Universul - Provincie, iunie 1945 (Anul 62, nr. 121-143)
1945-06-10 / nr. 128
Art»! al 62481 4 PAGINI Fondator: LUICI CAZZAVILLAN Proprietar: „UMSVg^SÜL“ S. a. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov POLITICĂ EXTERNĂ CEHOSLOVACIE! „Politica noastră externă — a spus preşedintele Beneş cu prilejul decoraţiilor făcute corespondentului special al ziarului„Sunday Times“ din Londra — va fi bazată pe alianţa noastră cu Rusia Sovietică, pe o independenţă desăvârşită şi pe o prietenie sinceră cu democraţiile sertifienţalor“. Este politica pe care Cehoslovacia, de la întemeierea ei ca stat Independent, a urmat-o fără întrerupere şi cu o desăvârşită realitate. Aceleaşi principii, izvorîte din interesele permanente ale naţiunei cehoslovace şi dintr'o con©epţle sincer democratică în ce priveşte viaţa ei de stat, au determinat în trecut ca şi astăzi politica, externă a Cehoslovaciei ai d. Bencş, care a fost unul dintre primii Şi dintre cei mai valoroşi proombibori ai acestei politici, poate aişi afirma continuitatea ei, în faţă întregi lumi, cu autoritatea r.: raia, a şefului de stat care nu s’a ăbătit nici o clipă dela linia lui de conduită, care a provă:: "* t"—Uşurarea evenimentelor internaţionale şi care, aşezând de primul moment Interesele naţiunei sale în. cadrul lor firesc, le-a apărat cu toată puterea convingerii lui şi cu toată sinceritatea. Caracteristica politicei externe a Cehoslovaciei este tocmai claritatea ei. Pornind de la principiul de bază pe care îl constitue independenţa desăvârşită a statului şi naţiunei — principiu călăuzitor al oricărei naţiuni conştiente de menirea ei şi de dreptul ei la Viaţă — politica externă a Cehoslovaciei se sprijină pe alianţa cu marea democraţie sovietică la răsărit şi pe sincera prietenie cu democraţiile occidentale. Aceasta aoeamnă că politica externă rămâne pe linia ei tradiţională şi o naţiune profund democratică, «* înţelege să aducă politicii internaţionale contribuţia valorilor ii morale şi materiale la străduinţele marilor naţiuni democratice pentru o Europă pacinică în cadrul unei securităţi garantate. In partea finală a declaraţiilor sale, preşedintele Beneş a arătat necesitatea în care se găseşte Cehoslovacia, care a avut atât de mult de suferit de pe urma invaziei hitleriste, de a nu mai îngădui pe teritoriul ei existenţa unor masse compacte de germani. Amintirea ororilor săvârşite de barbarii hitlerişti împotriva pacinicei populaţii cehe şi slovace face imposibilă o împăcare. De aceea d. Beneş a şi informat pe aliaţii Cehoslovaciei că „noua Republică cehoslovacă se va debarasa de majoritatea germanilor şi ungurilor pe care îi are, transferîndu-i în ţările lor“. Este o măsură de securitate Internă, pe care d. Beneş, cu spiritul său clarvăzător, înţelege să o ia pentru a limpezi astfel atmosfera internă şi a permite Cehoslovaciei să-şi găsească echilibrul economic şi să devie iarăşi unul din statele cele mai prospere din Europa. Prietenia care leagă poporul român de naţiunea cehoslovacă, prietenie subliniată în schimbul de telegrame dintre M. S. Regele Mihai şi preşedintele Beneş, justifică încrederea cu care România priveşte această regenerare a statului cehoslovac. Armata română care — după cum spune d. Beneş în telegrama sa către Suveranul nostru — „cot la cot cu trupele sovietice şi cele cehoslovace au luat parte în mod activ în luptele pentru eliberarea teritoriului Republicei cehoslovace”, a cimentat prin eroismul şi sacrificiile ei această tradiţională prietenie şi — după cum spune M. S. Regele Mihai în răspunsul adresat preşedintelui Beneş — „jertfele făcute în comun vor contribui să întărească şi mai mult vechile şi indisolubilele legături de prietenie intre popoarele noastre“. VIZITA SCRIITORILOR BULGARI ’ Scriitorii bulgari care se află de câteva zile printre noi au fost primiţi pretutindeni cu o deosebită simpatie, subliniindu-se rolul pe care cunoaşterea reciprocă îl joacă în consolidarea prieteniei între popoare. , Ne leagă de poporul bulgar o veche şi tradiţională amiciţie, o înţelegere şi o apreciere mutuală şi este interesant de constatat dealungul fruntariilor comune amestecul amical al celor două neamuri. In ciuda unei politici greşite,tendenţioase, sprijinită deduşmanii armoniei între popoare, sentimentul necesităţii păstrării relaţiilor de bună vecinătate şi bună prietenie a fost totdeauna precumpănitor. Poporul bulgar, sobru, muncitor, este remarcabil nu numai prin progresele realizate în domeniul gospodăriei şi economiei naţionale, dar în cultură, în artă, în întreg domeniul spiritualităţii şi al democraţiei, s-a lucrat cu multă râvnă şi rezultatele sunt demne de relevat. Schimburile de vizite între reprezentanţii diferitelor ramuri de activitate ale celor două ţări, dau prilejul unor mai adânci cunoaşteri reciproce de care va profita închegarea legăturilor între cele două popoare aşezate de o parte şi de alta a Dunării. Salutând prezenţa la noi a valoroşilor scriitori bulgari, socotim plină de rodnicie această vizită care ne dă putinţa să ne manifestăm toată amiciţia şi toată simpatia faţă de poporul bulgar şi de ţara vecină de la sud. Această vizită este în acelaş timp un bun prilej pentru reprezentanţii culturii bulgare să constate dorinţa noastră sinceră de a stabili durabile raporturi de amiciţie şi de strânse relaţii economice şi culturale cu toate popoarele iubitoare de pace şi în primul rând cu toate popoarele vecine. D-nii dr. Petru Groza, prim ministru; M. Ralea, ministru al artelor şi d. ministru al Bulgariei la Bucureşti, în mijlocul scriitorilor bulgari, la recepţia dată la Soc. Scriitorilor Români. Ej$g*IPLARUL SOLEI Ta%& poștală plătită in numerar conform aprobării Dir. G Ic P. T. T. Nr. 24 464/939 URMA STI&I DIM LUF3EA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE $1 TELEFG REDACTIA Sl ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BASSOIANU No. 23-25 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 CONSILIUL DE MINIȘTRI A APROBAT ACTUL RE ACUZARE i CARE ESTE IHMIS JUDECATA TRIBUNALULUI POPORULUI l HU LOT DE CHIULI DE RĂZBOI Continuând judecarea criminalilor de război, Tribunalul Poporului a supus spre aprobare Consiliului de miniștri lista unui nou lot de criminali de război. Din acest lot fac parte următorii : Agapie Vasile, lt.-col. în rezervă, fost comandant al lagărelor Vărtujeni şi Mărculeşti, în care calitate a supus pe internaţi la un regim de exterminare prin foame, i-a maltratat şi jefuit; Ioan Mihăiescu, fost inspector la Banca Naţională, acuzat de schingiuiri şi asasinate asupra deportaţilor în unicul scop al jafului; Fotino Dionisie, maior, fost pretor la Iampol în jud. Jugastru, acuzat de purtare abuzivă împotriva deportaţilor, de condamnări la moarte şi executări cu propria lui mână a internaţilor pentru culpa de a fi trecut linia de demarcaţie a ghetoului. Popescu Gheorghe, sergent major, fost grefier la Pretoratul Iampol, azi dispărut, era ajutorul fidel al acuzatului Fotino, întocmind — atunci când se făceau — actele de condamnare la moarte a evreilor plecaţi din ghettou pentru procurare de alimente şi asistând sau executând şi el personal pe cei condamnaţi ; Ştefan Mihăilescu, cpt. jandarmi, fost comandant al Legiunii de Jandarmi Râbniţa, pentru a fi comis una din cele mai grave crime de război, prin colaborarea ce şi-a asumat-o la „opera“ de masacrare a 300 de deţinuţi politici, cetăţeni sovietici şi români. Din proprie iniţiativă şi împotriva ordinelor organelor superioare, a predat 300 de deţinuţi ai penitenciarului Râbniţa, trupelor germane, spre exterminare ; Delcea Teodor, maior în rezervă, fost administrator al penitenciarului Râbniţa, acuzat de faptul că deşi primise ordine de evacuare a deţinuţilor, a fugit de la postul său. Astfel, prin sustragere de la îndatoririle sale, care îi impuneau să rămână la post şi să privegheze asupra soartei deţinuţilor săi, a favorizat săvârşirea crimelor de către trupele germane. Valuţă Pintilie, fost gardian la Râbniţa, vinovat de complicitate la represiunea colectivă săvârşită asupra deţinuţilor, prin aceea că a ajutat la comiterea crimelor, personal cum şi pentru faptul că şi-a însuşit bunurile victimelor . Călugăreanu Constantin şi Ivanovici Constantin, foşti gardieni la Râbniţa, vinovaţi de a fi jefuit cadavrele represiunii colective de la Râbniţa. Naum Hristu, lt. rezervă, fost ofiţer cu cazarmarea în lagărul Vapniarka, vinovat de jaf asupra internaţilor, de teroare şi de a le fi interzis să-şi procure alimente . Fallender Alfred, fost internat în lagărul Vigoda, acuzat că în calitate de reprezentant al internaţilor, s-a pus în slujba autorităţilor lagărului, terorizând, jefuind şi supunând pe coreligionarii lui la un regim de exterminare. Paliga Mihail, inginer agronom, fost director al fermei Bogdan Vodă, acuzat de a fi supus pe internaţi la munci grele, fără hrană, iar pe cei care nu mai puteau munci punând să-i bată cu o rangă de fier, tratament de pe urma căruia unii dintre ei au rămas incapabili de a munci pe tot restul vieţii. Acuzarea va fi susţinută de d. acuzator public Dumitru Săracu. COMEMORAREA SAVANTULUI RUS METCHICOV Solemnitatea de la Universitatea din Capitală Marţi, după amiază, Univer- Versitatea din Bucureşti şi institutul „Dr. I. Cantacuzino”, au comemorat cu o deosebită solemnitate, centenarul savantului rus Elie Metchnicov. O selectă asistenţă a urmărit cu viu interes expunerile făcute asupra vieţii şi operei ilustrului om de ştiinţă. Guvernul a fost reprezentat prin d-nii Ştefan Voitec, ministrul educaţiei şi dr. Bagdasar, ministrul sănătăţii. A fost prezent şi d. prof. dr. Parin, de la Academia de Medicină din Moscova, iar Universitatea românească a fos reprezentată prin director S. Stoilov, prof. dr. Parhon, preşedintele AARLUS-ului, prof. D. Gusti, preşedintele Academiei Române, prof. dr. C. Ionescu-Mihăeşti, prof. dr. D. Danielopol, prof. Iorgu Stoian, prof. Stoianovici, prof. P. P. Stănescu, prof. Miron Nicolescu, prof. dr. Hortolomei, prof. Gabrea, prof dr. Ureche, prof. St. Ciobanu, prof. dr. Io Bescu-Şiseşti, ifid. Qlfitare, prof. dr. Popa, prof. dr. Cambrescu, prof. dr. Mezincescu, prof. dr. Teodorescu, prof. C. Motaş, prof. Bujor, etc. Şedinţa festivă a fost prezidată de d. prof. S. Stoilov, rectorul Universităţii. D-sa deschide seria cuvântărilor, arătând că Universitatea românească foloseşte acest prilej pentru a omagia în savantul rus Metehnikov, întreaga ştiinţă sovietică a cărei contribuţie la patrimoniul ştiinţific al umanităţii este considerabil. In înicheere, director Stoilov a spus: O lumea întreagă aspiră azi, mai mult ca oricând, după teribilul măcel ce l-a îndurat, la o viaţă de pace, de înţelegere între popoare. Lumea este sătulă de luptele sălbatece şi deşarte pentru năzuinţe nebune sau criminale, de cucerire şi de dominaţii, sătule de teorii barbare, de ură, de sânge, de foc şi prăpăd. Omenirea vrea so trăiască şi să prospere, şi ea simte şi înţelege să peatru aceasta îi retrans u un ideal uman într’un univers lărgit. Omenirii îi trebue ca ideea apropierei între popoare şi între oameni să fie temeiul şi raţiunea oricărei activităţi şi a oricărui gând. Şi în această operă de apropiere, ştiinţa are, desigur, un rol fundamental, decisiv. Ştiinţa trebue să-şi ocupe locul ce i se cuvine în preocupării omeneşti, în minţi şi în suflete, făcând să pătrundă în toate inimile sentimentul adânc al adevăratei solidarităţi umane. . Ştiinţa va impune astfel pacea universală CUVÂNTAREA D-lUI ŞT. VOITEC, MINISTRU! EDUCAŢIEI A luat cuvântul tov. Ştefan Voitec, ministrul educaţiei naţionale, care a spus: îmi revine înalta cinste ca, în numele guvernului şi al ministerului educaţiei naţionale, să aduc prinosul de admiraţie şi de gratitudine memoriei marelui sa(Continuare la pag. 2-a) Inaugurarea cursurilor de limba şi Literatura româna la Universitatea din Sofia Sofia, 6 (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară transmite: Marţi după amiază a avut loc inaugurarea solemnă a cursurilor de limba şi literatura română de la Universitatea din Sofia. In numerosul public se remarcau membrii legaţiei române din Sofia, d. Fainoff, secretarul general la ministerul propagandei, d. Mihailoff, directorul presei, directorul Institutului Român din Sofia şi alte personalităţi._________ D. Archille Barcianu, ministrul României, a inaugurat cursurile printr-o cuvântare tratând despre relaţiile actuale dintre România şi Bulgaria. Apoi lectorul român, d. Constantin Velicu, a ţinut o prelegere despre „Relaţiile culturale romăno-bulgare în vremea renaşterii bulgare”. Cursurile vor avea loc de două ori pe săptămână, — Miercurea și Vinerea. IN JURUL RETRAGERII TRUPELOR ALIATE DIN PERSIA Londra, 6 (Rador). — Răspunzând în numele d-lui Eden, d. Richard Law, ministrul educaţiei, a declarat în urma unei întrebări cu privire la retragerea trupelor aliate din Persia: Tratatul tripartit prevede retragerea tuturor trupelor din Persia la 6 luni după terminarea războiului cu Japonia. Având în vedere cererea guvernului de la Teheran şi dorinţa noastră de a îndeplini, pe cât posibil, cererea sa, suntem acum în consultaţii cu guvernele american şi sovietic asupra acestei probleme, dar nu am primit până acum nici un răspuns asupra punctului de vedere al acestor guverne”. La întrebarea altui deputat, d. Law a declarat că guvernul britanic înţelege însă să păstreze interesele britanice la Golful Persic şi în sudul Persien_____ A şasea sesiune a sovietului suprem al Republicilor Sovietice Moscova, 6 (Rador). — Marţi la ora 17 şi-a început lucrările la Kremlin cea de a şasea sesiune a sovietului suprem al Republicelor Sovietice, convocată în prima legislatură. Apariţia în loji a mareşalului Stalin, preşedintele consiliului comisarilor poporului Uniunii Sovietice, a membrilor prezidiilor sovietelor supreme şi ai guvernelor Uniunii Sovietice şi republicelor sovietice federate, a fost salutată de asistenţă cu ovaţii îndelungate. Sesiunea a fost deschisă de deputatul Jdanov, președintele sovietului suprem al republicelor sovietice. Sovietul suprem a aprobat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1) Ratificarea bugetului de stat al republicelor sovietice pe 1945 și confirmarea dării de seamă relative la executarea bugetelor republicelor socialiste pentru anii 1943 și 1944. 2) Ratificarea decretelor prezidiului sovietului suprem al republicelor sovietice Raportul asupra bugetului de stat al republicelor sovietice pe 1945 și acela relativ la executarea bugetelor pe anii 1943 și 1944 sunt prezentate de Poskonov, comisar al poporului pentru finanţe al republicelor sovietice. Din raport reiese că bugetul pe 1945 prevede 28.736.000.000 ruble, ceea ce înseamnă un spor de 4.455.000.000 ruble faţă de anul 1944, deci un procent în plus de 18,3 la sută. Circa 72 la sută din buget s-a afectat pentru finanţarea instituţiilor sociale şi culturale A fost apoi prezentat un raport al deputatului Hlassov, preşedintele comisiunii bugetare a sovietului suprem al republicelor sovietelor, după care prima şedinţă a celei de a şasea sesiuni a sovietului suprem al republicelor sovietice a fost declarată închisă. TRUPELE AMERICANE CONTINUĂ OFENSIVA IN INSULA LUZON Manilla, 6 (Rador). — Comunicatul dat de marele cartier al generalului MacArthur anunţă: Trupele americane din nordul insulei Luzon au atins oraşul Aritao, la 16 km. nord de oraşul cucerit Santa Fe, în cursul înaintării lor prin valea Cagajan. Alte unităţi americane au realizat progrese la nord de Baguio, in direcţia Tabio. Forţele americane din regiunea Davao au realizat o înaintare de 8 km. nord-vest de Mintal. Aviaţia aliată a atacat obiective din Formosa, traficul naval japonez dealungul coastei Asiei, căile ferate din Indochina şi navigaţia japoneză din Marea Chinei de Sud. Guam, 6 (Rador). — Comunicatul dat de marele cartier al amiralului Nimitz în noaptea de Marţi spre Miercuri pentru prima oară nu menţionează câtuşi de puţin operaţiile terestre de pe insula Okinawa. El anunţă însă că au avut loc acţiuni aeriene izolate împotriva navigaţiei şi bazelor japoneze. Avioane americane decolând de pe vase purtătoare de avioane, spune comunicatul, au distrus cinci avioane inamice pe sol în insula Sakisima. Alte avioane americane au aruncat în aer un vas petrolifer, au scufundat trei cargoboturri de un tonaj mai mic și au avariat un cargobot mai mare în apropiere de Coreea. In largul insulei Honsu trei cargoboturi mici au fost scufundate și trei avariate. CHINEZII AU RECUCERIT LOCALITATEA LIUCEU Ciungking, 6 (Radar). — Cercurile americane anunţă că Liuceu, cea mai importantă localitate din coridorul japonez către Indochina, a fost recucerit de chinezi. Ştirea nu a fost confirmată încă oficial. Washington, 6 (Radar). — Corespondentul Agenţiei Franceze de presă transmite : Puternice escadre aeriene americane au bombardat Marţi oraşul Bangkok, capitala Thailandei. LICEUL RĂMÂNE CU CLASE Consiliul consultativ al ministerului educaţiei naţionale a ajuns la următoarele încheieri în legătură cu reforma învăţământului: învăţământul secundar nu suferă o schimbare de structură. Clasele II—VIII rămân cu aceleaşi obiecte de învăţământ, schimbându-se în mică măsură numărul de ore la unele obiecte şi adaptându-se programa analitică la spiritul vremii. Cursul primar elementar rămâne cu patru clase. După absolvirea cursului primar, toţi elevii vor urma un alt ciclu de trei ani: gimnaziul unic răspândit în măsura posibilităţilor. Toţi elevii şi elevele din primul an al acestui curs, vor învăţa aceleaşi materii teoretice, variind numai îndeletnicirile practice, după regiuni (4 ore săptămânal), unde nu se va putea înfiinţa astfel de gimnazii, va funcţiona un curs supraprimar, cu program foarte apropiat de al gimnaziului, aşa ca să se poată trece de la cursul supraprimar la cel gimnazial, cu o diferenţă uşoară. După absolvirea cursului de trei ani de gimnaziu unic, absolvenţii îşi pot continua studiile în diferite licee : teoretice, sanitare, comerciale, tehnice etc., în care se intră prin concurs, oricare din aceste licee dând dreptul de a merge la școalele superioare de grad universitar. _ :**S*sMr nr. 128. — Duminică 16 Iunie 1948 4 PAGINI APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECTE MARŢI A FOST SEMNATĂ LA BERN DECLARAŢIA ASUPRA ÎNFRÂNGERII GERMANIEI Berlin, 6 (Rador). — Prima întrevedere a reprezentanţilor înaltelor Comandamente ale statelor învingătoare, a avut loc ieri la Berlin. La orele 10.45 dimineaţa, (oră Moscovei), un număr de 13 avioane americane a aterizat pe aerodromul Tempelhof. Generalul de armată Eisenhower coboară din primul avion, urmat de consilierul Murphy, de generalul clay, de amiralul Gormley şi de alţi ofiţeri. Generalul Eisenhower este salutat de generalul de armată Sokolowski, înconjurat de ambasadorul Smirnov, reprezentantul consilierului politic al Uniunii Sovietice, colonelul-general Bokov şi alţii. Luând cuvântul în faţa microfonului, generalul Eisenhower a spus următoarele: „Am aterizat împreună cu un grup de ofiţeri americani pe aerodromul Tempelhof. Am venit în calitate de oaspeţi ai mareşalului Jukov. Sunt fericit să aterizez pentru prima oară, pe teritoriul cucerit de armata roşie, în cursul ostilităţilor care au luat sfârşit. Este o mare onoare pentru mine de a fi aci şi de a putea saluta personal pe comandanţii marei armate care a făcut atât de mult pentru ca să îngenunche Germania" . Muzica militară a Intonat apoi imnurile american şi sovietic. Generalul Eisenhower trece în revistă garda de onoare aliniată care defilează în urmă în mod solemn. El mulţumeşte comandantului gărzii Demcenko erou al Uniunii Sovietice spunăndu-i că niciodată până acum n’a văzut o gardă de onoare care să simbolizeze în mod atât de expresiv puterea unei armate. Generalul Eisenhower, însoţit de ofiţeri americani, s’a dus apoi in oraş. Puţin timp după aceea a sosit un nou grup de avioane. Este vorba de delegaţia franceză având in frunte pe generalul Delattre de Tassigny, comandantul armatei l a franceză. După ceremonia de primire, delegaţia franceză a plecat spre locul viitoarei sale reşedinţe. A apărut atunci în văzduh grupul avioanelor britanice.Acest grup a adus pe feldmareşalul Montgomery, însoţit de şeful său de stat major, de consilierul Strang şi de un grup de ofiţeri superiori. După schimbul de saluturi, mareşalul Montgomery şi generalul Sokolowski au trecut în revistă garda de onoare. Feldmareşalul Montgomery şi persoanele ce-l însoţesc părăsesc apoi aerodromul şi se îndreaptă prin străzile Berlinului pavoazat cu drapelele naţionale ale celor patru mari puteri aliate, spre locul de reşedinţă a Consiliului de control pentru ocupaţia Germaniei care se află la Wedenschluss, una din împrejurimile Berlinului. Aci are loc, la orele 17, întâlnirea reprezentanţilor înaltelor comandamente ale celor patru puteri aliate, cu mareşalul Uniunii Sovietice Jukov, comandantul suprem al trupelor de ocupaţie sovietice. La invitaţia mareşalului Jukov, reprezentanţii aliaţilor trec în sala de şedinţă. In mijlocul acestei săli, ale cărei coloane sunt împodobite cu drapelele naţionale ale puterilor amice, se află o mare masă rotundă, acoperită cu un postav verde. In mijlocul mesei se află patru mici drapele : sovietic, american, englez şi francez, care simbolizează unitatea naţiunilor unite, atât pe timp de pace cât şi în timpul războiului împotriva Germaniei fasciste. Reprezentanţii aliaţilor iau loc în jurul mesei. La lucrările comisiunii de control, participă de asemeni d. Vâşinski, comisar adjunct al poporului pentru afacerile străine al U. R. S. S.-ului, ambasadorul Smirnov şi generalul de armată Sokolowski. Generalul de armată Eisenhower este însoţit de consilierul politic Murphy. Lângă feldmareşalul Montgomery se află consilierul politic Strang. Generalul Delattre de Tassigny este înconjurat de şefii armatei franceze. In sală se află generali sovietici şi străini, ziarişti şi cineaşti. Mareşalul Jukov se ridică şi spune: „In numele guvernului sovietic şi în numele meu personal, aduc salutul meu oaspeţilor noştri, aliaţilor noştri sosiţi aci pentru a semna declaraţia relativă la înfrângerea Germaniei şi la trecerea puterei supreme în mâinile guvernelor celor patru puteri aliate“. , Mareşalul Jukov invită consiliul de control să înceapă lucrările. Pe postavul verde al mesei, se află textul declaraţiei scrise în limbile: rusă, engleză, franceză şi germană. Reprezentanţii înaltelor Comandamente mareşalul Uniunii Sovietice Jukov generalul de armată Eisenhower, feldmareşalul Montgomery şi generalul Delattre de Tassigny împuterniciţi de guvernele lor, semnează acest document istoric. De acum înainte guvernele celor patru puteri aliate deţin puterea supremă în Germania. Cele 15 articole ale declaraţiei arată condiţiile la care Germania care a capitulat trebue să sa supună fără nici o obiecţiune. In ziua de 5 iunie, la ora 18 (ora Moscoveii, declaraţia asupra înfrângerii Germaniei şi trecerea puterii supreme în mâinile guvernelor celor patru puteri aliate, a intrat în vigoare. Mareşalul Jukov a declarat şedinţa închisă şi a invitat pe Şefii delegaţiilor să participe la o conferinţă asupra funcţionării ulterioare a mecanismului de control în Germania. Seara, mareşalul Jukov a oferit un dineu în onoarea delegaţilor puterilor aliate. In cursul dineului, mareşalul Jukov, în a-aplauzele entuziaste ale asistenţei ,a anunţat că guvernul sovietic a conferit Ordinul „Victoria" — cea mai mare decoraţie a Uniunii Sovietice — generalului de armată Eisenhower şi feldmareşalului Montgomery. Generalul Delattre de Tassigny a fost devorat cu Ordinul Suvorov v cl. I. Şefii delegaţiilor şi-au exprimat mulţumirile lor pentru această mare onoare. AJUSTAREA FRONTIERELOR GRECIEI Atena, 6 (Rador) — Agenţia greacă de ştiri a anunat Miercuri că cereri pentru ajustarea frontierelor Greciei au fost făcute într-o declaraţie publicată de comitetul central al EAMului, după o conferinţa care au participat dnii Zahariades şi Stantos, preşedintele şi secretarul partidului comunist grec Cererile, în număr de trei, sunt următoarele : 1. — Insulele Dodecanezului, a căror populaţie este incontestabil greacă şi care a luptat activ pentru unirea cu patria mumă, trebue să se înapoieze la Grecia. 2. — Pentru a asigura securitatea Greciei, este indispensabil ca frontierele sale cu Bulgaria să fie ajustate, odată ce Bulgaria a făcut trei agresiuni împotriva Greciei în cursul a 30 de ani. 3. — Unirea Epirului de nord cu Grecia este necesară, deoarece imensa majoritate a populaţiei acestei regiuni este greacă, deoarece Epirul de nord a luptat totdeauna pentru o unire cu Grecia și deoarece această unire a fost recunoscută de convențiunile interne. ANIVERSAREA IN ŞCOLI A REVOLUŢIEI DELA 1848 Inspectoratul şcolar primar al municipiului Bucureşti pune în vedere tuturor şcoalelor primare din Capitală să comemoreze Luni, 11 Iunie, a. c. aniversarea revoluţiei de la 1848 cu tot fastul cuvenit. Directorul şcoalei va vorbi elevilor despre importanța acestui eveniment din istoria neamului nostru. CAPITALĂ EXCURSIA MUNCITORILOR DIN LA BRĂILA Cuvântarea d-lui ministru P. Constantionescu - Iaşi Oficiul naţional de turism, din ministerul propagandei, a organizat Sâmbătă şi Duminică , o excursie la Brăila, cu un grup de 150 muncitori de la S.T.B. şi tipografi din Capitală, continuând seria de excursii inaugurată în această primăvară pentru lucrătorii de la toate întreprinderile. Muncitorii au avut prilejul minunat de a se întâlni cu lucrătorii şi cu pescarii brăileni, spre a se cunoaşte şi a se apropia sufleteşte, pentru a realiza acea frumoasă înfrăţire între muncitorii români de pretutindeni. D. prof. Constantinescu-Iaşi, ministrul propagandei, a însoţit personal pe muncitorii din Capitală, stând în mijlocul lor, participând însufleţit la acea caldă şi sinceră apropiere dintre aceste neobosite braţe ale muncii româneşti. La sosirea auto-motorului, se aflau pe peronul gării Brăila şefii autorităţilor locale, în frunte cu d. prefect al judeţului Ignat Aurel, precum şi un numeros public forizat din reprezentanţii organizaţiilor locale, delegaţii sindicatelor, funcţionari, lucrători şi intelectuali brăileni. Muncitorii brăileni au făcut o manifestaţie deosebit de caldă d-lui minist»»» P. ConstantinescuIaşi şi excursioniştilor muncitori din Capitală. Cuvântul de bun sosit a fost rostit de către muncitorul Viforeanu, secretarul sindicatului local C.F.R. A răspuns d. ministru Constantinescu. Iaşi, mulţumind pentru frumoasa primire făcută. D. ministru al propagandei a inspectat apoi biroul de Informaţie şi propagandă (O.N.T.) şi a vizitat lucrările de la Lacul Sărat, anume două mari preventorii pentru 100 de copii muncitori brăileni şi 100 orfani din Ardealul de Nord, lucrări care vor fi terminate în scurtă vreme. După o scurtă vizită prin oraş, excursioniştii muncitori au luat masa la restaurantul Tofică, având între ei o serie de invitaţi dintre, muncitorii din localitate, cum şi pe reprezentanţii autoritaţilor locale în frunte cu d-nil Ignat Aurilî, prefectul judeţului, P. Ciucă, primarul oraşului, general PeliroTh, comandantul garnizoanei şi preşedintele secţiei locale ARLUS ; maior Kosoglazov, preşedintele comiei aliate de control locale; maior Kovalciuc, subprefect Huluban, ajutor de primar Gh. Gheorghe; Cezar Vasiliu, secretarul general al organizaţiei locale a partidului comunist; M. Bălinescu, preşedintele organizaţiei social - democrate ; chestor Anastasiade, etc. A vorbit la sfârşitul mesei de subprefect Huluban, în numele brăilenilor, uvând bun sosit d-lui ministru şi lucrătorilor bucureşteni. A răspuns d. Romals din partea grupului de muncitori din Bucureşti. D. ministru Constantinescu-Iaşi a mulţumit tuturor pentru buna găzduire ce a aflat-o şi a închinat (Continuare in pag. 2-a) D. prof. P. Constantinescu- Iași, ministrul propagandei, (x) în mijlocul muncitorilor. kfS