­liene este tricolorul cu fascia Re­torului la capătul prăjinei dra­pelului. Drapelul de război al forţelor armate este tricolorul cu franjuri şi cu foi de laur, ca şi fascia re­publicană a Retorului, cu o gre­­nadă, cu o ancoră şi cu un vultur în cele patru colţuri. De o deosebită importanţă este crearea unui front unitar al mun­cii, al tehnicei şi al artei, cu ex­cluderea capitalului, ca şi intro­ducerea unei „cărţi uniforme de muncă”. Toate categoriile de lucrători vor primi cu începere de la 1 De­cembrie un spor de salariu de 30 la sută, cu excepţia celor care au primit un asemenea spor în cursul ultimului trimestru. In cursul lunii Decembrie, se vor pune noui preţuri maximale pentru produsele cele mai impor­tante economice și industriale. In sfârșit, operele de artă a­­flate în mâinile evreilor vor fi confiscate ca să nu se piardă. TRUPELE GERMANE AU CURĂŢIT DE COMUNIŞTI REGIUNEA DELA NORD DE SERAEVO Berlin, 25 (Rador). — Trupele germane au curăţit în ultimele zile de comunişti regiunea dela nord de Seraievo. Aceste bande umblau prin satele din regiune, încercând să ademenească pe bărbaţi de a veni în rândurile lor, pentru a primi instrucţie co­munistă. Două dintre aceste grupuri, care au fost angajate în lupte pe când incă se găseau în taberele lor, au împins înaintea lor odată 250 şi altădată 300 de femei şi copii, pentru a împiedica trupele germane să tragă şi între timp să poată fugi bandiţii. Totuşi, tru­pele ,germane au putut ocoli şi acest mijloc jognic de luptă şi au prins mai târziu pe bandiţi, din­tre care 350 au rămas morţi pe câmpurile de bătălie. Toată regiunea este acum liberă. RESTRICŢIUNI LA ÎNTREBUINŢAREA CURENTULUI ELECTRIC IN ELVEŢIA Berna 21 (Rador). — Scăderea ni­velului apelor fluviilor şi lacurilor, care nu a mai atins uni asemenea grad de mai multe decenii, ca în a­­mul acesta secetos, a influenţat In mod cu totul defavorabil producţia de curent electric din Elveţia. Din această pricină, In toată Elve­ţia s’a introdus o mare economie de curent electric, cu începere dela 29 Noembrie. Astfel luminatul pe străzi va fi re­dus CU cel puţin 50 la sută. Lumina­tul vitrinelor şi cu reclamelor­ se va termina cel mai târziu la ora 20 şi 30 de minute. Intrebuinţarea curentului electric pentru încălzitul camerelor este cu desăvârşire oprit, n­aiv In pensiuni unde există băi încălzite electric, apa­­ caldă va fi dată nuimai Sâmbăta Şi Dumineca. Celelalte instituţii, ca spitale, hote­luri, Instituiţii etc. au fost silite să accepte reducerea la minimum a consumului de electricitate, după ne­voile fiecăreia. LUPTELE DIN SUDUL ITALIEI Berlin, 25 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din sudul Italiei: Actuala pauză intervenită în luptele din sudul Italiei nu poate să lase nici o îndoială că forma­ţiunile generalului Eisenhower fac toate pregătirile în vederea unor noui atacuri ample. După încercările de străpun­gere respinse cu atât de mari pierderi pentru inamic din ulti­ma zi, armata a 5-a nord-ameri­cană și armata a 8-a engleză voesc în mod evident să sporească și mai mult superioritatea lor numerică. întăririle mari, înregistrate în deosebi în sectoarele de vest şi est ale frontului, cuprind, prin­tre unităţile, noui aduse, şi trupe de paraşutişti. Numeroase semne lasă să se înţeleagă că generalul Eisenko- PAGUBELE PROVOCATE DE LA Paris, 25 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „D. N. B.” trans­mite : Agenţia „Havas Ofi” anunţă, în legătură cu bombardarea Tou­wer doreşte să reînceapă în scur­tă vreme seria nouilor sale a­­tacuri, în ciuda vremii rele şi a terenului muntos desfundat. In spatele celor două flancuri de pe coastă se află în curs o vie activitate de recunoaştere a avioanelor anglo-americane. In afară de aceasta, nouile în­cercări de apropiere ale vaselor de război britanice în regiunea Gaeta, care au fost silite să se întoarcă repede din drum graţie focului bateriilor germane, indi­că interesul deosebit al genera­lului Eisenhower pentru flancu­rile de pe coastă.­ Sporirea, identificată la fiara­­n cul de vest, a activităţii artileri­­­­stice la formaţiunile generalului­­ Montgomery s’a constatat acum şi la flancul de est la formaţiu-­i­nile generalului Clark. DE BOMBARDAMENTUL TOULON • ton-ului de către avioanele an­­■­glo-americame, că până acum s’au înregistrat 352 de morţi şi 527 de­­ răniţi. Aceste cifre sunt provizorii. S’A DESCOPERIT O CONSPIRAŢIE IN REPUBLICA HONDURAS Madrid, 25 (Rador). — O ştire ucidă pe generalul Carias Andi­no, preşedintele republicei şi să răpească pe soţia sa. Au avut loc mai multe arestări. După cum se ştie, generalul Andino este preşedinte al repu­blicei Honduras din anul 1933. PRESA ELVEŢIANĂ ŞI COMPLOTUL DE LA LUCERNA din Tegucigalpa, semnalată de corespondentul agenţiei „I­. N. B.“ anunţă că în Honduras poli­ţia a descoperit o conspiraţie îm­potriva preşedintelui statului. Conjuraţii aveau de gând să Berna, 25 (Rador).— Corespon­dentul agenţiei „D. N. R.“ tran­smite : Comentând complotul pus la cale de membri ai „Tineretului social democrat“ din Lucerna împotriva siguranţei statului, Courier de Geneve scrie printre altele : Există lume care crede că în urma legăturii între Moscova şi Washington, revoluţia roşie a ră­mas un simplu vis. Iată însă că cea mai înaltă au­toritate a statului elveţian atrage atenţia asupra unui complot co­munist. Ziarul crede că „anumite creiere academice au avut nevoie de mai multă vreme decât altele pentru a-şi da seama că inamicul sapă temeliile confederaţiei. Complotul de la Lucerna trebue s&a fi* considerat ca un avertis­ment. Jin trebue să se treacă cu re-Geneva, 25 (Rador). — Servi­ciul britanic de informaţiuni a­­nunţă că lordul Cranborne, pur­­tătorul de cuvânt al guvernului, a declarat Miercuri că miniştrii libanezi şi-au reluat funcţiunile lor Această informaţie, a declarat lordul Cr­an­b­or­ne, a sosit Miercuri dimineaţa. Purtătorul de cuvânt al guvernului a de­clarat apoi textual: „Putem în consecinţă să sperăm în faptul că se va găsi o soluţie rapidă şi consimţită pentru chestiunile ce mai sunt încă pendinte. Ar fi fără rost ca sforţările de război să fie stingherite din cauza unui litigiu de o astfel de amploare şi datoria ambelor părţi faţă de Naţiunile Unite este de a se în­ţelege imediat, înţelegere ce va da putinţa restabilirii calmului în regiunea unde el este o ne­cesitate vitală pentru sforţările de război ale Naţiunilor Unite. * Geneva. 25 (Rador). — După cum anunţă serviciul britanic de informaţiuni, parlamentul libanez s’a întrunit Miercuri dimineaţa pentru prima dată după eveni­mentele recente, care au dus la întreruperea activităţii lui la data de 11 Noembrie. Primul ministru Riad­es Solit a declarat în această şedinţă a­­ parlamentului că au fost restabi­lite toate condiţiile normale.­­ După aceea a făcut un apel la derea că un emigrant a început această activitate şi a putut să o desfăşoare, deşi ea ameninţa si­guranţa ţării şi a locuitorilor ei. Deasemeni, presa elveţiană de centru comentează acest complot. Ea atrage atenţia prin comentarii asupra numeroaselor organizaţii de ajutor ale Kominternului, printre care se numără „Asocia­ţia liberilor cugetători“, „Liga pen­tru drepturile omului", „Ajutorul roşu internaţional”, „Organizaţia sportivă a muncitorilor roşii", „Asociaţia Internaţională a muti­laţilor de război", „Asociaţia pri­etenilor Uniunii Sovietice’’, şi numeroase altele. Este lucru sigur că cercurile conducătoare comuniste ale In­ternaţionalei III dau mai departe directive secţiunilor ei. Dizolva­rea Kominternului nu poate orii­ne nimeni, populaţie, cerându-i să aibă în­credere în guvern. RAPORTURILE DINTRE ANGLIA ŞI GAULUŞTI Geneva, 25 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. R.“ transmite: Raporturile dintre Anglia şi gaullişti sunt de mult încordate şi incidentele din Liban au inten­sificat la maximum această în­cordare, transmite un corespon­dent special­ al ziarului londonez „Observer“. Dela campania din Siria, adau­gă corespondentul, s’a văzut lim­pede că gauliştii se află „intr’o opoziţie extremă“ cu englezii. Acum situaţia s’a agravat atât de mult încât numai „oameni apui“ ar pute-o salva. IV­aria Truaccium, A­­ntoaneta, părinţi şi soră, din­­preună cu toate rudele, cu ac­ei­aşi îemărginită durere anunţă pe oţi cei ce l-au cunoscut şi iubit sarastasul de am­­an a­ blândului i iubitului lor ERWIN HUBER funcţionar Ministerul Finanţelor locotenent rezervă, căpitan post mortem văzut la datorie în ziua de 30 No­­embrie 1942. Slujba se va oficia Duminică 28 Noembrie a. c. la Biserica Sft. r.-şsjn TVlYvcá IVTostIfit* 305 Cu acelaşi mare durere, Doamna Lizica Maior Gâisseanu cu Lidia şi Băncuţa, Cleopatra mamă­, fraţi şi cumnate, anunţă rudelor, ca­marazilor şi prietenilor, parastasul de 9 luni, al bunului şi dragu­lui lor MAIOR Panait I. Gâisseanu din Cavalerie Căzut la datorie Care se va oficia în ziua de Sâmbătă 27 Noembrie a. c. ,la ora­­ 10.30, la Bisericuţa de lângă Cimi­tirul Militar Ghencea. 60 h­ Adânc îndureraţi: Eugenia soţie, Elena şi Marioana surori, Aurel Coliban cum­nat, Elena Marinescu mă­tuşe, precum şi rudele apropiate, anunţă încetarea din viaţă a bu­nului şi scumpului lor Teodor Vlăduţ Lec.­Colone! din Cavalerie Decorat cu ordinele Steaua Româ­niei, Coroana României cl. V, Me­ritul Sanitar, Medalia Ferdinant şi alte medalii şi insigne Decedat după o scurtă şi trea suferinţă în ziua de 24 Noembrie 1943. Serviciul divin al înmor­mântării va avea loc în ziua de 27 Noembrie cor., orele 15, la cimi­tirul Sf. Vineri, in capela căruia se află depus. 11. Ofiţerii, Subofiţerii şi funcţionarii civili din Mi­nisterul de Războiu, Di­recţia Personalului, anunţă cri" profundă durere încetarea din viaţă a valorosului lor camarad LOCOT.-COLONEL Vlădufr Teodor decedat in ziua de 24 Noembrie 1943. III îndureraţi părinţi şi fetiţa lui nemângâiată anunţă parastasul de un an al eroului loan Drăghescu MAIOR POST MORTEM In ziua de 27 or. la Capela Eroi­lor Ghencea. Ionele dormi în pace. 7 Elena şi colonel Ion Stănescu, părinţi şi inginer Valentin Railea, frate, anunţă parastasul de an an al SUBLOCOTENENTULUI MIRCEA RALEA din Cavalerie mort la Cotul Donului care va avea­­ loc Sâmbătă 27 Noembria a. c. ora 11 a. m. în Bi­serica din Buhuşi 22 Neubauer Maria Viamă şi fraţii, cu aceiaş adâncă durere anunţă parastasul de 7 ani pentru odih­na sufletului dragului lor lt. Const. Constantinescu­ (TITI) * Sâmbătă 27 Noembrie, la Bise­rica Antim (Str. Antim), orele 9. 52 îndureraţi : Christine­ şi Cornel Pană, Alexandru Cătuneanu, Goralia Miarty- Vlădoianuu, Zoe şi Rodica Berberianu, Alexandrina Prisipea­­nu, N. Vlădoianu cu D-na şi co­­­piii, Alexandru Kiriţescu, N. Ki­­riţescu cu D-na, precum şi fami­liile Rahoveanu, Cătuneanu şi Pană anunţă încetarea din viaţă a regre­tatei lor mamă, soră, mătuşă şi vară Ana Zoe Cătuneanu înmormântarea se va face Sâm­bătă 27 Nov. a. c, ora 16 la Cimi­tirul Ballu, în a căruia capelă cor­pul a fost depus. 17 Alexandru, loan, Gheorghe, E­­lena, Marioara şi căpitan Con­stantin N. Simionescu cu fami­liile lor, anunţă cu aceeaş nemăr­ginită durere şi nespus regret, pa­rastasul de şase luni, al scum­pei, bunei şi în veci neuitatei lor mame Chiriachiţa N. Simionescu Totodată se va face şi pomeni­rea de opt ani, al neuitatului lor părinte Nicolae C. Simionescu Sfânta slujbă se va face Sâm­bătă 27 Noembrie, ora 11, la bi­serica Dichiu şi la cimitirul Bellu. 55 . Consiliul de Administraţie şi Direcţia General­a Cas­sel Autonome a Monopo­lurilor R. R. are durerea a aduce la cunoştinţă încetarea din viaţă a lui Oscar Kiriacescu fost Director General R. M. S. care, tim­p de 12 ani, a condus a­­ceastă instituţie şi i-a adus ne­preţuite servicii. Ii vom păstra o neştearsă amin­tire. 10845 Leonora Petrescu soră şi Zamfir Christodorescu cumnat anunţă că, sâmbătă 27 Noembrie, la orele 10%, se va oficia în Biserica Precupeţii Noi, parastasul de doi ani de la moartea mult iubitei lor Zoe Petrescu 12 locot.sub Caliopisoţie, c.nfw . Familia îndurerată anunţa paras­tasul de un an al Iubitului ei Zoe şi Colonelul Racoveanu Vintilă, pe veci zdrobiţi de du­rere, fac cunoscut parastasul de 1 an al adoratului şi unicului lor fiu EROUL MAIOR-POST MORTEM Racoveanu V. Vintilă căzut vitejeşte la 27 Noembrie 1942 în Cotul Donului. Serviciul religios se va oficia la Biserica Gorgani, Strada Silfide­lor, peste drum de Liceul Lazăr, Sâmbătă 27 Noembrie ora 11 a. m. Rugaţi-vă o clipă pentru sufle­tul lui bun şi nobil. 64 Cu aceiaşi sfâşietoare durere, pentru tot restul vieţii lor, nemân­gâiaţii părinţi Agripina şi Preotul Stelian Vârfureanu precum şi iubiţii lui soră şi cumnat Corne­lia şi Profesor Leon Ciotrescu Îm­preună cu fiul lor Gabriel, anunţă rudele şi prietenii, că împlinindu-se 3 ani de la uciderea scumpului lor Mihail Vârfureanu (MIŞU) DOCTORAND IM MEDICINĂ, ucis în noaptea de 26—27 Noem­brie 1940, în închisoarea Jilava, se va oficia Sâmbră 27 Noembrie 1843, ora 10 dimineaţa, un paras­tas pentru odihna sufletului lui, în Biserica din Comuna Vârfuri Jud. Dâmboviţa. 2 Cu inimile sdrobite pentru tot­deauna, după cea care ne-a fost totul în viaţă singura noastră mângâiere, părinţi Caterina şi A­­vocat N. Stoenescu Soare cu în­treaga familie, anunţă că în la­crimi şi durere au trecut 4 ani de la fulgerătoarea moarte a ce­lei ce a fost pentru noi dragoste, veselie şi bunătate, unica fiică, Marioara Dr. Ghe. Matei născută STOENESCU-SOARE Şi roagă pe cei care au cunos­cut-o şi iubit-o să ia parte la pa­­rastasul care se va oficia la Bi­serica Iancu Nou (Bălăneanu). Sâmbătă 27 Noembrie 1943 ora 9 jumătate. p 46 Cu aceiaşi nemărginită durere, mult întristaţi Constantin, tată, Măria, scumpa lui măicuţă, Des­­puia, soţie, Jenica, Elisabeta, su­rori. Căpitan inginer Ştefan Mi­­hai, cumnat precum şi rudele, a­­nunţă că s’au Împlinit trei ani de la moartea celui mai scump şi drag al lor Virgil C. Diculescu (VNCA) Şi roagă pe cei ce l-au cunos­cut şi iubit să ia parte la para­stasul ce se va oficia în biserica Sfântul Ioan-Moşi, Sâmbătă 27 Noembrie a. c., ora 10 a. m. 59 îndureraţii: Aglae şi Co­lonel Gh. N. Petrescu, Si­neta şi I. N. Petrescu şi Maria Soare, —cu copiii — nepoţi, strănepoţi şi toate rudele, vestesc pierderea scumpei şi ne­preţuitei lor Maria N. Petrescu decedată după o viaţă de mamă sfântă pentru toţi la 83 ani, înmormântarea are loc în ca­voul cimitirului din Măgura-Dâm­­boviţa. Sâmbătă 27 c, orele 15. 12, îndurerata mamă, cu sufletul plin de jale, anunţă rudele şi prietenii cari au iubit-o, că s’au împlinit 40 de zile de când şi-a închis ochii ei frumoşi şi s’a dus dintre noi scumpa şi iubita mea Otiluţa. Tot­odată anunţă paras­tasul pentru odihna sufletului ei Ottilia Jiumitraşcu care va avea loc Sâmbătă 27 No­embrie 1943, la biserica Boteanu, şi de acolo la cimitirul Ghencea. Să-i fie ţărâna uşoară. HO Aniela şi Ioan Ionescu cu Nicolle, Lys şi Virgil Măneiulescu, fiice, gineri şi nepot, anunţă că s’a scurs un an de când buna lor mamă Doamna Florica General I. Ben­­gliu, Doamna Zaza şi Maiorul Lo­­bey anunţă cu aceiaşi profundă du­rere că se împlinesc 8 ani dela moartea năprasnică a iubitului lor General de Corp de Armadă Ion Bengliu Pomenirea pentru sufletul lui bun s'a făcut Joi 25 Noembrie fi­rele 11,30 la Cimitirul Ghencea Militar şi la Pâinea Zilnică. 8 Doamna Ella Lt.-Colonel Matei Bercescu soţie şi Elena Bercescu mamă, cu aceiaş nemărginită du­rere anunţă familia, colegii şi prietenii, parastasul de im­an al scumpului şi neuitatului lor EROUL LT.-COLONEL Matei L. Bercescu din Cavalerie Decorat cu toate Ordinile Româ­neşti, Crucea de Fier Germană şi propus la Mihai Viteazul Mort pe câmpul de luptă Slujba religioasă, pentru pome­nirea sufletului lui nobil, va avea loc Duminică 28 Noembrie, ora 11 jum, la Biserica Nicolae Şelari şi pomana la Pâinea Zilnică. ________________________72 Cu aceiaş adâncă durere Maria mamă, Jana soră, Sineta Gogu cu fii, Ana, Titi cu fiul, Getita Traian, Vasile Titta, anunţă că au trecut 40 zile de jale şi nesfârşite la­crimi de când soarta le-a răpit pe scumpul lor LT. REZ. Atanasie Constantinescu (SACHE) Licenţiat al Acad. Comerciale căzut la datorie în ziua de 13/XI 1943 şi înmormântat la Colay-Cri­­mera. Toţi cei cari l-­a­u iubit sunt rugaţi a lua parte la pomenirea sufletului său bun Duminică 28 Noembrie 1943 la Biserica Foişor, str. Laborator. Săchiţă al nostru drag, trupul tău se odihneşte departe, dar sufletul tău bun este cu noi, te simţim în orice clipă, şi vei rămâne cu noi totdeauna. 20 Trei ani de chin şi dor au tre­cut. II plâng mama, copiii lui scumpi, soră, fraţi, cumnat, cum­nată şi buna lui fină, pe iubitul lor Alexandru V. Davidescu GICA fost comisar în prefectura , Capitalei Sfânta pomenire va avea loc Sâmbătă 27 Noembrie, ora 10 şi jumătate in biserica Sf. Dumitru (Colentina), Cimitirul Reînvierea şi Pâinea zilnică. Cine nu l-a uitat este rugat a asista. 29 Familia Ştefan N. Stoicescu din Comarnic-Prahova, mulţumeşte pe această cale, la toţi cari prin pre­zenţă," scris şi flori, au ţinut să a­­ducă o alinare ,durerei ce au în­cercat prin pierderea neaşteptată a fiului şi fratelui lor scump şi drag Mircea St. Stoicescu Totodată, anunţă rudele, prietenii şi pe toţi ce l’au cunoscut şi doresc să ia parte, că Duminică 28 Noem­brie 1943 ora 11 se va oficia în Bi­serica Sf. Nicolae din Comarnic, parastasul de 40 zile, pentru po­menirea sufletului lui bun şi milos. Mirciocule drag, — golul lăsat în­tre noi 11 resimţim adânc. — Măi­cuţa şi noi toţi plângem neîncetat plecarea ta fără speranţă de întoar­cere. Ne-a rămas ca mângâere doar imaginea ta scumpă şi zâmbetul caracteristic de pe buze, — ne­schimbat, — până în momentul aşe­zării in locaşul de veci, cari ne ur­măresc în­­ fiecare clipă. 83 . Neconsolaţi de durere: Maria, soţie, Petrică, fiu, Florica, noră, Silvian, ne­pot, precum şi familiile Costică Nicolescu, Boris Diacov, Ion Ionescu, Ghiţă Ion, Anghel Ilie şi Ion Ioniţă anunţă, cu sfâ­şietoare durere încetarea din viaţă în ziua de 23 Noembrie 1943, o­­rele 17, a scumpului şi neuitatului lor Ion Sandulescu înmormântarea va avea loc la cimitirul „Reînvierea” în ziua de 25 Noembrie 1943 orele 15. 70 GENERALUL Simionescu Grigori Rănit pe front în luptele de la Porumbacu comandând Divizia 4-a. Doamna General Simionescu Grigore adânc îndurerată anunţă cu aceia s pioasă reculegere pa­rastasul de 11 ani, dela năpras­nica stingere din viaţă a soţului ei iubit, oara a avut loc Joi 23 Noembrie a. ooi, la Biserica Buna Vestire, orele 11, după care s’a ofi­ciat un alt serviciu divin la cassa de veci din cimitirul Militar Bel­lu­, apoi tradiţionala pomană aci şi la pâinea zilnică 11 mmsmmmmmmsm® Cu nemărginită durere : Eleonora şi Preot Iosif Popesc­u, părinţi, Mi­oara nefericita la logodnică, Dorina şi Ioachim cu Gaby şi Cristina scumpii lui nepoţei, Maria şi Preot Florian Popescu cu Mihăiţă, Ste­lian, Lelia şi Eugen cu copii, Clei şi sublocat. Ştefan Popescu şi Vica, cumnate şi fraţi, soră şi nepoţei, precum şi familiile înrudite, anunţă pe această cale că s’a­ împlinit un an de când scumpul şi neuitatul lor EROUL CĂPITAN Iulian Popescu Decorat cu „Steaua României” cu spade şi panglică de virtute mil­itară în grad de ofiţer. Şi-a dat viaţa pe câmpul de o­­noare în luptele grele din Cotul Donului la 24 Noembrie 1942 şi roagă rudele, camarazii, prietenii şi toţi care i-au cunoscut, iubit şi apreciat sufletul bun şi nobil , calităţile lui alese, să ia parte la parastasul de un an ce se va oficia Duminică 28 Noembrie 1943 la bi­serica Mătăsari B-dul Pache orele 11%. In aceeaşi zi se va oficia pome­nirea lui şi în satul său natal, co­muna Talea-Prahova. 85 Mioara îndurerată logodnică îm­preună cu părinţii şi fratele ei, a­­nunţă că parastasul de un an al dragului şi neuitatului el­ogodnic, EROUL CAPITAN Iulian Popescu Decorat cu „Steaua României"* cu spade şi panglică de virtute mi­litară în grad de ofiţer căzut la Cotul Donului, se va o­­ficia Duminică 28 Noembrie 1943 la biserica Mătăsari B-dul Pache orele 11­­7. 84 + Maria soţie, Lenuţa, Ni­­cuşor, Marioara şi Ionel, copil, Ana mamă, împre­ună cu familiile, Elena, Marioara şi Irina surori, Marin Stoica, Ionică, Mitrofan, cumnaţi şi prieteni, cu întreaga familie a­­nunţă cu mare durere pierderea timpurie a scumpului lor loan Vlăduţ de 46 ani din Bucureşti, str. Luterană nr. 21, decedat în ziua de 24 Noem­brie 1943, înhumarea va avea loc­ Sâmbătă 27 Noembrie 1943, la ci­mitirul Iancu Nou, la ora 4 după masă. Cortegiul va pleca la ora 2 de la locuinţa defunctului.­­ Rozina, mamă; Mitzi, Reli, Fani, surori; Rudolf, Wal­ter, Ervin, fraţi, Marioa­ra, Linda, Erika, Egon, Holdi, nepoţi, au nemărginita du­rere a anunţa moartea scumpu­lui lor Gustav Lerch Comersant restaurator-Drăgăşaiu­ in vârstă de 53 ani înmormântarea va avea loc în ziua de Vineri, 26 Noembrie 1943, orele 14, în cimitirul din oraşul Drăgăşani-Vâlcea. Fie-i eternă memoria. 10847 D-na Stella Anghelescu cu Marcel şi Gellu şi familia Zaneti, cu nesfârşită du­rere anunţă fulgerătoarea moarte a prea bunului lor soţ, tată şi cumnat Gheorghe Anghelescu in vârstă de 52 ani Funcţionar la soc. „Steaua Ro­mână” Câmpina Corpul neînsufleţit se află de­pus la capela cimitirului, înmor­mântarea urmând să aibă loc Du­minică 28 ca la orele 15. 10854 Spre restabilirea Hi­tiştii in Liban Miniştrii şi-au reluat funcţiunile lor + + Neculai Aftangiu fost Inspector contabil C. F. R. Elisabeta N. Butu­ a încetat din viaţă. Parastasul de pomenire se va care se va oficia Duminică 28­­ slujj în catedrala „Sf. Ioan” din Noembrie 1943 la orele 12 amiază în I­p­oeşti. Sâmbătă, 27 Noembrie 1943, Biserica cimitirului Eternitatea din­­ orele 10 dimineaţa. Galaţi. 65 10853 + +

Next