Universul - Capitala, ianuarie 1944 (Anul 61, nr. 1-30)
1944-01-04 / nr. 3
TIMA MESAJUL MAREŞALULUI GOERING Berlin 2 (Rador). — Mareşalul Reichului Goering a adresat ur- mătorul mesaj poporului german cu prilejul Anului Nou : „In anul trecut au sporit din nou exigenţele impuse de război. Cele mai grele bătălii de material au fost câştigate şi cele mai înverşunate lupte de apărare au fost date cu succes de noi. Indeplinindu-şi datoria în mod nedesminţit, soldatul german a dovedit pe uscat, pe apă şi in aer, pe toate fronturile, din ritm cel mai mare eroism şi a ţinut departe de graniţele germane şi de centrul continentului european . Şi in acest an massele inamice. Şi patria a suportat cele mai mari greutăţi şi s’a dovedit demnă de frontul combatant şi de jertfa altruistă a celor căzuţi. Din toate puterile, ea lucrează într'o concentrare extremă şi in cele mai grele condiţii pentru siguranţa apărării ţării. Sute de mii de femei, mai înainte fără ocupaţie profesională, au luat asupra lor, pe lângă misiunile lor casnice îngreunate din cauza războiului, ii obligaţii suplimentare în lupta pentru existenţă a poporului nostru. Zi şi noapte, sgomotul maşinilor se aude în imensele industrii de armament şi populaţia se îngrijeşte din nou cu strădanie şi sărguinţă pentru pâinea cea de toate zilele. Această mare forţă de lucru pusă in slujba producţiei de război nu s’a întrerupt câtuşi de puţin nici în timpul teroarei aeriene. In cursul călătoriilor mele de inspecţie, am vizitat în ultimele 6 luni oraşele care au fost cel mai crunt izbite de brutalele atacuri ale aviatorilor britanici şi americani. Acolo, am avut conversaţii cu muncitorii de toate categoriile şi îndeosebi cu femeile. Niciodată nu am fost mai mândru că sunt german şi nici mai fericit că trebue să-mi închin întreaga mea putere acestui popor. Cu inima vitează, el suportă crudele şi grelele lovituri ale unei purtări atât de barbare a războiului împotriva femeilor şi copiilor, împotriva casei şi a curţii, împotriva culturii şi a civilizaţiei. Cu curaj şi cu dârzenie, se merge necontenit, fără şovăire, la lucru, în vederea îndepărtării pagubelor. Aci, se vede că spiritul frontului trâeşte şi în ţară. Un asemenea popor nu poate niciodată să piară. Este ferma mea convingere că el se va menţine în ciuda tuturor primejdiilor viitoare în vijelia epocei de faţă, întăriţi de soartă şi consolidaţi lăuntric în comunitatea noastră, păşim în anul ce ne stă în faţă, într-un an nou de lupte şi de străduinţe foarte grele. Nu ne facem nici un fel de iluzii şi nu ne amăgim în privinţa faptului că încă mult, foarte mult se mai cere de la noi. Fiecare dintre noi este gata să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a apăra libertatea şi a nimici planurile inamicilor noştri, care vor să distrugă patria noastră şi să ne prăbuşească pe toţi în prăpastia nenorocirilor celor mai mari şi a suferinţelor fără de sfârşit. In spada noastră singură se află mântuirea noastră. Noi o vom lăsa din mâini numai atunci când poporul şi Reichul vor fi asiguraţi pentru viitor. In acest ceas, ne îndreptăm privirile neînfricoşaţi şi dârzi înainte. In faţa noastră se află marea misiune ce ne-a fost impusă de soartă. Nu putem să o evităm. Trebue să o ducem la bun sfârşit şi o vom duce. Cu perseverenţă şi sigur de victorie, vom continua lupta şi vom munci, dând în acelaşi timp cele mai grele lovituri de teroare inamice. Credincioşi şi supuşi iubitului nostru Fuehrer, care ne stă în faţă neînfricoşat ca un exemplu luminos, ne vom îndeplini datoria până ce vom fi atins ţelul nostru şi vom fi obţinut pacea dorită. Lozinca pentru noul an sună astfel: „Toate forţele şi toate jertfele pentru libertate şi victorie". ORDINUL DE ZI AL MAREŞALULUI GOERING ADRESAT AVIAŢIEI GERMANE Berlin, 2 (Rador). — Mareşalul Goering, comandantul suprem al aviaţiei germane, a dat cu prilejul Anului Nou un ordin de zi adresat aviaţiei militare germane. Intre altele, ordinul de zi declară : In acest război, tot poporul nostru a dat exemple de curaj, de fidelitate şi dovezi demne de admiraţie. Frontul şi Patria sunt într-adevăr strâns unite- Cu toate grelele sacrificii, cu toate grijile şi suferinţele, ele şi-au păstrat privirea plină de încredere către Fuehrer şi în dragostea lor faţă de Patrie au rezistat împotriva tuturor încercărilor soartei. Voi, scumpii mei camarazi, aţi ţinut sus, în cursul acestor lupte steagul glorios al Aviaţiei. Ştiu că niciodată voi nu veţi dezminţi încrederea pe care o am în curajul şi avântul vostru plin de fanatism în ceea ce priveşte modul de a vă face datoria. Căci viaţa noastră, pe baza testamentului celor morţi pe câmpul de luptă, nu are decât un singur ţel: Germania. Noi păşim în anul acesta conştienţi de enorma forţă a Reichului, plini de încredere neclintită şi având toată răspunderea faţă de lumea civilizată de pe întreg globul. Calea ce stă înaintea noastră, este limpede.. Ea marge spre victorie sau spre pieire ORDINUL DE ZI AL MARELUI AMIRAL DOENITZ Marele amiral Doenitz, comandantul suprem al flotei germane, a adresat deasemeni un ordin de zi Marinei germane de războiu. In acest ordin de zi Marele amiral Doenitz declară că poporul german a realizat, în anul expirat, o operă mai mare decât acelea realizate de generaţiile de până acum. Puţin interesează ce va cere anul ce vine de la poporul german, fiindcă el este unit în voinţă, neclintit în fidelitate şi fanatic în ţelurile războiului dus de Germania. ELVEŢIA E PREGĂTITĂ PENTRU A FACE FAŢĂ ORICĂROR EVENIMENTE Cuvântarea noului preşedinte al Confederaţiei elveţiene Berna 2 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. trams,mite : D. dr. Stampfli, noul preşedinte al Confederaţiei elveţiene, într'o cuvântare ţinută la radio cu prilejul Anului Nou, adresânduse poporului elveţian, a spus între altele că lumea păşeşte într’un an plin de evenimente şi decizii de cea mai mare importanţă. Totdeodată însă sporesc şi greutăţile pentru Elveţia. Vigilenţa, pregătirea şi spiritul de sacrificiu rămân pentru poporul elveţian adevărate comandamente. Armata trebue să fie gata să intre în acţiune în orice moment, având efective suficiente. Aceasta va cere şi în viitor să se facă mari sacrificii. Recoltele din ultimii doi ani au fost deosebit de abundente. Este posibil ca evenimentele să se desfăşoare în aşa mod încât Elveţia va trebui să se bizite şi mai mult pe propria sa recoltă. Numărul familiilor sărace a sporit totuşi grijile guvernului elveţian, fapt care face ca guvernul să se gândească de pe acum să se introducă un regim de asigurări sociale publice, pentru a se ajutora toți cei aflați în nevoie. MAREŞALUL PETAIN A PRIMIT PE AMBASADORUL REICHULUI Vichy 2 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite • Mareşalul Pétain, şeful statului francez, a primit Sâmbătă, cu prilejul Anului Nou, în prezenţa d-lui Laval, preşedintele consiliului de miniştri, pe d. von Renthefink, ambasador extraordinar al Reichului, răspunzând la urările personale ale Fuehrerului, pe care d. von Renthefink i le-a transmis cu ocazia Anului Nou. In cuvântarea sa, d. von Renthefink, ambasadorul Reichului, a declarat că anul ce vine va impune Continentului mari sforţări şi că nu este deloc imposibil ca Franţa să nu fie cuprinsă în operaţiile viitoare. Pentru acest motiv Fuehrerul se aşteaptă din partea şefului statului francez, precum şi a guvernului francez, în această luptă pentru existenţa sa, ca şi pentru existenţa Europei, la o atitudine reală, atitudine pe care mareșalul Pétain a făgăduit să o adopte în mod nelimitat. ORDINUL DE ZI ADRESAT DE UWyUJl MENNEM EIN ARMATEI FINLANDEZE Helsinki 2 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. comunică : Cu ocazia Anului Nou, mareşalul Mannerheim a adresat armatei finlandeze un ordin de zi in care, între altele, declară că anul expirat a fost un an plin de sforţări făcute de armata finlandeză, vitează şi perseverentă in lupta pentru existenţa şi viitorul ţării Soldaţii finlandezi au luptat cu mult eroism pentru a respinge toate atacurile inamicului. întreg poporul finlandez a reristut admirabil războiului nervilor. Plină de încredere în viitor armata finlandeză va lupta pentru a respinge toate atacurile inamicului şi pentru a făuri Patriei o soartă mai bună. D. BENEŞ*LA CAIRO Geneva, 2 (Rador). — Serviciul britanic de informaţii anunţă ca d. dr. Beneş, după ce a făcut o vizită de două zile la Teheran, a '»'■'Tt cu air-v--- la i UNIVERSUL Berlin, 2 (Rador). — Dela cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament alforţelor armate germanie comunică: La Capul de pod dela Nikopol mai multe altacuri sovietice s'au prăbuşit în faţa liniilor noastre cu grele pierderi pentru Inamic. La sud-vest de Dnepropetrovsk, bolșevicii au repetat atacurile lor cu mai multe divizii. Lupte crâncene se dau în mai multe puncte ale străpungerii. In sectorul de luptă de la Jitomir continuă lupte grele. Mai ales la sud-est de Berdicev se dau lupte grele cu inamicul, care continuă să atace puternic. In apropiere de Vitebsk, încercările de străpungere, pe care inamicul le-a întreprins ori cu forţe de o importanţă mai mică, nu au reuşit. Sectoarele recucerite prin contraatacurile noastre au fost curăţite de formaţiile inamice împrăştiate. La nord-vest de Nevel, trupele noastre au respins atacuri locale date de inarmic, care a suferit grele pierderi. Poziţiile de plecare ale inamicului au fost distruse. De pe frontul din Italia de sud se anunţă numai o activitate de luptă locală. Insula Mljet, din Adriatica, a fost curăţită de bande cu ajutorul marinei de război. Capitala Reichului a fost atacată din nou de un număr destul de mare de bombardiere britanice, în zorii zilei de Duminică. In câteva cartiere ale oraşului bombele explozive şi incendiare, aruncate de inamic la întâmplare, au provocat pagube mai ales caselor de locuit. Câteva avioane de hărţuire au aruncat bombe deasupra zonei renano-westfaliene. Forţele apărării aeriene au doborit, după informaţiile primite până acum, 30 de avioane de bombardament cu câte patru motoare. Cifra avioanelor doborite, menţionată în comunicatul forţelor armate germane din 1 ianuarie şi care era de 29 avioane inamice, cu ocazia atacului împotriva Parisului, a sporit, după informaţiile complimentare, la 31 de avioane, dintre care 29 aparate americane cu câte patru motoare. OPERAŢIILE MILITARE DE PE FRONTURILE DE LUPTA Comunicatul german LA NIGOPOL, SOVIETICII AU SUFERIT PIERDERI MARI Berlin- 2 (Rador). .— La capul de pod dela Nikopol, nouile atacuri sovietice, date în ziua de 1 Ianuarie, s’au prăbuşit cu noui pierderi mari, în faţa poziţiilor germane. Agenţia D. N. B. află totodată că Sovietele au luat ofensiva la sud-vest de Dnepropetrovsk, aducând în luptă mai multe divizii. Sunt în curs lupte crâncene. 541 DE AVIOANE BOLŞEVICE DOBORÂTE IN DECEMBRIE Berlin, 2 (Rador). — In cursul lunei Decembrie 1943 aviaţia germană a doborît numai pe frontul de răsărit 541 de avioane inamice, dintre care 399 în lupte aeriene. In acelaş interval 57 de avioane germane nu s’au înapoiat la bazele lor de plecare. GRELELE LUPTE DELA VITEBSK S’AU SFÂRŞIT PRINTR’UN IMPORTANT SUCCES DEFENSIV AL FORŢELOR GERMANE Berlin, 2 (Rador). — Grelele lupte dela Vitebsk, care au fost continuate în ultimele zile ale anului expirat cu aceeaşi intensitate, s’au sfârşit din nou printr’un important succes defensiv. Alte 15 care blindate sovietice au fost distruse, astfel încât numai în acest sector forţele germane au distrus în total 596 de care blindate sovietice de la 13 Decembrie şi până la 31 Decembrie, adică din momentul când a inceput bătăliapentru Vitebsk şi până la Anul Nou. Pierderile mari de care blindate, suferite de inamic, prezintă o deosebită importanţă pentru desfăşurarea ulterioară a luptelor, întrucât inamicul nu va mai putea da in acest sector decât atacuri fragmentare, sprijinite de mici grupuri de care blindate. Superioritatea forţelor germane, în special superioritatea infanteriei, începe să se facă simţită. Formaţiile de tiraliori sovietici, cari pornesc la atac împotriva liniilor germane, suferă pierderi grele foarte mari, in timp ce contraatacurile germane pătrund tot mai adânc în dispozitivul inamicului. Astfel, în ziua de 31 Decembrie, toate acţiunile germane de la sud-est şi de la nord-vest de oraş au fost încununate de succes. Mai multe localităţi au fost reluate prin mâna duşmanului. Sovieticii au părăsit pe teren mai multe mii de morţi. Totdeodată au fost făcuţi numeroşi prizonieri, iar mari cantităţi de muniţii şi alte materiale de război au căzut în mâinile trupelor germane. 30 DE BOMBARDIERE INAMICE DOBORÂTE DE APARAREA ANTIAERIANĂ GERMANĂ Berlin 2 (Rador). Capitala Reichului a fost din nou, în noaptea de Sâmbătă spre Duminică, obiectivul unui atac tero- rist britanic. Câteva avioane de hărţuire au aruncat bombe în zona Renaniei şi Westfaliei. Forţele apărării antiaeriene au doborât, după informaţiile primite până acum, 30 de avioane inamice de bombardament prevăzute cu câte patru motoare. 31 DE AVIOANE ANGLO-AMERICANE DOBORÂTE IN ATACUL AERIAN IMPOTRIVA PARISULUI $I ALTOR LOCALITĂŢI FRANCEZE Berlin, 2 (Rador). — Cu ocazia atacului aerian dat de angloamericani împotriva Parisului şi altor localităţi din regiunea ocupată de la vest, inamicul a pierdut 31 de avioane, dintre care 29 sunt avioane de bombardament cu câte patru motoare. In total anglo-americanii au pierdut 290 de aviatori. Este probabil însă ca pierderile inamicului să fie și mai mari în ce privește avioanele, fiindcă multe dintre ele, care au fost avariate, s’au pierdut pe drumul de înapoiere. PIERDERILE FLOTEI DE COMERŢ INAMICE IN CURSUL Berlin, 2 (Rador). — Flota de comerţ anglo-americană a pierdut, de pe urma acţiunilor de război ale marinei germane, în cursul lunei Decembrie 1943, 18 vapoare cu o deplasare totală de 118.500 tone. Alte 5 vapoare au fost avariate. Pierderile britanice, privitoare la vasele de escortă, au fost deosebit de mari. Englezii au pierdut : 18 contratorpiloare, iar 2 crucişetoare, 1 contratorpilor şi 5 vedete rapide au fost grav avariate. Astfel, în total, marina germană de război a scufundat în anul 1943 un total de 607 vase de comerţ inamice, cu o deplasare totală de 3.784.500 de tone. ANULUI 1943 scufundând 593 de vapoare de comerţ inamice, cu o deplasare totală de 3.728.000 de tone. Alte 105 vapoare au fost torpilate şi grav avariate. Multe dintre aceste vapoare pot fi considerate ca pierdute. ❖ Berlin, 2 (Rador). — In lupta împotriva flotei de război angloamericană, marina de război germană a scufundat, în anul 1943, următoarele vase: 1 vas-purător de avioane, 6 crucișetoare, 63 de contratorpiloare, 18 submarine, 3 corvete sau fregate, 56 de vedete rapide, precum și alte 15 vase de războiu și mai multe submarine pitice. Au fost avariate 5 crucişetoare După cum era de aşteptat sub- 10 contratorpiloare şi peste 60 de marinele au avut partea leului, vedete rapide. LA GIBRALTAR SE FORMEAZĂ CONVOFIRI DE VASE PENTRU MEDITERANA ŞI ATLANTIC Madrid 2 (Rador).— Corespondentul agenţiei C. N. R. transmite : Corespondenţii spanioli anunţă din Algesiras că un număr de aproape 65 cargoboturi şi vasesisteme de ale aliaţilor se află, in momentul de faţă, în portul şi golful Gibraltar, unde se formează convoiuri care se vor îndrepta în spre Mediterana şi Oceanul Atlantic. . Vasul de luptă de tipul „Warspite” care se afla în docuri pentru reparaţii, a fost scos de acolo şi, împreună cu un crucişător, mai multe contratorpiloare şi corvete, se află acum masate în portul Gibraltar. . 4 PIERDERILE TOTALE SUFERITE DE FORŢELE ARMATEI AMERICANE DE LA ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI Geneva 2 (Rador). — Serviciul britanic de informaţii semnalează că Biroul de informaţii relative la războiu al Statelor Unite a anunţat că pierderile totale, suferite de forţele armate americane, de la începuul războiului și până azi, se ridică la 133.531 oameni. LUPTELE DIN ITALIA DE SUD Berlin, 2 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din Italia de sud: Trupe germane de şoc au efectuat acţiuni încununate de succes în regiunea răului Garigliano, ca şi în mai multe locuri din Apeninii de vest şi centrali, împotriva punctelor de sprijin şi împotriva elementelor de siguranţă americane Ele au luat prizonieri şi au obţinut informaţii preţioase. Bateriile grele germane au folosit imediat aceste informaţii. Trupele de invazie s-au abţinut de la orice activitate de luptă pe tot frontul, în parte din pricina viscolului. BĂTĂLIA DECISIVĂ SE APROPIE Comentariile presei germane la începutul noului an Berlin, 2 (Rador). — In articolele retrospective, publicate cu prilejul Anului Nou, ziarele germane relevă că anul 1943 a fost un an plin de evenimente importante. „Berliner Boersen Zeitung" scrie: Nu există nicio îndoială că evenimentele din anul de război 1943 au impus poporului german, atât pe front, cât şi în interiorul ţării, sforţări mai mari decât in toţi ceilalţi ani de război. Germania a trebuit să înfrunte lovituri şi crize politice şi militare în faţa cărora, cu drept cuvânt putem să o spunem, oricare din ţările inamice, şefii şi popoarele, s’ar fi prăbuşit. Importanţa succesului dobândit prin înlăturarea pericolului, scrie ziarul, devine cu atât mai clară dacă se ia în considerare extinderea atacului bolşevic. Niciodată până acum Europa nu a fost expusă unui atac atât de puternic dinspre răsărit. De aceea cu atât mai mare este meritul vitejilor soldaţi germani, care luptă la răsărit şi care asigură salvarea Europei. „Voelkischer Beobachter” constată: In ajunul anului 1944 toată lumea îşi dă seama că ne găsim in pragul unor mari evenimente hotărîtoare. Această părere se bazează pe faptul că toţi beligeranţii au învins toate obstacolele şi piedicile sau sunt pe punctul de a le învinge, adică a obstacolelor ce se opuneau la angajarea lor totală. Acest lucru este vizibil. Degenerarea nesăbuită a terorismului aerian, decizia forţată pentru o invazie împotriva Europei, încercările pline de nerăbdare ale sovieticilor de a forţa străpungerea frontului de la răsărit, asaltul foarte costisitor al nord-americanilor în contra bastioanelor exterioare ale Asiei orientale, iată indicii că bătălia principală este iminentă. Dacă nimeni nu poate fi atât de prezumţios să aştepte pacea în anul 1944, toată lumea presimte totuşi că acest an va fi anul deciziilor ce vor hotărî viitorul. Şi inamicul păşeşte în acest an cu conştiinţa deprimată, adaogă ziarul, fiindcă el a pierdut poziţia morală pe care-şi baza propaganda sa de războiu. In concluzie, Voelkischer Beobachter declară: In scopul exclusiv de a feri micile popoare şi statele din Europa de violarea Germaniei, războiul a fost dezlănţuit de d-nii Churchill şi Roosevelt. In Charta Atlanticului, la care s’a raliat cel puţin de formă şi Rusia sovietică, acest motiv a fost repetat solemn. Dela capitularea decisivă a puterilor occidentale la Teheran, Londra şi Washingtonul au pierdut chiar curajul de a minţi. Astfel, anul de război 1944 are un mare avantaj față de anul precedent: lupta se va da fățiş. APARAREA GERMANĂ IN CAZUL UNEI INVAZII Berlin, 2 (Rador). — Se aminteşte că acum câteva zile a fost respinsă de ocupanţii germani din insula Sercy o operaţie pusă la cale de un grup de şoc britanic. Cu această ocazie comentariile relative la invazie au devenit din ce în ce mai dese, atât din partea britanică, cât şi cea americană, care ambele se pare că urmăresc să lase impresia că marea ofensivă împotriva coastei europene este iminentă. Aceste zvonuri privitoare la invazie fac parte, cu siguranţă, din războiul nervilor dus de Londra şi de Washington împotriva poporului german şi a populaţiilor din teritoriile ocupate, pede altă parte se crede că astfel se dă ajutor sovieticilor, care nu se declară satisfăcuţi de faptul că pe frontul din Italia sunt angajate 25 până la 30 de divizii aliate. Cu toată această stare de fapt bine precizată din punct de vedere militar, autorităţile germane competente se ocupă, lucru evident, în mod constant, de problema invaziei şi de apărarea ce trebue făcută. Se ia act de sporirea forţelor americane din sudul Angliei, de concentrarea de vase de debarcare în numeroase porturi din Anglia, de pregătirea unei flote de transport pentru mai multe sute de mii de tone şi în sfârşit de sforţările făcute de anglo-americani de a slăbi forţa defensivă germană prin atacuri aeriene în stil mare. In Germania domneşte convingerea că anglo-americanii vor încerca în curând o mare operaţie de debarcare, undeva în Europa, aceasta cu toate experienţele făcute la Dieppe şi site încercări, care s’au soldat cu pierderi foarte mari. In cercurile specializate se exprimă adesea ideia că armata de invazie, care este gata în sudul Angliei, ar fi obligată să pornească la acţiune mai degrabă decât ar fi oportun din punctul de vedere al nevoilor militare. Din această cauză măsurile de apărare şi de contraatac au fost luate de către germani cu toată grija obişnuită şi cu toată forţa de organizare, în mod intens, aval ales în ultimele luni. Călătoria de inspecţie a mareşalului Rommel, care a început în Danemarca şi s-a terminat în sectorul de sub comanda mareşalului von Rundstedt, a dat prilejul să se facă constatări foarte importante şi care au fost puse imediat în valoare. Desfăşurarea favorabilă a luptelor din Italia de sud a dat posibilitate comandamentul german să completeze fortificaţiile şi să le termine. Astăzi, un uriaş număr de tunuri de toate calibrele sunt puse în poziţie, fiind gata să facă faţă unui bombardament dintre cele mai puternice. Alte măsuri defensive, cum este de exemplu aşezarea barajelor de mine în apele mării şi pe coaste, au putut fi completate în cursul ultimelor cinci luni. Alte mijloace de luptă dintre cele mai moderne, despre care nu este posibil să se dea amănunte, sunt sau pe cale de a fi montate sau deja gata să fie folosite. Cifra formaţiilor de care comandamentul german dispune pentru apărarea împotriva invaziei este ţinută secretă, după cum este firesc. Se poate totuşi afirma că încă din toamnă stă gata să ia parte la lupte o armată compusă din diviziile ce s’au distins în mod deosebit pe frontul de răsărit și că această armată dispune de toate mijloacele posibile pentru o operație ofensivă elastică și ratrdă. REGELE PETRU AL IUGOSLAVIEI A PĂRĂSIT CAIRO Geneva, 2 (Rador). — Serviciul britanic de informații anunţă că Regele Petru al Iugoslaviei, a părăsit capitala Egiptului, plecând spre o destinație recunoscută. mu VOR RECUNOAŞTE STATELE UNITE NOUL REGIM DIN BOLIVIA Geneva, 2 (Rador). — Serviciul britanic de informaţii, într’o telegramă din Washigton, anunţă că d. Cordell Hull, ministrul de afaceri străine al Statelor Unite, a declarat că Statele Unite rşi vor recunoaşte noul guvern bolivian mai înainte ca un asemenea demers să fi fost hotărît de comun acord cu toate țările din America, care au rupt relațiile cu puterile Axei. INFLAŢIA AMENINŢĂ STATELE UNITE Geneva, 2 (Rador). — O ştire din New York, transmisă de corespondentul agenţiei D. N. B semnalează că în mesajul dat cu ocazia Anului Nou d. Byrnes, şeful departamentului pentru mobilizarea de războiu, a declarat că noul an 1944 va fi un an deosebit de critic pentru front şi pentru situaţia internă. Cea mai urgentă problemă, care se pune Statelor Unite, a adăugat d. Byrnes, este de a evita inflaţia. . + Nina Costescu, soţia lui dragă, Matilda, mamă, familia Virgil Costescu din Câmpina şi rudele, cu profundă durere aduc la cunoştinţa rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor, încetarea din viaţă a neuitatului lor Nicolae Costescu (NICU) în vârstă de 36 ani înmormântarea va avea loc la cimitirul din Câmpina in ziua de 3 Ianuarie 1944 orele 14. Nicu nostru scump, nu te vom uita niciodată. Amintirea ta va fi neștearsă. 6 ----------©♦©----------+ întristaţi: Speranţa General Dr. Urdăreanu, soţie, inginer Urdăreanu, Eugenia şi Colonel Ion Urdăreanu, fraţi şi cumnate, Maria şi General Raphael Maronescu, Aretie şi George Tătărescu, Maria şi General Alexandru Tătărescu, Marietta şi Ştefan Tătărescu, Gabriela şi Emanuel Tătărescu, Florida şi Dimitrie Stătescu, Irena şi Colonel Aurel Pociovălişteanu, cumnată şi cumnaţi, precum şi familiile înrudite au durerea să anunţe pierderea scumpului lor. GENERAL DOCTOR Constantin Urdăreanu în etate de 78 ani decorat cu mai multe ordine române şi străine încetat din viaţă, după o scurtă suferinţă la 1 Ianuarie 1944, înmormântarea va avea loc Marţi 4 Ianuarie 1944 orele 14,30 la Cimitirul oraşului Tg.-Jiu, în a cărui capelă se află depus corpul defunctului. 3 . îndurerata familie: Florie® General Comeliu Scărişoreanu soţie, Zoe şi General Romulus Scărişoreanu, Alexandrina Hodoş, Titicu General Constantin Scărişoreanu, Neli şi Căpitan Dumitru Scărişoreanu, Ulpiu Hodoş, Vladimir şi Marjori Hodoş cu copii, Dan şi Mioara Roşeanu cu copii, Nunuţa şi Rodica Hodoş, Alexandra Hodoş, Alecu şi Leni Dumitriu cu copii, Maiorul Traian şi Puica Hodoş. Dr. Nicolae şi Despina Hodoş, Andrei şi Felicia Hodoş cu fetiţa, fraţi, surori, cumnaţi, cumnate, nepoţi şi nepoate, cum şi familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă în ziua de 1 ianuarie 1944 a scumpului lor. GENERAL Corneliu Scărişoreanu înmormântarea are loc în ziua de Luni 3 Ianuarie 1944 ora 15 la Cimitirul Belu civil. + îndureraţii: Eliza Gh. Belizare, în veci neconsolata mamă, Marioara, Lenuţa şi Traian Mitroi surori şi cumnat şi familiile Vasile Belizare, Colonel I. Belizare, pictorul D. Belizare, Miron Niculescu, Nicu şi Maria Tănăsescu, unchi şi mătuşi, precum şi celelalte rude, veri şi verişoare, anunţă cu durere că scumpul şi dragul lor Ionel Gh. Belizare (NELU) Profesor la Liceul Comercial din Piteşti S-a stins din viaţă, în floarea vârstei, numai de 25 ani, după o grea suferinţă, în Bucureşti, la 30 Decembrie 1943. Slujba religioasă a înmormântării va avea loc Marţi 4 Ianuarie 1944, ora 14, în capela Cimitirului Sf. Gheorghe din Piteşti, unde s’a depus micul său corp neînsufleţit, după ce a fost adus dela Bucureşti. 5 . Profund îndureraţi : Angela S.„ Rusănescu, Elena şi Const. Prejbeanu, Maria N. Oroveanu, fiice şi ginere, Aristiţa C. Pleşia cumnată, Nicolae şi Eugenia Rusănescu, Olga Bratincu, Dumitru C. Prejbeanu, Miorel şi Radu Viişoreanu, Lidia şi Petre Andreescu, Ion şi Tina Oroveanu, Dumitru şi Sanda Oroveanu nepoţi şi nepoate, precum şi familiile înrudite, Clemence Antonescu, Aurică B. Drugă, Puiu Pleşia, Alex. Carianopol, Margareta Mănăscu, Constanţa Goruneanu Ionel Carianopol, General Gelu Petrescu, au nemărginita durere de a anunţa încetarea din viaţă a scumpei şi bunei lor Ecaterina D. Caprianu in etate de 93 ani Stinsă din viaţă în dimineaţa zilei de 29 Decembrie 1943, înmormântarea a avut loc in după amiaza zilei de 30 Decembrie 1943 la Cimitirul Ungureni din Craiova. Rugaţi-vă pentru dânsa! 50191 Consiliul de administraţie al Cooperativei „înaintarea“ din Bucureşti ,anunţă cu durere încetarea din viaţă a cenzorului ei Gh. Constantinescu Invalid de război decedat în ziua de 1 Ianuarie 1944, înmormântarea va avea loc Marţi 4 Ianuarie 1944 ora 14 la cimitirul Ghencea. 1 . Adânc îndureraţi Alexandru, Mihail, Ana, Felena, Euffrosina, fii şi fice, Dumitru Georgescu, medic local,-colonel dr. I. Stăncescu, Niculae Minculescu şi Coca Boni, gineri şi noră, precum şi familiile înrudite anunţă încetarea din viaţă a scumpelor Smaranda I. Boni Institutoare pensionară în ziua de 1 ianuarie 1944, înmormântarea va avea loc în ziua de 4 ianuarie, ora 2 p. m., în cimitirul Sf. Gheorghe, din Piteşti. , 10 . Doamna Maria Dr. Becker împreună cu copiii Anna, Rosa, Maria, Iosef şi Hans Kohlruss, ginere, anunţă încetarea din viaţă în noaptea revelionului a soţului şi părintelui lor Dr. Bruno Becker Prim-Consilier de poliţie i. r. înmormântarea va avea loc în ziua de 3 ianuarie a. c. în cimitirul Catolic în capela căruia se află depus. 11 . Inspector general Victor Dimitriu, Victoria avocat M. Corciova, Maricica P. Stănescu, Tigran Dimitriu, Jorj Dimitriu, Lt.-Colonel Dr. Gr. Dimitriu, Eliza T. Nicolau şi Petre Dimitriu, fii şi fiice, cu familiile lor: nurori şi gineri, nepoţi şi strănepoţi, vestesc că în seara de 1 Ianuarie s’au sfârşit suferinţele scumpei şi vrednicei lor mame Eufrosina A. Dimitriu în vârstă de 80 de ani Slujba înhumării se va face Marţi 4 Ianuarie, ora 2 d. a., la cimitirul Bellu, în capela căruia se află depusă. " Implinindu-Se 40 de zile de la trecerea în cele de veci a scumpului şi neuitatului său Oscar Kiriacescu familia aduce la cunoştinţă că se va oficia un parastas în ziua de Marţi, 4 ianuarie 1944, la ora 11, în Biserica Visarion, pentru odihna sufletului său. Ioana-Delia fiică, Tildy şi Constantin Orăşianu ne mângâiau părinţi, Rodica şi căpit. av. Negrescu soră şi cumnat, subit. Omer* Orăşianu frate, anunţă prietenilor oficierea slujbei religioase a parastasului de trei ani dela trecerea întru cele veşnice a celei ce a fost Nina Tulbure născută ORAŞIANU pentru împlinirea a 4 ani dela moartea lui Gheorghe T. Orăşianu şi pentru împlinirea a 14 ani dela moartea Nathaliei Gh. Orăşianu străbunici , părinţi şi socri, care va avea loc în ziua de Marţi, 4 Ianuarie orele 10, la Biserica Silvestru din Capitală. 22 Domina Anetta Zamfirescu, Aduce pe această cale mulţumirile sale rudelor, prietenilor, Băncii Comerţului din Craiova, cât şi funcţionarilor băncii şi la toţi cunoscuţii, cari prin prezenţă, flori, şi telegrame au luat parte la marea durere neaşteptată prin pierderea prea bunului şi nepreţuitului ei soţ Theodor Zamfirescu 5008 Copiii mulţumesc pe această cale tuturor celor ce au luat parte ,la durerea lor prin prezenţă, flori sau telegrame a iubitului lor tetă Dumitru C. Petrescu (Nenea TACHE) decedat în ziua de 26 Decemvrie 1943 12 Familiile înrudite aduc la cunoştinţă parastasul de 4 ani pentru pomenirea sufletului scumpei lor Melanie Cohen-Lânaru născută ŞTEFAN POPOVICI care se va oficia Marţi 4 Ianuarie ora 11 în Biserica „Tăierea capului Sf. Ion Botezătorul’’ B-l Brâncoveanu colţ cu B-I Maria. 2 îndureraţi : Smaranda Dr. Enescu, soţie: Ecaterina, Mircea, Jana şi Radu, fii şi Ana Puşcariu, sora, anunţă scurgerea a nouă luni de la încetarea din viaţă a scumpului lor Dr. Moise Enescu fost inspector general sanitar Rugaţi-vă pentru el ! 4 Christinel Pană, Cornel Pană şi Alexandru Cătuneanu, cu aceiaşi sfâşietoare durere aduc la cunoştinţa rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor parastasul de patruzeci de zile al nepreţuitei lor mame Zoe-Ana A. Cătuneanu care se va oficia în ziua de Marţi 4 Ianuarie 1944, în biserica Schitu Măgureanu, la orele 11 şi jumătate a. m. 7 . Cu inimile sdrobite de durere şi in veci nemângâiaţi : Maria şi Iacob părinţi, Eugenia şi Stela surori, Traian fratele lui drag Mitică Şi Mina, cumnat şi soră, mica nepoată, unchi, mătuşi, veri şi verişoare, au nemărginita durere de a anunţa moartea scumpului lor GH. I. CUCU Front, şofer Mort la datorie pe câmpul de onoare, la Cioplica în ziua de 30 Oct. 1943. Fie-i ţărâna uşoară şi un veci neuitat. Rugăm pe toţi aceia care l-au iubit să ia parte la parastasul ce se va oficia în corn. Vad jud. Făgăraş in ziua de 8 Ian. 1944. 8 . Zdrobiţi de durere, de cruda despărţire de scumpul şi nepreţuitul lor, Mioara şi Den, soţia şi băiatul lui scump şi familiile îndurerate, Zoe şi colonei Hangana Anişoara căpitan Coroiu, Valeria şi Petre Grimm, Marictea şi v milă Crteţescu., Florie Storflfin , nepoţii lui dragi Gicu şi Mircea Ionel, Ghighi Dan, Zuca şi Steluţa, anunţă colegilor lui de muncă şi elevilor lui dragi, stingerea din viaţă. In ziua de 29 Decembrie a. c. pe marginea puterei de muncă, a prea bunului profesor le liceul Matei Basarab, membru în consiliul permanent din Ministerul Educaţiei Naţionale, fost inspector general şef al şcoalelor din regiunea Galaţi. 18 îndureraţi: Vilma soţie, Nelu fiu, Kie şi Irina cumnat şi cumnată, anunţă pierderea ecumpulu;lor Helec Johan înmormântarea se va face Marţi 4 Ianuarie 1944. Cortegiul va porni din str. Puţu cu apă rece No. 9, la Cimitirul Ghencea, la orele 2 p. m. Colegii şi prietenii sunt rugaţi să ia parte la această ceremonie. 9 + Ion Hanganu a