Universul - Capitala, ianuarie 1944 (Anul 61, nr. 1-30)

1944-01-04 / nr. 3

TIMA M­ESAJUL MAREŞALULUI GOERING Berlin 2 (Rador). — Mareşalul Reichului Goering a adresat ur-­­ mătorul mesaj poporului german­­ cu prilejul Anului Nou :­­ „In anul trecut au sporit din nou exigenţele impuse de război. Cele mai grele bătălii de mate­rial au fost câştigate şi cele mai înverşunate lupte de apărare au fost date cu succes de noi. Indeplinindu-şi datoria în mod nedesminţit, soldatul german a dovedit pe uscat, pe apă şi in aer, pe toate fronturile, din ritm cel mai mare eroism şi a ţinut departe de graniţele germane şi de centrul continentului european . Şi in acest an massele inamice. Şi patria a suportat cele mai mari greutăţi şi s’a dovedit dem­nă de frontul combatant şi de jertfa altruistă a celor căzuţi. Din toate puterile, ea lucrează într'o concentrare extremă şi in cele mai grele condiţii pentru sigu­ranţa apărării ţării. Sute de mii de femei, mai îna­inte fără ocupaţie profesională, au luat asupra lor, pe lângă mi­siunile lor casnice îngreunate din cauza războiului, ii obligaţii su­plimentare în lupta pentru exis­tenţă a poporului nostru. Zi şi noapte, sgomotul maşini­lor se aude în imensele industrii de armament şi populaţia se în­grijeşte din nou cu strădanie şi sărguinţă pentru pâinea cea de toate zilele. Această mare forţă de lucru pusă in slujba producţiei de răz­boi nu s’a întrerupt câtuşi de pu­ţin nici în timpul teroarei ae­riene. In cursul călătoriilor mele de inspecţie, am vizitat în ultimele 6 luni oraşele care au fost cel mai crunt izbite de brutalele atacuri ale aviatorilor britanici şi ameri­cani. Acolo, am avut conversaţii cu muncitorii de toate categoriile şi în­deosebi cu femeile. Nicio­dată nu am fost mai mândru că sunt german şi nici mai fericit că trebue să-mi închin întreaga mea putere acestui popor. Cu inima vitează, el suportă crudele şi grelele lovituri ale unei pur­tări atât de barbare a războiului împotriva femeilor şi copiilor, împotriva casei şi a curţii, împo­triva culturii şi a civilizaţiei. Cu curaj şi cu dârzenie, se merge necontenit, fără şovăire, la lucru, în vederea îndepărtării pagubelor. Aci, se vede că spiri­tul frontului trâeşte şi în ţară. Un asemenea popor nu poate niciodată să piară. Este ferma mea convingere că el se va menţine în ciuda tutu­ror primejdiilor viitoare în vije­lia epocei de faţă, întăriţi de soartă şi consolidaţi lăuntric în comunitatea noastră, păşim în anul ce ne stă în faţă, într-un an nou de lupte şi de străduinţe foarte grele. Nu ne facem nici un fel de ilu­zii şi nu ne amăgim în privinţa faptului că încă mult, foarte mult se mai cere de la noi. Fie­care dintre noi este gata să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a apăra libertatea şi a nimici pla­nurile inamicilor noştri, care vor să distrugă patria noastră şi să ne prăbuşească pe toţi în pră­pastia nenorocirilor celor mai mari şi a suferinţelor fără de sfârşit. In spada noastră singură se află mântuirea noastră. Noi o vom­ lăsa din mâini numai atunci când poporul şi Reichul vor fi asiguraţi pentru viitor. In acest ceas, ne îndreptăm privirile ne­înfricoşaţi şi dârzi înainte. In faţa noastră se află marea mi­siune ce ne-a fost impusă de soartă. Nu putem să o evităm. Trebue să o ducem la bun sfâr­şit şi o vom duce. Cu perseve­renţă şi sigur de victorie, vom continua lupta şi vom munci, dând în acelaşi timp cele mai grele lovituri de teroare inamice. Credincioşi şi supuşi iubitului nostru Fuehrer, care ne stă în faţă neînfricoşat ca un exemplu luminos, ne vom îndeplini dato­ria până ce vom fi atins ţelul no­stru şi vom fi obţinut pacea do­rită. Lozinca pentru noul an sună astfel: „Toate forţele şi toate jertfele pentru libertate şi victorie". ORDIN­UL DE ZI AL MAREŞALULUI GOERING ADRESAT AVIAŢIEI GERMANE Berlin, 2 (Rador). — Mareşalul Goering, comandantul suprem al aviaţiei germane, a dat cu pri­lejul Anului Nou un ordin de zi adresat aviaţiei militare ger­mane. Intre altele, ordinul de zi de­clară : In acest război, tot po­porul nostru a dat exemple de curaj, de fidelitate şi dovezi demne de admiraţie. Frontul şi Patria sunt într-ade­­văr strâns unite- Cu toate gre­lele sacrificii, cu toate grijile şi suferinţele, ele şi-au păstrat pri­virea plină de încredere către Fuehrer şi în dragostea lor faţă de Patrie au rezistat împotriva tuturor încercărilor soartei. Voi, scumpii mei camarazi, aţi ţinut sus, în cursul acestor lupte steagul glorios al Aviaţiei. Ştiu că niciodată voi nu veţi dezminţi încrederea pe care o am în cu­rajul şi avântul vostru plin de fanatism în ceea ce priveşte mo­dul de a vă face datoria. Căci viaţa noastră, pe baza testamen­tului celor morţi pe câmpul de luptă, nu are decât un singur ţel: Germania. Noi păşim în anul acesta con­ştienţi de enorma forţă a Rei­chului, plini de încredere neclin­tită şi având toată răspunderea faţă de lumea civilizată de pe întreg globul. Calea ce stă îna­intea noastră, este limpede.. Ea marge spre victorie sau spre pieire ORDINUL DE ZI AL MARELUI AMIRAL DOENITZ Marele amiral Doenitz, co­mandantul suprem al flotei ger­mane, a adresat deasemeni un ordin de zi Marinei germane de războiu. In acest ordin de zi Marele amiral Doenitz declară că po­porul german a realizat, în anul expirat, o operă mai mare decât acelea realizate de generaţiile de până acum. Puţin interesează ce va cere anul ce vine de la poporul german, fiindcă el este unit în voinţă, neclintit în fidelitate şi fanatic în ţelurile războiului dus de Germania. ELVEŢIA E PREGĂTITĂ PENTRU A FACE FAŢĂ ORICĂROR EVENIMENTE Cuvântarea noului preşedinte al Confederaţiei elveţiene Berna 2 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei D. N. B. trams,­mite : D. dr. Stampfli, noul preşedin­te al Confederaţiei elveţiene, în­tr'o cuvântare ţinută la radio cu prilejul Anului Nou, adresându­­se poporului elveţian, a spus în­tre altele că lumea păşeşte în­tr’un an plin de evenimente şi decizii de cea mai mare impor­tanţă. Totdeodată însă sporesc şi greutăţile pentru Elveţia. Vigilenţa, pregătirea şi spiritul de sacrificiu rămân pentru popo­rul elveţian adevărate comanda­mente. Armata trebue să fie gata să intre în acţiune în orice mo­ment, având efective suficiente. Aceasta va cere şi în viitor să se facă mari sacrificii. Recoltele din ultimii doi ani au fost deosebit de abundente. Este posibil ca evenimentele să se desfăşoare în aşa mod încât Elveţia va trebui să se bizite şi mai mult pe propria sa recoltă. Numărul familiilor sărace a spo­rit totuşi grijile guvernului elve­ţian, fapt care face ca guvernul să se gândească de pe acum să se introducă un regim de asigu­rări sociale publice, pentru a se ajutora toți cei aflați în nevoie. MAREŞALUL PETAIN A PRIMIT PE AMBASADORUL REICHULUI Vichy 2 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei D. N. R. trans­mite • Mareşalul Pétain, şeful statu­lui francez, a primit Sâmbătă, cu prilejul Anului Nou, în prezenţa d-lui Laval, preşedintele consi­liului de miniştri, pe d. von Ren­­thefink, ambasador extraordinar al Reichului, răspunzând la ură­rile personale ale Fuehrerului, pe care d. von Renthefink i le-a transmis cu ocazia Anului Nou. In cuvântarea sa, d. von Ren­thefink, ambasadorul Reichului, a declarat că anul ce vine va im­pune Continentului mari sforţări şi că nu este deloc imposibil ca Franţa să nu fie cuprinsă în o­­peraţiile viitoare. Pentru acest motiv Fuehrerul se aşteaptă din partea şefului statului francez, precum şi a guvernului francez, în această luptă pentru existenţa sa, ca şi pentru existenţa Euro­pei, la o atitudine reală, atitudine pe care mareșalul Pétain a făgă­duit să o adopte în mod nelimi­tat. ORDINUL DE ZI ADRESAT DE UWyUJl MENNEM EIN ARMATEI FINLANDEZE Helsinki 2 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. co­munică : Cu ocazia Anului Nou, mare­şalul Mannerheim a adresat ar­matei finlandeze un ordin de zi in care, între altele, declară că anul expirat a fost un an plin de sforţări făcute de armata finlan­deză, vitează şi perseverentă in lupta pentru existenţa şi viitorul ţării Soldaţii finlandezi au luptat cu mult eroism pentru a respinge toate atacurile inamicului. întreg poporul f­inlandez a reristut ad­mirabil războiului nervilor. Pli­nă de încredere în viitor armata finlandeză va lupta pentru a respinge toate atacurile inamicu­lui şi pentru a făuri Patriei o soartă mai bună. D. BENEŞ*LA CAIRO Geneva, 2 (Rador). — Serviciul britanic de informaţii anunţă ca d. dr. Beneş, du­pă ce a făcut o vizită de două zile la Teheran, a '»'■'Tt cu air-v---­ la i UNIVERSUL Berlin, 2 (Rador). — Dela cartierul general al Fuehre­­rului, înaltul comandament al­­forţelor armate germanie comunică: La Capul de pod dela Ni­kopol mai multe altacuri so­­vietice s'au prăbuşit în faţa liniilor noastre cu grele pierderi pentru Inamic. La sud-vest de Dnepro­petrovsk, bolșevicii au re­petat atacurile lor cu mai multe divizii. Lupte crânce­ne se dau în mai multe puncte ale străpungerii. In sectorul de luptă de la Jitomir continuă lupte grele. Mai ales la sud-est de Ber­­dicev se dau lupte grele cu inamicul, care continuă să atace puternic. In apropiere de Vitebsk, încercările de străpungere, pe care inamicul le-a între­prins ori cu forţe de o im­portanţă mai mică, nu au reuşit. Sectoarele recuce­rite prin contraatacurile noastre au fost curăţite de formaţiile inamice împrăş­tiate. La nord-vest de Nevel, trupele noastre a­u respins atacuri locale date de inar­mic, care a suferit grele pierderi. Poziţiile de ple­care ale inamicului au fost distruse. De pe frontul din Italia de sud se anunţă numai o acti­vitate de luptă locală. Insula Mljet, din Adriatica, a fost curăţită de bande cu ajutorul marinei de război. Capitala Reichului a fost atacată din nou de un număr destul de mare de bombar­diere britanice, în zorii zilei de Duminică. In câteva car­tiere ale oraşului bombele ex­plozive şi incendiare, arun­cate de inamic la întâmplare, au provocat pagube mai ales caselor de locuit. Câteva avioane de hărţuire au aruncat bombe deasupra zonei renano-westfaliene. Forţele apărării aeriene au dob­o­rit, după informaţiile primite până acum, 30 de a­­vioane de bombardament cu câte patru motoare. Cifra avioanelor doborite, menţionată în comunicatul forţelor armate germane din 1 ianuarie şi care era de 29 avioane inamice, cu ocazia atacului împotriva Parisului, a sporit, după informaţiile complimentare, la 31 de avi­oane, dintre care 29 aparate americane cu câte patru mo­toare. OPERAŢIILE MILITARE DE PE FRONTURILE DE LUPTA Comunicatul german LA NIGOPOL, SOVIETICII AU SUFERIT PIERDERI MARI Berlin- 2 (Rador). .— La capul de pod dela Nikopol, nouile a­­tacuri sovietice, date în ziua de 1 Ianuarie, s’au prăbuşit cu noui pierderi mari, în faţa poziţiilor germane. Agenţia D. N. B. află totodată că Sovietele au luat ofensiva la sud-vest de Dnepropetrovsk, a­­ducând în luptă mai multe di­vizii. Sunt în curs lupte crân­cene. 541 DE AVIOANE BOLŞEVICE DOBORÂTE IN DECEMBRIE Berlin, 2 (Rador). — In cursul lunei Decembrie 1943 aviaţia germană a doborît numai pe frontul de răsărit 541 de avioane inamice, dintre care 399 în lupte aeriene. In acelaş interval 57 de avioane germane nu s’au înapoiat la ba­zele lor de plecare. GRELELE LUPTE DELA VITEBSK S’AU SFÂRŞIT PRINTR’UN IMPORTANT SUCCES DEFENSIV AL FORŢELOR GERMANE Berlin, 2 (Rador). — Grelele lupte dela Vitebsk, care au fost continuate în ultimele zile ale anului expirat cu aceeaşi inten­sitate, s’au sfârşit din nou prin­­tr’un important succes­ defensiv. Alte 15 care blindate sovietice au fost distruse, astfel încât nu­mai în acest sector forţele ger­mane au distrus în total 596 de care blindate sovietice de la 13 Decembrie şi până la 31 Decem­brie, adică din momentul când a inceput bătălia­­pentru Vitebsk şi până la Anul Nou. Pierderile mari de care blin­date, suferite de inamic, prezintă o deosebită importanţă pentru desfăşurarea ulterioară a lupte­lor, întrucât inamicul nu va mai putea da in acest sector decât a­­tacuri fragmentare, sprijinite de mici grupuri de care blindate. Superioritatea forţelor germa­ne, în special superioritatea in­fanteriei, începe să se facă sim­ţită. Formaţiile de tiraliori sovie­tici, cari pornesc la atac împotri­va liniilor germane, suferă pier­deri grele foarte mari, in timp ce contraatacurile germane pă­trund tot mai adânc în dispozi­tivul inamicului. Astfel, în ziua de 31 Decem­brie, toate acţiunile germane de la sud-est şi de la nord-vest de oraş au fost încununate de suc­ces. Mai multe localităţi au fost reluate prin mâna duşmanului. Sovieticii au părăsit pe teren mai multe mii de morţi. Tot­deodată au fost făcuţi numeroşi prizonieri, iar mari cantităţi de muniţii şi alte materiale de răz­boi au căzut în mâinile trupelor germane. 30 DE BOMBARDIERE INAMICE DOBORÂTE DE APARAREA ANTIAERIANĂ GERMANĂ Berlin 2 (Rador).­­ Capitala Reichului a fost din nou, în noaptea de Sâmbătă spre Dumi­nică, obiectivul unui atac tero- rist britanic. Câteva avioane de hărţuire au aruncat bombe în zona Renaniei şi Westfaliei. Forţele apărării antiaeriene au doborât, după informaţiile primi­te până acum, 30 de avioane ina­mice de bombardament prevăzu­te cu câte patru motoare. 31 DE AVIOANE ANGLO-AMERICANE DOBORÂTE IN ATACUL AERIAN IMPOT­RIVA PARISULUI $I ALTOR LOCALITĂŢI FRANCEZE Berlin, 2 (Rador). — Cu ocazia atacului aerian dat de anglo­­am­eri­cani împotriva Parisului şi altor localităţi din regiunea ocu­pată de la vest, inamicul a pier­dut 31 de avioane, dintre care 29 sunt avioane de bombardament cu câte patru motoare. In total anglo-americanii au pierdut 290 de aviatori. Este probabil însă ca pierderile inamicului să fie și mai mari în ce privește avioanele, fiindcă multe dintre ele, care au fost a­­variate, s’au pierdut pe drumul de înapoiere. PIERDERILE FLOTEI DE COMERŢ INAMICE IN CURSUL Berlin, 2 (Rador). — Flota de comerţ anglo-americană a pier­dut, de pe urma acţiunilor de război ale marinei germane, în cursul lunei Decembrie 1943, 18 vapoare cu o deplasare totală de 118.500 tone. Alte 5 vapoare au fost avariate. Pierderile britanice, privitoare la vasele de escortă, au fost deo­sebit de mari. Englezii au pier­dut : 18 contratorpiloare, iar 2 crucişetoare, 1 contratorpilor şi 5 vedete rapide au fost grav ava­riate. Astfel, în total, marina ger­mană de război a scufundat în anul 1943 un total de 607 vase de comerţ inamice, cu o depla­sare totală de 3.784.500 de tone. ANULUI 1943 scufundând 593 de vapoare de comerţ inamice, cu o deplasare totală de 3.728.000 de tone. Alte 105 vapoare au fost torpilate şi grav avariate. Multe dintre aceste vapoare pot fi considerate ca pierdute. ❖ Berlin, 2 (Rador). — In lupta împotriva flotei de război anglo­­americană, marina de război ger­mană a scufundat, în anul 1943, următoarele vase: 1 vas-purător de avioane, 6 crucișetoare, 63 de contratorpiloare, 18 submarine, 3 corvete sau fregate, 56 de ve­­dete rapide, precum și alte 15 vase de războiu și mai multe submarine pitice. Au fost avariate 5 crucişetoare După cum era de aşteptat sub- 10 contratorpiloare şi peste 60 de marinele au avut partea leului, vedete rapide. LA GIBRALTAR SE FORMEAZĂ CONVOFIRI DE VASE PENTRU MEDITER­ANA ŞI ATLANTIC Madrid 2 (Rador).— Corespon­dentul agenţiei C. N. R. trans­mite : Corespondenţii spanioli anunţă din Algesiras că un număr de aproape 65 cargoboturi şi vase­­sisteme de ale aliaţilor se află, in momentul de faţă, în portul şi golful Gibraltar, unde se formea­ză convoiuri care se vor îndrepta în spre Mediterana şi Oceanul Atlantic.­­ . Vasul de luptă de tipul „Wars­­pite” care se afla în docuri pen­tru reparaţii, a fost scos de acolo şi, împreună cu un crucişător, mai multe contratorpiloare şi cor­vete, se află acum masate în portul Gibraltar. . 4 PIERDERILE TOTALE SUFERITE DE FORŢELE ARMATEI AMERICANE DE LA ÎNCEPUTUL RĂZBOIULUI Geneva 2 (Rador). — Serviciul britanic de informaţii semnalează că Biroul de informaţii relative la războiu al Statelor Unite a a­nunţat că pierderile totale, sufe­rite de forţele armate americane, de la începuul războiului și până azi, se ridică la 133.531 oameni. LUPTELE DIN ITALIA DE SUD Berlin, 2 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din Italia de sud: Trupe germane de şoc au efec­tuat acţiuni încununate de succes în regiunea răului Garigliano, ca şi în mai multe locuri din Ape­­ninii de vest şi centrali, împotri­va punctelor de sprijin şi împo­triva elementelor de siguranţă americane Ele au luat prizonieri şi au ob­ţinut informaţii preţioase. Bateriile grele germane au fo­losit imediat aceste informaţii. Trupele de invazie s-au abţi­nut de la orice activitate de luptă pe tot frontul, în parte din pri­cina viscolului. BĂTĂLIA DECISIVĂ SE APROPIE Comentariile presei germane la începutul noului an Berlin, 2 (Rador). — In artico­lele retrospective, publicate cu prilejul Anului Nou, ziarele ger­mane relevă că anul 1943 a fost un an plin de evenimente impor­tan­te. „Berliner Boersen Zeitung" scrie: Nu există nicio îndoială că evenimentele din anul de război 1943 au impus poporului german, atât pe front, cât şi în interiorul ţării, sforţări mai mari decât in toţi ceilalţi ani de război. Germania a trebuit să înfrunte lovituri şi crize politice şi mili­tare în faţa cărora, cu drept cu­vânt putem să o spunem, oricare din ţările inamice, şefii şi popoa­­rele, s’ar fi prăbuşit. Importanţa succesului dobân­dit prin înlăturarea pericolului, scrie ziarul, devine cu atât mai clară dacă se ia în considerare extinderea atacului bolşevic. Ni­ciodată până acum Europa nu a fost expusă unui atac atât de pu­ternic dinspre răsărit. De aceea cu atât mai mare este meritul vitejilor soldaţi germani, care luptă la răsărit şi care asigură salvarea Europei. „Voelkischer Beobachter” con­stată: In ajunul anului 1944 toată lumea îşi dă seama că ne găsim in pragul unor mari evenimente hotărîtoare. Această părere se bazează pe faptul că toţi belige­ranţii au învins toate obstacolele şi piedicile sau sunt pe punctul de a le învinge, adică a obstaco­lelor ce se opuneau la angajarea lor totală. Acest lucru este vizi­bil. Degenerarea nesăbuită a te­rorismului aerian, decizia forţată pentru o invazie împotriva Eu­ropei, încercările pline de ne­răbdare ale sovieticilor de a for­ţa străpungerea frontului de la răsărit, asaltul foarte costisitor al nord-americanilor în contra bastioanelor exterioare ale Asiei orientale, iată indicii că bătălia principală este iminentă. Dacă nimeni nu poate fi atât de pre­zumţios să aştepte pacea în anul 1944, toată lumea presimte totuşi că acest an va fi anul deciziilor ce vor hotărî viitorul. Şi inami­cul păşeşte în acest an cu con­ştiinţa deprimată, adaogă ziarul, fiindcă el a pierdut poziţia mo­rală pe care-şi baza propaganda sa de războiu. In concluzie, Voelkischer Beo­bachter declară: In scopul exclu­siv de a feri micile popoare şi statele din Europa de violarea Germaniei, războiul a fost dez­lănţuit de d-nii Churchill şi Roosevelt. In Charta Atlanticu­lui, la care s’a raliat cel puţin de formă şi Rusia sovietică, a­­cest motiv a fost repetat solemn. Dela capitularea decisivă a pu­terilor occidentale la Teheran, Londra şi Washingtonul au pier­dut chiar curajul de a minţi. Astfel, anul de război 1944 are un mare avantaj față de anul precedent: lupta se va da fățiş. APARAREA GERMANĂ IN CAZUL UNEI INVAZII Berlin, 2 (Rador). — Se amin­teşte că acum câteva zile a fost respinsă de ocupanţii germani din insula Sercy o operaţie pusă la cale de un grup de şoc brita­nic. Cu această ocazie comentariile relative la invazie au devenit din ce în ce mai dese, atât din partea britanică, cât şi cea americană, care ambele se pare că urmăresc să lase impresia că marea ofen­sivă împotriva coastei europene este iminentă. Aceste zvonuri privitoare la invazie fac parte, cu siguranţă, din războiul nervilor dus de Lon­dra şi de Washington împotriva poporului german şi a populaţii­lor din teritoriile ocupate, pe­­de altă parte se crede că astfel se dă ajutor sovieticilor, care nu se declară satisfăcuţi de faptul că pe frontul din Italia sunt anga­jate 25 până la 30 de divizii a­­liate. Cu toată această stare de fapt bine precizată din punct de ve­dere militar, autorităţile germa­ne competente se ocupă, lucru evident, în mod constant, de pro­blema invaziei şi de apărarea ce trebue făcută. Se ia act de spo­rirea forţelor americane din su­­dul Angliei, de concentrarea de vase de debarcare în numeroase porturi din Anglia, de pregătirea unei flote de transport pentru mai multe sute de mii de tone şi în sfârşit de sforţările făcute de anglo-americani de a slăbi forţa defensivă germană prin a­­tacuri aeriene în stil mare. In Germania domneşte convin­gerea că anglo-americanii vor­­ încerca în curând o mare opera­ţie de debarcare, undeva în Eu­ropa, aceasta cu toate experien­ţele făcute la Dieppe şi site în­cercări, care s’au soldat cu pier­deri foarte mari. In cercurile specializate se ex­primă adesea ideia că armata de invazie, care este gata în sudul Angliei, ar fi obligată să pornea­scă la acţiune mai degrabă decât ar fi oportun din punctul de ve­dere al nevoilor militare. Din această cauză măsurile de apărare şi de contraatac au fost luate de către germani cu toată grija obişnuită şi cu toată forţa de organizare, în mod intens, aval ales în ultimele luni. Călătoria de inspecţie a mare­şalului Rommel, care a început în Danemarca şi s-a terminat în sectorul de sub comanda mare­şalului von Rundstedt, a dat pri­lejul să se facă constatări foarte importante şi care au fost puse imediat în valoare. Desfăşurarea favorabilă a lup­telor din Italia de sud a dat po­sibilitate comandamentul german să completeze fortificaţiile şi să le termine. Astăzi, un uriaş nu­măr de tunuri de toate calibrele sunt puse în poziţie, fiind gata să facă faţă unui bombardament dintre cele mai puternice. Alte măsuri defensive, cum este de exemplu aşezarea bara­jelor de mine în apele mării şi pe coaste, au putut fi completate în cursul ultimelor cinci luni. Alte mijloace de luptă dintre cele mai moderne, despre care nu este posibil să se dea amănunte, sunt sau pe cale de a fi montate sau deja gata să fie folosite. Cifra formaţiilor de care co­mandamentul german dispune pentru apărarea împotriva inva­ziei este ţinută secretă, după cum este firesc. Se poate totuşi afir­ma că încă din toamnă stă gata să ia parte la lupte o armată compusă din diviziile ce s’au di­stins în mod deosebit pe frontul de răsărit și că această armată dispune de toate mijloacele po­sibile pentru o operație ofensivă elastică și ratr­dă. REGELE PETRU AL IUGOSLAVIEI A PĂRĂSIT CAIRO Geneva, 2 (Rador). — Servi­ciul britanic de informații anun­ţă că Regele Petru al Iugoslaviei, a părăsit ca­pitala Egiptului, ple­când spre o destinație recunos­cută. mu VOR RECUNOAŞTE STATELE­ UNITE NOUL REGIM DIN BOLIVIA Geneva, 2 (Rador). — Serviciul britanic de informaţii, într’o te­legramă din Washigton, anunţă că d. Cordell Hull, ministrul de aface­ri străine al Statelor Unite, a declarat că Statele Unite r­şi vor recunoaşte noul guvern bo­livian mai înainte ca un aseme­nea demers să fi fost hotărît de comun acord cu toate țările din America, care au rupt relațiile cu puterile Axei. INFLAŢIA AMENINŢĂ STATELE­ UNITE Geneva, 2 (Rador). — O ştire din New York, transmisă de co­respondentul agenţiei D. N. B­ semnalează că în mesajul dat cu ocazia Anului Nou d. Byrnes, şe­ful departamentului pentru mo­bilizarea de războiu, a declarat că noul an 1944 va fi un an de­osebit de critic pentru front şi pentru situaţia internă. Cea mai urgentă problemă, care se pune Statelor Unite, a adău­­gat d. Byrnes, este de a evita inflaţia. . + Nina Costescu, soţia lui dragă, Matilda, mamă, fa­milia Virgil Costescu din Câmpina şi rudele, cu pro­fundă durere aduc la cunoştinţa rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor, încetarea din viaţă a neuitatului lor Nicolae Costescu (NICU) în vârstă de 36 ani înmormântarea va avea loc la cimitirul din Câmpina in ziua de 3 Ianuarie 1944 orele 14. Nicu nostru scump, nu te vom uita niciodată. Amintirea ta va fi neștearsă. 6 ----------©♦©----------­+ întristaţi: Speranţa Gene­ral Dr. Urdăreanu, soţie, inginer Urdăreanu, Euge­nia şi Colonel Ion Urdă­reanu, fraţi şi cumnate, Maria şi General Raphael Maron­escu,­­ A­­­retie şi George Tătărescu, Maria şi General Alexandru Tătărescu, Marietta şi Ştefan Tătărescu, Ga­briela şi Emanuel Tătărescu, Flo­rida şi Dimitrie Stătescu, Irena şi Colonel Aurel Pociovălişteanu, cumnată şi cumnaţi, precum şi familiile înrudite au durerea să anunţe pierderea scumpului lor. GENERAL DOCTOR Constantin Urdăreanu în etate de 78 ani decorat cu mai multe ordine ro­mâne şi străine încetat din viaţă, după o scurtă suferinţă la 1 Ianuarie 1944, înmormântarea va avea loc Marţi 4 Ianuarie 1944 orele 14,30 la Cimitirul oraşului Tg.-Jiu, în a cărui capelă se află depus corpul defunctului. 3 . îndurerata familie: Florie® General Comeliu Scărişo­­reanu soţie, Zoe şi Gene­ral Romulus Scărişoreanu, Alexandrina Hodoş, Titicu Gene­ral Constantin Scărişoreanu, Neli şi Căpitan Dumitru Scărişoreanu, Ulpiu Hodoş, Vladimir şi Marjori Hodoş cu copii, Dan şi Mioara Roşeanu cu copii, Nunuţa şi Ro­­dica Hodoş, Alexandra Hodoş, A­­lecu şi Leni Dumitriu cu copii, Maiorul Traian şi Puica Hodoş. Dr. Nicolae şi Despina Hodoş, Andrei şi Felicia Hodoş cu fetiţa, fraţi, surori, cumnaţi, cumnate, nepoţi şi nepoate, cum şi fami­liile înrudite, anunţă încetarea din viaţă în ziua de 1 ianuarie 1944 a scumpului lor. GENERAL Corneliu Scărişoreanu înmormântarea are loc în ziua de Luni 3 Ianuarie 1944 ora 15 la Cimitirul Belu civil. + îndureraţii: Eliza Gh. Be­lizare, în veci neconsolata mamă, Marioara, Lenuţa şi Traian Mitroi surori şi cumnat şi familiile Vasile Beli­­zare, Colonel I. Belizare, picto­rul D. Belizare, Miron Niculescu, Nicu şi Maria Tănăsescu, unchi şi mătuşi, precum şi celelalte rude, veri şi verişoare, anunţă cu du­rere că scumpul şi dragul lor Ionel Gh. Belizare (NELU) Profesor la Liceul Comercial din Piteşti S-a stins din viaţă, în floarea vârstei, numai de 25 ani, după o grea suferinţă, în Bucureşti, la 30 Decembrie 1943. Slujba religioasă a înmormân­tării va avea loc Marţi 4 Ianuarie 1944, ora 14, în capela Cimitiru­lui Sf. Gheorghe din Piteşti, unde s’a depus micul său corp neînsu­fleţit, după ce a fost adus dela Bucureşti. 5 . Profund îndureraţi : An­gela S.„ Rusănescu, Elena şi Const. Prejbeanu, Maria N. Oroveanu, fiice şi gine­re, Aristiţa C. Pleşia cumnată, Ni­­colae şi Eugenia Rusănescu, Olga Bratincu, Dumitru C. Prejbeanu, Miorel şi Radu Viişoreanu, Lidia şi Petre Andreescu, Ion şi Tina Oroveanu, Dumitru şi Sanda O­­roveanu nepoţi şi nepoate, precum şi familiile înrudite, Clemence An­­tonescu, Aurică B. Drugă, Puiu Ple­şia, Alex. Carianopol, Margareta Mănăscu, Constanţa Goruneanu Ionel Carianopol, General Gelu Petrescu, au nemărginita durere de a anunţa încetarea din viaţă a scumpei şi bunei lor Ecaterina D. Caprianu in etate de 93 ani Stinsă din viaţă în dimineaţa zi­lei de 29 Decembrie 1943, înmormântarea a avut loc in după amiaza zilei de 30 Decembrie 1943 la Cimitirul Ungureni din Craiova. Rugaţi-vă pentru dânsa! 50191 Consiliul de administraţie al Cooperativei „înainta­rea“ din Bucureşti ,anunţă cu durere încetarea din viaţă a cenzorului ei Gh. Constantinescu Invalid de război decedat în ziua de 1 Ianuarie 1944, înmormântarea va avea loc Marţi 4 Ianuarie 1944 ora 14 la cimitirul Ghencea. 1 . Adânc îndureraţi Ale­xandru, Mihail, Ana, Fe­­lena, Euffrosina, fii şi fice, Dumitru Georgescu, medic local,-colonel dr. I. Stăncescu, Ni­­culae Minculescu şi Coca Boni, gineri şi noră, precum şi fami­liile înrudite anunţă încetarea din viaţă a scumpe­­lor Smaranda I. Boni Institutoare pensionară în ziua de 1 ianuarie 1944, înmormântarea va avea loc în ziua de 4 ianuarie, ora 2 p. m., în cimitirul Sf. Gheorghe, din Pi­teşti. , 10 . Doamna Maria Dr. Bec­ker împreună cu copiii An­­­­na, Rosa, Maria, Iosef şi Hans Kohlruss, ginere, a­­nunţă încetarea din viaţă în noaptea revelionului a soţului şi părintelui lor Dr. Bruno Becker Prim-Consilier de poliţie i. r. înmormântarea va avea loc în ziua de 3 ianuarie a. c. în cimi­tirul Catolic în capela căruia se află depus. 11 . Inspector general Victor Dimitriu, Victoria avocat M. Corciova, Maricica P.­­ Stănescu, Tigran Dimitriu, Jorj Dimitriu, Lt.-Colonel Dr. Gr. Dimitriu, Eliza T. Nicolau şi Petre Dimitriu, fii şi fiice, cu familiile lor: nurori şi gineri, nepoţi şi strănepoţi, vestesc că în seara de 1 Ianuarie s’au sfârşit suferinţele scumpei şi vrednicei lor mame Eufrosina A. Dimitriu în vârstă de 80 de ani Slujba înhumării se va face Marţi 4 Ianuarie, ora 2 d. a., la cimitirul Bellu, în capela căruia se află depusă. "­­ Implinindu-Se 40 de zile de la trecerea în cele de veci a scum­pului şi neuitatului său Oscar Kiriacescu familia aduce la cunoştinţă că se va oficia un parastas în ziua de Marţi, 4 ianuarie 1944, la ora 11, în Biserica Visarion, pentru odihna sufletului său. Ioana-Delia fiică, Tildy şi Con­stantin Orăşianu ne mângâiau pă­rinţi, Rodica şi căpit. av. Negres­­cu soră şi cumnat, subit. Omer* Orăşianu frate, anunţă prietenilor oficierea slujbei religioase a pa­rastasului de trei ani dela trece­­­rea întru cele veşnice a celei ce a fost Nina Tulbure născută ORAŞIANU pentru împlinirea a 4 ani dela moartea lui Gheorghe T. Orăşianu şi pentru împlinirea a 14 ani dela moartea Nathaliei Gh. Orăşianu stră­bunici , părinţi şi socri, care va avea loc în ziua de Marţi, 4 Ianuarie orele 10, la Biserica Sil­vestru din Capitală. 22 Domina Anetta Zamfirescu, A­­duce pe această cale mulţumirile sale rudelor, prietenilor, Băncii Comerţului din Craiova, cât şi funcţionarilor băncii şi la toţi cu­noscuţii, cari prin prezenţă, flori, şi telegrame au luat parte la ma­rea durere neaşteptată prin pier­derea prea bunului şi nepreţuitu­lui ei soţ Theodor Zamfirescu 5008 Copiii mulţumesc pe această cale tuturor celor ce au luat par­te ,la durerea lor prin prezenţă, flori sau telegrame a iubitului lor tetă Dumitru C. Petrescu (Nenea TACHE) decedat în ziua de 26 Decemvrie 1943 12 Familiile înrudite aduc la cu­noştinţă parastasul de 4 ani pen­tru pomenirea sufletului scumpei lor Melanie Cohen-Lânaru născută ŞTEFAN POPOVICI care se va oficia Marţi 4 Ianuarie ora 11 în Biserica „Tăierea capu­lui Sf. Ion Botezătorul’’ B-l Brân­­coveanu colţ cu B-I Maria. 2 îndureraţi : Smaranda Dr. Enes­­cu, soţie: Ecaterina, Mircea, Jana şi Radu, fii şi Ana Puşcariu, sora, anunţă scurgerea a nouă luni de la încetarea din viaţă a scumpului lor Dr. Moise Enescu fost inspector general sanitar Rugaţi-vă pentru el ! 4 Christinel Pană, Cornel Pană şi Alexandru Cătuneanu, cu aceiaşi sfâşietoare durer­e aduc la cunoş­tinţa rudelor, prietenilor şi cunoş­tinţelor parastasul de patruzeci de zile al nepreţuitei lor mame Zoe-Ana A. Cătuneanu care se va oficia în ziua de Marţi 4 Ianuarie 1944, în biserica Schitu Măgureanu, la orele 11 şi jumătate a. m. 7 . Cu inimile sdrobite de du­rere şi in veci nemân­­gâiaţi : Maria şi Iacob pă­rinţi, Eugenia şi Stela su­rori, Traian fratele lui drag Mi­tică Şi Mina, cumnat şi soră, mica nepoată, unchi, mătuşi, veri şi verişoare, au nemărginita durere de a anunţa moartea scumpului lor GH. I. CUCU Front, şofer Mort la datorie pe câmpul de onoare, la Cioplica în ziua de 30 Oct. 1943. Fie-i ţărâna uşoară şi un veci neuitat. Rugăm pe toţi aceia care l-au iubit să ia parte la parastasul ce se va oficia în corn. Vad jud. Fă­găraş in ziua de 8 Ian. 1944. 8 . Zdrobiţi de durere, de cruda despărţire de scum­pul şi nepreţuitul lor, Mi­oara şi Den, soţia şi băia­tul lui scump şi familiile îndure­rate, Zoe şi colonei Hangana A­­nişoara căpitan Coroiu, Valeria şi Petre Grimm, Marictea şi v milă Crteţescu., Florie S­torflfin , ne­poţii lui dragi Gicu şi Mircea Io­nel, Ghighi Dan, Zuca şi Steluţa, anunţă colegilor lui de muncă şi elevilor lui dragi, stingerea din viaţă. In ziua de 29 Decembrie a. c. pe marginea puterei de muncă, a prea bunului profesor le liceul Matei Basarab, membru în consiliul permanent din Ministerul Educaţiei Naţio­nale, fost inspector general şef al şcoalelor din regiunea Galaţi. 18 îndureraţi: Vilma soţie, Nelu fiu, Kie şi Irina cumnat şi cumnată, anun­ţă pierderea ecumpulu;­lor Helec Johan înmormântarea se va face Marţi 4 Ianuarie 1944. Cortegiul va porni din str. Puţu cu apă rece No. 9, la Cimitirul Ghencea, la orele 2 p. m. Colegii şi prietenii sunt rugaţi să ia parte la această ceremonie. 9 + Ion Hanganu a

Next