Universul - Capitala, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-178)

1944-06-10 / nr. 158

Anul al 61-lea 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL** S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfo» EXEMPLARUL 7 LEI Tm postal & plătită In numerar conform aprobării Dir. G­ le P. T. T. Nr. 24.464/939. CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $I TELEFONICE REDACTIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 ASIGURAREA AVUTULUI JÄRÄNESC Comunicatul guvernului din 14 Mai c., înfăţişând cifra pierderilor şi pagubelor pro­duse de atacurile aeriene an­­gro-americane între 4 Aprilie şi 8 Mai 1944, precizează că din totalul acestor distrugeri, oin procent de 15% au fost produse în mediul rural sau suburban. De la 8 Mai încoace, proporţia se pare că a crescut şi mai m­ult, îngroşând numă­rul victimelor şi lăţind covo­rul distrugerilor în pacinica vatră a satelor româneşti. Trebue să ne preocupe foar­te de aproape şi foarte serios situaţia tragică creată popu­laţiei ţărăneşti din satele peste care s’a abătut prăpădul bom­bardamentelor. Ce facem cu sinistraţii ru­rali, cari, pierzându-şi casele, vitele şi uneltele de muncă, şi-au pierdut însăşi posibilita­tea existenţei lor? Statul şi comunitatea naţională se vor îngriji de soarta ,lor. Lucrul e neîndoios, pentru că e nu nu­mai un sentiment de caritate creştină şi de solidaritate so­cială şi naţională, care ne dic­tează această datorie, dar este şi interesul nostru al tuturor de a păstra neştirbit aparatul de producţie al ţării, de a e­­vita orice slăbire sau orice eli­minare din câmpul producţiei a unităţilor economice active, care formează şi susţin meca­nismul economiei naţionale. Şi în acest caz, peste sau pe lân­gă ajutorul Statului şi cel al comunităţii anonime, se impune o asistenţă mai prac­tică, o asistenţă mai sigură şi mai completă, care nu poate să vină decât de la însăşi soli­daritatea ţăranilor, de la aso­­­­cierea lor şi a satelor lor în organizaţii de asigurare mu­tuală. Având, pentru moment, ca punct accidental de pleca­re, asigurarea împotriva riscu­rilor de război, obiectul lor permanent va rămâne, bine­înţeles, asigurarea împotriva riscurilor naturale care ame­ninţă oricând casa, recolta, inventarul agricol ţărănesc, cum ar fi incendiul, grindina, seceta, inundaţiile, moartea şi accidentarea vitelor, moartea şi accidentarea agricultorilor înşişi Idealul ar fi, cum e şi fi­resc, ca aceste organizaţiuni de asigurări rurale mutuale să aibă la temelie principiul aso­ciaţiei libere sau cooperatiste, iar acolo unde spiritul de aso­­ciare şi de cooperare este ne­­desvoltat, să intervină iniţia­tiva şi concursul autorităţilor publice locale. S’a întârziat şi aşa prea mult cu crearea unor astfel de­­ organizaţiuni elementare de prevedere în mediul nostru rural, menite să asigure popu­laţia pe baze de mutualitate împotriva riscurilor chiar în vremuri normale. Statisticele oficiale arată că numai pârjo­lul focului nimiceşte, în fiecare an, peste 3.000 de locuinţe, e­­pizootiile peste 50.000 de vite, iar grindina peste 100.000 hec­tare, în afară de pagubele cau­zate de secetă şi inundaţii. Toate aceste pagube se ci­frează la mai multe miliarde de lei în fiecare an, fără să socotim pagubele indirecte, constând­ în micşorarea veni­tului naţional şi în scoaterea din uz a numeroase unităţi e­­conomice active. Ceea ce s-a neglijat a se face în vremuri normale, se poate realiza mai uşor astăzi, împinşi de nenorocirile semănate de bombe şi de necesitatea refa­cerii avutului distrus. Ar fi, desigur, forma de a­­sociaţie şi de mutualitate cea mai apropiată de sufletul şi firea ţăranului român; săritor la nevoia altuia, el va putea fi deprins a fi săritor şi la pro­pria lui nevoe, în cadrul unei mutualităţi organizate serios, cu foloase vădite practic la prima încercare. TOT PROBLEMA ASIGURĂRILOR SOCIALE In legătură cu sporurile pensiilor şi cotizaţiilor în sis­temul asigurărilor sociale, arătam, în articolul nostru de Duminica trecută, că în fie­care adăugire de sarcini noui, trebuesc examinate în prea­labil capacitatea de plată şi efectele cu caracter social ale unui surplus de impuneri. In aparenţă era temeinică justificarea conducerii Casei asigurărilor sociale că pen­siile sunt mici pentru că mici sunt cotizaţiile aferente; în realitate, însă, rezerva minis­terului de finanţe, care n’a acceptat să treacă în buget o contribuţie de 500 milioane lei anual ci a redus-o la venitul a 80 milioane în rentă (3.600.000 lei) dove­deşte că problema pensiilor asiguraţilor trebue privită în totalitatea sarcinilor pe care le suportă fiecare salariat particular—lucrător ori func­ţionar. Un lucrător cu un salariu de 3840 lei săptămânal (deci 15.360 lei pe lună) plăteşte: impozit la stat 2124 lei; im­pozit proporţional 640; tim­bre pentru semnătura in stat 60 lei; cotizaţii la Casa asi­gurărilor sociale 1344 lei; T. B. C. 70 lei; Casa construc­ţiilor 5 lei. DIN 15.360 LEI SE RETIN LUCRATORULUI 4243 LEI adică o proporţie de 27.37% rămânându-i în mână 11.117 LEI. Pentru acelaş lucrător pa­tronul — în afară de sarcini­le întreprinderii, — plăteşte: cotizaţii la Casa asigurărilor sociale 1344 lei; Casa cons­trucţiilor 0.30% 32 lei; supli­ment de cotizaţii la Casa asi­gurărilor sociale lei 394; T. B. C. 70 lei; fondul muncii 1% 154 lei; contribuţii la ro­mânizare 154 lei, adică în to­tal 2148 lei. Patronul trebue deci să socotească salariul lucrătorului 15.360+2148=17.508 din care scăzându-se contri­buţia totală (şi a lucrătoru­lui şi a patronului­ de lei 6391 rămân lucrătorului din sala­riul său 11.117 lei pe lună. Un funcţionar particular plătit cu 30.000 lei lunar plă­teşte: impozit la Stat: 3552 lei; impozit proporţional 1200 lei; Casa asig. sociale 1894; TB.C. 80 lei; Casa construc­­ţilor 5 lei; timbre pentru semnătură pe ștate 60 lei. Total 6791 lei, RAM­AN­AND DECI FUNCTIONARULUI DIN 30.000 lei, 23.209 LEI IN MANA. Dar afară de aceasta, pa­tronul plăteşte pentru acest funcţionar: Casa asig. sociale 1894 lei; T.B.C. 80; Casa con­strucţiilor 0.30% 90 lei; su­pliment cotizaţie Casa asigu­rărilor sociale 2.50% 750 lei; fondul muncii 1% 300 lei; contribuţie la românizare 1% 300 lei. Total 3414 Iei, adică patronul sau întreprinderea trebue să socotească pe acest funcţionar cu un salariu de 33.414 pentru ca scăzându-se totalitatea contribuţiilor­­şi ale funcţionarului şi ale pa­tronului) de 10.205 lei să-i rămână salariatului 23.209 lei în mână. La pensiile de azi, cari va­riau între 1800 lei şi 2800 lei lunar, s’a acordat un spor în­tre 1500—2000 Iei (după o cotizaţie de circa 30 de ani), spor pe care îl vom examina în lumina cifrelor într’unul din numerele noastre viitoare. înainte de a arăta cu date şi cifre precise cari sunt sur­sele pozitive de economii cari se pot face in toate anexele subsecretariatului muncii şi ale Casei asigurărilor sociale, trebue să precizăm că vina nu o au numai aceste două instituţii de seamă din orân­duirile noastre de stat, ci ea trebue căutată în mentalita­tea dintre cele două războaie, mentalitate care a dus­­ la creşterea nejustificată a bi­­­rocraţiei administrative cen­trale. Cheltuelile prea mari, aci trebue găsită vina micimii pensiilor şi a ajutoarelor la cari au drept indiscutabil asi­guraţii în baza cotizaţiilor lor, cari au atins azi maxi­mumul capacităţii de plată suportabil. Atenţie la efectele sociale ale surplusului de sarcini — iată un comandament de cea mai mare actualitate ! Vom continua — în nume­rele viitoare — examinarea acestui aspect al modificări­lor introduse în sistemul asi­gurărilor sociale. Portugalia a încetat exportul de wolfram Lisabona, 8­­Rador. — Cores­pondentul agenţiei D­ N-B trans­mite1 Preşidenţia consiliului a remis Miercuri după amiază, presei, o notă oficială, din care reese că în urma unei note cu caracter ultimativ a guvernului britanic, guvernul Portugaliei s-a văzut constrâns a înceta imediat orice export de wolfram. DESFĂŞURAREA LUPTELOR PE FRONTUL DE INVAZIE PRINCIPALELE LUPTE SE DESFĂŞOARĂ INTRE C­AEN ŞI BAYEUTH Berlin, 8 (Rador). — Se dau următoare­le amănunte cu privi­re la luptele de pe frontul de in­vazie: După ce Miercuri, printr’un a­­tac dat pe neaşteptate, o forma­ţie germană rapidă a reuşit să pătrundă, dincolo de râul Dive, în poziţia capului de pod brita­nic de pe malul răsăritean a flu­viului Orne şi să izoleze astfel această poziţie, o formaţie de re­­cunoaştere blindată a înaintat dinspre Caen în direcţia nord­­vest adânc în capul de pod bri­tanic de la vest de estuarul flu­viului Orne. Tancurile de recunoaştere au atins această regiune cam la un kilometru sud de coastă în a­­propierea localităţii Courscules, unde a dat o luptă scurtă cu tunuri de asalt britanice, ce a fost încununată de succes. Formaţia de recunoaştere s-a înapoiat la baza sa de plecare după îndeplinirea misiunii sale. In acelaşi timp, britanicii au pus în mişcare de la Arroman­­ches-les-Bains puternice forma­ţii blindate în direcţia sud-vest, cu misiunea de a cuceri oraşul Bayeux. înaintarea a putut fi opnită in cursul nopţii imediat la răsărit de Bayeux de grenadierii ger­mani, care au nimicit cu mijloa­ce de luptă apropiată câteva tancuri ce pătrunseseră pe stră­zile oraşului. In primele ceasuri ale zilei de joi grupuri de forţe britanice a străpuns slaba linie de siguranţă germană, a pătruns prin locali­tatea Bayeux şi se află actual­mente in înaintare în general în direcţia sud-est către fluviul Vire. Formaţiile blindate britanice caută să atingă sectorul Vire şi să facă act legătura cu paraşu­­tiştii americani debarcaţi în es­tuarul fluviului Vire ca şi în re­giunea Carentan-Sainte Mere E­­glise. Aceste formaţii de paraşutişti se află, după ultimele ştiri, ne­greşit într-o situaţie grea. Ele au fost atât de puternic decimate prin atacul concentric german, in ciuda întăririlor ce le-au fost aduse neîncetat, de peste mare pe calea aerului, în­cât actualmente nu mai dispun decât de o poziţie cap de pod redusă la cel mult cinci kilome­tri adâncime şi şase kilometri lărgime. Forţele aeriene anglo-america­­ne au atacat Miercuri şi Joi di­mineaţa în mod neîntrerupt cu formaţii puternice, intervenind în lupte. Ele nu au putut totuşi să îm­piedice izolare­a celor două divi­zii de debarcare aeriană nord­­americană, care între timp au fost întărite prin divizia 4 de infanterie nordamericană şi câ­teva for­maţii blindate, pe ambele maluri ale gurilor flu­viului Orne şi în regiunea de la vest de aceste diguri are o lăţime de aproximativ 34 km. şi în unele locuri o adâncime de merge până la 10 km. Cu toate că forţele debarcate aci au fost întărite considerabil in cursul serii de Marţi şi în noaptea de Marţi spre Miercuri ele nu au reuşit să cuprindă in poziţia cap de pod şi oraşul Caen. Au dat deasemenea greş repeta­te atacuri sprijinite de tancuri în direcţia sud-vest, către Bayeux. Cu acest prilej au fost nimicite 35 de tancuri inamice. Repetate sforţări ale inamicului de a stabili de la acest cap de pod legătură cu paraşut­ştii din regiu­nea Vire, au dat deasemenea greş. Toate celelalte regiuni în cari au fost date marile atacuri anglo­­noidamericane se află sub contro­lul german. ❖ Berlin, 8 (Rador). — Biroul In­ter­naţional de informaţii anunţă, după cum semnalează agenţia „D. N. B.“: Poziţia de la capul de pod bri­tanic de pe ţărmul occidental al estuarului fluviului Orne a fost complet străpunsă Miercuri, nu­­mai în decurs de câteva ore de atac­ui dat prin surprindere de o formaţie rapidă germană. Acest cap de pod nu mai pre­zintă acum importanţă. Resturile unei divizii britanice, transpor­tată cu avioanele, au fost încol­ţite şi înconjurate într’o mică pădure de la nord de Caen, unde acum se găsesc sub focul nimici­tor al armelor grele germane. Cele două divizii americane, transportate cu avioanele, care fuseseră puse în acţiune intre Carentan şi Valognes, în urma presiunii germane, au fost împre­surate îndeaproape în cursul a­­tacurilor concentrice date dinspre sud, vest şi nord. In timp ce americanii au pu­tut să se menţină la început pe şoseaua dintre Carentan-Valog­­nes, pe o întindere de circa 18 km., ei nu pot acum să se mai menţină decât pe un spaţiu adânc de circa 5 km. Grupul de atac german, care înaintează dinspre nord, dă ac­tualmente lupte de la o casă la alta în localitatea St. Mere Eglise cu americanii ce cedează către sud și ale căror pierderi sângeroase pot fi calificate drept extraordinar de grele. Succesul germanilor trebue să fie cu atât mai mult scos în va­loare cu cât cele două divizii a­mericane, transportate cu avioa­nele, fuseseră în mod continuu în­tărite în cursul zilei de Miercuri, pe calea mării, graţie unui mic cap de pod de pe coasta orien­tală a Normandiei, pe unde ei au primit care blindate şi arme grele. O încercare britanică de a îna­inta de la marele cap de pod de la vest de estuarul fluviului Orne, în direcţia Bayeux, a fost nimi­cită cu pierderi sângeroase pen­tru inamic.♦ Berlin, 8 (Rador). — In regiunea de coastă a Normandiei, seara zi­lei de 7 Iunie a stat sub semnul unor energice contramăsuri ger­mane. Paraşutişti britanici au pus stă­pânire, la răsărit de estuarul flu­viului Orne, pe oraşul Varaville, aflat cam la vreo trei kilometri sud de coastă. Un atac german a recucerit loca­litatea şi s-a îndreptat apoi înspre vest. Forţe germane au traversat flu­viul Orne şi au respins în­spre sud pe paraşutiştii britanici, încercările tancurilor inamice de a înlesni înaintarea trupelor de de­barcare aeriană spre cuiburi îna­intate de rezistenţă au dat greş, ata­catorii pierzând numeroase tancuri. In regiunea Bayeux, s’au dat în­verşunate lupte de tancuri, soldate cu foarte mari pierderi pentru bri­tanici. ♦­ Berlin 8 (Rador). — Capul de pod al trupelor de invazie nord­­americane din regiunea estuaru­lui fluviului Orne nu constitue astăzi câtuşi de puţin un front de luptă închis. In noaptea spre 8 iunie, nume­roase cazemate germane aflate în interiorul capului de pod au tras neîncetat asupra infanteriei inamice atacatoare şi asupra flo­tei de debarcare din estuarul Se­nei. In ciuda unui violent bombar­dament şi a unui tir greu al ar­­tileriei de pe bordul vaselor ata­catoare inamicul nu a putut până acum să elimine aceste fortifi­caţii. Pe malul de răsărit al fluviului Orne trupele germane au resta­­bilit legătura cu punctele de spri­jin proprii şi în partea de vest a capului de pod inamic s’a năruit în focul german un atac al in­fanteriei britanice, având misiu­nea de a cuceri o lucrare defen­sivă aflată între două puncte de debarcare. Scs PS 1­­.3000.000 Intre Caen şi Bayeux se precizează critiil de greutate al unei mari bătălii Berlin, 8 (Radar). — Corespon­dentul de război de pe frontul din apus al agenţiei „D. N. B.“, d. Alexandru Schmalfuss, trans­mite : Ca centru de greutate a­l unei mari bătălii pe cale de desfăşu­rare, în care probabil tancurile vor spune cuvântul decisiv, se precizează din ce în ce mai lim­pede regiunile Caen şi Bayeux. Frumosul şi vechiul oraş Ba­yeux este acum o grămadă de ruine. Inamicul a pătruns în el. Şi oraşul Caen, pentru care s’au dat lupte îndârjite, unde se află biserica în care odihnesc oa­sele lui Wilhelm Cuceritorul, este in flăcări. Acest oraş continuă a se afla în mâinile trupelor germane. In noaptea spre joi inamicul a debarcat alte trupe aeropurtate în regiunea Bayeux şi forţe de infanterie lângă Saint Aubin, Grand Champ şi Arromanches­­les-Bains In zona Carentan şi Saint Come du Mont au fost nimicite alte trupe debarcate pe calea ae­rului. Imediat la răsărit de estuarul fluviului Orne, inamicul a pier­dut teren cu prilejul unui atac german. In cursul nopţii s’a desfăşurat deasupra regiunii de invazie bă­tălii aeriene de o mare amploare. Amănunte lipsesc încă în a­­ceastă privinţă. Localităţile Saint Malo şi Vire au fost bombardate de avioanele inamice, cu care prilej populaţia civilă a avut mari pierderi. In micul oraş Vire, care are numeroase monumente din evul mediu, s-au înregistrat numai aci 2.000 de morţi. Atacuri aeriene masive au avut loc şi împotriva oraşelor Nantes şi Lorient. Contraatacuri germane la est şi vest de fluviul Orne Berlin, 8 (Rador). — La est de fluviul Orne, trupe germane au trecut, în după amiaza zilei de 7 iunie, la contraatacuri locale, respingând unităţi britanice de paraşutişti. Deasemeni la vest de Orne, contraatacurile germane au atins şi acolo obiectivele fixate. După ultimile informaţiuni, puncte de sprijin germane con­tinuă a se lupta cu înverşunare în interiorul capetelor de pod anglo-americane. Trupele inva­datoare încearcă să scoată din lupte aceste baze şi a lega între ele diferitele puncte de debar­care. In regiunea Bayens impor­tante forţe inamice au atacat în regiunea sud-vest. Parte din vâr­furile blindate inamice au fost respinse. Mai la nord de aceeaşi regiune a fost lansat un contraatac ger­man împotriva poziţiei de plecare a acestor forţe blindate, atac care câştigă teren, în cursul unor vio­lente lupte. Lupta, cu rezultate alternante, continuă în acest loc, precum şi în regiunea Carenton, unde formaţiunile americane cau­tă să întindă locurile lor de de­barcare. Berlin, 8 (Rador). — După o ve­dere de ansamblu întocmită în după amiaza zilei de Miercuri, ca­pul de pod anglo-nordamerican de ) Nr. 158 Sâmbătă 10 Iunie 1944 6 Pagini DIRECTOR 'WSK ADMINISTRATOR DELICAT 'ELIAN POPESCU COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 8 IUNIE 1944 Pe Nistrul inferior şi în Basarabia de mijloc niciun eveniment important. La Nord de Iaşi, toate contraatacurile sovietice au fost respinse cu mari pier­deri, distrugându-se şi 31 care de luptă inamice. In operaţiunile ofensive executate de trupele ger­mane şi române, la Nord de Iaşi, între 30 Mai şi 7 Iunie, forţele sovietice au fost a­­runcate spre Nord cu toată rezistenţa lor înverşunată. Poziţiile noastre au fost considerabil îmbunătăţite­­iar inamicul a suferit urmă­toarele pierderi grele: 1400 prizonieri şi mai multe mii de morţi, 209 care de luptă, 309 tunuri, 109 aruncătoare, 117 puşti anticar, 350 mitra­liere, 382 pietoal­e mitra­liere, 2365 arme şi 8290 mine. Acţiunea trupelor noastre a fost sprijinită în mod e­­ficace de aviaţia română şi germană. In lupte aeriene şî prin focul armelor terestre au fost doborîte 364 avioa­ne Inamice. In cursul ace­stor operaţiuni, s'a distins în mod deosebit maiorul Langa Tertulian care a căzut ca un erou în fruntea bata­lionului său de vânători da munte. Alte aterizări de paraşutişti anglo-americani in diferite regiuni ale Franţei Berlin, 8 (Rador). — Corespon­dentul de război al agenţiei D. N. B. pe frontul de vest, Alex. Schmalfuss, scrie că, în noaptea dinspre a doua zi a invaziei, an­­glo-americanii au lansat alţi pa­raşutişti, cu intenţia de a izola peninsula Contentin cu marele port Cherbourg. In consecinţă, trupe de paraşutişti au fost adrise cu circa 300 de avioane pe coasta occidentală a peninsulei, între Lessay şi Coutance. Până in momentul de faţă (ora 22) nici o debarcare, venind dinspre mare, nu s’a produs în acest spaţiu. Pe coasta orientală, între Ma­deleine şi Quineville, alte ateri­zări de paraşutişti au avut loc. Nu există totuşi până acum amă­nunte în această privinţă. Aterizări de paraşutişti, ale căror efective viu sunt cunoscute, au fost deasemeni semnalate în regiunile Cozule - Genne - Ville- Bois de Bavent-Troarn şi la circa 10 km. sud de Pont L’Eveque, precum şi în spaţiul Falaise-Ar­­gentan la sud de Caen. In apro­piere de Falaise s’a putut ob­serva, în cursul serii de Marţi, prezenţa a circa 100 planoare de transport. Evenimentul cel mai important de semnalat­ este nimicirea mi­cului cap de pod de la Grande­­camp, care se efectuase între timp. In cursul nopţii, continui in­cursiuni de bombardiere cu câte patru motoare au fost efectuate (Continuare in pag. 2­ a) Situaţia luptelor de pe frontul de răsărit Berlin, 8 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la situaţia luptelor de pe frontul de răsărit: împotriva poziţiilor germano­­române de curând cucerite şi si­tuate pe înălţimi de la nord de Iaşi, bolşevicii au trecut Miercuri pe un front larg la atacuri per­sistente şi îndârjite cu formaţii de tancuri şi de infanterie. In vreme ce la flancul drept s’a reuşit să se zdrobească înain­tările sovietice în cea mai mare parte în regiunea din faţa siste­mului de poziţii german, cu care prilej o brigadă blindată bolşe­vică a pierdut 29 de tancuri, ră­­pindu-i-se astfel orice valoare combativă, sovieticii au putut câştiga câţiva kilometri de teren în sectorul de atac mijlociu şi cel de la flancul stâng, care însă le-au fost smulşi prin contraatacuri imediate ale rezervelor germano­­române, in cea mai mare part© până spre seară. La aripa stângă, a frontului de atac, bolşevicii şi-au reînoit a­­tacurile la căderea nopţii prin formaţii de tancuri proaspăt pus© în acţiune. La terminarea redactării aces­tei ştiri, luptele se aflau şei In De pe celelalte sectoare de front din răsărit, nu există ra­poarte cu privire la acţiuni de luptă mai însemnate S’a cerut puma sub acuzare publcă a Regelui Victor Emanuel Amsterdam, 8 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „D. N. R." transmite: După cum află agenţia „Reu­ter" din Roma, ziarul italian „Avânţi” a cerut punerea sub acuzare publică a Regelui Victor Emanuel. Monarhul, — declară ziarul — va trebui să răspungă la vorbele şi acţiunile sale în faţa Adunării Constituante. APLICAREA ACORDULUI SPECIAL CU BULGARIA APUCAREA CHESTIUNILOR DE ORDIN ECONOMIC ¿I FINANCIAR In aplicarea acordului special semnat cu Bulgaria la 16 Decem­brie 1943, privind reglementarea creeţiunilor de ordin financiar şi economic, rezultând din dispozi­­ţiunile tratatului de la Craiova din 7 Septembrie 1940, altele decât acelea reglementate prin acordul financiar din aceiaşi dată, şi schimbul de scrisori intervenit la 1 Aprilie 1943, între d. vice­preşedinte al consiliului de mi­niştri şi ministrul Bulgariei la Bucur­eşti, ministerul afacerilor străine, direcţiunea economică, aud de la cunoştinţa celor intere­saţi următoarele : A. Acordul din 16 Dec. 1943, reglementează creanţele bunuri­lor şi drepturile precum şi dato­riile — personale şi reale — in­trând în anumite categorii bine determinate şi anume: 1. Creanţele persoanelor fizice sau morale române, sau având la 1 Octombrie 1940, domiciliul în România: a) Către persoanele fizice sau morale rămase în momentul ce­dării teritoriale (30 Sept. 1940) în teritoriul, transferat prin tratatul din 7 Septembrie 1940; b) Către persoanele fizice sau morale care au părăsit România ca urmare a Acordului din 6 Sept 1940, a Protocolului din 19 Aprilie 1941 al schimbului de scrisori din 1 Aprilie 1943, pri­vind schimbul de populaţie ro­­mână şi bulgară; c) Decurgând din proprietăţi imobiliare situate în teritoriul transferat; d) Decurgând din proprietăţi imobiliare situate în Bulgaria şi aparţinând unor persoane care au făcut obiectul schimbului fa­cultativ de populaţie. 2. Datoriile persoanelor fizice sau morale române sau având la 1 Octombrie 1940, domiciliul în România: a) faţă de persoanele fizice sau morale rămase în momentul ce­dării (30 Sept. 1940) în teritoriul transferat prin Tratatul de la Craiova ; b) faţă de persoanele fizice sau morale care au părăsit România ca urmare a schimburilor popu­laţiei obligatoriu sau facultativ, prevăzut de acel tratat şi anexele lui. 3. Datoriile decurgând din bu­nurile imobiliare situate în Ro­mânia, ale persoanelor fizice sau morale bulgare, mai sus menţio­nate. B. Acordul din 16 Decembrie 1943, se aplică creanţelor bunu­rilor şi drepturilor arătate la pa­ragraful A, punctul 1, precum şi datoriile menţionate la paragra­ful A, punctul 2 şi 3, în măsura în care aceste creanţe, bunuri, drepturi sau datorii existau la data de 15 Decembrie 1940, sau la data de 10 Iulie 1941, atunci când este vorba de persoane ro­mâne sau bulgare, care au intrat în schimbul obligatoriu de popu­laţie prevăzut de Tratatul de la Craiova din 7 Octombrie 1940 şi la Protocolul din 11 Aprilie 1941, sau la data de 1 Noembrie 1943, atunci când este vorba de per­soane române sau bulgare in­trând în schimbul facultativ de populaţie. C. Chiriile, arenzile precum şi orice alte venituri decurgând din creanţele, bunurile şi drepturile mai sus arătate, nu sunt supuse termenelor indicate la paragraful precedent. D. Persoanele indicate la para­graful A, punctul 1 din prezen­tul comunicat, pot să-şi realizeze creanţele, bunurile şi drepturile de orice natură, fie recurgând la instanţele die drept comun, fie recurgând la serviciile unui Ofi­ciu Special instituit prin acordul din 16 Decembrie 1943 şi ale că­rui atribuţiuni îndeplineşte Direc­ţiunea lichidărilor din subsecre­tariatul de stat al românizării, colonizării şi inventarului din Bucureşti b-dul Domniţei nr. 49. 1. Persoanele care recurg la procedura judiciară de drept co­mun beneficiază de dispoziţiunile art. III al Protocolului anexă la numitul Acord Special, care pre­vede anumite derogări la drep­tul comun şi anumite facilitări. 2. Persoanele care recurg la serviciile Oficiului Special ur­mează a înainta cereri Direcţiu­nii Lichidărilor din subsecreta­riatul de stat al românizării, co­lonizării şi inventarului din Bucureşti b-dul Domniţei nr. 49 până la date de 15 August 1944, dată dela care nu vor mai fi luate în considerare. Aceste cereri vor trebui să cu­prindă următoarele: a) Numele şi pronumele peti­ţionarului, profesiunea, domiciliul legal la 1 Octombrie 1940 în Ro­mânia; b) numele şi pronumele debito­rului sau a persoanei faţă de care are de valorificat creanţe, bunuri şi drepturi de orice natură,­­ astfel cum s’a indicat la paragra­ful­ A, la punctul 1 din prezentul Comunicat, — profesiunea, do­mi­ciliul actual precum şi acel din 30 Septembrie 1940, iar când pe­tiţionarul nu cunoaşte actualul domiciliu, va da toate elementele necesare pentru identificarea a­­celei persoane şi pentru aflarea domiciliului. c) Specificarea dreptului invo­cat dându-se şi toate elementele din care să rezulte că drepturile existau în favoarea petiţionaru­lui la termenele prevăzute de pa­ragraful B din prezentul Comu­nicat d) Motivele : c) Probele, în afara titlului ori­ginal de creanțe, pe care cred.­(Continuare in pag. 2-a)

Next