Universul - Provincie, iunie 1945 (Anul 62, nr. 121-143)

1945-06-10 / nr. 128

Art»! al 62481 4 PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UMSVg^SÜL“ S. a. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov POLITICĂ EXTERNĂ CEHOSLOVACIE! „Politica noastră externă — a spus preşedintele Beneş cu pri­lejul decoraţiilor făcute cores­pondentului special al ziarului­­„Sunday Times“ din Londra — va fi bazată pe alianţa noastră cu Rusia Sovietică, pe o inde­pendenţă desăvârşită şi pe o prie­tenie sinceră cu democraţiile se­­rtifienţalor“.­­ Este politica pe care Cehoslo­vacia, de la întemeierea ei ca stat Independent, a urmat-o fără în­trerupere şi cu o desăvârşită rea­­litate. Aceleaşi principii, izvorîte din interesele permanente ale na­­ţiunei cehoslovace şi dintr'o con­­©epţle sincer democratică în ce priveşte via­ţa ei de stat, au de­­­terminat în trecut ca şi astăzi politica, externă a Cehoslovaciei ai d. Benc­ş, care a fost unul din­tre primii Şi dintre cei mai va­loroşi proombibori ai acestei po­litici, poat­e aişi afirma continui­tatea ei, în faţă întreg­i lumi, cu autoritatea r.: raia, a şefului de stat care nu s’a ăbătit nici o clipă dela linia lui de conduită, care a provă:: "* t"—Uşurarea e­­venimentelor internaţionale şi care, aşezând d­e primul moment Interesele naţiunei sale în. cadrul lor firesc, le-a apărat cu toată puterea convinge­rii lui şi cu toată sinceritatea. Caracteristica politicei externe a Cehoslovaciei este tocmai clari­tatea ei. Pornind de la principiul de bază pe care îl constitue in­dependenţa desăvârşită a statului şi naţiunei — principiu călăuzitor al oricărei naţiuni conştiente de menirea ei şi de dreptul ei la Viaţă — politica externă a Ce­hoslovaciei se sprijină pe alianţa cu marea democraţie sovietică la răsărit şi pe sincera prietenie cu democraţiile occidentale. Aceasta ao­eamnă că politica externă ră­mâne pe linia ei tradiţională şi o­ naţiune profund democratică, «* înţelege să aducă politicii in­­ternaţionale contribuţia valorilor ii morale şi materiale la strădu­inţele marilor naţiuni democrati­ce pentru o Europă pacinică în cadrul unei securităţi garantate. In partea finală a declaraţiilor sale, preşedintele Beneş a arătat necesitatea în care se găseşte Ce­hoslovacia, care a avut atât de mult de suferit de pe urma in­vaziei hitleriste, de a nu mai în­gădui pe teritoriul ei existenţa unor masse compacte de germani. Amintirea ororilor săvârşite de barbarii hitlerişti împotriva pa­­cinicei populaţii cehe şi slovace face imposibilă o împăcare. De aceea d. Beneş a şi informat pe aliaţii Cehoslovaciei că „noua Re­publică cehoslovacă se va de­barasa de majoritatea germani­lor şi ungurilor pe care îi are, transferîndu-i în ţările lor“. Este o măsură de securitate In­ternă, pe care d. Beneş, cu spi­ritul său clarvăzător, înţelege să o ia pentru a limpezi astfel atmos­fera internă şi a permite Ceho­slovaciei să-şi găsească echilibrul economic şi să devie iarăşi unul din statele cele mai prospere din Europa. Prietenia care leagă poporul român de naţiunea cehoslovacă, prietenie subliniată în schimbul de telegrame dintre M. S. Regele Mihai şi preşedintele Beneş, ju­stifică încrederea cu care Româ­nia priveşte această regenerare a statului cehoslovac. Armata română care — după cum spune d. Beneş în telegrama sa către Suveranul nostru — „cot la cot cu trupele sovietice şi cele cehoslovace au luat parte în mod activ în luptele pentru eli­berarea teritoriului Republicei cehoslovace”, a cimentat prin e­­roismul şi sacrificiile ei această tradiţională prietenie şi — după cum spune M. S. Regele Mihai în răspunsul adresat preşedintelui Beneş — „jertfele făcute în co­mun vor contribui să întărească şi mai mult vechile şi indisolubi­lele legături de prietenie intre popoarele noastre“. VIZITA SCRIITORILOR BULGARI ’ Scriitorii bulgari care se află de câteva zile printre noi au fost primiţi pretutindeni cu o deosebită simpatie, subliniin­­du-se rolul pe care cunoaşte­rea reciprocă îl joacă în con­solidarea prieteniei între po­poare. , Ne leagă de poporul bulgar o veche şi tradiţională amici­ţie, o înţelegere şi o apreciere mutuală şi este interesant de constatat dealungul frunta­riilor comune amestecul ami­cal al celor două neamuri. In ciuda unei politici greşite,­­tendenţioase, sprijinită de­­duşmanii armoniei între po­poare, sentimentul necesităţii păstrării relaţiilor de bună ve­cinătate şi bună prietenie a fost totdeauna precumpănitor. Poporul bulgar, sobru, mun­citor, este remarcabil nu numai prin progresele realizate în­­ domeniul gospodăriei şi eco­nomiei naţionale, dar în cul­tură, în artă, în întreg dome­niul spiritualităţii şi al demo­craţiei, s-a lucrat cu multă râvnă şi rezultatele sunt dem­ne de relevat. Schimburile de vizite între reprezentanţii diferitelor ra­muri de activitate ale celor două ţări, dau prilejul unor mai adânci cunoaşteri recipro­ce de care va profita închega­rea legăturilor între cele două popoare aşezate de o parte şi de alta a Dunării. Salutând prezenţa la noi a valoroşilor scriitori bulgari, so­cotim plină de rodnicie această vizită care ne dă putinţa să ne manifestăm toată amiciţia şi toată simpatia faţă de po­porul bulgar şi de ţara vecină de la sud. Această vizită este în acelaş timp un bun prilej pentru reprezentanţii culturii bulgare să constate dorinţa noastră sinceră de a stabili du­rabile raporturi de amiciţie şi de strânse relaţii economice şi culturale cu toate popoarele iubitoare de pace şi în primul rând cu toate popoarele vecine. D-nii dr. Petru Groza, prim mi­nistru; M. Ralea, ministru al artelor şi d. ministru al Bulga­riei la Bucureşti, în mijlocul scriitorilor bulgari, la recepţia dată la Soc. Scriitorilor Români. Ej$g*IPLARUL SO­LEI Ta%& poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G­ Ic P. T. T. Nr. 24 464/939 URMA STI&I DIM LUF3EA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFG REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BASSOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 CONSILIUL DE MINIȘTRI A APROBAT ACTUL RE ACUZARE i CARE ESTE IHM­IS­­ JUDECATA TRIB­UNALULUI POPORULUI l­ HU LOT DE CHIULI DE RĂZBOI Continuând judecarea crimi­nalilor de război, Tribunalul Poporului a supus spre apro­bare Consiliului de miniștri lista unui nou lot de criminali de război. Din acest lot fac parte ur­mătorii : Agapie Vasile, lt.-col. în re­zervă, fost comandant al lagă­relor Vărtujeni şi Mărculeşti, în care calitate a supus pe in­ternaţi la un regim de exter­minare prin foame, i-a mal­tratat şi jefuit; Ioan Mihăiescu, fost inspec­tor la Banca Naţională, acuzat de schingiuiri şi asasinate a­­supra deportaţilor în unicul scop al jafului; Fotino Dionisie, maior, fost pretor la Iampol în jud. Juga­­stru, acuzat de purtare abuzivă împotriva deportaţilor, de con­damnări la moarte şi executări cu propria lui mână a inter­naţilor pentru culpa de a fi trecut linia de demarcaţie a ghetoului. Popescu Gheorghe, sergent major, fost grefier la Pretora­­tul Iampol, azi dispărut, era ajutorul fidel al acuzatului Fo­tino, întocmind — atunci când se făceau — actele de condam­nare la moarte a evreilor ple­caţi din ghettou pentru procu­rare de alimente şi asistând sau executând şi el personal pe cei condamnaţi ; Ştefan Mihăilescu, cpt. jan­darmi, fost comandant al Le­giunii de Jandarmi Râbniţa, pentru a fi comis una din cele mai grave crime de război, prin colaborarea ce şi-a asumat-o la „opera“ de masacrare a 300 de deţinuţi politici, cetăţeni sovie­tici şi români. Din proprie iniţiativă şi îm­potriva ordinelor organelor su­perioare, a predat 300 de deţi­nuţi ai penitenciarului Râbni­­ţa, trupelor germane, spre ex­terminare ; Delcea Teodor, maior în re­zervă, fost administrator al pe­nitenciarului Râbniţa, acuzat de faptul că deşi primise ordi­ne de evacuare a deţinuţilor, a fugit de la postul său. Astfel, prin sustragere de la îndatori­rile sale, care îi impuneau să rămână la post şi să privegheze asupra soartei deţinuţilor săi, a favorizat săvârşirea crimelor de către trupele germane. Valuţă Pintilie, fost gardian la Râbniţa, vinovat de compli­citate la represiunea colectivă săvârşită asupra deţinuţilor, prin aceea că a ajutat la comi­terea crimelor, personal cum şi pentru faptul că şi-a însuşit bunurile victimelor . Călugăreanu Constantin şi I­­vanovici Constantin, foşti gar­dieni la Râbniţa, vinovaţi de a fi jefuit cadavrele represiunii colective de la Râbniţa. Naum Hristu, lt. rezervă, fost ofiţer cu cazarmarea în lagărul Vapniarka, vinovat de jaf asu­pra internaţilor, de teroare şi de a le fi interzis să-şi procure alimente . Fallender Alfred, fost inter­nat în lagărul Vigoda, acuzat că în calitate de reprezentant al internaţilor, s-a pus în slujba autorităţilor lagărului, terori­zând, jefuind şi supunând pe coreligionarii lui la un regim de exterminare. Paliga Mihail, inginer agro­nom, fost director al fermei Bogdan Vodă, acuzat de a fi supus pe internaţi la munci grele, fără hrană, iar pe cei care nu mai puteau munci pu­nând să-i bată cu o rangă de fier, tratament de pe urma că­ruia unii dintre ei au rămas incapabili de a munci pe tot restul vieţii. Acuzarea va fi susţinută de d. acuzator public Dumitru Să­­racu. COMEMORAREA SAVANTULUI RUS METCHICOV Solemnitatea de la Universitatea din Capitală­ ­ Marţi, d­upă amiază, Univer- Versitatea din Bucureşti şi insti­tutul „Dr­. I. Cantacuzino”, au comemorat cu o deosebită solem­nitate, centenarul savantului rus Elie Metchnicov. O selectă asistenţă a urmărit cu viu interes expunerile făcute asupra vieţii şi operei ilustrului om de ştiinţă. Guvernul a fost reprezentat­­ prin d-nii Ştefan Voitec, minis­trul educaţiei şi dr. Bagdasar, ministrul sănătăţii. A fost prezent şi d. prof. dr. Parin, de la Academia de Medi­cină din Moscova, iar Universi­tatea românească a fos reprezen­tată prin di­rector S. Stoilov, prof. dr. Parhon, preşedintele A­ARLUS-ului, prof. D. Gusti, pre­şedintele Academiei Române, prof. dr. C. Ionescu-Mihăeşti, prof. dr. D. Danielopol, prof. Iorgu Stoian, prof. Stoianovici, prof. P. P. Stănescu, prof. Miron Nicolescu, prof. dr. Hortolomei, prof. Gabre­a, prof dr. Ureche, prof. St. Ciobanu, prof. dr. Io­ Bescu-Şiseşti, ifid. Qlfitare, prof. dr. Popa, prof. dr. Cambre­­scu, prof. dr. Mezincescu, prof. dr. Teodorescu, prof. C. Motaş, prof. Bujor, etc. Şedinţa festivă a fost prezi­dată de d. prof. S. Stoilov, recto­rul Universităţii. D-sa deschide seria cuvântă­rilor, arătând că Universitatea românească foloseşte acest pri­lej pentru a omagia în savantul rus Metehnikov, întreaga ştiin­ţă sovietică a­ cărei contribuţie la patrimoniul ştiinţific al umani­tăţii este considerabil. In înicheere, di­rector Stoilov a spus: O lumea întreagă aspiră azi, mai mult ca oricând, după teri­bilul măcel ce l-a îndurat, la o viaţă de pace, de înţelegere în­tre popoare. Lumea este sătulă de luptele sălbatece şi deşarte pentru năzuinţe nebune sau cri­minale, de cucerire şi de domi­naţii, sătule de teorii barbare, de ură, de sânge, de foc şi prăpăd. Omenirea vrea s­o trăiască şi să prospere, şi ea simte şi înţelege să peatru aceasta îi retrans u un ideal uman într’un univers lăr­git. Omenirii îi trebue ca ideea apropierei între popoare şi între oameni să fie temeiul şi raţiunea oricărei activităţi şi a oricărui gând. Şi în această operă de a­­propiere, ştiinţa are, desigur, un rol fundamental, decisiv. Ştiinţa trebue să-şi ocupe locul ce i se cuvine în preocupării­ omeneşti, în minţi şi în suflete, făcând să pătrundă în toate inimile senti­mentul adânc al adevăratei soli­darităţi umane. . Ştiinţa va im­pune astfel pacea universală CUVÂNTAREA D-lUI ŞT. VOITEC, MINISTRU! EDUCAŢIEI A luat cuvântul tov. Ştefan Voitec, ministrul educaţiei na­ţionale, care a spus: îmi revine înalta cinste ca, în numele guvernului şi al minis­terului educaţiei naţionale, să aduc prinosul de admiraţie şi de gratitudine memoriei marelui sa­(Continuare la pag. 2-a) Inaugurarea cursurilor de limba şi Literatura româna la Universitatea din Sofia Sofia, 6 (Rador). — Agenţia te­legrafică bulgară transmite: Marţi după amiază a avut loc inaugurarea solemnă a cursurilor de limba şi literatura română de la Universitatea din Sofia. In numerosul public se remar­cau membrii legaţiei române din Sofia, d. Fainoff, secretarul gene­ral la ministerul propagandei, d. Mihailoff, directorul presei, direc­torul Institutului Român din So­fia şi alte personalităţi._________ D. Archille Barcianu, ministrul României, a inaugurat cursurile printr-o cuvântare tratând despre relaţiile actuale dintre România şi Bulgaria. Apoi lectorul român, d. Con­stantin Velicu, a ţinut o prele­gere despre „Relaţiile culturale romăno-bulgare în vremea renaş­terii bulgare”. Cursurile vor avea loc de două ori pe săptămână, — Miercurea și Vinerea. IN JURUL RETRAGERII TRUPELOR ALIATE DIN PERSIA Londra, 6 (Rador). — Răspun­zând în numele d-lui Eden, d. Richard Law, ministrul educa­ţiei, a declarat în urma unei în­trebări cu privire la retragerea trupelor aliate din Persia: Tratatul tripartit prevede re­tragerea tuturor trupelor din Persia la 6 luni după termina­rea războiului cu Japonia. Având în vedere cererea gu­vernului de la Teheran şi dorinţa noastră de a îndeplini, pe cât po­sibil, cererea sa, suntem acum în consultaţii cu guvernele ameri­can şi sovietic asupra acestei probleme, dar nu am primit până acum nici un răspuns asu­pra punctului de vedere al aces­tor guverne”. La întrebarea altui deputat, d. Law a declarat că guvernul britanic înţelege însă să păstreze interesele britanice la Golful Persic şi în sudul Persien_____ A şasea sesiune a sovietului suprem al Republicilor Sovietice Moscova, 6 (Rador). — Marţi la ora 17 şi-a început lucrările la Kremlin cea de a şasea sesiune a sovietului suprem al Republi­­celor Sovietice, convocată în pri­ma legislatură. Apariţia în loji a mareşalului Stalin, preşedintele consiliului comisarilor poporului Uniunii So­vietice, a membrilor prezidiilor sovietelor supreme şi ai guverne­lor Uniunii Sovietice şi republi­­celor sovietice federate, a fost salutată de asistenţă cu ovaţii în­delungate. Sesiunea a fost deschisă de de­putatul Jdanov, președintele so­vietului suprem al republicelor sovietice. Sovietul suprem a aprobat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1) Ratificarea bugetului de stat al republicelor sovietice pe 1945 și confirmarea dării de seamă re­lative la executarea bugetelor republicelor socialiste pentru anii 1943 și 1944. 2) Ratificarea decretelor prezi­diului sovietului suprem al re­publicelor sovietice Raportul asupra bugetului de stat al republicelor sovietice pe 1945 și acela relativ la executa­rea bugetelor pe anii 1943 și 1944 sunt prezentate de Poskonov, comisar al poporului pentru fi­nanţe al republicelor sovietice. Din raport reiese că bugetul pe 1945 prevede 28.736.000.000 ruble, ceea ce înseamnă un spor de 4.455.000.000 ruble faţă de anul 1944, deci un procent în plus de 18,3 la sută. Circa 72 la sută din buget s-a afectat pentru finanţa­rea instituţiilor sociale şi cultu­rale A fost apoi prezentat un raport al deputatului Hlassov, preşedin­tele comisiunii bugetare a sovie­tului suprem al republicelor so­vietelor, după care prima şedinţă a celei de a şasea sesiuni a so­vietului suprem al republicelor sovietice a fost declarată închisă. TRUPELE AMERICANE CONTINUĂ OFENSIVA IN INSULA LUZON Manilla, 6 (Rador). — Comuni­catul dat de marele cartier al generalului MacArthur anunţă: Trupele americane din nordul insulei Luzon au atins oraşul Aritao, la 16 km. nord de oraşul cucerit Santa Fe, în cursul îna­intării lor prin valea Cagajan. Alte unităţi americane au rea­lizat progrese la nord de Baguio, in direcţia Tabio. Forţele americane din regiunea Davao au realizat o înaintare de 8 km. nord-vest de Mintal. Aviaţia aliată a atacat obiec­tive din Formosa, traficul naval japonez dealungul coastei Asiei, căile ferate din Indochina şi na­vigaţia japoneză din Marea Chi­nei de Sud. Guam, 6 (Rador). — Comuni­catul dat de marele cartier al a­­miralului Nimitz în noaptea de Marţi spre Miercuri pentru pri­ma oară nu menţionează câtuşi de puţin operaţiile terestre de pe insula Okinawa. El anunţă însă că au avut loc acţiuni aeriene izolate împotriva navigaţiei şi bazelor japoneze. Avioane americane decolând de pe vase purtătoare de avioane, spune comunicatul, au distrus cinci avioane inamice pe sol în insula Sakisima. Alte avioane americane au a­­runcat în aer un vas petrolifer, au scufundat trei cargoboturri de un tonaj mai mic și au avariat un cargobot mai mare în apro­piere de Coreea. In largul insulei Honsu trei cargoboturi mici au fost scufun­date și trei avariate. CHINEZII AU RECUCERIT LOCALITATEA LIUCEU Ciungking, 6 (Radar). — Cercu­rile americane anunţă că Liuceu, cea mai importantă localitate din coridorul japonez către Indochi­na, a fost recucerit de chinezi. Ştirea nu a fost confirmată încă oficial. Washington, 6 (Radar). — Co­respondentul Agenţiei Franceze de presă transmite : Puternice escadre aeriene ame­ricane au bombardat Marţi ora­şul Bangkok, capitala Thailandei. LICEUL RĂMÂNE CU­­ CLASE Consiliul consultativ al ministe­rului educaţiei naţionale a ajuns la următoarele încheieri în legă­tură cu reforma învăţământului: învăţământul secundar nu su­feră o schimbare de structură. Clasele II—VIII rămân cu ace­leaşi obiecte de învăţământ, schimbându-se în mică măsură numărul de ore la unele obiecte şi adaptându-se programa anali­tică la spiritul vremii. Cursul primar elementar ră­mâne cu patru clase. După absolvirea cursului pri­mar, toţi elevii vor urma un alt ciclu de trei ani: gimnaziul unic răspândit în măsura posibilităţi­lor. Toţi elevii şi elevele din pri­mul an al acestui curs, vor învă­ţa aceleaşi materii teoretice, va­riind numai îndeletnicirile prac­tice, după regiuni (4 ore săptă­mânal), unde nu se va putea în­fiinţa astfel de gimnazii, va func­ţiona un curs supraprimar, cu program foarte apropiat de al gimnaziului, aşa ca să se poată trece de la cursul supraprimar la cel gimnazial, cu o diferenţă u­­şoară. După absolvirea cursului de trei ani de gimnaziu unic, absol­venţii îşi pot continua studiile în diferite licee : teoretice, sanitare, comerciale, tehnice etc., în care se intră prin concurs, oricare din aceste licee dând dreptul de a merge la școalele superioare de grad universitar. _ :**S*sMr nr. 128. — Duminică 16 Iunie 1948 4 PAGINI APARE SUB CONDUCE­­REA UNUI COMITET DE DIRECTE MARŢI A FOST SEMNATĂ LA BERN­ DECLARAŢIA ASUPRA ÎNFRÂNGERII GERMANIEI Berlin, 6 (Rador). — Prima în­trevedere a reprezentanţilor înal­telor Comandamente ale statelor învingătoare, a avut loc ieri la Berlin. La orele 10.45 dimineaţa, (oră Moscovei), un număr de 13 avi­oane americane a aterizat pe a­­erodromul Tempelhof. Generalul de armată Eisenhower coboară din primul avion, urmat de consilierul Murphy, de generalul clay, de amiralul Gormley şi de alţi ofi­ţeri. Generalul Eisenhower este sa­lutat de generalul de armată So­­kolowski, înconjurat de ambasa­dorul Smirnov, reprezentantul consilierului politic al Uniunii Sovietice, colonelul-general Bo­kov şi alţii. Luând cuvântul în faţa micro­fonului, generalul Eisenhower a spus următoarele: „Am aterizat împreună cu un grup de ofiţeri americani pe ae­rodromul Tempelhof. Am venit în calitate de oaspeţi ai mareşalului Jukov. Sunt fericit să aterizez pentru prima oară, pe teritoriul cucerit de armata roşie, în cursul ostilităţilor care au luat sfârşit. Este o mare onoare pentru mine de a fi aci şi de a putea saluta personal pe comandanţii marei armate care a făcut atât de mult pentru ca să îngenunche Germa­nia" . Muzica militară a Intonat apoi imnurile american şi sovietic. Generalul Eisenhower trece în revistă garda de onoare aliniată care defilează în urmă în mod so­lemn. El mulţumeşte comandan­tului gărzii Demcenko erou al Uniunii Sovietice spunăndu-i că niciodată până acum n’a văzut o gardă de onoare care să sim­­bolizeze în mod atât de expre­siv puterea unei armate. Generalul Eisenhower, însoţit de ofiţeri americani, s’a dus apoi in oraş. Puţin timp după aceea a sosit un nou grup de avioane. Este vorba de delegaţia franceză a­­vând in frunte pe generalul De­­lattre de Tassigny, comandantul armatei l­ a franceză. După cere­monia de primire, delegaţia fran­ceză a plecat spre locul viitoarei sale reşedinţe. A apărut atunci în văzduh grupul avioanelor britanice.Acest grup a adus pe feld­mareşalul Montgomery, însoţit de şeful său de stat major, de consilierul Strang şi de un grup de ofiţeri superiori. După schimbul de sa­luturi, mareşalul Montgomery şi generalul Sokolowski au trecut în revistă garda de onoare. Feld­­mareşalul Montgomery şi persoa­nele ce-l însoţesc părăsesc apoi aerodromul şi se îndreaptă prin străzile Berlinului pavoazat cu drapelele naţionale ale celor pa­tru mari puteri aliate, spre locul de reşedinţă a Consiliului de control pentru ocupaţia Germa­niei care se află la Wedenschluss, una din împrejurimile Berlinului. Aci are loc, la orele 17, întâlni­rea reprezentanţilor înaltelor co­mandamente ale celor patru pu­teri aliate, cu mareşalul Uniunii Sovietice Jukov, comandantul su­prem al trupelor de ocupaţie so­vietice. La invitaţia mareşalului Ju­kov, reprezentanţii aliaţilor trec în sala de şedinţă. In mijlocul acestei săli, ale cărei coloane sunt împodobite cu drapelele naţionale ale puterilor amice, se află o mare masă rotundă, acoperită cu un postav verde. In mijlocul me­sei se află patru mici drapele : sovietic, american, englez şi fran­cez, care simbolizează unitatea naţiunilor unite, atât pe timp de pace cât şi în timpul războiului împotriva Germaniei fasciste. Reprezentanţii aliaţilor iau loc în jurul mesei. La lucrările co­misiunii de control, participă de asemeni d. Vâşinski, comisar ad­junct al poporului pentru­ aface­rile străine al U. R. S. S.-ului, ambasadorul Smirnov şi genera­lul de armată Sokolowski. Gene­ralul de armată Eisenhower este însoţit de consilierul politic Murphy. Lângă feld­mareşalul Montgomery se află consilierul politic Strang. Generalul Delattre de Tassigny este înconjurat de şefii armatei franceze. In sală se află generali sovietici şi străini, ziarişti şi cineaşti. Mareşalul Jukov se ridică şi spune: „In numele guvernului sovietic şi în numele meu personal, aduc salutul meu oaspeţilor noştri, a­­liaţilor noştri sosiţi aci pentru a semna declaraţia relativă la în­frângerea Germaniei şi la trece­rea puterei supreme în mâinile guvernelor celor patru puteri a­­liate“. , Mareşalul Jukov invită consi­liul de control să înceapă lucră­rile. Pe postavul verde al mesei, se află textul declaraţiei scrise în limbile: rusă, engleză, franceză­ şi germană. Reprezentanţii înaltelor Co­mandamente mareşalul Uniunii Sovietice Jukov generalul de ar­­­mată Eisenhower, feld­mareşa­lul Montgomery şi generalul Delattre de Tassigny împuterni­ciţi de guvernele lor, semnează acest document istoric. De acum înainte guvernele celor patru puteri aliate deţin puterea supremă în Germania. Cele 15 articole ale declaraţiei arată condiţiile la care Germa­nia care a capitulat trebue să sa supună fără nici o obiecţiune. In ziua de 5 iunie, la ora 18 (ora Moscoveii, declaraţia asu­pra înfrângeri­i Germaniei şi trecerea puterii supreme în mâi­nile guvernelor celor patru pu­­­teri aliate, a intrat în vigoare. Mareşalul Jukov a declarat şedinţa închisă şi a invitat pe Şefii delegaţiilor să participe la o conferinţă asupra funcţionării ulterioare a mecanismului de control în Germania. Seara, mareşalul Jukov a oferit un dineu în onoarea dele­gaţilor puterilor aliate. In cursul dineului, mareşalul Jukov, în a-a­plauzele entuziaste ale asisten­ţei ,a anunţat că guvernul sovi­etic a conferit Ordinul „Victo­ria" — cea mai mare decoraţie a Uniunii Sovietice — genera­lului de armată Eisenhower şi feld­mareşalului Montgomery. Generalul Delattre de Tassigny a fost devorat cu Ordinul Su­vorov v cl. I. Şefii delegaţiilor şi-au expri­mat mulţumirile lor pentru a­­ceastă mare onoare. AJUSTAREA FRONTIERELOR GRECIEI Atena, 6 (Rador) — Agenţia grea­că de ştiri a anunat Miercuri că cereri pentru ajustarea frontiere­lor Greciei au fost făcute într-o declaraţie publicată de comitetul central al EAMului, după o confe­­rinţ­­a care au participat dnii Za­­hariades şi Stantos, preşedintele şi secretarul partidului comunist grec Cererile, în număr de trei, sunt următoarele : 1. — Insulele Dodecanezului, a căror populaţie este incontestabil greacă şi care a luptat activ pen­tru unirea cu patria mumă, trebue să se înapoieze la Grecia. 2. — Pentru a asigura securita­tea Greciei, este indispensabil ca frontierele sale cu Bulgaria să fie ajustate, odată ce Bulgaria a făcut trei agresiuni împotriva Greciei în cursul a 30 de ani. 3. — Unirea Epirului de nord cu Grecia este necesară, de­oarece i­­mensa majoritate a populaţiei a­­cestei regiuni este greacă, deoa­rece Epirul de nord a luptat tot­deauna pentru o unire cu Grecia și de­oarece această unire a fost recunoscută de convențiunile in­terne. ANIVERSAREA IN ŞCOLI A REVOLUŢIEI DELA 1848 Inspectoratul şcolar primar al municipiului Bucureşti pune în vedere tuturor şcoalelor primare din Capitală să comemoreze Luni, 11 Iunie, a. c. aniversarea revoluţiei de la 1848 cu tot fastul cuvenit. Directorul şcoalei va vorbi ele­vilor despre importanța acestui eveniment din istoria neamului nostru. CAPITALĂ EXCURSIA MUNCITORILOR DIN LA BRĂILA Cuvântarea d-lui ministru P. Constantionescu - Iaşi Oficiul naţional de turism, din ministerul propagandei, a organi­zat Sâmbătă şi Duminică , o ex­cursie la Brăila, cu un grup de 150 muncitori de la S.T.B. şi tipo­grafi din Capitală, continuând se­ria de excursii inaugurată în acea­stă primăvară pentru lucrătorii de la toate întreprinderile. Muncito­rii au avut prilejul minunat de a se întâlni cu lucrătorii şi cu pes­carii brăileni, spre a se cunoaşte şi a se apropia sufleteşte, pentru a realiza acea frumoasă înfrăţire între muncitorii români de pretu­tindeni. D. prof. Constantinescu-Iaşi, mi­nistrul propagandei, a însoţit per­sonal pe muncitorii din Capitală, stând în mijlocul lor, participând însufleţit la acea caldă şi sinceră apropiere dintre aceste neobosite braţe ale muncii româneşti. La sosirea auto-motorului, se a­­flau pe peronul gării Brăila şefii autorităţilor locale, în frunte cu d. prefect al judeţului Ignat Au­rel, precum şi un numeros public forizat din reprezentanţii organi­zaţiilor locale, delegaţii sindicate­lor, funcţionari, lucrători şi inte­lectuali brăileni. Muncitorii brăileni au făcut o manifestaţie deosebit de caldă d-lui minist»»» P. Constantinescu­­Iaşi şi excursioniştilor muncitori din Capitală. Cuvântul de bun sosit a fost rostit de către muncitorul Vifo­­reanu, secretarul sindicatului local C.F.R. A răspuns d. ministru Constan­­tinescu. Iaşi, mulţumind pentru frumoasa primire făcută. D. ministru al propagandei a inspectat apoi biroul de Informa­ţie şi propagandă (O.N.T.) şi a vi­zitat lucrările de la Lacul Sărat, anume două mari preventorii pen­tru 100 de copii muncitori brăileni şi 100 orfani din Ardealul de Nord, lucrări care vor fi terminate în scurtă vreme. După o scurtă vizită prin oraş, excursioniştii muncitori au luat masa la restaurantul Tofică, a­­vând între ei o serie de invitaţi dintre, muncitorii din localitate, cum şi pe reprezentanţii autori­­taţilor locale în frunte cu d-ni­­l Ignat Aurilî, prefectul judeţului, P. Ciucă, primarul oraşului, gene­ral PeliroTh, comandantul garni­zoanei şi preşedintele secţiei lo­cale ARLUS ; maior Kosoglazov, preşedintele comiei aliate de con­trol locale; maior Kovalciuc, sub­prefect Huluban, ajutor de pri­mar Gh. Gheorghe; Cezar­ Vasi­­liu, secretarul general al organi­zaţiei locale a partidului comu­nist; M. Bălinescu, preşedintele organizaţiei social - democrate ; chestor Anastasiade, etc. A vorbit la sfârşitul mesei de subprefect Huluban, în numele brăilenilor, uvând bun sosit d-lui ministru şi lucrătorilor bucureş­­teni. A răspuns d. Romals din par­tea grupului de muncitori din Bucureşti. D. ministru Constantinescu-Iaşi a mulţumit tuturor pentru buna găzduire ce a aflat-o şi a închinat (Continuare in pag. 2-a) D. prof. P. Constantinescu- Iași, ministrul propagandei, (x) în mijlocul muncitorilor. kfS

Next