Universul - Provincie, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-177)
1944-06-01 / nr. 149
T " V A Amir al 61-lea 6 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAV1LLAN Proprietari „U H I V E R S U L‘‘ S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI Taxa postali plătită in numerar conform aprobării Dir. G K P. T. T. Nr. 24.464/939. CELE URMA STIRI DIN LUMEA INTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA SI ADMINISTRAŢIA BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23*35 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 SPORIREA PRODUCŢIEI Printr’o circulară recentă, ministerul afacerilor interne a cerut tuturor unităţilor administrative din ţară să dea concursul organelor agricole, în canT1ţp3*111 s. d.6 stârpire a burucnilor şi a mărăcinilor de pe ogoare şi de pe terenurile necultivate, destinate păşunilor. Scopul acestei acţiuni de colaborare între autorităţile administrative şi cele agricole este sporirea producţiei agricole şi îmbunătăţirea calităţii ei, îngrijirea ogoarelor, privirea buruenilor care împiedecă creşterea şi desvoltarea semănăturilor trebue să constitue o permanentă preocupare din partea unui bun agricultor. E o datorie a tuturor plugarilor, ca în aceste vremuri să depună toate sforţările pentru sporirea producţiei agricole. Organele administrative şi cele ale ministerului agriculturii pot fi de folos în această acţiune prin îndrumările, prin sfaturile şi prin grija pe care trebue să o pună pentru bunul mers al gospodăriei rurale. Prin măsuri chibzuite, dictate de împrejurările locale, autorităţile însărcinate cu dirijarea activităţii agricole au datoria să se îngrijească de asigurarea braţelor de muncă, acolo unde lipsesc, înlesnind deplasarea muncitorilor agricoli din regiunile unde prisosesc. In agricultură, orice muncă se face la o anumită epocă, determinată de condiţiunile naturii. Dacă această epocă nu se respectă şi se întârziază lucrul, se produc la semănături pagube, ce nu se mai pot recupera. De aceea este necesar, ca agricultorii să se îngrijească din vreme de brațele de muncă de care au nevoe, pentru ca fiecare lucru de pe ogoare să se poată face la timpul său. Nu trebue să pierdem din vedere împrejurările grele prin care trece ţara, cu o parte din teritoriul său încălcat de inamic şi cu o populaţie refugiată din zona de război. Această populaţie, care şi-a părăsit căminurile şi ogoarele, căutând adăpost în restul ţării, trebue hrănită. Hărnicia plugărimii noastre trebue să fie de astă dată şi mai mare, pentru ca sporind producţia agricolă, să putem asigura pentru întreaga obşte, cât şi pentru nevoile armatei, pâinea cea de toate zilele. Folosind orice brazdă de pământ pentru semănături, intensificând cultura legumelor pe lângă fiecare gospodărie ţărănească, în aşa fel ca să nu mai rămână pe lângă locuinţe terenuri necultivate, năpădite de burueni, îngrijind cu sârguinţă ogoarele, ne îndeplinim o datorie faţă de noi înşine şi faţă de pământul darnic al ţării noastre adânc încercate. Iată de ce considerăm că autorităţile locale, prin colaborarea lor pe teren, au un rol însemnat în această acţiune, îndrumând şi stimulând la lucru pe cei cari ar da dovadă de delăsare sau de lipsă de înţelegere a situaţiei de astăzi. PROF. C. STOICESCU S’a stins din viaţă, la o vârstă când încă mai putea fi de mult folos ţării, profesorul C. Stoicescu, fost rector al universităţii din Bucureşti. Născut la 23 August 1881, în Capitală, ca fiu al jurisconsultuluii C Stoicescu, om politic şi ministru în câteva rânduri, C. Stoicescu găsea în casa părintelui său o tradiţie intelectuală şi jurdică pe care s-a străduit toată viaţa să o desăvârşească. A făcut apreciate studii juridice la facultatea de dietat din Paris, unde a fost de două ori laureat, iar teza sa reţinută cu elogiiînapoiat in ţară, trece un concurs strălucit, în urma căruia e acreditat ca docent de drept roman la facultatea de drept din Bucuresti, in 1907 ; e numit profesor agregat în 1908, iar în 1913 profesor titular ia catedra de drept roman, ocupată până atunci tre G. Danieiopolu. Intr'o lungă carieră profesorală, a publicat şi numeroase lucrări ştiinţifice de specialitate, dar n'a râvnit alte demnităţi decât acelea profesionale, la cari a fost ridicat mai mult la solicitarea colegilor decât a sa proprie. Astfel, in ultimii zece ani, a fost decan al facultăţii de drept din Bucureşti (1934-1938), rector al universităţii (1936-1940); reprezentant al României la congresul international de drept roman de la Bologna si Roma, ale cărui şedinţe le-a prezidat de câteva ori (Aprilie 1934), precum si la diferite alte congrese internationale, la cari a prezentat fanosrte. In 1936 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, în urma unui raport elogios al d-lui prof. Andrei Radulescu. Dintre lucrările sale publicate în ultimii ani, cităm : Caracterul subsidiar al îmbogăţirii fără cauză ; Opera legislativă a împăratului Justinian, comunicări la Academia Română şi la Academia de ştiinţe morale şi politice, unde era preşedinte al secţiunii de drept roman şi istoria dreptului. Pătruns de importanţa dreptului roman în formaţia oamenilor de drept, era reputat ca profesor exigent, dar de o măsură şi de o stăpânire de sine proverbiale, cari mergeau până la asprime cu sine însuşi. Nu cunoştea compromisurile şi n'a?i cerut celor mici un lucru sau o atitudine pe care n'tur f: pulul o avea el însuşi Când cerea însă oatitudine, o cerea tuturora şi mai ales celor mari. Cu profesorul Stoicescu se duce un om de elită, de ţinută plină de demnitate, de tact şi măsură, un profesor nu numai prin învăţăturile desvoltate, ci şi prin exemplul propriiu. — f. v. mntr. — I COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAŢIUNILOR DIN ZIUA DE 29 MAI 1944 Pe Nistrul inferior, in Basarabia de mijloc şi pe frontul Moldovei, nici uu e-Imputawii COORDONARE SANITARĂ de I.VION Sunt reforme ale căror necesitate şi temeinicie, deşi recunoscute de toţi specialiştii în ramura respectivă, întârzie să ia fiinţă în vreme normală, dar sub presiunea absolută a imperativelor cari nu suferă amânare, în vremuri grele cum sunt cele pe care le trăieşte astăzi omenirea, cad opunerile, prejudecăţile şi interesele mărunte, spre a face loc realizărilor cerute de nevoile colectivităţii întregi. Toţi cari s-au ocupat de problemele referitoare la sănătatea publică, oficialitatea chiar, şi în trecut şi recent, au căzut de acord că trebuie să se asigure bolnavilor de orice categorie socială şi de orice situaţie materială o asistenţă competentă şi rapidă. Conducerea de azi a miniterului sănătăţii preciza acum doi ani — ca un deziderat pentru viitor — că trebuie să se dea posibilitate bolnavilor să fie primiţi în ORICE SPITAL, indiferent de autoritatea sau fundaţia care l-a întemeiat. „Acest sistem este astăzi admis în spitalele Statului. El trebue generalizat“. Dezideratul de atunci este astăzi o necesitate vie, care impune realizarea operei de coordonare şi colaborare în toate ramurile de care depinde apărarea sănătăţii publice Situaţia pe care o cunoaştem cu toţii, a determinat evacuarea personalului multora dintre autorităţi; populaţia civilă din centrele orăşeneşti s-a îndrumat spre sate, unde aglomerarea de vieţi şi starea de higienă crează serioase preocupări cari se vor mări odată cu venirea căldurilor verii. Aşezămintele sanitare, spitalele diferitelor instituţii de stat nu au putut urma, din motive tehnice, personalul instituţiei respective împrăştiat în localităţi diferite şi îndepărtate. Populaţia civilă a găsit adăpost în comune unde nu sunt posibilităţi de îngrijire medicală, şi acolo unde există, ele sunt destinate salariaţilor unei anumite instituţii, salariaţi cari, la rându-ie, greu pot găsi mijloace de transport de acolo unde simt, până la dispensarul ori spitalul destinat lor. Sunt regiuni unde sunt aşezăminte spitaliceşti, dar ele nu concordă nici cu numărul locuitorilor, nici cu dependenţa pacienţilor, cari sunt obligaţi să se adreseze unor anumiţi medici şi unor anumite spitale, la distanţe apreciabile. In precizarea ministerului sănătăţii de care pomeneam mai sus, se arăta că ,„sistemul individualist“, în care funcţionează o bună parte din instituţiile noastre sanitare, trebuie imediat schimbat pentru a spori, printr-o acţiune solidară, „randamentul aşezămintelor noastre de asistenţă şi de medicină preventivă“. Urmează adăugirea că această idee simplă şi dreaptă întâmpină mari dificultăţi în aplicarea ei practică şi că ar fi de dorit ca instituţiile care se ocupă şi cu asistenţa medicală să fie mai puţin „individualiste“. Administraţia propriu zisă a acestor diverse instituţii ale Statului trebuie să fie de acord astăzi că o coordonare a serviciilor medicale nu numai că ar fi de folos populaţiei întregi de oriunde, dar ar fi sursa unor economii considerabile pentru ele însele şi deci pentru salariaţii lor, pe urma simplificării prin contopire a aparatului birocratic, economii pe care le-ar putea destina sporirii pensiilor, a ajutoarelor de familie pentru personalul lor evacuat, pentru sprijinirea materială a salariaților lor ale căror căminuri au fost distruse, etcin studiul pe care l-am citat într’un articol apărut zilele trecute, studiu referitor la această problemă de cea mai mare actualitate, d. dr. I Moldovan spune că unitatea sănătăţii publice s’ar corp medical solidar şi disciplinat în menirea plină de trudă, de jertfă, de răspundere, dar şi de prestigiu şi de satisfacţie ce îi este rezervată în cadrele Statului“. Iar ca pildă adaugă: „Lipsa de autoritate a corpului medical n’am putea-o ilustra mai bine decât prin situaţia medicilor în cadrele Asigurărilor sociale unde ei duc tot greul serviciului, pe munca lor se bazează toată organizaţiunea şi cu toate acestea alte categorii de funcţionari domină în organizaţiune şi probleme de administraţie sunt mai ales acelea cari covârşesc activitatea“. Justificarea antagonismului intre corpul medical şi biurocraţia din instituţiile de stat cari se ocupă şi de sănătatea salariaţilor lor, constitue baza unei discuţii care nu e timp să fie reînviată; astăzi, problemele sănătăţii publice primează şi toţi medicii au datoria să impună soluţia coordonării, colaborării şi unificării tuturor posibilităţilor şi mijloacelor de prevenire a molimelor, de îngrijire şi lecuire a tuturor bolnavilor, indiferent de situaţia lor materială şi socială, aşa cum glăsuia dezideratul vechi al ministerului sănătăţii, deziderat a cărui înfăptuire se impune astăzi ca un comandament social şi naţional. ÎNTOARCEREA din misiune întors dintr’o misiune încununată, de succes, pilotul este felicitat călduros de camarazii tăi. (8MP). fiion a avut o liniemm CU AMBASADORUL JAPONIEI Berlin, 29 (Rador). — Deja marele cartier general al Fuehrerului se comunică: Fuehrerula primit Sâmbătă pe generalul Oshima, ambasadorul Japoniei, cu care a avut o lungă întrevedere cu privire la chestiunile actuale ale colaborării germano-japoneze în ce priveşte ducerea în comun, a războiului celor două popoare. La întrevederile de la Fuehrer, a luat parte și d. von Ribbentrop, ministrul afacerilor străine al Reichului, care a avut încă o întrevedere lungă și călduroasă cu ambasadorul Oshima. DESCOPERIRE ISTORICA IN SUEDIA Stockholm, 29 (Rador). — Agenţia Telegrafică Suedeză anunţă: In capitala Suediei au fost găsite părţile principale originale ale unei coroane imperiale germano-romane datând de la Începutul secolului Xvi. Această descoperire prezintă o deosebită importanţă istorică. Coroana imperială este ataşată la aşa zisul tezaur de la Goslar, care a fost transportat în Suedia în timpul războiului de 30 de ani şi care acum se găseşte la Muzeul de istorie de la Stockholm. Lucrătura coroanei este foarte frumoasă şi are ornamentaţii din perle şi pietre preţioase, fapt care îndreptăţeşte părerea că ea face parte din tezaurul Imperial de la Constemtinopol, de unde după toate probabilităţile, a fost luată in timpul Cruciadelor. Descoperirea a fost făcută de savantul suedez dr. O. Kaellstrom. Cercetările ştiinţifice au stabilit că această coroană a fost lucrată in Germania occidentală de un giuvaergiu german pentru împăratul germano-roman Frederick II. PAUL HAZARD de BASIL MUNTEANU A murit profesorul Paul Hazard. Vestea ne-a sosit târzii, aşa încât, de câteva săptămâni, neliniştile şi gândurile noastre despre el se îndreptau către un mort. Nelinişti, fiindcă îl ştiam slăbit de atâţia ani de privaţiuni fizice şi de dureri morale, după mai multe pneumonii vindecate cu greu dealungul iernilor fără căldură, mereu pândit de coaliţia atâtor rele împotriva organismului său şubrezit. Laia şi ceva de ani, a murit în câteva ceasuri, răpus de o angină pectorală, care în vremi mai blânde l-ar fi cruţat... Se născuse în Flandra franceza : un „Nordic“ cu ochi albaştri şi statură mijlocie, rece în aparenţă, cu gesturi puţine şi repezi. Dincolo de aceste manifestări măsurate stăruia însă o inimă caldă şi inteligentă, pe care puţini au cunoscut-o. In societate, cuvântul lui avea un farmec specific francez, acel „spirit“ vioi fin ,eliptic, pe care unii străini îl bagatelizează fiindcă nu-i îţţeleg comorile de experienţă şi de înţelepciune condensată. Povestea încântător, fără lungimi, fără afectaţie, mereu nou şi neprevăzut: naraţiunea, convensaţia lu Paid Hazard «cânteiau discret, ca pietrele preţioase. Întreaga lui fiinţă era dominată de o inteligenţă suverană — sigură, calmi, adâncă prin însăşi structura ei luminoasă. Darurile acestea variate compuneau un exemplar tunam el rasă. Paul Hazard era floarea unei civilizaţii fără egal, care a înţeles totdeauna să se desăvârşească în uman, şi nu în te miri ce ipotetică şi primejdioasă supraumanitate. Vorbind cu Paul Hazard, trăiai trecutul lung al unei societăţi întemeiate pe valorile morale cele mai statornice. Şi parcă înţelegeai mai bine pe Montaigne, pe Racine, pe Voltaire, pe Stendhal, prin simpla prezenţă a unei personalităţi care, într’un fel, rezuma idealul uman al atâtor înaintaşi iluştri. Comorile lui de pătrundere, de claritate, de talent, le dăruise studiului literaturii. Conferenţiar la Universitatea din Lyon, profesor la Sorbona, apoi la Collge de France, Paul Hazard a fost un învăţător incomparabil, care a format numeroşi elevi francezi şi străini îşi pregătea lecţiile minuţios, fapt cu fapt, idee cu idee ,dispreţuind improvizaţiiile prestigioase, care îmbată inteligenţele fără să le nutrească.. avea darul să reducă la semnificaţii■ esenţiale faptele cele mai variate, să topească divergenţele şi complexele în sinteze luminoase şi să descopere interesul istoric sau omenesc al vieţilor şi al textelor. Nervos şi totuşi prudent, expunerea profesorului progresa spre concluzie: te condusese cu supremă și discre-(Continuare in pag. 2-a) No. 149 Joi 1 Iunie 1944 6 Pagini DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU Tancuri germane Tigru Înaintează in sectorul de luptă de la Iași—Tg. Frumos. (Ph. Ob.). 73 DE AVIOANE NORD-AMERICANE DOBORÂTE DOICĂ CU PRILEJUL ATACURILOR ASUPRA GEM Berlin, 29 (Rador). — După calcule provizorii, formaţiile aeriene nord-americane au pierdut în cursul grelelor lupte de Duminică pe deasupra Germaniei 60 de avioane. Dintre acestea, nu mai puţin de 47 au fost doborite de avioanele de vânătoare germane, 13 dintre ele fiind avioane de bombardament cu câte patru motoare. Alte 13 avioane inamice au fost doborite de artileria antiaeriană germană. ♦ Berlin, 29 (Rador). — După informaţiunile primite chiar acum (ora 11 şi 30) de către Biroul Internaţional de Informaţiuni, avioane de bombardament americane au suferit din nou o gravă înfrângere, în cursul atacurilor îndreptate asupra Germaniei centrale în Duminica Rusaliilor la amiză. După constatările încă incomplete, numărul avioanelor americane doborite se urcă deja la cifra de 73, dintre cari 53 de avioane de bombardament cu câte patru motoare. Cum duelurile cele mai violente s’au desfăşurat deasupra vastelor regiuni din German'a centrală, şi cum formaţiunile americane greu încercate au fost mereu obiectul atacurilor date de avioane de vânătoare germane, avioane germane de patrulare continuă şi în momentul de faţă sarcina grea de a controla nouile victorii anunţate de avioanele de vânătoare germane. Câţiva aviatori americani, cari s’au putut salva sărind cu paraşuta, declară că au fost obiectul celor mai teribile atacuri din câte s’au dat in războiul aerian. Avioanele Messerschmitt şi Foka Wulf s’au aruncat cu grămada asupra formaţiunilor lor. Ei au observat că, alături şi în faţa lor, mai multe avioane Boeing făcuseră explozie în aer. RĂZBOIUL AERIA( Oraşele din sud-vestul Germaniei atacate de aviaţia anglo-americană Berlin, 29 Rador). — După cum află biroul internaţional de informaţiuni, forţele aeriene britanicoamericane au trebuit să plătească plin nou cu pierderi simţitoare, atacurile lor de teroare săvârşite împotriva orașelor din sud-vestul Germaniei în ziua de 27 Maiu. La Londra se contase că atacul orașelor Mannheim, Ludwigshafen și Karlsruhe ar fi trebuit să fie efectuate fără pierderi prea importante, păturile joase de nori ce predominau deasupra unor Întinse regiuni ale Germaniei părând să interzică forţelor germane de apărare anti-aeriană orice fel de decolare şi orice fel de zbor. Totuşi avioanele de vânătoare şi de distrugere germane au putut să-şi ia zborul în preajma amiezii zilei de Sâmbătă, pentru a se opune formaţiunilor de bombardiere americane. Echipagiile lor n'au ezitat a lua contactul prim cu importantele formaţiuni inamice, chiar în afara frontierelor Reichului, in regiunea frontierelor Germaniei de sud-vest, unde au avut loc violente lupte aeriene cari s’au continut până in regiunea Karlsruhe. In ciuda importantei protecţii asigurată bombardierelor americane de formaţiuni escortatoare de avioane de vânătoare inamice cu mare rază de acţiune, escadrilele de vânătoare germane au străpuns barajele de protecţie inamice, pentru a se năpusti încontinuu la atacarea grupurilor de bombardiere, apropiindu-se câteodată de acestea până la a le atinge. Chiar din timpul zborului lor de apropiere, numeroase bombardiere inamice cu câte patru motoare s’au prăbușit la pământ cu toată încărcătura lor de bombe, făcând explozie in momentul izbirii de pământ. Un observator al postului de ascultare relatează că cu puţin înainte de ora 13, el a numărat pe cer nu mai puţin de 18 paraşute deschise care cădeau spre pământ în acelaşi timp. Puţin timp după aceea, precizează observatorul mai departe, mai multe explozii s-au produs una după alta, indicând sfârşitul tragic al bombardierelor. Alte aparate americane au fost obligate să părăsească formaţiunile din cari făceau parte,, fiind In flăcări sau grav avariate şi devenind astfel prada sigură a forţelor de apărare antiaeriană germane. In cursul înverşunatelor lupte aeriene date cu vânătorii britanico-americani de escortă cari încercau în zadar să sa intercaleze intre formaţiunile de bombardiere şi avioanele de vânătoare germane, mai multe avioane ..Thunderboldt” şi „Mustangs” au fost doborîte. Violentele baraje ale artilariei antiaeriene germane efectuate deasupra oraşelor atacate au făcut noi goluri în rândurile formaţiunilor americane. După un bilanţ provizoriu, aviaţia americană a pierdut in acest atac de teroare, un minimum de 43 avioane, în mare parte bombardiere cu câte patru motoare. Această cifră este cu atât mai importantă cu cât din cauza condiţiunilor atmosferice, numai o parte din escadrele de vânătoare şi de distrugere germane au putut fi angajate în lupte. FLORENŢA DIN NOU BOMBARDATĂ Roma, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.R. transmite : Oraşul Florenţa a suferit Sâmbătă un nou atac terorist deosebit de puternic dat de aviaţia anglo-nord-americană, cu care prilej au fost distruse din nou bunuri culturale unice. AVIOANE NORD AMERICANE DEASUPRA ELVEŢIEI Berna, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. B. transmite: Se comunică oficial că în ziua de 27 Mai, la amiază, mai multe avioane de bombardament, nordamericane au pătruns pe deasupra teritoriului elveţian. In total, au aterizat în Elveţia cinci avioane. In regiunea Pruntrut au fost aruncate mai multe bombe. VAS GERMAN DE CĂLĂTORI ATACAT DE AVIAŢIA AMERICANĂ Berlin, 20 (Rador). — In cursul atacurilor de Duminică ale avioanelor nordamericane împotriva persoanelor civile, şi în special a femeilor şi copiilor, în regiunea Rinului, un vapor de călători al societăţii de navigaţie Koeln-Leusseldorf a fost atacat la Remagen de la mică înălţime, cu armele de bord de două avioane de vânătoare cu câte două motoare-Vasul de călători Ostmark putea fi perfect identificat ca vas de excursiune de la înălţimea la care sburau avioanele. In cursul atacului au fost rănite şase persoane, printre care trei femei şi doi copii. Au fost rănit© grav 19 persoane, printre care 11 femei şi un copil. Numeroase alte persoane au fost rănite mai uşor. Pe plaja Sinzig din plasa Ahrweilor ,avioane nordamericane au tras cu armele de bord asupra persoanelor care înotau In cursul altor atacuri împotriva persoanelor civile la Nestrup, lângă Bentheim, a fost grav rănit cu armele de bord un copil. Noul şi violente lupte aeriene pe deasupra miimslor regiuni ale Germaniei Berlin, 29 (Rador). — Luni la amiază s’au dat noui lupte aeriene violente pe deasupra mai multor regiuni ale Germaniei. Formaţii de avioane de luptă cari pătrunseseră, sub o puternică protecţie de avioane de vânătoare, pe deasupra nord-vestului şi nordului Germaniei, au fost întâmpinate încă din primul moment de avioane germane de vânătoare şi de distrugere. In zona Mecklemburg şi la est de Magdeburg s’au dat înverşunate lupte aeriene în cursul cărora avioanele de vânătoare au înlăturat bariera formată de avioanele de vânătoare Inamică şi au pătruns informaţiile de avioane de bombardament nordamericane. Luptele au continuat pe tot parcursul formaţiilor nord-americane către zona mării Nordului şi către Germania centrală. OSTAŞI CITAT! PRIN ORDIN DE ZI PE NATIUNE ORDIN DE ZI NR. 61 DIN 27 MAI 1944 In îndârjitele lupte de pe unui contraatac dat în noaptea mod deosebit: — Caporalul Tofan Virgil. — Soldatul Tudor Florea. — Caporalul Anghelache — Soldatul Mitrache Ion. din Divizia 3-a Infanterie, în Pentru îndrăsneală, dârzenie, au dat dovadă pe câmpul de citează ca exemplu pe Naţiune. frontul Moldovei, în timpul de 3/4 Mai, s’au distins în Ionlupta de distrugerea curelor, spiritul de sacrificiu de care luptă, ostaşii de mai sus se (ss) 7. ANTONESCU Mareşal al României şi Conducătorul Statului PAZA IMOBILELOR IN TIMPUL ALARMEI Se aduce la cunoştinţa intendenţilor şi portarilor de blocuri, încadraţi în echipele de apărare pasivă ale imobilelor respective, că potrivit dispoziţiunilor legii A.A.T., sunt obligaţi ca pe timpul alarmelor aeriene să fie prezenţi la posturile lor. In cazul că se va constata lpsa acestui personal, se vor aplica sancțiunile prevăzute la articolul 66 din legea A.A.T. (modificată prin legea nr. 177 din 27 Martie 1944 publicată în Monitorul Oficial din 30 Martie 1944) și anume : — internarea în lagăr dela 1 lună la 2 ani; — amendă dela 10.000 — 50.000 lei.