Universul - Provincie, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-177)

1944-06-10 / nr. 158

Ama] al 61 -Ica 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. 0­1* P. X. T. Rs. 84.464/939. CELE DIN URMA STIRI DIN­­LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA 1l ADMINISTRATIA­ BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DESCENTRALIZAREA UZINELOR Experienţa tuturor timpu­­rilor şi tuturor neamurilor do­vedeşte că propăşirea nu poa­te­­veni decât pe calea evoluti­vă, că răsturnările bruscate ale situaţiilor existente n’au folosit niciodată celor mulţi, iar revendicările acestora, du­pă primele zile de fierbere şi de promisiuni, au rămas mai totdeauna, nerealizate. Economistul francez Pierre Lebon socoteşte că prima ţintă a unei bune şi cuminţi politici sociale este de a încuraja toate dispoziţiile care permit unui lucrător să urce diferitele trep­te ale specialităţii lui. Pe lân­gă cursuri complimentare şi tehnice, prime de încurajare şi de­ stimulare a celor cu ap­titudini, etc., trebue să se mul­tiplice posibilităţile ca lu­crătorii să aibă fiecare casa lui proprie, pe care să o poată plăti într’un termen lung, în­­lăturându-se însă sistemul de­magogic în formă şi egoist în fond, al­ construcţiilor de case în comun, sistem în care po­zitiv nu rămâneau decât con­tribuţiile întreprinderilor şi lucrătorilor. In chip paradoxal, războiul pune în actualitate formula primă a ameliorării situaţiei materiale a lucrătorilor, — prin înlesnirea posibilităţilor de construire de locuinţi pro­prii, — deoarece pretutindeni unde s’a simţit nevoia „dis­persării“ industriilor şi deci şi a braţelor cari le pun în funcţiune, s’a născut întreba­rea: dece trebue neapărat ca toate uzinele şi toate fabricile să fie în inima centrelor oră­şeneşti? Studiindu-se problema şi a­­daptând-o la mijloacele de transport normale de care dis­punea orice ţară în vreme de pace, s-a ajuns la concluzia că un sistem de împrăştiere a uzi­nelor şi fabricilor dincolo de o­­raşe ar avea efecte fericite în direcţia urmărită de cei cari doresc în mod sincer să dea lucrătorilor posibilitatea unui trai mai bun, îmi omenesc. O industrie, care s’ar stabili mai departe de oraş, ar înlesni direct şi indirect lucrătorilor să poată avea o casă cu grădi­nă în proprietatea fiecăruia şi lipsa de locuinţe încăpătoare nu ar mai fi ca azi o preocu­pare serioasă pentru sporul de natalitate. Din necesitatea de a împrăş­tia obiectivele care pot fi ur­mărite de bombardiere, se poate generaliza o politică so­cială pe care ţările mari au a­­doptat-o de multă vreme, strângând şi mai mult legătu­ra temeinică ce trebue să e­­xiste între lucrători şi între­prinderea respectivă. Aprovizionarea, problemele sanitare şi de higiena, educa­ţia şi instrucţia copiilor nu sunt, în practică, atât de greu de realizat într-o comunitate de salariaţi cu interese şi obli­gaţii comune, cum ar părea la prima vedere, dacă, fireşte, so­cotim posibilităţile de comuni­caţii ale vremurilor normale pe care le aşteptăm cu toţii. Politica de prevedere impu­ne de pe acum studierea pro­blemelor şi orânduirilor socia­le, spre a menţine propăşirea tuturor în cadrul rodnic al e­­voluției. UN APEL AL MAR­EŞALULUI PETAIN CĂTRE POPORUL FRANCEZ Paris, 7 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „D.N.R.“ trans­mite : Mareşalul Pétain, şeful statu­lui francez, a adresat Marţi la amiază la microfonul postului de radio francez, în legătură cu des­­lănţuirea invaziei, un apel către poporul francez. Armatele germane şi anglo­ saxone, a spus între altele mare­şalul Pétain, sunt în contact pe pământul nostru. Franţa devine astfel câmp de bătălie. Apoi şeful statului a făcut apel la toate serviciile franceze, de salariaţii căilor ferate şi la mun­citori, de a continua să rămână la­ posturile lor pentru a se păs­tra viaţa naţiunii şi pentru a se îndeplini misiunile ce revin fie­căruia în parte. El a declarat apoi textual : „Francezi, nu înrăutăţiţi neno­rocirea noastră prin fapte care ar putea să aducă asupra voastră represalii tragice. N­evinovata populaţie franceză ar suporta ur­mările. Nu daţi ascultare celor cari, încercând să se folosească de situaţia noastră grea, ar vrea să arunce ţara într’o catastrofă. Numai prin păstrarea celei mai aspre discipline Franţa poate fi salvată. Ascultaţi deci de ordi­nele guvernului. Fiecare să-şi în­deplinească datoria. împrejurările bătăliei vor în­demna poate armata germană de a lua măsuri speciale in zonele de luptă. Supuneţi-vă acestei ne­cesităţi. In interesul salvării voa­stre vă recomand aceasta în mod stăruitor. Vă rog, francezi, să vă gândiţi in primul rând la ameninţarea mortală ce s’ar abate asupra, ţă­rii noastre în cazul când acest avertisment solemn nu ar fi as­cultat. AGRICULTURA DE DUPĂRĂZBOI de prof. ERNEST GRINJESCU In toate domeniile de activi­tate omenească se fac planuri pentm­ vreme de pace. Nu este fără interes, credem, să arătăm, în Unii generale, înfăţişarea ce trebuie s’o ia agricultura ţării noastre, după ce furtuna se va potoli, iar judecata rece şi neim­presionabilă va căuta drumul po­trivit, care să ducă la propăşire.­­Este firesc să se constate că culturile reprezintă specificul te­renului şi mai ales climei noas­tre. Multe din ele au fost impu­se de satisfacerea nevoilor ime­diate, ca rezultat al lipsei posi­bilităţilor de import şi al politi­cei de autarohie economică, în care se credea că putem subsista şi în viitor. Politica de izolare însă, nu poate dura deoarece statele stau într-o interdependenţă forţată de climă şi de bogăţia solului şi sub­solului, ca să nu vorbim decât de cele mai importante şi neegale mijloace de producţie. Fiecare stat lăsat la propriile lui mijloa­ce şi la libera concurenţă, va tre­bui să cultive ceea ce găseşte ren­tabilitate, fără încurajări şi fără presiuni economice, cari denatu­rează specificul propriu şi impun norme, ce măresc sacrificiul so­cietăţii, în loc să-l suprime. Am spus şi altă dată că Româ­nia e ţara cerealelor, ca rezul­tantă a climei noastre continen­tale : variaţii extreme de tempe­ratură şi secete foarte accentuate, sporite de ariditatea verei. Ele reuşesc totuşi pentru că sistemul lor vegetativ se adaptează aces­tor condiţii aspre, căutând să pro­fite la maximum de ultima pică­tură de apă sau de cel mai uşor grad de căldură. Intr’adevăr, învăţatul rus Rot­­mistroff care s’a ocupat cu efec­tele secetei asupra plantelor a­­gricole, a arătat că cerealele la­ 10 zile după răsărire, emit rădăcini, cari pătrund până la 40 cm. în pământ, deci întrecând cu mult stratul de arătură obicinuit, iar desvoltarea lor progresează până la înfloritul plantei, fenomen ce se petrece către începutul verei: creşterea rădăcinilor stagnează după aceia şi încetează complet după coacere. Este deci o parti­cularitate a cerealelor de a-şi opri creşterea sistemului radicu­lar, după înflorit, profitând toc­mai de perioada de umiditate în­­nainte de sosirea secetei obici­nuite, prin opoziţie cu legumi­noasele şi alte plante dicotiledo­­nate, cu rădăcini pivotante, a că­ror creştere în rădăcini continuă şi după înflorit, însă cu perspec­tive de a fi cuprinse de secetă şi deci a nu avea condiţii optime­­ pentru desvoltare.­­ lată caracteristica ce leagă ce- i realele de clima noastră. Dar mai este şi alta. Sistemul radicular, fascicular, stufos, fin şi uniform dă putinţa ca cea mai redusă cantitate de apă din sol să fie absorbită re­pede de plante şi utilizată la ma­ximum, ceia ce nu se întâmplă cu plantele a căror rădăcini, sub formă de fus, au puţine ramifi­caţii secundare. Pe lângă aceste particularităţi, cerealele mai posedă şi o a treia tot atât de importantă faţă de re­zistenţa la secetă. Sistemul foliar însuşi indică plantele de care vorbim în regiunile unde se sim­te lipsa de ploaie. Profesorul Kol­­kunov a dovedit că ,.rezistenţa la secetă a unei plante este condi­ţionată de cantitatea de apă eva­porată pe umiditatea de suprafa­ţă şi de mărirea frunzelor, adică numărul stomatelor şi suprafaţa de evaporare a frunzelor să nu în­treacă limita maximă indicată de condiţiile­ de umezeală ale mediu­lui“. Or, această însuşire o pose­dă tocmai cerealele, cari au su­prafeţe foliare, prin care se face evaporaţia, mult mai mici ca sta­rea de umezeală a solului. De a­­ceia ele pot să prospereze şi în­tr’un regim secetos, mai ales că s’au văzut şi celelalte particula­rităţi ce caracterizează cerealele. Din toate acestea rezultă că numai astfel de plante sunt pre­destinate agriculturii românești şi a călca această lege a firei, în­seamnă a produce perturbări ale căror rezultate defavorabile nu vor înceta să se producă. Dar problema agriculturii de după război are și alte aspecte interesante, a căror desvoltare o voi face cat alt prilej. LUPTE GRELE PE COASTA DE NORD A FRANŢEI Berlin, 7 (Rador). — Pe coasta de nord a Franţei continuă lup­tele grele cu trupele anglo­­americane debarcate. Unităţile inamice debarcate în peninsula Normandiei, până la Carentan, au avut pierderi grele. Formaţiile de paraşutişti an­­glo-americani debarcate între Carentan şi Bayeux, trupele de debarcare aeriană şi formaţiile aduse de peste mare au fost res­pinse după lupte grele. In regiunea estuarului fluviu­lui ■ Orne trupele de debarcare anglo-americane sunt actual­mente zăvorâte. Sub protecţia artileriei grele de pe bordul vaselor, alte trupe se apropie aci. In regiunea de la sud de Le Havre, părţi mari din trupele inamice lansate din avioane au fost nimicite. Fără îndoială, sunt de aştep­tat noui acţiuni ale­ britanicilor şi nordamericanilor, dar deo­camdată acest lucru nu se poate observa. Pierderile trupelor de invazie sporesc în fiecare oră. Luptele sunt extraordinar de grele, deoarece trupele engleze şi nordamericane debarcate se apără cu cea mai mare îndârjire şi fac totul pentru a păstra po­ziţiile în care au ajuns. m­aţiuni .la 6 iunie, in cursul operaţiunilor de aterisare a tru­pelor britanice-americane aduse pe calea aerului, au fost doborîte de apărarea, antiaeriană germană un minimum de 52 avioane ina­mice, după ştirile sosite până la această oră (ora 8 şi 15), dintre cari 18 transportând trupe. Dea­­semeni un anumit număr de avi­oane cu câte patru motoare au fost lovite de către artileria anti­aeriană germană, însă prăbuşirea lor n’a, putut fi observată cu cer­titudine. Acest bilanţ este încă necom­­plet aşteptându-se alte ştiri. Nu­mărul avioanelor inamice dobo­rîte de către aviatorii de vână­toare germani s’a ridicat și el însă nu sunt cifre precise în această privinţă. Până acum se cunosc 16 victorii aeriene repur­tate de către vânătorii germani, succese ce au putut fi observate în ciuda vreunei rele. Atacurile aviaţiei germane împotriva vaselor anglo-americane de debarcare Berlin, 7 (Rador). — După cum află Biroul Internaţional de in­­formaţiuni de la corespondentul său special aerian din nordul Franţei, avioane grele de luptă germane în număr important, au îndreptat violente atacuri împo­triva şlepurilor de debarcare bri­tanice şi americane. Vasele ina­mice au deschis un violent foc de artilerie antiaeriană de calibru mic şi mijlociu care în parte, a fost sporit de artileria antiaeria­nă fie pe unităţile mai puternice. Formaţiunile de luptă germane s-au apropiat de concentrările de vase inamice de debarcare con­statate de avioanele de cercetare, în regiunea dintre lîâyeux ,­ gura fluviului Orne. Vasele, cari în parte se al­iau foarte aproape de coastă, au încercat să se învăluia­­scă în ceaţă. Totuşi un mare nu­măr de bombe au căzut peste ele. S’au produs puternice detunături cari au continuat şi după atacul avioanelor de luptă germane. J)i« rapoartele ocupanţilor a­­vioanelor de luptă germane rezul­tă cu siguranţă că aceste atacuri de noapte au avut o bună efica­citate. ❖ Berlin, 7 (Rador). — De la co­respondentul său special aerian din Nordul Franţei, Biuroul In­ternaţional de informaţiuni află că, după ştiri speciale în cursul atacurilor efectuate Marţi noap­tea spre orele 23, un vas de tran­sport de 6­7.000 tone a sărit în aer, după ce a fost lovit în plin de o bombă de mare calibru. Va­sul a luat foc în toată lungimea lui şi apoi s’a răsturnat. Un alt şlep de debarcare a primit de a­semeni o lovitură în plin scufun­­dându-se imediat. Din alte rapoarte ale diferite­lor echipagii a avioanelor de luptă germane rezultă faptul că vio­lente detunături s’au produs şi pe alte şlepuri şi vase de debarcare, dintre cari mai multe au luat foc.­­In mare incendiu pe un vas a fost observat cu prilejul drumului de reîntoarcere, la o mică di­stan­ţă de coastă. In­ afară de aceasta aviatorii de luptă anunţă că incendii au fost observate în regiunea imediată a coastei, unde inamicul debarca unităţile sale. Alte rapoarte din partea ocu­panţilor avioanelor de luptă des­pre succese sunt încă controlate în acest moment (ora 3 şi 15). *1* Berlin 7. (Rador). — Formaţii germane, de avioane de luptă au a­­tacat Marţi, în mai multe rânduri, fiola de debarcare a britanicilor şi americanilor in regiune estuarului Senei, după cum anunţă agenţia­­­NB. Mai multe vase şi bacuri de de­barcare, printre care şi un vapor de transport cu o deplasare de 70­10 de tone, au primit lovituri directe. Alte vapoare au fost incendiate. Avioanele de patrulă germane, care aui făcut raiduri deşi plafonul norilor era foarte jos, deasupra punctelor unde inamicul debarca, nu au putut să numere vapoarele scufundate vie artilerie şi vie tor­pile. Fie au putut totuşi să con­state că peste 30 de mari vase de debarcare se aflau pe coastă sau pe apă cuprinse de flăcări. Toate a­­ceste vase au fost complet nimi­cite. Adevăratul centru de gravitate al operaţiunilor anglo-a­mericane Berlin. 7 (Rador). — Adevăra­tul centru de gravitate al opera­ţiunilor de invazie anglo-ameri­cane este mai puţin între estua­rul Seinei şi al fluviului Orne, cât în regiunea situată între cursul inferior al fluviului Orne şi regiunea situată la Nord şi la Nord Vest de Bayeux. Capelele de pod pe cari invadatorii au reuşit să le stabilească nu se află intre Villers sur Mer şi Tru­­ville, ci mai la Vest de o parte şi de cealaltă a gurei fluviului Orne şi în regiunea situată la Nord-Vest de Bayeux. Un mic grup de luptă anglo­­american compunându-se din care uşoare blindate şi auto-mi­­traliere, operează la câţiva kilo­metri Est de dunele din apropie­rea imediată de regiunea de Nord-Est a oraşului Bayeux. în­cercările acestui grup de a se ralia cu capul principal de pod au fost respinse de forţele locale germane. După rezultatele obţi­nute prin recunoaşterile aeriene, înaltul comandament aliat are, se pare, intenţiunea să aducă noui întăriri la capul de pod care se află la Nord de Caen, sub protecţia puternicului grup de unităţi navale cari se află la Vest de Havre şi se compune din circa 13 crucişătoare şi 50 până la 60 distrugătoare. In tot cazul un mare număr de vase de debarcare de diferite mărimi au fost observate, târziu in cursul după amiezii, în largul mării, la nord de estuarul flu­viului Orne şi la Nord de Ba­yeux, aşteptând, după cât se crede, ordinul de a da ataml împotriva coastei. AVIOANE ANGLO AMERICANE DOBORÎTE Berlin, 7 (Rador). — După cum află BAroţii Interaaţional de infsr- Violente lupte aeriene de­asupra Canalului Mânecii Berlin, 7 (Rador). — După cum află chiar acum (Marţi ora 21 şi 4) Biroul internaţional de infor­­maţiuni de la corespondentul său de pe coasta franceză, vânătorii germani, puşi în linie pentru a combate forţele aviaţiei anglo­­americane, au putut intra în con­tact cu formaţiunile de avioane de vânătoare inamice, în ciuda condiţiunilor atmosferice defavo­rabile. In violenţele şi scurtele lupte, ce s’au desfăşurat, aproape fără excepţie, deasupra regiunii de coastă, aviatorii de vânătoare germani au doborît, după infor­­maţiunile primite, până Marţi seara la orele 21 şi 4, un număr de 5 avioane inamice, avari­ind încă multe altele. Vizibilitatea extrem de rea de pe coasta Canalului Mânecii a stingherit în mod considerabil o­­peraţiunile aviatorilor de vână­toare germani. Berlin, 7 (Rador).­­ O ştire a Biroului Internaţional de In­formaţii, transmisă de agenţia D.N.R., precizează că numărul avioanelor inamice distruse de la începutul debarcărilor anglo­­am­ericane în nordul Franţei, de către forţele apărării germane, se ridică la 91, majoritatea fiind avioane de bombardament cu câte 4 motoare și avioane de transport. DESFĂŞURAREA LUPTELOR DINTRE ESTUARUL FLUVIILOR ORNE ŞI VIRE Berlin, 7 (Rador). — Cu privire la luptele încununate de succes ale apărătorilor germani ai bas­tionului Atlanticului, între estua­rul fluviilor Orne şi Vire, în cursul cărora trei capete de pod, compuse mai ales din trupe bri­tanice şi canadiene au fost nimi­cite, după o luptă scurtă, însă în­verşunată, se mai dau următoa­rele amănunte: Configuraţia coastei în această regiune este deosebit de avanta­joasă pentru debarcările efectua­te cu mici ambarcaţiuni cu fun­dul plat. Numai in sectorul de vest de la nord-est de Isigny se află o coastă abruptă, precedată totuși de o largă plaje, care sco­­boară până la mare. In ansam­blul ei coasta este plată, compu­­nându-se din întinse dune, cari pe ici pe colo sunt străbătute de mici cursuri de apă, ce se varsă in Atlantic. înaltul comandament aliat an­gajase mai multe sute de mici ambarcaţiuni de debarcare în regiunea situată între estuarul fluviilor Ome şi Vire. Aceste vase, protejate de o ceaţă artifi­cială şi un puternic foc al uni­tăţilor­ uşoare ale marinei, se a­­propiau de coastă, constituind în cele două estuare diferite centre de gravitate la nord de Bayeux. La adăpostul coţii, anglo-ame­­ricanii au reuşit să constituie câteva capete de pod la nord de Bayeux şi Isigny, precum şi la nord vest de Caen. De la aceste capete de pod ei au trecut la atac în direcţia sud cu ajutorul oave­lor şi al armelor grele de infan­terie, după cât se pare cu inten­ţia de a se reuni într’un mare cap de pod, spre a avea posibili­tatea de a da ocazie altor unităţi să debarce. Totuşi, rezervei® germane au trecut la­ contraatac în mod atât de puternic, încât ele au reuşit să nimicească trupele invada­toare în toa­te punctele unde reu­şiseră să debarce, înainte ca a­­cestea să fi putut efectua jonc­ţiunea. Cu acest prilej, s'a distins în deosebi un grup de luptă german, care a nimicit in mod complet o formaţiune blindată britanică, ce ataca regiunea situată la sud­­vest de Bayeux, la nord de ade­văratul obiectiv al atacului. Un număr de 23 de care de luptă au fost capturate sau nimicite cu această ocazie. Intre timp, bateriile forturilor de pe coasta Atlanticului provo­­caseră pierderi atât de grele am­barcaţiunilor de debarcare încât ele au fost obligate să se în­toarcă din drum, dacă mai pu­teau face aceasta. ❖ Bob­in 7. (Rador). — Biroul In­ternaţional de Informaţii, ocupân­­du-se de luptele pentru capul de pod din cele două părţi ale estua­rului Fluviului Orne, ce se întinde pe coasta de vest până la nord de Bayeux, într'o ştire transmisă de agenţia DNR, anunţă: In cursul după amiezii şi serii de Marţi, forţe britanice, foarte puternic­ sprijinite de artileria grea şi mijlocie fie pe bordul a şa­se­ vase de linie, 15 crucişătoare şi circa 50 de distrugătoare, au încer­cat în mai multe rânduri să lăr­gească copiii de pod. In primul rând, ei voiau să pună mâna pe oraşul Caen. dar toate încercările făcute au dat greş din cauza rezis­tenţei germane, deosebit de crân­cenă. Inamicul a suferit pierderi sângeroase. Totodată, aruncarea în luptă a noui unităţi de trupe transportate cu avioanele în spatele rezervelor de intervenţie germane, s’a soldat cu o nereuşită sângeroasă. O for­maţie britanică de trupe trans­portate cu avioanele, aterizând de pe bordul unui număr de circa 500 planoare pentru transportul trupe­lor, pe malul de răsărit a fluviului Orne, aproape de­ linia pe care se afă orașul Casn­ a fost complet de­cimată in cursul aceleași nopți. N?» 158 Sâmbătă 10 Iunie 1948 8 Pagini DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 7 IUNIE 1944 P© Nistrul inferior și în Basara­bia de mijloc nici dun eveniment deosebit. La Nord d© Iaşi, inamicul a contraatacat în mai mult© punct©, sprijinit de ®rti©?i® și blindate, îr»e©reând sâ re­cucerească poziţii!© pier­dut©. Lupt©!© sunt în curs. CUM SE DESFĂŞOARĂ LUPTELE PE FRONTUL DIN RĂSĂRIT Berlin, 7 (Rador). — Se dau următoarele amănunte asupra si­tuaţiei depe frontul de răsărit: Luptele din regiunea dela nord de Iaşi s’au terminat Marţi prin nimicirea unui grup de luptă so­vietic care a putut fi încercuit în ziua precedentă. Bolşevicilor le-a fost smulsă cu acest prilej o regiune presărată cu înălţimi, având comandament până departe, pe care voiau să o folosească drept cap de pod pen­tru marile lor operaţii de la aripa de sud a frontului de răsărit. In acţiunile de luptă din ulti­mele săptămâni trupele de atac germ­ane şi române au nimicit sau au zdrobit în mod decisiv cel puţin 10 divizii de infanterie inamice. Pe de altă parte un corp moto­rizat şi un corp blindat bolşevice pot fi considerate ca decimate în­tr’o foarte mare măsură. In cazul în care sovieticii ar avea intenţia de a trece la ofen­sivă din aceeaşi regiune, ar tre­bui ca ei să aducă forţe noi da aceeaşi importanţă. De pe restul frontului de răsă­rit, nu se anunţă acţiuni de luptă mai importante. Berlin, 7 (Rador). — La nord­­vest de Iaşi, atacuri locale ale trupelor germane au dus în ziua de 6 iunie la curăţirea şi îmbu­nătăţirea poziţiilor cucerite în ultimele zile. Trupele germane şi române a fi capturat, în îndârjitele atacuri încununate de succes de la 30 Mai încoace, peste 1300 de prizonieri şi au nimicit sau luat ca pradă de război 209 ian­eri, 309 tunuri de toate calibrele, 109 aruncă­toare de grenade, ca și numeroase alte arme. Au fost doborîte 304 avioane sovietice, dintre cari 91 de către formațiile armatei terestre. In afară de aceasta bolșevicii au pierdut mai multe mii de oa­meni. CEL PUŢIN 37 AVIOANE ANGLO-NORDAMERICANE NIMICITE IN ZIUA DE 6 IUNIE DE APĂRAREA AERIANĂ GERMANĂ-ROMÂNĂ ŞI BULGARĂ Berlin. 7 (Rador). — Nu­mărul avioanelor anglo-nord­­­americane nimicite in ziua de 6 Iunie în regiunea României şi în regiunea Mării Medite­­rane de către forţele de apă­rare aeriană germane, româ­ne şi bulgare s-a ridicat la cel puţin 37. Avioanele in­ami­ce distruse sunt în majoritate avioane de bombardament cu câte patru motoare, care au fost dobo­rîte cu prilejul acţiunilor lor de atac împotriva obiective­lor din România. ACTIVITATEA AVIAŢIEI GERMANE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 7 (Rador). — Marţi, puternice forţe de avioane ger­mane au fost angajate pe frontul de răsărit neîncetat împotriva poziţiilor sovietice şi concentră­rilor de trupe din regiunea Iaşi. In tot cursul zilei escadre de avioane de bătălie, împreună cu formaţiuni de avioane de luptă, s-au năpustit împotriva formaţii­lor de avioane inamice, le-au acoperit cu o mare cantitate de bombe şi au luat sub tirul arme­lor de bord coloane inamice, printre care şi mai multe coloa­ne transportând muniţii. Aviatorii de vânătoare germani au proteguit operaţiile unităţilor de avioane de luptă şi ale celor de bătălie. S-au înregistrat numai câteva bătălii aeriene, în cursul cărora, după ştirile de până acum, au fost doborîte 7 avioane sovietice. Şi în celelalte sectoare ale frontului de răsărit ,avioanele de bătălie germane şi-au văzut în­cununate de succes atacurile lor împotriva căilor de comunicaţie sovietice şi în­deosebi împotriva sărilor. ❖ Berlin, 7 (Hader). — Cu privire la activitatea aviaţiei germane se dau următoarele amănunte : Formaţii din aviaţia operativă din răsărit a germanilor au dat din nou două puternice atacuri împotriva tra­ficului de aprovizionare sovietic, ci puţin timp înainte de miezul nopţi de Marţi spre Miercuri. Importantele gări Proskurov şi Jme­rinka au fost atacate de av­curi germane de luptă de tip greu, ni luare număr .Numeroase bombe lu­minoase au reperat împrejurimii, acestor gări de triaj, astfel încât a­viatorii germani au putut să opere­ze la excelente condiţiuni de vizi­bilitate. Trenurile de transport, dintre car mai multe erau încărcate cu carbu­ranţi,­ ce se aflau garate pe numeroa­sele linii din cele două noduri de caii ferată, care prezintă o mare impor tanţă pentru transportarea tru­pelo­ri materialelor de război, au fost lo­vite de „covoarele** de bombe. Un tren­­ încărcat cu carburanţi a fos cuprins de flăcări în întregime. Pu­ternice coloane de fum au împiede­cat întrucâtva vizibilitatea pentru ce din urmă val de avioane germane, îi deosebi cu ocazia atacului dat împo­triva gării Jmerinka. Atacurile au ţinut aproape o jum­ă­tate de oră. Numeroase incendii vas­te au luat întinderi atât de mari în­cât în momentul când formaţiile ger­mane se îndepărtau focarele se pre­zentau ca o mare de flăcări. Aceşte rezultate au fost foarte bine obser­vate de avioanele germane de recu­noastre.­­In cursul acestei acţiuni, formaţii­le germane nu au suferit nicio pier­dere. LUPTELE DIN ITALIA Berlin, 7 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privi­re la luptele din Italia: In vreme ce formaţiile de atac nord-americane şi britanice, îm­preună cu trupele franceze şi marocane, s’au năpustit împotri­va poziţiilor germane din regiu­nea Tivoli. Marţi în tot cursul zilei din nou în mind zadarnic, formaţiile blindate nordamerica­­ne de la nord-vest şi vest de Ro­ma au trecut la un mare atac îm­potriva diviziilor germane care se aflau aci în manevre de des­prindere pe linii ulterioare. Evident, efortul generalului A­­lexander a fost făcut pentru a împiedica comunicaţiile cu spa­tele ale formaţiilor germane, spre a realiza în sfârşit acum în­cercuirea lor, pe care el voise să o efectueze încă de la sud de Ti­­bru, dar care, mulţumită mobili­tăţii conducerii germane, nu îi reuşise. In două coloane, nordamerica­­nii au înaintat dealungul şoselei de pe coastă ca şi de ambele părţi ale şoselei care duce de la Roma în spre Nord. . . După o­ scurtă­­ dar violentă luptă, ariergărzile germane au fost depăşite şi formaţiile de tancuri americane, care erau ur­mate îndeaproape de infanteria motorizată au pătruns adânc în regiunea din spate în speranţa că vor putea izola formaţiile germane de gros. Acest lucru s’a dovedit însă spre seară a fi bazat pe pre­mize false. Massa forţelor germane aţin-1 pierderii sese o linie, încă înainte de a se lăsa noaptea, în care s’a, pu­tut stabili pentru a opune o re­zistenţă încununată de succes. Şi în rectorul mijlociu al fron­­tului italian, după zdrobirea de­finitivă a marilor atacuri anglo­­nordamericane împotriva oraşu­lui Tivoli, formaţiile germane s’au desprins neobservate de inamic spre a ocupa poziţii si­tuate mai înapoi şi spre a eli­mina astfel complet primejdia unei ameninţări de flanc. ❖ Berlin, 7 (Rador). — în noap­tea de Luni spre Marţi, unităţi germane de protecţie au atacat în Golful Genova, la sud-est da San Remo, vedete inamice, cara au fost lovite în mai multe rân­duri. Inamicul nu a opus nicio re­zistenţă. V. ❖ Berlin 7. (Rador).—Relativ la ac­tivitatea aviaţiei germane pe fron­tul din Italia se dau următoarele amănunte: Avioanele germane de luptă au continuat şi în noaptea, de Marţi spre Miercuri atacurile lor împo­triva poziţiilor ocupate de inamic, în special la vest şi sud-vest de Roma, precum şi punctele de con­centrare ale trupelor anglo-ameri­­cane, cu bune rezultate. Deasemeni au fost bombardate coloane de muniţii şi de vehicula de tot felul aflate pe şoselele din a­­proprierea sectorului frontului. A­­tacu­rile au fost date de aviaţia ger­mană de la mică înălţime, la a­­tacuri luând parte un mare număr de avioane germane de luptă. Aviaţia germană nu a suferit

Next