Universul - Provincie, iunie 1944 (Anul 61, nr. 149-177)
1944-06-10 / nr. 158
Ama] al 61 -Ica 8 Pagini Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL“ S. A. Înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov EXEMPLARUL 7 LEI Taxa poștală plătită în numerar conform aprobării Dir. 01* P. X. T. Rs. 84.464/939. CELE DIN URMA STIRI DINLUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE SI TELEFONICE REDACTIA 1l ADMINISTRATIA BUCURESTI, STR. BREZOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10; SECRETARIATUL DE REDACTIE: 3.30.15 DESCENTRALIZAREA UZINELOR Experienţa tuturor timpurilor şi tuturor neamurilor dovedeşte că propăşirea nu poateveni decât pe calea evolutivă, că răsturnările bruscate ale situaţiilor existente n’au folosit niciodată celor mulţi, iar revendicările acestora, după primele zile de fierbere şi de promisiuni, au rămas mai totdeauna, nerealizate. Economistul francez Pierre Lebon socoteşte că prima ţintă a unei bune şi cuminţi politici sociale este de a încuraja toate dispoziţiile care permit unui lucrător să urce diferitele trepte ale specialităţii lui. Pe lângă cursuri complimentare şi tehnice, prime de încurajare şi de stimulare a celor cu aptitudini, etc., trebue să se multiplice posibilităţile ca lucrătorii să aibă fiecare casa lui proprie, pe care să o poată plăti într’un termen lung, înlăturându-se însă sistemul demagogic în formă şi egoist în fond, al construcţiilor de case în comun, sistem în care pozitiv nu rămâneau decât contribuţiile întreprinderilor şi lucrătorilor. In chip paradoxal, războiul pune în actualitate formula primă a ameliorării situaţiei materiale a lucrătorilor, — prin înlesnirea posibilităţilor de construire de locuinţi proprii, — deoarece pretutindeni unde s’a simţit nevoia „dispersării“ industriilor şi deci şi a braţelor cari le pun în funcţiune, s’a născut întrebarea: dece trebue neapărat ca toate uzinele şi toate fabricile să fie în inima centrelor orăşeneşti? Studiindu-se problema şi adaptând-o la mijloacele de transport normale de care dispunea orice ţară în vreme de pace, s-a ajuns la concluzia că un sistem de împrăştiere a uzinelor şi fabricilor dincolo de oraşe ar avea efecte fericite în direcţia urmărită de cei cari doresc în mod sincer să dea lucrătorilor posibilitatea unui trai mai bun, îmi omenesc. O industrie, care s’ar stabili mai departe de oraş, ar înlesni direct şi indirect lucrătorilor să poată avea o casă cu grădină în proprietatea fiecăruia şi lipsa de locuinţe încăpătoare nu ar mai fi ca azi o preocupare serioasă pentru sporul de natalitate. Din necesitatea de a împrăştia obiectivele care pot fi urmărite de bombardiere, se poate generaliza o politică socială pe care ţările mari au adoptat-o de multă vreme, strângând şi mai mult legătura temeinică ce trebue să existe între lucrători şi întreprinderea respectivă. Aprovizionarea, problemele sanitare şi de higiena, educaţia şi instrucţia copiilor nu sunt, în practică, atât de greu de realizat într-o comunitate de salariaţi cu interese şi obligaţii comune, cum ar părea la prima vedere, dacă, fireşte, socotim posibilităţile de comunicaţii ale vremurilor normale pe care le aşteptăm cu toţii. Politica de prevedere impune de pe acum studierea problemelor şi orânduirilor sociale, spre a menţine propăşirea tuturor în cadrul rodnic al evoluției. UN APEL AL MAREŞALULUI PETAIN CĂTRE POPORUL FRANCEZ Paris, 7 (Rador). — Corespondentul agenţiei „D.N.R.“ transmite : Mareşalul Pétain, şeful statului francez, a adresat Marţi la amiază la microfonul postului de radio francez, în legătură cu deslănţuirea invaziei, un apel către poporul francez. Armatele germane şi anglo saxone, a spus între altele mareşalul Pétain, sunt în contact pe pământul nostru. Franţa devine astfel câmp de bătălie. Apoi şeful statului a făcut apel la toate serviciile franceze, de salariaţii căilor ferate şi la muncitori, de a continua să rămână la posturile lor pentru a se păstra viaţa naţiunii şi pentru a se îndeplini misiunile ce revin fiecăruia în parte. El a declarat apoi textual : „Francezi, nu înrăutăţiţi nenorocirea noastră prin fapte care ar putea să aducă asupra voastră represalii tragice. Nevinovata populaţie franceză ar suporta urmările. Nu daţi ascultare celor cari, încercând să se folosească de situaţia noastră grea, ar vrea să arunce ţara într’o catastrofă. Numai prin păstrarea celei mai aspre discipline Franţa poate fi salvată. Ascultaţi deci de ordinele guvernului. Fiecare să-şi îndeplinească datoria. împrejurările bătăliei vor îndemna poate armata germană de a lua măsuri speciale in zonele de luptă. Supuneţi-vă acestei necesităţi. In interesul salvării voastre vă recomand aceasta în mod stăruitor. Vă rog, francezi, să vă gândiţi in primul rând la ameninţarea mortală ce s’ar abate asupra, ţării noastre în cazul când acest avertisment solemn nu ar fi ascultat. AGRICULTURA DE DUPĂRĂZBOI de prof. ERNEST GRINJESCU In toate domeniile de activitate omenească se fac planuri pentm vreme de pace. Nu este fără interes, credem, să arătăm, în Unii generale, înfăţişarea ce trebuie s’o ia agricultura ţării noastre, după ce furtuna se va potoli, iar judecata rece şi neimpresionabilă va căuta drumul potrivit, care să ducă la propăşire.Este firesc să se constate că culturile reprezintă specificul terenului şi mai ales climei noastre. Multe din ele au fost impuse de satisfacerea nevoilor imediate, ca rezultat al lipsei posibilităţilor de import şi al politicei de autarohie economică, în care se credea că putem subsista şi în viitor. Politica de izolare însă, nu poate dura deoarece statele stau într-o interdependenţă forţată de climă şi de bogăţia solului şi subsolului, ca să nu vorbim decât de cele mai importante şi neegale mijloace de producţie. Fiecare stat lăsat la propriile lui mijloace şi la libera concurenţă, va trebui să cultive ceea ce găseşte rentabilitate, fără încurajări şi fără presiuni economice, cari denaturează specificul propriu şi impun norme, ce măresc sacrificiul societăţii, în loc să-l suprime. Am spus şi altă dată că România e ţara cerealelor, ca rezultantă a climei noastre continentale : variaţii extreme de temperatură şi secete foarte accentuate, sporite de ariditatea verei. Ele reuşesc totuşi pentru că sistemul lor vegetativ se adaptează acestor condiţii aspre, căutând să profite la maximum de ultima picătură de apă sau de cel mai uşor grad de căldură. Intr’adevăr, învăţatul rus Rotmistroff care s’a ocupat cu efectele secetei asupra plantelor agricole, a arătat că cerealele la 10 zile după răsărire, emit rădăcini, cari pătrund până la 40 cm. în pământ, deci întrecând cu mult stratul de arătură obicinuit, iar desvoltarea lor progresează până la înfloritul plantei, fenomen ce se petrece către începutul verei: creşterea rădăcinilor stagnează după aceia şi încetează complet după coacere. Este deci o particularitate a cerealelor de a-şi opri creşterea sistemului radicular, după înflorit, profitând tocmai de perioada de umiditate înnainte de sosirea secetei obicinuite, prin opoziţie cu leguminoasele şi alte plante dicotiledonate, cu rădăcini pivotante, a căror creştere în rădăcini continuă şi după înflorit, însă cu perspective de a fi cuprinse de secetă şi deci a nu avea condiţii optime pentru desvoltare. lată caracteristica ce leagă ce- i realele de clima noastră. Dar mai este şi alta. Sistemul radicular, fascicular, stufos, fin şi uniform dă putinţa ca cea mai redusă cantitate de apă din sol să fie absorbită repede de plante şi utilizată la maximum, ceia ce nu se întâmplă cu plantele a căror rădăcini, sub formă de fus, au puţine ramificaţii secundare. Pe lângă aceste particularităţi, cerealele mai posedă şi o a treia tot atât de importantă faţă de rezistenţa la secetă. Sistemul foliar însuşi indică plantele de care vorbim în regiunile unde se simte lipsa de ploaie. Profesorul Kolkunov a dovedit că ,.rezistenţa la secetă a unei plante este condiţionată de cantitatea de apă evaporată pe umiditatea de suprafaţă şi de mărirea frunzelor, adică numărul stomatelor şi suprafaţa de evaporare a frunzelor să nu întreacă limita maximă indicată de condiţiile de umezeală ale mediului“. Or, această însuşire o posedă tocmai cerealele, cari au suprafeţe foliare, prin care se face evaporaţia, mult mai mici ca starea de umezeală a solului. De aceia ele pot să prospereze şi într’un regim secetos, mai ales că s’au văzut şi celelalte particularităţi ce caracterizează cerealele. Din toate acestea rezultă că numai astfel de plante sunt predestinate agriculturii românești şi a călca această lege a firei, înseamnă a produce perturbări ale căror rezultate defavorabile nu vor înceta să se producă. Dar problema agriculturii de după război are și alte aspecte interesante, a căror desvoltare o voi face cat alt prilej. LUPTE GRELE PE COASTA DE NORD A FRANŢEI Berlin, 7 (Rador). — Pe coasta de nord a Franţei continuă luptele grele cu trupele angloamericane debarcate. Unităţile inamice debarcate în peninsula Normandiei, până la Carentan, au avut pierderi grele. Formaţiile de paraşutişti anglo-americani debarcate între Carentan şi Bayeux, trupele de debarcare aeriană şi formaţiile aduse de peste mare au fost respinse după lupte grele. In regiunea estuarului fluviului ■ Orne trupele de debarcare anglo-americane sunt actualmente zăvorâte. Sub protecţia artileriei grele de pe bordul vaselor, alte trupe se apropie aci. In regiunea de la sud de Le Havre, părţi mari din trupele inamice lansate din avioane au fost nimicite. Fără îndoială, sunt de aşteptat noui acţiuni ale britanicilor şi nordamericanilor, dar deocamdată acest lucru nu se poate observa. Pierderile trupelor de invazie sporesc în fiecare oră. Luptele sunt extraordinar de grele, deoarece trupele engleze şi nordamericane debarcate se apără cu cea mai mare îndârjire şi fac totul pentru a păstra poziţiile în care au ajuns. maţiuni .la 6 iunie, in cursul operaţiunilor de aterisare a trupelor britanice-americane aduse pe calea aerului, au fost doborîte de apărarea, antiaeriană germană un minimum de 52 avioane inamice, după ştirile sosite până la această oră (ora 8 şi 15), dintre cari 18 transportând trupe. Deasemeni un anumit număr de avioane cu câte patru motoare au fost lovite de către artileria antiaeriană germană, însă prăbuşirea lor n’a, putut fi observată cu certitudine. Acest bilanţ este încă necomplet aşteptându-se alte ştiri. Numărul avioanelor inamice doborîte de către aviatorii de vânătoare germani s’a ridicat și el însă nu sunt cifre precise în această privinţă. Până acum se cunosc 16 victorii aeriene repurtate de către vânătorii germani, succese ce au putut fi observate în ciuda vreunei rele. Atacurile aviaţiei germane împotriva vaselor anglo-americane de debarcare Berlin, 7 (Rador). — După cum află Biroul Internaţional de informaţiuni de la corespondentul său special aerian din nordul Franţei, avioane grele de luptă germane în număr important, au îndreptat violente atacuri împotriva şlepurilor de debarcare britanice şi americane. Vasele inamice au deschis un violent foc de artilerie antiaeriană de calibru mic şi mijlociu care în parte, a fost sporit de artileria antiaeriană fie pe unităţile mai puternice. Formaţiunile de luptă germane s-au apropiat de concentrările de vase inamice de debarcare constatate de avioanele de cercetare, în regiunea dintre lîâyeux , gura fluviului Orne. Vasele, cari în parte se aliau foarte aproape de coastă, au încercat să se învăluiască în ceaţă. Totuşi un mare număr de bombe au căzut peste ele. S’au produs puternice detunături cari au continuat şi după atacul avioanelor de luptă germane. J)i« rapoartele ocupanţilor avioanelor de luptă germane rezultă cu siguranţă că aceste atacuri de noapte au avut o bună eficacitate. ❖ Berlin, 7 (Rador). — De la corespondentul său special aerian din Nordul Franţei, Biuroul Internaţional de informaţiuni află că, după ştiri speciale în cursul atacurilor efectuate Marţi noaptea spre orele 23, un vas de transport de 67.000 tone a sărit în aer, după ce a fost lovit în plin de o bombă de mare calibru. Vasul a luat foc în toată lungimea lui şi apoi s’a răsturnat. Un alt şlep de debarcare a primit de asemeni o lovitură în plin scufundându-se imediat. Din alte rapoarte ale diferitelor echipagii a avioanelor de luptă germane rezultă faptul că violente detunături s’au produs şi pe alte şlepuri şi vase de debarcare, dintre cari mai multe au luat foc.In mare incendiu pe un vas a fost observat cu prilejul drumului de reîntoarcere, la o mică distanţă de coastă. In afară de aceasta aviatorii de luptă anunţă că incendii au fost observate în regiunea imediată a coastei, unde inamicul debarca unităţile sale. Alte rapoarte din partea ocupanţilor avioanelor de luptă despre succese sunt încă controlate în acest moment (ora 3 şi 15). *1* Berlin 7. (Rador). — Formaţii germane, de avioane de luptă au atacat Marţi, în mai multe rânduri, fiola de debarcare a britanicilor şi americanilor in regiune estuarului Senei, după cum anunţă agenţiaNB. Mai multe vase şi bacuri de debarcare, printre care şi un vapor de transport cu o deplasare de 7010 de tone, au primit lovituri directe. Alte vapoare au fost incendiate. Avioanele de patrulă germane, care aui făcut raiduri deşi plafonul norilor era foarte jos, deasupra punctelor unde inamicul debarca, nu au putut să numere vapoarele scufundate vie artilerie şi vie torpile. Fie au putut totuşi să constate că peste 30 de mari vase de debarcare se aflau pe coastă sau pe apă cuprinse de flăcări. Toate aceste vase au fost complet nimicite. Adevăratul centru de gravitate al operaţiunilor anglo-americane Berlin. 7 (Rador). — Adevăratul centru de gravitate al operaţiunilor de invazie anglo-americane este mai puţin între estuarul Seinei şi al fluviului Orne, cât în regiunea situată între cursul inferior al fluviului Orne şi regiunea situată la Nord şi la Nord Vest de Bayeux. Capelele de pod pe cari invadatorii au reuşit să le stabilească nu se află intre Villers sur Mer şi Truville, ci mai la Vest de o parte şi de cealaltă a gurei fluviului Orne şi în regiunea situată la Nord-Vest de Bayeux. Un mic grup de luptă angloamerican compunându-se din care uşoare blindate şi auto-mitraliere, operează la câţiva kilometri Est de dunele din apropierea imediată de regiunea de Nord-Est a oraşului Bayeux. încercările acestui grup de a se ralia cu capul principal de pod au fost respinse de forţele locale germane. După rezultatele obţinute prin recunoaşterile aeriene, înaltul comandament aliat are, se pare, intenţiunea să aducă noui întăriri la capul de pod care se află la Nord de Caen, sub protecţia puternicului grup de unităţi navale cari se află la Vest de Havre şi se compune din circa 13 crucişătoare şi 50 până la 60 distrugătoare. In tot cazul un mare număr de vase de debarcare de diferite mărimi au fost observate, târziu in cursul după amiezii, în largul mării, la nord de estuarul fluviului Orne şi la Nord de Bayeux, aşteptând, după cât se crede, ordinul de a da ataml împotriva coastei. AVIOANE ANGLO AMERICANE DOBORÎTE Berlin, 7 (Rador). — După cum află BAroţii Interaaţional de infsr- Violente lupte aeriene deasupra Canalului Mânecii Berlin, 7 (Rador). — După cum află chiar acum (Marţi ora 21 şi 4) Biroul internaţional de informaţiuni de la corespondentul său de pe coasta franceză, vânătorii germani, puşi în linie pentru a combate forţele aviaţiei angloamericane, au putut intra în contact cu formaţiunile de avioane de vânătoare inamice, în ciuda condiţiunilor atmosferice defavorabile. In violenţele şi scurtele lupte, ce s’au desfăşurat, aproape fără excepţie, deasupra regiunii de coastă, aviatorii de vânătoare germani au doborît, după informaţiunile primite, până Marţi seara la orele 21 şi 4, un număr de 5 avioane inamice, avariind încă multe altele. Vizibilitatea extrem de rea de pe coasta Canalului Mânecii a stingherit în mod considerabil operaţiunile aviatorilor de vânătoare germani. Berlin, 7 (Rador). O ştire a Biroului Internaţional de Informaţii, transmisă de agenţia D.N.R., precizează că numărul avioanelor inamice distruse de la începutul debarcărilor angloamericane în nordul Franţei, de către forţele apărării germane, se ridică la 91, majoritatea fiind avioane de bombardament cu câte 4 motoare și avioane de transport. DESFĂŞURAREA LUPTELOR DINTRE ESTUARUL FLUVIILOR ORNE ŞI VIRE Berlin, 7 (Rador). — Cu privire la luptele încununate de succes ale apărătorilor germani ai bastionului Atlanticului, între estuarul fluviilor Orne şi Vire, în cursul cărora trei capete de pod, compuse mai ales din trupe britanice şi canadiene au fost nimicite, după o luptă scurtă, însă înverşunată, se mai dau următoarele amănunte: Configuraţia coastei în această regiune este deosebit de avantajoasă pentru debarcările efectuate cu mici ambarcaţiuni cu fundul plat. Numai in sectorul de vest de la nord-est de Isigny se află o coastă abruptă, precedată totuși de o largă plaje, care scoboară până la mare. In ansamblul ei coasta este plată, compunându-se din întinse dune, cari pe ici pe colo sunt străbătute de mici cursuri de apă, ce se varsă in Atlantic. înaltul comandament aliat angajase mai multe sute de mici ambarcaţiuni de debarcare în regiunea situată între estuarul fluviilor Ome şi Vire. Aceste vase, protejate de o ceaţă artificială şi un puternic foc al unităţilor uşoare ale marinei, se apropiau de coastă, constituind în cele două estuare diferite centre de gravitate la nord de Bayeux. La adăpostul coţii, anglo-americanii au reuşit să constituie câteva capete de pod la nord de Bayeux şi Isigny, precum şi la nord vest de Caen. De la aceste capete de pod ei au trecut la atac în direcţia sud cu ajutorul oavelor şi al armelor grele de infanterie, după cât se pare cu intenţia de a se reuni într’un mare cap de pod, spre a avea posibilitatea de a da ocazie altor unităţi să debarce. Totuşi, rezervei® germane au trecut la contraatac în mod atât de puternic, încât ele au reuşit să nimicească trupele invadatoare în toate punctele unde reuşiseră să debarce, înainte ca acestea să fi putut efectua joncţiunea. Cu acest prilej, s'a distins în deosebi un grup de luptă german, care a nimicit in mod complet o formaţiune blindată britanică, ce ataca regiunea situată la sudvest de Bayeux, la nord de adevăratul obiectiv al atacului. Un număr de 23 de care de luptă au fost capturate sau nimicite cu această ocazie. Intre timp, bateriile forturilor de pe coasta Atlanticului provocaseră pierderi atât de grele ambarcaţiunilor de debarcare încât ele au fost obligate să se întoarcă din drum, dacă mai puteau face aceasta. ❖ Bobin 7. (Rador). — Biroul Internaţional de Informaţii, ocupându-se de luptele pentru capul de pod din cele două părţi ale estuarului Fluviului Orne, ce se întinde pe coasta de vest până la nord de Bayeux, într'o ştire transmisă de agenţia DNR, anunţă: In cursul după amiezii şi serii de Marţi, forţe britanice, foarte puternic sprijinite de artileria grea şi mijlocie fie pe bordul a şase vase de linie, 15 crucişătoare şi circa 50 de distrugătoare, au încercat în mai multe rânduri să lărgească copiii de pod. In primul rând, ei voiau să pună mâna pe oraşul Caen. dar toate încercările făcute au dat greş din cauza rezistenţei germane, deosebit de crâncenă. Inamicul a suferit pierderi sângeroase. Totodată, aruncarea în luptă a noui unităţi de trupe transportate cu avioanele în spatele rezervelor de intervenţie germane, s’a soldat cu o nereuşită sângeroasă. O formaţie britanică de trupe transportate cu avioanele, aterizând de pe bordul unui număr de circa 500 planoare pentru transportul trupelor, pe malul de răsărit a fluviului Orne, aproape de linia pe care se afă orașul Casn a fost complet decimată in cursul aceleași nopți. N?» 158 Sâmbătă 10 Iunie 1948 8 Pagini DIRECTOR ȘI ADMINISTRATOR DELEGAT STELIAN POPESCU COMANDAMENTUL DE CĂPETENIE AL ARMATEI COMUNICAT ASUPRA OPERAȚIUNILOR DIN ZIUA DE 7 IUNIE 1944 P© Nistrul inferior și în Basarabia de mijloc nici dun eveniment deosebit. La Nord d© Iaşi, inamicul a contraatacat în mai mult© punct©, sprijinit de ®rti©?i® și blindate, îr»e©reând sâ recucerească poziţii!© pierdut©. Lupt©!© sunt în curs. CUM SE DESFĂŞOARĂ LUPTELE PE FRONTUL DIN RĂSĂRIT Berlin, 7 (Rador). — Se dau următoarele amănunte asupra situaţiei depe frontul de răsărit: Luptele din regiunea dela nord de Iaşi s’au terminat Marţi prin nimicirea unui grup de luptă sovietic care a putut fi încercuit în ziua precedentă. Bolşevicilor le-a fost smulsă cu acest prilej o regiune presărată cu înălţimi, având comandament până departe, pe care voiau să o folosească drept cap de pod pentru marile lor operaţii de la aripa de sud a frontului de răsărit. In acţiunile de luptă din ultimele săptămâni trupele de atac germane şi române au nimicit sau au zdrobit în mod decisiv cel puţin 10 divizii de infanterie inamice. Pe de altă parte un corp motorizat şi un corp blindat bolşevice pot fi considerate ca decimate într’o foarte mare măsură. In cazul în care sovieticii ar avea intenţia de a trece la ofensivă din aceeaşi regiune, ar trebui ca ei să aducă forţe noi da aceeaşi importanţă. De pe restul frontului de răsărit, nu se anunţă acţiuni de luptă mai importante. Berlin, 7 (Rador). — La nordvest de Iaşi, atacuri locale ale trupelor germane au dus în ziua de 6 iunie la curăţirea şi îmbunătăţirea poziţiilor cucerite în ultimele zile. Trupele germane şi române a fi capturat, în îndârjitele atacuri încununate de succes de la 30 Mai încoace, peste 1300 de prizonieri şi au nimicit sau luat ca pradă de război 209 ianeri, 309 tunuri de toate calibrele, 109 aruncătoare de grenade, ca și numeroase alte arme. Au fost doborîte 304 avioane sovietice, dintre cari 91 de către formațiile armatei terestre. In afară de aceasta bolșevicii au pierdut mai multe mii de oameni. CEL PUŢIN 37 AVIOANE ANGLO-NORDAMERICANE NIMICITE IN ZIUA DE 6 IUNIE DE APĂRAREA AERIANĂ GERMANĂ-ROMÂNĂ ŞI BULGARĂ Berlin. 7 (Rador). — Numărul avioanelor anglo-nordamericane nimicite in ziua de 6 Iunie în regiunea României şi în regiunea Mării Mediterane de către forţele de apărare aeriană germane, române şi bulgare s-a ridicat la cel puţin 37. Avioanele inamice distruse sunt în majoritate avioane de bombardament cu câte patru motoare, care au fost doborîte cu prilejul acţiunilor lor de atac împotriva obiectivelor din România. ACTIVITATEA AVIAŢIEI GERMANE PE FRONTUL DE RĂSĂRIT Berlin, 7 (Rador). — Marţi, puternice forţe de avioane germane au fost angajate pe frontul de răsărit neîncetat împotriva poziţiilor sovietice şi concentrărilor de trupe din regiunea Iaşi. In tot cursul zilei escadre de avioane de bătălie, împreună cu formaţiuni de avioane de luptă, s-au năpustit împotriva formaţiilor de avioane inamice, le-au acoperit cu o mare cantitate de bombe şi au luat sub tirul armelor de bord coloane inamice, printre care şi mai multe coloane transportând muniţii. Aviatorii de vânătoare germani au proteguit operaţiile unităţilor de avioane de luptă şi ale celor de bătălie. S-au înregistrat numai câteva bătălii aeriene, în cursul cărora, după ştirile de până acum, au fost doborîte 7 avioane sovietice. Şi în celelalte sectoare ale frontului de răsărit ,avioanele de bătălie germane şi-au văzut încununate de succes atacurile lor împotriva căilor de comunicaţie sovietice şi îndeosebi împotriva sărilor. ❖ Berlin, 7 (Hader). — Cu privire la activitatea aviaţiei germane se dau următoarele amănunte : Formaţii din aviaţia operativă din răsărit a germanilor au dat din nou două puternice atacuri împotriva traficului de aprovizionare sovietic, ci puţin timp înainte de miezul nopţi de Marţi spre Miercuri. Importantele gări Proskurov şi Jmerinka au fost atacate de avcuri germane de luptă de tip greu, ni luare număr .Numeroase bombe luminoase au reperat împrejurimii, acestor gări de triaj, astfel încât aviatorii germani au putut să opereze la excelente condiţiuni de vizibilitate. Trenurile de transport, dintre car mai multe erau încărcate cu carburanţi, ce se aflau garate pe numeroasele linii din cele două noduri de caii ferată, care prezintă o mare impor tanţă pentru transportarea trupelori materialelor de război, au fost lovite de „covoarele** de bombe. Un tren încărcat cu carburanţi a fos cuprins de flăcări în întregime. Puternice coloane de fum au împiedecat întrucâtva vizibilitatea pentru ce din urmă val de avioane germane, îi deosebi cu ocazia atacului dat împotriva gării Jmerinka. Atacurile au ţinut aproape o jumătate de oră. Numeroase incendii vaste au luat întinderi atât de mari încât în momentul când formaţiile germane se îndepărtau focarele se prezentau ca o mare de flăcări. Aceşte rezultate au fost foarte bine observate de avioanele germane de recunoastre.In cursul acestei acţiuni, formaţiile germane nu au suferit nicio pierdere. LUPTELE DIN ITALIA Berlin, 7 (Rador). — Se dau următoarele amănunte cu privire la luptele din Italia: In vreme ce formaţiile de atac nord-americane şi britanice, împreună cu trupele franceze şi marocane, s’au năpustit împotriva poziţiilor germane din regiunea Tivoli. Marţi în tot cursul zilei din nou în mind zadarnic, formaţiile blindate nordamericane de la nord-vest şi vest de Roma au trecut la un mare atac împotriva diviziilor germane care se aflau aci în manevre de desprindere pe linii ulterioare. Evident, efortul generalului Alexander a fost făcut pentru a împiedica comunicaţiile cu spatele ale formaţiilor germane, spre a realiza în sfârşit acum încercuirea lor, pe care el voise să o efectueze încă de la sud de Tibru, dar care, mulţumită mobilităţii conducerii germane, nu îi reuşise. In două coloane, nordamericanii au înaintat dealungul şoselei de pe coastă ca şi de ambele părţi ale şoselei care duce de la Roma în spre Nord. . . După o scurtă dar violentă luptă, ariergărzile germane au fost depăşite şi formaţiile de tancuri americane, care erau urmate îndeaproape de infanteria motorizată au pătruns adânc în regiunea din spate în speranţa că vor putea izola formaţiile germane de gros. Acest lucru s’a dovedit însă spre seară a fi bazat pe premize false. Massa forţelor germane aţin-1 pierderii sese o linie, încă înainte de a se lăsa noaptea, în care s’a, putut stabili pentru a opune o rezistenţă încununată de succes. Şi în rectorul mijlociu al frontului italian, după zdrobirea definitivă a marilor atacuri anglonordamericane împotriva oraşului Tivoli, formaţiile germane s’au desprins neobservate de inamic spre a ocupa poziţii situate mai înapoi şi spre a elimina astfel complet primejdia unei ameninţări de flanc. ❖ Berlin, 7 (Rador). — în noaptea de Luni spre Marţi, unităţi germane de protecţie au atacat în Golful Genova, la sud-est da San Remo, vedete inamice, cara au fost lovite în mai multe rânduri. Inamicul nu a opus nicio rezistenţă. V. ❖ Berlin 7. (Rador).—Relativ la activitatea aviaţiei germane pe frontul din Italia se dau următoarele amănunte: Avioanele germane de luptă au continuat şi în noaptea, de Marţi spre Miercuri atacurile lor împotriva poziţiilor ocupate de inamic, în special la vest şi sud-vest de Roma, precum şi punctele de concentrare ale trupelor anglo-americane, cu bune rezultate. Deasemeni au fost bombardate coloane de muniţii şi de vehicula de tot felul aflate pe şoselele din aproprierea sectorului frontului. Atacurile au fost date de aviaţia germană de la mică înălţime, la atacuri luând parte un mare număr de avioane germane de luptă. Aviaţia germană nu a suferit