Universul - Provincie, martie 1944 (Anul 61, nr. 60-90)
1944-03-01 / nr. 60
Nu așteptafî, la primele semne de răceală luafi 1—2 tablete Aspirin cu crucea »Bay&i* Mici lui cămin pwd ASPIRIN Reg. Com. 453/ 5. &3R 3000 $ $tem HEPTAGONAIUL REPREZENTA MĂRCI MONDIALE PENTRU Otredocmente care se bazează pe o experienţă ştiinţifică şi practicii de peste 30 de ani» MERZ & CO. CHEM FABft. FRANKFURT A. M. Reg. Com. 106/937. 3000 Ceaiul PUHLMANN vindecă BRONŞITA La toate farmaciile şi drogueriile. Pachetul original de 75 gr., 125 gr. și 500 gr. Depozitul: Drogueria Kraver, Timișoara Abt. 802 A No. Reg. Com. 476/937 3700 9 „ORIENTĂRI“1 (NR. 1—2, an. III) Primul număr din cel de-al treilea an de apariţie al elegantei reviste ORIENTĂRI aduce, ca de obicei, o seamă de colaborări extrem de interesante, din domenii variate. Semnează : Stroe Boţea : Reflexiuni asustra drepturilor omului în 1944; Şerban Văleanu: Despre opinia publică; Victor Popescu : Efecte neprevăzute. Bogata rubrică a însemnărilor cuprinde: Cronica războiului (S. R.); Economice (Barbu Niculescu); Universitare (Adrian Dobrescu); Concerte (Eugen Trancu Iași); Technica (Mihai Andreescu Si Dinu Vasilescu-Mugur); Plastica (I. D.). Pe marginea cărţilor, Marius Bunescu şi Dumitru Corman sunt autorii celor două reproduceri artistice cuprinse de acest număr, care se găseşte la principalele librării şi debite din Capitală şi provincie. Domnii abonaţi cont rugaţi ca la orice reclamaţi* «au schimbare de adresă să binevoiască a ne trimite eticheta cu care primesc ilarul. Iar spre a fi prompt serviţi, la reinoirea abonamentului sa lipească pe cuponul mandatului postai eticheta abonamentului. »» „Spiritul apusean“ Conferinţa d-lui Bazil Mimteanu la Universitatea Liberă Ca orice noţiune sintetică, aceea de „spirit apusean“ nu se poate perfect realiza in concretul geografic şi istoric. Ea depăşeşte limitele politice şi linguistice ale naţiunilor. Totuşi limita apuseană a acestui spirit pare destul de bine desemnată prin însăşi limita Europei. Ceasta, mai peste tot abruptă, a Oceanului Atlantic, are întru câtva semnificaţia unui sfârşit de lume. Că spiritul apusean va determina, la diferite epoci, manifestări esenţiale in Marea Britanie şi apoi In America, este de la sine înţeles. Dar Marea Britanie ca şi, mai târziu, America, se integrează mai mult civilizaţiei decât culturii apusene, cultura acestor naţiuni, cu deosebire In gândirea etică-filosofică şi In literatură, fiind Specifice, de culoare mai mult „nordică“. Aceeaşi situaţie se prezintă la nord şi la sud: Peninsula Iberică, Italia, apoi Olanda şi Scandinavia, sunt ţări de civilizaţie apuseană, dar de cultură fie „mediteraneană“, fie „nordică“. Urnita răsăriteană e mult mai greu de precizat.. De fapt, ea variază cu «pocile. Germania, occidentală ca ctatiziaţie, opuiăe deseori culturii şi suffletullui occidental valori, fie locale, fie de altă origine. Sub raportul istoric, spiritul occidental este moştenitorul cel mai autentic al vechei culturi greco-latine. Poale nu există. In istoria ideilor, un fenomen mai impresionant de păstrare a unei tradiţii, de mai rodnică vitalitate, decât această transfigurare în Occident a concepţiei greco-romane de viaţă şi de artă. In forme umile, apoi triumfătoare, înţelepciunea şi viziunea greco-român însufleţeşte întreaga literatură şi o mare parte din filosofia Evului Mediu francez. După expresia lui Joseph Bédier, aceasta ne apare ca o lungă Renaştere de un mileniu. Renaşterea propriu zisă n'a făcut decât, să sporească vitalitatea tradiţiei greco-romane în Occident. Această pers'versie în timp luminează într’odată unul din principalele aspecte ale spiritului occidental, înzestrat cu memorie istorică. Occidentalul crede mai mult în spirit decât în substanţă, mai mult in abstracţiunile raţionale decât în creeţiunile misterioase ale fiinţei cosmice. De aceea, singurul dinamism posibil în Ocedent este progresul, cere însumează în linie dreaptă, şi nu devenirea care răstoarnă şi transfigurează fără încetare. Panteismul cu diferitele lui forme nordice sau orientale sunt însăşi negaţia modului occidental de a gândi. Creştinismul, în forma lui cea mai riguroasă — catolicismul — a inaugurat dominaţia spiritului asupra forţelor iraţionale. Ca şi gândirea antică, creştinismul catolic are sensul posibilului şi imposibilului. El impune omului limite şi norme, în interiorul căruia otrul poate evolua în libertate. S’a putut astfel naşte în Occident noi concept al personalităţii umane, care nu se poate confunda cu nici o altă concepţie a omului. E vorba de o persopali-fate autonomă, conştientă de sine, independentă de natură, selectivă şi organizatoare. Astfel definită, personalitatea occidentală şi-a pus pecetea pe o infinitate de fapte, de instituţiuni şi de creaţiuni, în ordinea politică, filosofică, morală, literară, aparţinând cu deosebire Franţei, dar caracteristice în parte şi altor naţiuni din Occidentul Europei. CALENDAR ' " MARTI, s* FEBRUARIE 1644 %*•! Cuv. Bărtoie Casian Romanul. Cat : Sfântul Casian. Prot. : Casian. * 1 Ras. soarelui 6.57; apus. apar. 16. FAZELE LUNII *8. Răsărit 6. 55 m. Apu» — — RADIO MARTI, 2» FEBRUARIE 19« RADIO ROMANIA, RADIO BUCURESTI SI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.90 . ORA DIMINEŢII : Deschiderea emisiunii; Radio-Jurnal; Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 12.45: Deschiderea emisiunii; Radio-Jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.09: orchestra Ştefan Rădulescu. 13.50 : ştirile serviciului german. 14.00 : Radio-Jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR : Orchestra Dinu şerbănescu, voce: Liana Mihăilescu şi Luise Frey. RADIO ROMANIA ŞI POSTIH. DACIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.10: Emisiune specială in limba rusă. 16.39 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI Deschiderea emisiunii. Curs de limba germană. RADIO ROMANIA Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI ştirile serviciului germ RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 16.30: Orchestra ştefan Klriţejcu▼oce : Nicu Stoenescu. 19.15 : Cronica cărţii. 19.15 : Quartetul Carmen Sylva «Const. Bobescu-vioara I. C. Botes- Vioara N. AI. Rădulescu-violă și Th. Luni-violoncel) 19.50 : Radio-Jurnal. 20.09 : Concert Rossini — Orchestra Radio, dirit. de Th. Rogalski, voce : Virginia Ieremia. 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO— „Mari stiluri de epocă*", Prof. N. I. Herescu : Stilul clasic. 21.00: Concertul simfonic al Orchestrei Radio dirij. de Th. Rogalski. 22.00 : Radio-Jurnal. Sport. 22.20 : Muzică variată uşoară (disc.) 23.39 : închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA pe 280,9 m. POSTUL „MOLDOVIŢA" pe 46 m. 12.38: Deschiderea emisiunii: învăţătura zilei. Concert pentru masă (discuri). 13.30 : Radio-Jurnal (I). 13.45 : Muzică executată de orchestre de salon (discuri). 14.30 : închiderea emisiunii de prânz. RADIO ..MOLDOVITA" pe unda scurtă In bandă de 48 m. 17.00 : Deschiderea emisiunii: Muzică variată (discuri). RADIO MOLDOVA SI RADIO MOLDOVITA 18.38: Muzică pentru orgă şi clavecin (discuri). 19.00 : CONFERINŢA. D. Prof. Gr. ■aştere). 19.15 : Corul C. F. R. Nicolina dir. Scorpan: „Ion Creangă“ (106 ani de la ded. prof. Vasile Popovici Eşanu. 19.35 : Instrumentişti celebri (disc). 20.00 : D. Prof. univ. Haralamb Vasiliu : „Hrana ţăranului român". Constatări şi sfaturi. 20.15 : Orchestra de salon „Armonia" dir. de d. Paul Ciocârlan. 21.00 : Radio-Jurnal (II). 21.15 : D. Prof. Alex. Garabet — vioară. 21.35 : Dansuri de om şi de aur (discuri). POSTUL „MOLDOVITA" peunda scurtă in bandă de46 m. 22.30 : Muzică variată (discuri). 24.00 : închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32.4 m 9260 kHz. 3 kw. 21.49: Emisiune In limba italiană: Muzică. 22.69 : Emisiune in limba germani: Muzică. 22.20 : Emisiune în limba italiană : Muzică. 22.48 Emisiune in limba franceză. 22.50—23.98 : Emisiune in limba engleză. MIERCURI 1 MARTIE RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 1.55—8.08 : ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii. Radio-Jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii. — Radio-Jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.«»: ORA OSTAŞULUI. RADIO ROMANIA ŞI RADIO imiiinil«nmim -rt "1—t-T- / / . • 13.5«: Ştirile serviciului german. 14.0« : Radio-Jurnal. 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Luceafărul, voce: Lelia Niky. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 15.30 : POŞTA MILITARĂ RADIO. 16.00 : Ora Oficiului Educaţiei Tineretului Şcolar Secundar. 27.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.57 : Deschiderea emisiunii 13.99 : Curs de limba franeză. RADIO ROMANIA 18.15: Jurnal In limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15: Ştirile serviciului germl. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30: Lenita Artea cu ansamblul său. 19: Viaţa noastră culturală de EA. micuţa. 19.15: Mari cântăreţi (discuri). 19.50: Radio-Jurnal. 20: Orchestra de cameră, dirijată de N. Rădulescu, solişti: Mircea Săulescu, vioară şi Păvel Tomea, obd. A. Vivaldi. 20.40: UNIVERSITATEA RADIO. , Cercetarea adevărului". Prof. D. Pompei: In ştiinţele matematice. II: ORA GERMANIEI. 22: Radio-Jurnal. Sport. 12.20: Muzică variată uşoară (disenda. RADIO MOLDOVA pe 280.1 m. POSTUL „MOLDOVITA" pe 48 m. 14.30: Deschiderea emisiunii. 13: Jocuri româneşti (discuri). 13.30: Radio-Jurnal (I). 13.45: Orchestra Mihai Bănică. 14.30: închiderea emisiunii de prânz. Radio „Moldovița" pe unda scartă In bandă de 48 m. 11: Deschiderea emisiunii: Muzici variată (discuri), RADIO MOI.DOTA SI RADIO MOLDOVITA 18.30: D. Constantin Nistor — armonică. 19: CONFERINŢA. D-ra Olga Neerasoft „Aspecte noui ale biologiei“. 19.15: Concert de canzonete (disc.). 19.45: Raoul Koculski cântă melodii de Chopin (discuri). 20: SEARA DE TEATRU: „La hanul lui Mânjoală“, .,Inspecţiune“ şi ,,C. F. R.“. Comedii de Nicolae Barbu după schiţe de Caragiale. Interpretate de artişti ai Teatrului Naţional din Iaşi. Prezentarea: autorul. 20.50: Muzică uşoară (discuri). 21.00: Radio-Jurnal (II). 21.15: Muzică românească (discuri). 21.35: Muzică distractivă (discuri). Postul „Moldovița“ pe unda scurtă în bandă de 48 m. 22.39: Muzică variată, (ctocprri). 24.90: închiderea emisiunii. DACIA ROMANA 32,4 m. 9260 kHz. 2 kw. 21.40 : Jurnal in limba italiană : Muzică. 3.00: Emisiune in limba germani: Muzică. 22.29 : Emisiune In limba italiană: Muzici. 22.49 : Emisiune In limba francezi: 22.50—23: Emisiune In limba en17.37 : 18.00 i 16.15 : 18.15 : gleză. ♦ + + ♦♦ + » + ♦ + + + + ♦ »+»+ »» + »++» » + +«4.o.»+»»+++» + »++.» + O minunată freacă a întâmplării«or politice şi sociale din a doua jumătate a veacului trecut din ţara noastră găsiţi in lucrarea: Amintiri din viaţa-mi de General Alex Candiano-Popescu (Vol. I), apăruţi in EdHura „UNIVERSUL” — De vânzare la toate librării* din ţară —repolitul General: Librăria „UNIVERSUL Preţul lei 110 _ te trimete şi ramburi la cerere —■ UNIVERSUL" Intr’un compartiment de tren Aşa, , ca să treacă vremea Cât timp buniba zilei îţi mai îngăduie cititul unei căţi, plictiseala încă nu cuprinde călătorul. De îndată însă ce întunericul i-a luat locul şi becul albastru aruncă slabe licăriri, dffă nu dormitezi, eşti obligat, cu sau , fără voie, să participi la discuţiile ce se încing între călătorii compartimentului, pe un camuflaj perfect, „aşa, ca să treacă vremea“. Şi auzi multe, vrute şi nevrute, banalităţi, întâmplări critici şi laude, răutăţi, snoave, pilde şi „bancuri“. Se discută şi serios dar, astfel de începuturi plictisesc şi te dispun la somn. Iată două mostre de discuţii diferite : Un bucureştean, care se miră că la Craiova ca şi pe întinsul ţării, se găseşte came câtă vrei, de vacă, de porc, de viţel, muşchi, antericoare, ficat şi rinichii La Galaţi de padolá — afirmă un altul cu tărie — s’au desfiinţat cartelele, iar măcelarii te trag de mânecă, aşa ca pe alte vremuri. — Parcă în am oraşe nu-i la fel — răspunde mitul ? — Atunci dece Bucureştiul «Tare carne deajuns ? Părerile se împart: populaţie numeroasă, cetăţeni flotanţi cu zecile de mii, măcelarii darnicinumai cu restauratorii, întâietate pe sprinceană în cartier, cetăţeni fără servitoare sau ordonanţă şi fără posibilitate de a pierde vremea, cauze şi numai cauze, toate justificând câte ceva. Din colţul de lângă fereastra compartimentului, vine părerea călătorului odată cu scuturarea somnului ce-l cuprinse cu puţin înainte: — Nu domnilor, nu acestea sunt cauzele principale. Capitala ţării, cu populaţia ce o are a eram, cu cetăţenii flotanţi, cu restauratorii care Ştiu să convingă, cu măcelarii care ştiu să satisfacă pe unii, cu ochii închişi, căci tot lu ochii închişi li se şi plăteşte. Capitala ţării, domnilor, nu are tren frigorifer. Da, domnilor, nu are tran fri* go-rifer — «ilabisează ultimul cuvânt călătorul, care a fost sau mai este primarul unui oraş din Oltenia. Pentrucă, domnilor — convinge dânsul mai departe — într’un vagon de zece mici kg. aducând vite vii, pe picioare, încap diabea 3.500—4.000 kg. pe când, vagonul frigorifer, e cu vitele tăiate, cu carnea aşezată gospodăreşte, încaipe 10.000 kg. atât cât îngăduie vagonul şi-atunci, faceţi şi dvs. socoteala unui tren frigorifer cu treizeci de vagoane, câtă cantitate de carne ar transporta din abatoarele, aşişderea organizate şi alimentate în diferite centre ale ţării unde, s’ar găsi vite din abundenţă ! Se potriveşte cantitatea de carne potrivită din vitele aduse pe picioare în vagoane, cu cantitatea tăiată şi transportată cu vagoane frigorifere ? Discuţia se animă. Ceilalţi aduc idei nod, calcule, cam câte transporturi s’ar putea face pe lună cu un tren frigoriifer şi, ce fericire s’ar năpusti pe cetăţenii Capitalei ca şi pe acei din Galeţi traşi de mânecă de către măcelari ? — Costă mult un tren frigorifer ? — întreabă un călător. Alte calcule, alte păreri. Cel cu ideia trenului frigorifer susține ferm că ar costa între 60—-80 de milioane de lei, un tren completat cu circa 30—-40 de vagoane. — Da contează domnule — răspântie un altul — când venituri sunt, căci, de n’ar fi, s’ar^ plăti atâtea exproprieri pentru înfrumuseţarea Capitala ? — Şi cum, Capitala nu are tren frigorifer ? — se întreabă mirată o doamnă de pe culoar. — Se vede că nu — răspund toţi în cor. — Păi dacă costă atât de ieftin să facă două, să facă trei şi unul pentru peşte,, intervine altul tot de pe culoar. Compartimentul s’a încins şi de căldură şi de discuţii. Uşa rămâne deschisă. Postul sau actualul primar al unui oraş din Oltenia, a repurtat succes. Ce om deştept şi ce noroc pe oraşul ce-l gospodăreşte, desigur că şi-au dat cu părerea călătorii. Somnul călătorilor a fost risipit, aşa ca să treacă vremea până când o nouă discuţie cuprinzând racila şperţului, a făcut pe doamna de pe culoar să intervină : — Ce vă miraţi domnilor, afurisitul aista de şperţ e la modă până şi între dobitoace. Iaca eu o să vă lămuresc pe dată. Doamna e moldoveancă. — Am o pisică, cum mulţi nu o au. Nu mai vorbesc de frumuseţe, de blană, de culoare de inteligenţă, de curăţenie! Se uitău ochi şi te 'nţelege. O vânătoare de şoareci cum nu vă închipuiţi, îmi stârpise dihaniiile cu nimic altceva şi asta până mai acum o lună când, observ eu, că nu numai şoarecii dar şi şobolanii au năpădit până şi-n dormitor. Miţi nu mai vâna. Că e bolnavă, că e sătulă, îmi spune omul mieu, pune-o la post închide-o în cămară. Miţi la ied. ■Aici o acţiune. Să crap de necaz, nu altceva. Nu mai găseam nici o explicaţie. — Să ştii c’a îmbătrânit — «n’a convins o vecină şi eu, hai să hrănesc o pensionară. Până îmtr'o zi, ce să vezi ? Mă trezesc mai dimineaţă şi aud .gălăgie pe scări. Dau buzna în cămară şi... tabtou ! Miţi se înfrupta pe duşumea dintr’un rest da budincă, iar alături şi doi îăroiciori. Când mă uit şâ’n cămară, nici o urmă de cărnaţi. Nici tu felia de brânză, nici feliile de şuncă, iar pe scări în jos numai resturi de cartofi fierţi dintr'o salată, iar pe unt urme de ghiare ale şobolanilor căci, să vedeţi dvs. şobolanii îmi spedţuiau pisica, ţi aruncau câteoevaşnea în faţă şi ei cărau restul. Vă mai minaţi că se şiperţuiesc oamenii. Stomacul domnilor, stomacul, care tocmai acum în plin rezbel se vrea mai plin, mai sătul. Iaca aşa cu Miţi al meu, o şiperţuită! Trenul aleargă printre nămeţii ce se depun dealungul şinelor. Miezul nopţii a trecut da mult Numai două discuţii şi au omorft atâta vreme! Ce-ar fi dacă, călătorii n’ar vorbi. Ce lung, ţi s’ar părea drumul la Odesa înveşmântată, şi ea,în albul imaculat, în ciuda albăstruiui din imensitatea mării. ELEFTERIE NEGEL o4o- HIPISM Duminică la Băneasa-Trap Apis şi Danko învingători in probele principale Hipodromul Băneasa Trap, a găzduit Duminecă după amiază o reuniune atracţioasă, care a recoltat un deplin succes. Cele trei Incinte au fost populate până la refuz de un numeros public ,care a ţinut să asiste la desfăşurarea alergărilor ,care au fost bine alcătuite şi au oferit un pasionant spectacol. Alergarea principală a zilei a fost premiul David Axworthy, care a adunat la start o serie de elemente bine cotate precum Apis, Cobza, Eftin şi Amy Scotland. Lupta pentru victorie a fost extrem de disputată şi a revenit lui Apis, căre Intr’un finish impresionant a depăşit pe Cobza câştigătoarea de până atunci. . PerusilimianulI girajudful lui Adam a concurat în mare formă, înscriind un cronometraj destul de bun. Cobza a concurat destul de bine pentru reintrare şi ar fi putut chiar birui dacă Cerkasov ar fi forţat-o în momentul în care Apis a galopat. A treia s-a plasat Anny Scotland, care deşi era handicapată a terminat destul de aproape de câştigător. întrecerea trei anilor, premiali Carpaţi, a revenit conform aşteptărilor generale lui Danko, care a beneficiat de conducerea impecabilă a maestrului Cerkasov. In mare formă, când a câştigat premiul Codreşti. Fiul lui Texas a biruit cu manifestată uşurinţă şi într’un cronometraj excelent. Tot din antrenamentul lui Dobrescu, vom mai menţiona pe Zăbava, care a biruit de nimica pa Miriştea II. Jocul austriac, început cu miza iniţială d® loc.Căo lei, s'a ridicat la suma de iaie.500 lei, şi s’a închis. REZULTATELE PR. CAB.PATI: I. Danko 1640, Cerkasov; 2. Lulo 1600, Tănase. Cota: 10, 10, 10. PR. FETEASCA : Blondine 1700, Bordei; 2. Dalia 1720, Corel; 3. Fărămița. Cota: 18, 12, 15, 19. PR. DRAGASNI: 1. Făt Frumos III 2270, Buţan. Cota: 41. PR. COTNARI: 1. Victor 1760, Corol; 2. Faruk 1700, Gaidaev; 3. Arama. Cota: 22, 14, 19. 15. PR. D. AXWORTHY: 1. Apls 2220, Tănase: 2. Cobză 2200, Cerkasov. Cota: 21, 22, 13, 12. PR. CODREŞTI: 1. Gând 2200, Dobrescu; 2. Valet 2160 Boa; 3. Biruinţa. Cota: 30, 24, 29, 71. PR. ODOBEŞTI: 1. Ialomiţa 1740 Moldoveanu; 2. Habar 1740, Gaidaev Cota: 56, 30, 40. PR. VALEA: 1- Zăbava 1760, Dobrescu; 2. Miriştea II 1740, Corel Cotă: 45 24, 19. Anul al 61-lea Nr. 60 Miercuri 1 Martie 1944 FILME — Soţul nue cuvântul, spre a-şi susţine acţiunea de divorţ. — Domnule preşedinte, să nu credeţi că nu m’am gândit serios înnainte de a face acest pas. Deşi s’a spus odinioară: „Căsătoria este ceva omenesc iar divorţul este ceva divin“, am înţeles totdeauna că contrariul este adevărat. Ce folos însă ! Ofensele grave ale soţiei mele trebue să aibă o scadenţă. Altfel, nu numai eu m’aş distruge fiziceşte şi moraliceşte, dar şi prestigiul funcţiunei în faţa colegilor de sierviciu s’ar nimici. Din declaraţiile lor, aflate în dosar, rezultă că dânsa se înfăţişază in familie şi în societate în condiţiuni din totul nepotrivite cu instrucţiunea şi educaţiunea elementare unor persoane de nivelul nostru, îndărătnicia ei de a se îndrepta legitimează presupunerea că eu m’aş complace în această situaţiune sau că n’aş fi în stare s’o siustez la fel cu mine. — Ce are de spus soţia ? *— Onorat tribunal, să nu credeţi că nu m’am gândit serios înnainte de a face acest pas, intentând şi eu acţiune de divorţ. Sper însă că despărţenia va fi pronunţată în favoarea mea. Dacă declaraţiile martorilor vor fi citite cu atenţiune, va rezulta ceva mai mult decât a înţeles sau a voit să înţeleagă dumnealui. Este adevărat că ei îmi atribuesc expresiuni de felul acesta: „Aicişa... Teribel... Ne-am întors de la murite când a respirat congedul lui Mitică... Erau acolo şosele în zevzeruri, dar nu era iletrică ci numai lambă cu gaz, care defila și ne sufoca... Cât păci să murim de subit. Am lăcrămat la secția de jandarmi... majoritatea lor afirmă că, atunci când mă întâlneau singură, vorbeam cu totul altfel, așa cum se cere unei femei care a absolvit liceul. "Este oare nevoe să mai adaog ceva, ca să se priceapă că eu mă exprimam periferic în societate numai ca represalii contra ofenselor grave ale ^soţului meu? In lipsă de altă armă, am recurs la aceasta, nădăjduind că *• va desbăra. N’am isbutit. Am depus la precedenta înfăţişare trai manuscrise ale lui, a căror autenticitate a recunoscut-o în faţa instanţei, pretextând că sunt glume inofensive. Prima. Pe „menu-ul“ unui prieten, faţă cu mine a scris: „Trei flageluri sunt pe lume: „Holera, ciuma şi nevasta“. A doua. Intr’o împrejurare asemănătoare a „cugetat“ astfel: „Ne iubim atât de mult, nu cât, atunci când va muri unul din noi, eu mă voi retrage la ţară“. A treia. Nărăvaş în spirite anoste, dacă nu chiar sinistre, la ultimul revelion a strecurat în plăcintă acel bilet, de care numai el a făcut haz: Foae verde de orez, Nu ai nici un chichirez. Insă ca să-ţi dovedesc C’aşa tare te iubesc Şi’n veci o să te păstrez. Când vei muri, te’mpiez. Tribunalul, după câteva minute de deliberare în şedinţă, s’a pronunţat astfel: „Văzând că motivele ambelor acţiuni nu sunt îndeajuns de serioase spre a justifica admiterea lor, acordă soţilor un an de încercare“. Apoi, preşedintele îi îndeamnă să renunţe la versuri şi proză, scrise şi verbale, de felul celor din dosar, şi să revină peste un Prefer blocurile cu flit de urcat Ion la braţ, în deplină armonie, şi cu călifar de încălzit“. Este , tot atât de adevărat însă, că I DON JOSE Asigurările sociale şi muncitorii forestieri Conferinţa d-lui ing. C. Dragu D. ing. C. Dragu şi-a desvoltat Miercuri în sala soc. „Progresul silvic”, conferinţa despre ,,Asigurările sociale şi muncitorii forestieri” Problema care se pune, a spus conferenţiarul, şi care se cere soluţionată este, dacă muncitorul forestier trebuie să fie asigurat şi în caz afirmativ, cine trebuie să fie asigurătorul şi în ce măsură să fie asigurat acest muncitor forestier. Industria forestieră cunoaşte un număr important de lucrători angajaţi la exploatarea pădurilor, adică la doborârea arborilor, secţionarea lor în buşteni de diferite dimensiuni sau lemne de foc, lucrători cari activează la mişcarea lemnului în pădure până la depozit, sau la transiportul lemnelor până la gara cea mai aprioiată sau până la fabrică. Aceşti lucrători al căror şantier este în pădure sau în imediata ei vecinătate, au avut şi continuă să aibe din punct de vedere al asigurărilor sociale, o situaţie confuză........... Muncitorii forestieri ca ș o mare parte dintre muncitorii agricoli, nu au activitatea în pădure ca singură ocupaţiune, întrucât o mare parte din timpul anului şi-o folosesc în organizarea şi administrarea gospodăriei lor personale. Legea asigurărilor sociale din l®33 a socotit aceşti muncitori forestieri ca fiind muncitori industriali şi din această cauză, l-a introdus în asigurarea obligatorie, spre deosebire de muncitorii agricoli pe care l-a exceptat Muncitorii forestieri nu au putut beneficia de avantagiile aigurarilor sociale dar spre deosebire de muncitorii agricoli, industria forestieră împreună cu muncitorii forestieri, a plătit toate cotizaţiile legale până la 1 ianuarie 1939, fără să se fi înfiinţat dispensare fixe pentru lucrătorii forestieri şi, fără ca dispensarele mobile să fi aluna pe văile de rae care se exploatează pădurile. Conferenţiarul se întreabă dacă asigurările sociale nu au putut acorda asistenţa medicală celor aproape un milion de asiguraţi, cum ar putea să facă pentru cei 8 milioane de asiguraţi, în cazul când s’ar introduce în asgurarea obligatorie şi muncitorii agricoli când ştim că numărul medicilor este de 1636, numărul farmaciştilor este de 428 şi numărul surorilor, moaşelor şi personalului auxiliar este de 1465 şi el nu poate fi sporit de la o zi la alta. întrucât Casa asigurărilor sociale nu este organizată astăzi ca să acorde asistenţa medicală muncitoriilor agricoli şi forestieri, este necesar ca asigurarea să fie obligatorie numai pentru muncitorii forestieri şi numai împotriva riscului de accident. Serviciul acesta de asigurare restrânsă se continuă a funcţiona pentru exploatarea pădurilor statului, la Casa pădurilor. In concluzie d. ing. Dragu a arătat că muncitorii de la păduri sunt obligaţi să plătească instituţiei Asigurărilor sociale împreună cu întreprinderile forestiere 10% din salariu, iar întreprinderile forestiere singure, nu contribuie suplimentară de 2,50 la sută In schimbul cotizaţiei unice, ei nu primesc nimic, primesc însă numai despăgubirile legale, în cazul accidentelor suferite Este necesară deci scutirea muncitorilor forestieri de a mai plăti cotizaţia unică rămânând asiguraţi numai împotriva riscului de accident. Asigurarea împotriva riscului de accident poate funcţiona pentru pădurile composesorale, comunale şi particulare, în cadrul instituţiei Asigurărilor sociale, până ce o altă instituţie ar putea să-i ia locul, chiar în cadrul ministerului agriculturii. Cereţi librarului dv. interesanta lucrare: Istoria Literaturii germane de Prof. Dr. VIRGUL TEMPEANU Recent a apărut EDIŢIA II in Editura „''NIVELUL“ Lucrarea are un bogat material literar şi documentar. Curente, regamate, traduceri şi înrâuriri 132 de ilustraţii împodobesc volumul Preţul lei 400 Depozitul General: Librăria „UNIVERSUM” De vânzare la toate librăriile din Ţari — Se trimete şi ramburs la cerere — Inaugurarea Casei Culturale armene Joi d. a., s’a inaugurat Casa culturală a comunităţii armene— donaţiunea Hovsep şi Victoria Dudian. Au fost de faţă numeroase personalităţi ale vieţii noastre culturale şi membrii comunităţii. D. „prof. I. Petrovici, ministrul culturii naţionale, a fost reprezentat de d. C. Creţu, director de cabinet. D. A. Popa,zi an., preşedintele compdlităţii armene, a arătat că inaugurarea primului lăcaş de lumină all culturii armene din ţara românească se datoreşte unui om de bine care a donat clădirea cât şi fondurile pentru întreţinerea ei D. C. Zambaccian, preşedintele Uniunii armenilor şi preşedintele Casei culturale, a făcut un istoric al naţiunii armene în decursul veacurilor, arătând în acelaş timp şi capodoperele de literatură şi artă armeană intrate în patrimoniu universal. D. prof. Sacerdoţeanu a arătat liniile de înţelegere care dătouesc de Veacuri între poporul român şi cel armean. D. prof. V. Papacostea a arătat deasemeni identitatea de idealuri ale românilor şi armenilor. D. general Răşcanu, primarul general al Capitalei, a spus: In calitatea mea de primar al Capitalei, cunosc foarte mulţi membri ai comunităţii armene şi de curând am avut ocazia, când unul dintre dv. a donat 25.000.000 lei pentru o nouă şcoală primară, să apreciez generozitatea şi profundul ataşament al armenilor faţă de naţiunea română D-na Arax Savagian de la Opera Română a interpretat apoi câteva vechi cântece naţionale armene. La sfârşit asistenţa a vizitet biblioteca şi muzeul Casei culturale. Economia elveţiană in 1943 (Urmare din pag. I-a) 1943, dar industriile de lână şi de in au avut mult de suferit in urma lipsei de materii prime. Greutăţile de care s’a izbit industria de încălţăminte nu provin atât de mult din lipsa de materii prime, ci din scăderea capacităţii de cumpărare pe piaţa internă. Intensificarea războiului economic şi a războiului in general a lovit greu relaţiile industriei de maşini cu străinătatea. In acelaşi timp, piaţa elveţiană a atins un anumit grad de saturaţie, cu toate comenzile industriaşilor care doresc să-şi modernizeze instalaţiile pentru perioada de după război şi cu toate comenzile date pentru apărarea naţională şi mecanizarea agriculturii. Fabricaţiunea articolelor de metal este încă satisfăcătoare. Totuşi, în unele întreprinderi s’a redus timpul de lucru. In general, industria articolelor din tabla zincată a avut de suferit din lipsa tablei de toate felurile. In schimb, producţia articolelor din aluminiu a luat un avânt destul de remarcabil. Gradul de ocupaţie a fost satisfăcător şi chiar bun în atelierele de laminat, în turnătorii, în atelierele de construcţii, în filiere şi la fabricaţia de lanţuri, pite, resorturi şi mobile de metal. Tot aşa şi la ceasornicărie. Greutăţile care şi-au făcut apariţia sunt datorite piedicilor puse la export şi mai ales la modalităţile de plată. Pentru industria de bijuterie, anul 1943 a fost excelent. Situaţia industriei electrotehnice nu este rea. Cu toate că la începutul anului 1943, perspectivele nu erau prea defavorabile, rezultatele finale au fost totuşi mai bune decât s-a putut spera. Această ramură este una din puţinele care au făcut să crească exportul în anul precedent In industria chimică şi aceea a ciocolatei, greutăţile au provenit din lipsa materiilor prime. In aceste ramuri cererea este foarte mare. Pe măsură ce gradul de ocupaţie creştea în industria alimentară şi se menţinea, în celelalte ramuri avea tendinţa să scadă destul de simţitor. Totuşi, în 1943, numărul şomerilor a mai scăzut pe piaţa muncii elveţiene, căci se mai găseşte de lucru pentru mulţi în agricultură şi la lucrările pentru apărarea naţională şi armată. Totuşi, nesiguranţa creşte şi se pare că punctul culminant al conjuncturii de război a şi fost depăşit. Greutăţile care vor mai veni nu vor găsi Elveţia nepregătită. Confederaţia şi cantoanele au studiat un vast program pentru crearea de lucru şi s’au votat credite în acest scop. In cursul anului 1943, preţurile s’au stabilizat în oarecare măsură. Astfel, din Februarie, preţurile „en grips“ pentru mărfurile străine au rămas practic neschimbate; ele s-au urcat numai cu 1% faţă de 6,3% în 1942 şi 25,5% în 1941. Mărfurile elveţiene au continuat să se scumpească, dar mai puţin (3,6% faţă de 6,1% în 1942). Indicele costului vieţii a progresat şi el. Variaţiile sale sunt mai mici decât acele ale preţurilor „en gros“. Astfel preţurile alimentelor au crescut cu 3,1% faţă de sfârşitul lui Noembrie 1942, iar costul vieţii a crescut cu 33%. Din August 1939, costul vieţii s-a scumpit cu 49,5%. Această urcare a costului vieţei loveşte mai ales în toate categoriile de persoane cu venituri fixe ,ca de exemplu: rentierii, pensionarii, etc. Salariaţii au primit indemnităţi de scumpete, astfel că salariile lucrătorilor, de exemplu, depăşeau în trimestrul al treilea 1943, cam cu 32,5% nivelul lor de înainte de război. In celelalte ramuri, situaţia este mai puţin favorabilă, mai ales pentru funcţionari şi pentru profesiunile libere. Industria a făcut în general mari sforţări financiare de interes social, aceasta în timp ce impozitele creşteau cu repeziciune. Datorită acestei politici sănătoase, nu au fost nicăieri tulburări în câmpul muncii. Dealtfel, grevele erau foarte rare, chiar şi în timpul perioadei care a precedat începerea ostilităţilor. Casete de compensare pentru mobilizaţi au contribuit şi ele în mare măsură la menţinerea păcii sociale. Cu toate împrejurările actuale, raţionarea se menţine, în limite suportabile, fie că este vorba de produse alimentare, textile sau de încălţăminte. Căile ferate federale au avut de făcut faţă unui trafic intens. Din cauza evenimentelor din Italia, căile ferate federale au pierdut un enorm trafic de tranzit şi cum, pe de altă parte, creşterea cheltuielilor de exploatare s-a accentuat mult în 1943, se prevede că evoluţia rezultatelor financiare va fi mai puţin favorabilă în viitor. Tarifele au fost sporite. Suma rezultată din această sporire se va constitui în cont special, consacrat plătii datoriilor căilor ferate federale. In general, anul 1943 a fost un an bun pentru agricultura elveţiană. Faptul acesta este cu atât mai important cu cât agricultura va avea un rol din ce în ce mai important ca bază de alimentare a Elveţiei. Dacă randamentul la hectar a fost puţin inferior acelui din anul trecut, această scădere a fost mai mult decât compensată printr’o sporire cu 60.000 ha. a suprafeţelor cultivate. Recolta de cereale a depăşit pe aceea din 1942 şi aceea a cartofilor a atins o cifră care n’a mai fost obţinută până acum în Elveţia, ceea ce a asigurat aprovizionarea populaţiei, fără să fi fost nevoe să se ia vreo măsură de raţionare sau de contingentare. Cu toată extinderea suprafeţelor cultivate, producţia laptelui continuă să ocupe primul loc în economia agricolă elveţiană. Ea asigură aprovizionarea cu grăsimi. Preţurile agricole continuă să crească şi indicele s-a stabilit la 55,5% în octombrie trecut. -040-Din Urziceni CURSURI ŢĂRĂNEŞTI. — Duminică 20 c., la şcoala primară de băieţi din localitate, s-a ţinut a cincea şedinţă a cursurilor ţărăneşti, organizate de căminul cultural „Avântul”. Au luat parte preoţii: Gh. Şt. Popescu, M. Totolici, I. Preda, apoi d-nii: av. Şt. Popescu, primarul oraşului, dr. I. Şerbănescu medicul spitalului Urziceni, P. Vasilescu înv. şi d-nele T. Dogaru, Al. Răvaş şi d-ra M. Ionescu învăţătoare, precum şi 40 de carsişti. Pr. Gh. Şt. Popescu, arată viaţa şi faptele celor dintâi regi a românilor, Carol I şi Ferdinand I. Dr. I. Şerbănescu, medicul spitalului Urziceni, a tratat despre igiena locuinţei şi a comunei, farmacia casei şi micul depozit de medicamente netoxice şi despre muşcături. Pr. Mircea Totolici a explicat parabola talanţilor. Preturiie abonamentului la UNIVERSUL“ sunt: CAPITALA : L-1570 pe 3 luni 99 1.000 ,y O ff »I l.soo „ 12 ff PROVINCIA : Lei 500 pe 3 luni, 900 „ 6 „1.700 „ 12 »8 «te» ■*«3S AUDIŢIA DE LA MISTERUL PROPAGANDEI Din iniţiativa şa prin grija milessandrescu cu d-na, d. Th. RogalMisterului propagandei naţionala, având concursul Societăţiii compozitorilor români şi al societăţii de radiodifuziune, e’au înregistrat pe discuri, în cursul ultimului an, numeroase şi alese lucrări de muzică românească, cu scopul, ca şi pe această cale, să se facă cunoscute, mai cu seamă in străinătate, valorile spirituale autohtone Sâmbătă, 26 Februarie a c., la orele 18, a avut loc intr’una din sălile cinematografice ale ministerului propagandei o audiţie selecţionată din discurile înregistrate. Au luat parte: d. prof. Alexandru Marcu, subsecretar de stat la propaganda naţională, d. Mihail Jora, preşedintele şoc compozitorilor români, d. Tiberiu Brediceanuu, direcski, d. Em. Ciomac, d-na Margareta Capeleanu, etc. T. Tiberiu Alexandru, din partea ministerului propagandei naţionale, a rostit un cuvânt introductiv subliniind necesitate® operei realizată. D-sa a adus mulţumiri soc. compozitorilor roţâni, soc. române de radiodifuziune, maestrului George Enescu pentru preţiosul concur dat, precum şi tuturor celor cari au contribuit la ducerea la bun sfârşit a acestei opere culturale. A urmat audiţia unora din discurile înregistrate cu lucrări de George Enescu, Gh. Kiriac, S . Drăgoi, Gh. Andricu, M. Jora, G. Cucu, I. Dumitrescu, P. Jelescu, C. Silvestri, T. Brediceanu şi C. Nottara, executate de cei maitorul Operei Române, d. Alfred Adotaţi artişti ai noştri. ŞEDINŢA ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR MILITARI ROMÂNI D. preşedinte a schiţat programul realizărilor din trecut şi proiectele din viitor. D. comandor Ionescu prezintă un document, cules din isvoarele englezeşti, anume scrisoarea lui Osman Paşa către Marele Duce Nicolae prin care îl anunţă că nu consimte, la capitularea Plevnei. D. colonel Dniitropol vorbeşte despre doctrina naţional socialistă germană şi personalitatea lui Adolf Hitler . D. colonel Patroianu vorbeşte despre educaţia românismului integral. D. An. Tomiţa Bazăul, analizează noua operă a d-lui general Ion Manolescu, „Filosofia, războiului şi evoluţia lui” D. colonel dr. prof Ion Jianu arată importanţa activităţii scriitorilor militari. D. căpitan M. Chirnoagă a vorbit despre poezia de războiu. D-nii prof. Lefterie, An. Tomiţa Răzeşul, Amiral Bălănescu, general V. Economu, luând parte la discuţii, aduc contribuţii la limpezimea creaţiei literaturii de războiu. D. maior Dragomirescu Bezna desvoltă un expozeu asupra nouilor arme de războiu. »♦»♦ + ♦♦■+♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦♦»♦♦♦♦♦♦»( + »♦»♦» + + »+ ♦♦♦♦» Au apărut în noul ediţii apreciatele lucrări de gospodărie îndocmite de Elhabeta Ciortan şi Xenia Nicolau NOUTATI GOSPOFARESTI (Casa şi masa sănătăţii noastre) Voi. I (Preţul Iei 380) CONSERVAREA ALIMENTS'CR (Noutăţi gospodăreşti, Voi. II) (Preţul lei 300) CĂMINUL NOSTRU (îndrumări gospodăreşti) Vol I (Preţul lei 75) ÎNDRUMĂRI GOSPODĂREŞTI (Pentru curăţenia şi întreţinerea rufăriei şi îmbrăcăminţii) Vol. II (Preţul lei 55) ÎNDELETNICIRI gospodăreşti şi FARMACIA CASH Vol. III (Preţul lei 54) BUCATARIA RAŢIONALA Reţete de dulciuri ► Voi. V. Ed. II (Lei 65) REŢETE DE MÂNCĂRI Vol. IV. Ed. II (Lei 75) CONSERVAREA ALIMENTELOR DE NATURA VEGETALA , Voi. VI. (Preţul lei 75) CONSERVAREA ALIMENTELOR DE NATURĂ ANIMALĂ Voi. VII. (Preţul lei 16) Domnii librari sunt rugaţi a face comenzile la Librăria „UNIVERSUL” unde se află Depozitul General Orice carte se trimete și ramburs la cerere .