Universul - Provincie, iunie 1945 (Anul 62, nr. 121-143)
1945-06-02 / nr. 121
StwNGlUlRIU D. acuzator public Al. Drăghici, titularul cab. 4 instrucţie, continuă cercetările în afacerea schingiuirilor dela siguranţa Arad, un- i de se aplicau celor cercetat!, cele uai sadice torturi. S’a stabilit astfel că Szabó Arft c^die a fost legat de comisarul C&if&ovici peste piept cu un lanţ care a fost strâns cu ajutorul u BHl drug, până ce a spart plămânii nefericitei victime. El a fost transportat pe o targă, dar în drum spre Spital a încetat din viaţă. Comerciantul Ludovic Hammer a declarat că a fost ridicat de a-i casă şi torturat la siguranţă, pent*-1 tracă, induioşându-se de nenorocirea unor prizonieri sovietici le-a dat 500 lei şi 3 perechi de ciorapi. El a fost legat Intre două scaune, cu genunchii trecând printre mâini şi cu capul în jos, poziţie in care a fost bătut cu vergi de cauciuc p&nă şi-a pier- TRIBUNALUL POPORULUI DE LA ARAD dat cunoştinţa. După o deţinere de două luni şi jumătate, fiind judecat de Curtea Marţială Timişoara, a fost achitat. Martorul Ştefan Biedl, fiind arestat pe motiv că a difuzat manifeste comuniste, a fost bătut la tălpi. Un agent, Dumitru Mălan i-a Sfărâmat maxilarul, comisarul Eparu i-a strâns testiculele, iar comisarul Călinovici lovea în ele cu un creion. Martorul Nichiei Milivoi a declarat câ a fost spânzurat de mâini cu capul în jos și bătut. Când frânghia de care era atârnat s’a rupt, el a căzut afară in curte, peste un grilaj de fer, un fier intrându-i in fluorul piciorului. Şeful din acea vreme al siguranţei Arad, anume Herman, spunea mereu victimelor că are metode speciale pentru a le face să vorbească, metode pe cari le-a învăţat kintuEA emu mtmmm A ARLUS-ULUI Marţi după amieza la orele 5 a avut loc la sediul ARLUS-ului din calea Victoriei 115, adunarea generală extraordinară a Asociaţiei române pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietcă (ARLUS), la care au participat toţi membrii Secţiunilor Asociaţiei. Şedinţa a fost deschisă de d prof. Profiri, care a dat cuvântul d-lui prof. Stihi D-sa a făcut un raport asupra situaţiei financiara a ARLUS-ului. D. prof. Farhon, preşedintele asociaţiei dă apoi cuvântul d-lui dr Oeriu, secretar general al ARLUS-ului. D. dr. Oeriu a făcut o scurtă expunere asupra activităţii de până acum a ARLUS-ului, subliniind desvoltarea puternica la care a ajuns astăzi asociaţia. D-sa a adus apoi la cunoştinţă membrilor asociaţiei ca faptul că a fost numit vice-preşedinte al Comisiunii pentru aplicarea Armistiţiului, îl va împiedica a continua activitatea de secretar general al asociaţiei ARLUS. D-sa mulţumeşte tuturor membrilor pentru sprijinul acordat, cerând să i se primească demisia din această funcţiune şi rugându-i să acorde acelaş sprijin şi viitorului secretar general cum va fi ales. D. prof. I. C. Parhon, preşedintele asociaţiei ARLUS mulţumeşte d-lui dr S Oeriu pentru rodnica activitate depusă ca secretar general al asociaţiei şi propune numirea d-sale ca, vice-preşedinte al ARLUS-ului. Asistenţa aprobă cu aclamaţii această propunere. D. dr. S Oeriu propune adunării alegerea ca secretar general pe d. Mihail Magheru, recomandându-i ca un element de valoare și capabil să asigure mai departe desvoltarea ARLUS-ului. Adunarea, prin aplauze prelungite, aprobă numirea d-lui M. Magheru în calitate de secretar general al ARLUS-ului. D. M. Magheru, noul secretar general, luând cuvântul, mulţumeşte adunării pentru încrederea acordată, promiţând că va duce mai departe munca entuziastă ş i perseverentă a predecesorului d-sale. Şedinţa a luat sfărşit într’o atmosferă de caldă însufleţire. IMME HOUI IN ASIGURĂRILE SOCIALE Se ştie că ministerul asigurărilor sociale a întocmit un proect-lege prin care cuprinde în asigurările sociale pe toţi salariaţii particulari, desfiinţând astfel limita potrivit căreia cei cu salarii de peste 60.000 lei ieşeau din asigurările sociale obligatorii. Cuantumul general al salariilor a determinat pe legiuitor să ţină seama de realitate în interesul marei clase a asiguraţilor. Confratele economic „Argus” se întreabă care e situaţia salariaţilor din întreprinderile care au de multă vreme case de pensii şi de asigurare şi cari — în afară de contribuţia patronală — plătesc de ex. 10% din salariu. Vor plăti in ambele părţi ? In acest caz care e situaţia funcţionarilor vârstnici cari începând abea de acum să plătească şi la Aisgurările Sociale, nu vor putea atinge aci numărul anilor pentru pensia respectivă ? In legătură indirectă cu aceas** problemă ,,Buletinul ministerului asigurărilor sociale” ocup?ndu-se în numărul recent apârut, de noul regim al pensiilor din asigurările sociale, publică tabelele actuariale întocmite de d. Victor Roşculeţ, constatând că variaţia pensiei — prin sporul fix acordat legei din 26 Martie 1945 — în raport cu vechimea, a devenit mai mică. O eventuală remediere a acestei stări de lucruri ar prelungi termenul de cotizare şi deci — preconizează autorul — rămâne dilema : „Dacă se acordă sporuri fixe pentru toate clasele de cotizare se micşorează variaţia pensiilor în raport cu vechimea în asigurare, iar dacă se admite contrariu, mărirea pensiei nu se face imediat, ci numai peste câţiva ani, ceea ce, evident, nemulţumeşte pe pensionari”. In aşteptarea unor hotâriri — pomenind de raportul dintre situaţia monetară şi stabilirea unui regim raţional de pensionare oficiale, autorul e de părere că „singurul sistem posibil constă în renunţarea parţială la sistemul clasic al capitalizării, prin introducerea unui regim de repartiţie din care să se acorde alocaţiile de scumpete”. Modificarea legii pentru administrarea unor soc. pe acţiuni Aplicarea legii nr. 478 din 1914, în ultimele şase luni a învederat o serie de lacune şi dificultăţi care trebuesc înlăturate. Astfel, ministerul industriei şi comerţului a fost preocupat de supravegherea provizorie a unor socielăţi pe acţiuni, cari aveau în consiliile lor de administraţia supuşi ai statelor cu care România este în stare de răsboi, sau persoane care au avut în mod notoriu, o atitudine politică favorabilă unui asemenea stat sau o activitate dăunătoare intereselor naţionale, politice sau economice. Experienţa a arătat însă că această măsură trebue extinsă şi la societăţile în nume colectiv şi în comandită simplă, precum şi la întreprinderile industriale şi comerciale individuale. Pe de altă parte, s-a constatat că la unele întreprinderi unde mandatele administratorilor au încetat, potrivit art. 5 din lege, continuă si funcționeze în locul de conducere persoane care intră în prevederile art. 1 din lege și câ dot'i, scopul de purificare urmărit de legiuitor n’a fost atins. Pentru a da posibilitate de îndreptare a acestei situaţii, s-a întocmit un proiect de lege pentru completarea şi modificarea art. I, II, iii şi V din legea nr. 478 din 1944, pentru administrarea provizorie a unor societăţi pe acţiuni, care a fost sancţionat de Suveran şi a apărut în Monitorul Oficial de crt. P"—»■ ■■"« ................ de la Asociaţia „Prietenii Statelor Unite ale Americii“ Duminică dim. a fost în sala festivă a Camerei de comerţ din Bucureşti, solemnitatea închiderii cursurilor de iarnă, de limba engleză şi rusă, organizate sub auspriile asociaţiei „Prietenii Statelor Unite ale Americii” de sub preşedinţia d-lui dr Nic. Lupu. „ Au luat parte la această solemnitate, un număr impresionant dintre membrii activi, profesori şi cursişti printre cari notăm pe d-nii: dr Nic. Lupu, Frank Stevens, ziarist american, prof. Constantinescu, Achille Şaraga, John Weius, T. A. Teodoru, prof. Zahiriu.c. Adam, prof Diaconu, Const. Z.Itu, Gavrila Grossu, St. Mihăiu S. Bereşteanu, etc. A D, dr. Nic. Lupu a mulţumit colaboratorilor din comitetul asociatei, profesorilor şi cursiştilor, pentru rodnica activitate şi realizările Înfăptuite D-l’i Frank Stevens, Achille Şaraga, T. A. Teodoru şi prof. Gavrila Grossu, aduc elogii d-lui press linte pentru activitatea ce o depune spre propăşirea asociaţiei şi reuşita programului elaborat. Se aduc omagii bravelor Naţiuni Unite, cari prin jertfa lor, au adus omenirii pacea dorită şi se elogiază mari șefi ai statelor, cari au condus armatele la victoria finală. Deasemenea se elogiază brava armată română și vrednicul ei conducător M. S. Regele Mari I, care prin actul de la 23 August 1944, a salvat România de la piere. Din partea curriștilor, d-ra EUsabeta Lohr a mulţumit în limba engleză, conducătorilor asociaţiei pentru tot ce au făcut, ca elevii să poată învăţa, într’un scurt interval de timp, această limbă Se reaminteşte, de şedinţa solemnă de la Ateneul Român, pentru comemorarea marelui Preşedinte dispărut, Franklin Dehm Roosevelt, iar d Achille Saraga dă citire textului telegramei adresată Președintelui Statelor Unite ale Americii, d. Harry Truman. D. STETTINS A EXPUS PROGRESELE REALIZATE IN« INCIDENTE IN SUDUL SIRIEI LA SAN FRANCISCO San Francisco, 29 (Rador) — D. Edward Stettinius, secretarul departamentului de stat, a ţinut Luni seara o cuvântare la radio adresată poporului şi forţelor armate ale Statelor Unite in care a relevat progresele realizate la San Francisco. El a spus: „După o lună de lucru, pot să vă exprim încrederea mea că vom reuşi să redactăm o Ceartă puternică şi democrată, bazată solid pe propunerile de la Dumbarton Oaks, cu a căror examinare am început. Ea va avea o mare putere spre a împiedeca agresiunea şi spre a desvolta condiţiile economice şi sociale care vor reduce cauzele războiului. Ea va fi democrată in încurajarea pe care o va da naţiunilor şi popoarelor de pretutindeni de a extinde aplicarea unei justiţii egale în lume şi de a promova şi protegui drepturile şi libertăţile omeneşti“. Referindu-se la diferitele probleme care s-au ridicat in cursul conferinţei Roosevelt, secretarul departamentului de stat a declarat: ,,Ţin să precizez limpede că primul obiectiv al politicei externe a Statelor Unite este continuarea şi întărirea în perioada de pace a acelei solidarităţi din timp de război care a făcut posibilă înfrângerea Germaniei Aceasta este tot aşa de adevărat în ce priveşte relaţiile noastre cu Uniunea Sovietelor, cât şi în ce priveşte relaţiile noastre cu Anglia, China şi Franţa. Au fost deosebiri de vederi, dar eficacitatea colaborării din timp de război a dovedit că deosebirile noastre de vederi pot fi conciliate“. D. Stettinius a afirmat că Statei Unite au regretat adânc faptul că Polonia nu a fost reprezentată la conferinţă, adăugând: ,,Polonia este una dintre Naţiunile Unite şi ar fi trebuit să fie prezentă aci. Dar sunt două guverne poloneze. Negocierile în vederea reorganizării guvernului provizoriu din Varşovia au fost dezamăgitoare. Statele Unite intenţionează să exercite toată influenţa lor pentru colaborarea cu Uniunea Sovietelor şi Marea Britanie în vederea aducerii la îndeplinire a acordului de la Yalta cu privire la Polonia“. Apărând politica Statelor Unite faţă de Argentina, secretarul departamentului de stat a subliniat: „Doresc să precizez că votul Statelor Unite în favoarea acordării unui loc Argentinei la conferinţă nu constitue o semnătură în alb a măsurilor politice luate de guvernul Argentinei. Dimpotrivă, atât guvernul, cât şi poporul Statelor Unite nu manifestă simpatie faţă de multe din aceste măsuri. Dar noi recunoaştem că poporul Argentinei a fost democrat prin tradiţie în idealurile sale şi bun prieten al poporului Statelor Unite". Referindu-se la admiterea Argentinei la conferinţa de la San Francisco, D. Stettinius a spus: „Se aşteaptă ca Argentina să aducă la îndeplinire în mod efectiv toate angajamentele pe care le-a asumat în baza declaraţiei din Mexico City. Noi socotim că admiterea Argentinei la conferinţa de la San Francisco sporeşte obligaţia sa de a proceda astfel“.____________ Trecând în revistă toate lucrările conferinţei, el a adăugat: „Statele Unite intenţionează să negocieze într’un viitor apropiat un tratat cu vecinii săi americani, care va pune Actul de la Chapultepec pe o bază permanentă, în armonie cu Charta organizaţiei internaţionale de securitate“. D. Stettinius şi-a exprimat bucuria pentru includerea Franţei în comitet alături de celelalte patru puteri-gazde, considerând această hotărîre ca un pas important pentru ca Franţa să-şi reia locul ce i se cuvine în afacerile Internaţionale. Secretarul departamentului de stat a apărat pe „marii cinei“ împotriva criticilor ce se aduc procedurii de vot în Consiliul de Securitate, care dă celor cinci naţiuni mari un anumit drept de veto. „Aceste critici, a spus el, sunt nejustficiate. Nu este vorba de un privilegiu, ci de a folosi actuala repartizare a puterii militare şi industriale în lume pentru menţinerea păcii“. Punându-şi întrebarea retorică ce s’ar întâmpla dacă unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ar trece la o acţiune agresivă şi ar refuza să recunoască mecanismul organizaţiei internaţionale, d. Stettinius a precizat: „Intr’o asemenea eventualitate, răspunsul este simplu. Cu vot sau fără vot, s’ar deslănţui un alt război mondial şi organizaţia internaţională ar eşua“. El a îndemnat însă ca lumea să nu acorde un prea mare interes acestui fel de a pune problema, adăugând: „Cele cinci naţiuni mari au venit azi cu celelalte Naţiuni Unite spre a alcătui o organizaţie în vederea păstrării păcii, iar nu spre a unelti războaie. De două ori în ultimii 30 de ani ele au luptat cot la cot ca aliaţi, iar nu ca Inamici. Intenţii lor sunt cinstite şi necesităţile lor de pace sunt tot atât de urgenţi ca şi cele ale oricărei alte naţiuni. Indiferent dacă aceasta este mare sau mică. A presupune că ele caută să calce angajamentele mai degrabă decât să le întărească, aceasta înseamnă a te opune existenţei oricărei organizaţii pentru menţinerea păcii şi a lăsa lumea pradă unui nesfârşit şir de războaie“. In închiere, d. Stettinius a subliniat cele cinci puncte ale politicei externe ale Statelor Unite pe viitor. OOCRATIUNEAMINISTERULUI COOPERAŢI Pentru refacere şi îndrumare unităţilor cooperative pe linia proprie acestei mişcări şi care să fie numai în sprijinul cooperatorilor, la Ministerul Cooperaţiei se lucrează la desfascizarea şi ca spirit şi ca metodă a Federalelor Judeţene. In afară de Federalele Argeş, Dolj, Teleorman, Gorj, Constanţa Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea, au mai fost dizolvate Consiile de Administraţie ale Federalelor din Co- Vurului, Fălciu şi Baia. Deasemeni s-au luat măsuri pentru reconstituirea Federalei din Suceava, care şi-a pierdut toate fondurile şi toate scriptele. ★ O nouă forma de cooperativă a fost impusă de necesităţile actuale: Cooperativa de producţie în marea industrie. Un exemplu de acest fel de cooperativă este cooperativa UNIC din Satul Mare, unde muncitorii s’au constituit într’o cooperativă de producţie şi au procedat la organizarea ei. Joi orele 5 după amiază, Ministru Anton Alexandrescu va face declaraţii presei.__________ im ■f UNIVERSUL ORGANIZAREA SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE San Francisco, 29 (Rador). — Naţiunile Unite au început Luni să redacteze ultimul capitol din Charta nouei organizaţii de securitate internaţională. Membrii celor patru comisiuni vor combina diferite procete intr’ars singur document cuprinzător. Când redactarea Chartei va fi fost definitiv terminată, noul statut va fi adoptat de cele 49 de delegaţii prezente într-o ultimă sesiune plenară. Mai rămâne numai un pas pentru ca Charta să devină o organizaţie deplină, vie şi eficientă: ratificarea ei de către ţările interesate. Se crede că e nevoe de tin an pentru ca în acest interval să se obţină aprobarea Chartei de către diferite Parlamente. ★ San Francisco, 29 (Rador). — In cursul zilei de Luni s’au realizat noul progrese în legătură cu încadrarea pactelor regionale, cum este, de exemplu, cel al Ligii Arabe, în Charta nouei organizaţii de securitate Internaţională. Comitetul pentru punerea în aplicare a aranjamentelor de pe lângă comisia Consiliului de Securitate a aprobat propunerile ce acordă organizaţiilor regionale o parte practică în opera statului major general internaţional, care va avea sarcina de a conduce forţele internaţionale antiagresioniste. D. Camilo Enriquez, ministrul de afaceri străine al Ecuadorului, care este preşedinte al acestui comitet, a aprobat amendamentul prezentat de cele patru puteri gazde, prin care se prevede că comitetul statului major militar poate înfiinţa subcomitete regionale. Cu 24 voturi contra unul, comitetul a adoptat propunerea făcută de delegaţia republicii Peru în sensul ca, în vederea creerii subcomitetelor regionale, comitetul de stat major militar să aibă obligaţia de a consulta organizaţiile regionale existente. Comitetul continuă să examineze propunerea făcută în vederea măririi numărului membrilor comitetului de stat major militar . El examinează de asemeni şi chestiunea unor acorduri militare speciale. Deasemeni se află în discuţie planurile referitoare la cota contribuţiilor diferitelor naţiuni la forţele internaţionale de securitate. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE . Cons'-îs Cultrală de Reformă Agrară s’a întrunit sub preşedinţia d-lui Romulus Zăroni, ministrul agriculturii şi domeniilor. S’au precizat unele dispoziţiuni în legătură cu aplicarea reformei agrare şi s’au examinat cazuri de competenţa acestei comisiuni. • La ministerul industriei şi comerţului s-a întocmit un proect de lege pentru restabilirea circumscripţiilor camerelor de industrie şi comerţ din Ardealul de Nord. Ministerul industriei şi comerţului a luat măsuri ca bunurile expropriate din motive rasiale în Ardealul de Nord să fie restituite proprietarilor. • La subsecretariatul de stat al aprovizionării s-au descoperit mari nereguli şi manopere frauduloase săvârşite de un oarecare Adorian, care a reuşit să surprindă buna credinţă a autorităţilor, care i-au dat unele aprobări pentru colectări de vite. P D. ministru Pârvulescu, a sesizat parchetul şi a retras delegaţia de secretar general d-lui col. Niculescu. Cercetările sunt în curs. D. Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne, a hotărât sâ se ţină examenul de şef de serviciu. Acest examen n’a mai fost ţinut de trei ani. Comisiunea de examinare este prezidată de d. secretar general Grigore Geamănu. D In cadrul unei conferinţe, ţinute la ministerul finanţelor, sub preşedinţia titularului departamentului de ministru Mircea Durma, a fost analizată, în mod substanţial, situaţia finanţelor publice în diferite sectoare. Constatările făcute vor fi cuprinse într’un raport documentat, care va fi prezentat, în curând forurilor noastre conducătoare. D D. ministru Gh. Vântu s’a înapoiat din inspecţia făcută la Călăraşi. Ministerul Educaţie! Naţionale, aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că Facultatea de Medicină din Vest îşi deschide porţile în cursul lunei iunie a c. , ■ Delegaţia economică a guvernului ţine şedinţă azi da. sub preşedinţia d-lui G- Tâtărăscu, vicepreşedintele consiliului de miniştri. EXTERNE • Editorii almanahului Gotha au anunţat că pentru prima dată după 181 de ani, almanahul nu va apărea anul acesta. (Rador).ex Joseph Davies, trimisul special al preşedintelui Truman, a avut Marţi o altă întrevedere cu d. Eden. In cursul întrevederii de eri, cei doi oameni de stat au avut un lung schimb de vederi asupra viitorului Europei. In cursul după amiezii, d Davies are întrevederi cu d. Churchill, primul ministru al Marei Britanii, şi cu d Brindan Bracken, primul lord al amiralităţii. (Rador). _♦ Postul de radio Roma anunţă că Ettore Ucehi, fost prefect de Milano și fost vice-guvernator al Romei, a fost Luni condamnat la moarte de Curtea Specială din Milano. A fost condamnat la moarte și I Guido Buffarini-Guidi, fost membru al Marelui Consiliu Fascist și ministru de interne în guvernul republican fascist al lui Mussolini, acuzat de pactizare cu cotropitorii germani și de a fi ordonat represalii pentru omorîrea lui Aldo Resega. Urmează a fi judecat fostul vice-prefect de Milano sub mareşalul Badoglio, Carlo Riva. (Rador). ♦ In cursul serii de Luni, d. Harry Hopkins, trimisul special al preşedintelui Trumann, a avut o a doua întrevedere cu mareşalul Stalin. (Rador). ♦ Consiliul de miniştri a ţinut o reuniune sub preşedinţia generalului Franco, după care a fost dat publicităţii un comunicat anunţând numirea generalului Salvador Mugica în postul de Căpitan General al insulelor Baleare şi a generalului Eduardo Rada, comandantul unei divizii motorizate, în postul de comandant al armatei a 9-a cu garnizoana la Ceuta (Marocul Spaniol). (Rador). ♦ Nouii miniştri din guvernul „de girare a afacerilor” au depus Luni jurământul la Palatul Buckingham, în Consiliu privat, prezidat de Suveran. Primul ministru a luat parte la Consiliul privat. (Rador) 9 După cum anunţă trimisul special al agenţiei „Reuter”, negocierile pentru încheerea unui tratat de alianţă anglo-francez au fost întrerupte, deoarece englezii nu au luat încă nici o hotărîre în legătură cu propunerile franceze pentru ocuparea Germaniei de vest. (Rador). 9 Corespondentul agenţiei „Reuter” pe lângă cartierul general al armatei a 2-a britanice anunţă că faimosul renegat englez, William Jolce, cunoscut sub numele de lordul „Hanhau”, care în tot cursul războiului a transmis de la postul de radio Hamburg o propagandă nazistă împotriva Angliei, a fost prins în apropiere de frontiera daneză. Cu prilejul arestării, el a fost rănit la picior. (Rador). 9 Corespondentul agenției „Reuter” comunică: Sir Archibald Clare Kerr, ambasadorul Marei Britanii la Moscova, s’a înapoiat Luni în capitala Uniunii Sovietice. (Rador). O mare manifestaţie atricano-sovietică la San Francisco les. Warnen, guvernatorul Californiei; fruntaşul republican Crum şi d. Roberta, preşedintele Institutului. Toţi vorbitorii au subliniat necesitatea relaţiilor prieteneşti între Statele Unite şi Uniunea Sovietică, pentru a asigura pacea viitoare. D. Warnen a declarat că orice california« admiră marele curaj cu care au luptat popoarele sovietice, mai ales cu prilejul splendidei apărări a Leningradului, Moscovei, Sevastopolului și Stalingradului; el a spus că lupta popoarelor sovietice a dat Statele Unite timpul necesar pentru pregătirea efortului de război. D. Gromyko, după ce a spus că „Germania a fost îngenunchiată prin sforţările unite ale armatei roşii şi ale armatelor aliate, printre care forţele americane au ocupat un loc atât de important“ a adăugat: „Astăzi, când misiunea de a înfrânge Germania hitlerista a fost împlinită, aliaţii trebue să rezolve problema asigurării păcii şi a colaborării rodnice între naţiuni. Fie ca această problemă să fie rezolvată! Experienţa războiului european ne îndreptăţeşte să susţinem că ea poate fi rezolvată. Dar pentru a fi rezolvată, este nevoe în primul rând de încredere mutuală între marile puteri ale lumii. Stabilirea unei păci durabile, atât de mult dorită de popoarele iubitoare de pace, va depinde în mare măsură de rezultatul acestei conferinţe. Să sperăm că conferinţa, care lucrează acum la elaborarea Chartei viitoarei organizaţii mondiale, va izbuti să-şi îndeplinească misiunea ei istorică“. După ce a subliniat importanţa cooperării între două puteri mondiale atât de mari cum sunt Statele Unite şi Uniunea Sovietică, d. Gromyko a închinat pentru propăşirea Institutului. Au luat apoi cuvântul d. Manuilski, comisarul poporului pentru afacerile străine al Ucrainei; d. Kiselev, comisarul poporului pentru afacerile străine al Rusiei Albe şi leaderul republican Crum, care a vorbit susţinând necesitatea luptei împotriva forţelor reacţionare care urmăresc ruperea amiciţiei sovieto-americane şi zădărnicirea organizaţiei mondiale de securitate. San Francisco, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Tass“ transmite: Peste 500 de persoane, inclusiv numeroase figuri proeminente ale vieţii publice, au luat parte la dineul dat sub auspiciile Institutului americano-rus la San Francisco, în onoarea delegaţilor Republicii Sovietice Ucrainene şi Republicii Sovietice a Rusiei Alba la conferinţa Naţiunilor Unite. Au luat cuvântul, printre alţii, d-nii Gromyko, Manuilaki, Kise- GESTUL UNOR FOŞTI PRIZONIERI FRANCEZI Paris, 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei „Reuter”, mai mulţi prizonieri francezi, îmbrăcaţi în costumele cu care au venit din lagăr, au intrat în marele magazin ,,Le Printemps”, unde au cerut îmbrăcăminte. La plată, ei au spus să trimeată notele d-lui Henri Frinay, ministrul pentru prizonieri şi deportaţi. Negustorul a protestat, dar clienţii au subliniat că nu sunt hoţi, ci numai nişte prizonieri cari nu au haine. Mulţimea strânsă în stradă a sprijinit punctul de vedere al acestora, cari au plecat afară cu costumele noul. Acest incident a fost provocat de prizonieri pentru a atrage atenţia guvernului asupra insuficienţei măsurile oficiale in legătură cu prizonierii da război şi deportaţii. Beirut, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei franceze de presă anunţă: Grave incidente s’au produs în cursul nopţii de Luni spre Marţi în oraşele Homs şi Hanuna din sudul Siriei. La Homs, manifestaţii ostile Franţei, s'au transformat în adevărate rebeliuni. Au fost ridicate pe străzi baricade. Mulţimea înarmată a atacat domiciliile şi birourile delegaţiei franceze. Trupele au intervenit şi au restabilit ordinea. Marţi dimineaţa în oraş domnea liniştea, însă magazinele erau închise. Nu se cunoaşte numărul victimelor. Pe şoseaua care duce la Hanuna, un convoi militar francez a căzut intr’o cursă minuţios organizată. Au fost omorîţi trei francezi, iar două maşini au fost incendiate. După lupte grele convoiul a fost salvat. Atacatorii au suferit pierderi grele. ★ Beirut, 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei „Reuter“, podul de cale ferată dintre Alep şi Hamma a fost dinamitat marţi dimineaţă, astfel că circulaţia trenurilor a fost întreruptă. Primul ministru adjunct Martiam Bey a declarat reprezentanţilor presei din Damasc că nu ştie asupra cui cade răspunderea pentru explozia de la Hamdanih, unde au fost ucise trei persoane şi alte 14, printre care trei deputaţi sirieni şi un soldat britanic, au fost rănite. Ministrul a mai declarat că circa 100 de persoane au fost ucise şi 300 rănite de când a izbucnit criza în Levant. Noul succese americane in insula Luzen Manilla, 30 (Rador).— Comunicatul dat de marele cartier al generalului MacArthur anunţă : Trupele americane au cucerit stăvilarul Wawa, de pe râul Manikina, la nord-vest de Manilla. Divizia 38 de infanterie a pătruns în sectorul Wawa în cursul zilei de Luni şi a cucerit stăvilarul, desăvârşind astfel controlul american asupra vastului sistem de aprovizionare cu apă al Mantilei. Divizia 32 a făcut joncţiunea cu divizia 25 în oraşul Santa Fe care a fost cucerit, punându-se astfel capăt rezistenţei japoneze organizate din această regiune vitală ce flanchează şoseaua principală ce duce în valea Oagavan, din nordul insulei Luzon. Bombardiere grele şi de luptă au lansat 521 tone de bombe explozive, sprijinind operaţiile terestre din Luzon. In Mindanao divizia 31 a realizat adânci pătrunderi în interiorul insulei în poziţiile japoneze din munţii de la răsărit de Malaybalay şi au forţat trecerea râului Pulangi din apropiere de şoseaua ce duce de la Kibawe la Davao, care este ocupat de trupele americane. In regiunea Davao, elemente din divizia 24 presează din trei părţi asupra pungii japoneze dintre Davao şi râul Talomo. Bombardiere grele au atacat uzine industriale şi instalaţiile feroviare din Formosa şi au avariat o mare cantitate de material rulant pe calea ferată de pe coasta Indochinei Franceze. Trei vase de coastă au fost scufundate în largul insulei Borneo asupra căreia au fost aruncate 140 tone de bombe întru sprijinirea operațiilor terestre de pe insula învecinată Tarakan. Pe aerodromul din Borneo au fost provocate incendii mari. S’a cerut conferinţei Naţiunilor Unite să nu recunoască guvernul spaniol Buenos Aires. 30. (Rador). — Următoarea telegramă a fost trimisă Naţiunilor Unite la San Francisco : „Recunoscând faptul că primul episod al războiului mondial a fost tragedia ce s’a întâmplat în Spania datorită intervenţiei mărturisite şi speciale a ţărilor Axei împotriva guvernului republican stabilit în mod legal semnatarii acestei telegrame cer ca conferinţa Naţiunilor Unite să nu recunoască guvernul de forţă care ţine în robie poporul spaniol şi să dea personalităţi ergentiniene sabilirii suveranităţii democrate şi populare în Spania“. Telegrama este semnată de peste 400 de personalităţi argentinene printre care se află mai mulţi foşti senatori şi deputaţi, profesori universitari, scriitori, doctori, avocaţi, ingineri, actori şi actriţe, ca şi directorii şi proprietarii ziarelor „Critica“, „La Vanguardie“, „Noticias Graficas”, „La Prensa„La Nation", „La Razon’’ şi „El Mundo“. CU PRILEJUL ANIVERSĂRII D-LUI BENES I.ovidia, 29 (Rador). — Postul de radio Praga a difuzat Luni seara o cuvântare rostită de d. t’ierlirwer, primul ministru al Cehoslovaciei, cu prilejul împlinirii a 61 de ani de către președintele Benes. D. Fierlinger a spus între altele că cea mai mare realizare Veşnic cu acelaş durere şi inima zdrobită Şi cu o viaţă pustiită Alexandrina Ivanovici anunţă parastasul de 3 ani pentru pomenirea sufletului celui mai bun copil şi unica ei nădejde TEODOR IVANOVICI cum şi parastasul de 3 săptămâni pentru odihna sufletului soţului său FILOMEL IVANOVICI care nu a mai putut învinge durerile şi soarta tristă ce Dumnezeu ne-a hărăzit. Slujba religioasă s-a oficiat Miercuri 30 Mai la orele 10 în capela cimitirului din T. Severin. + 60 a d-lui Beneş a fost încheerea tratatului de alianţă cu Uniunea Sovietelor. Acest tratat a devenit temelia politicei cehoslovace şi chezăşia independenţei sale. El a încheiat afirmând că nimic nu împiedecă pe cehoslovaci de a păstra relaţiile lor tradiţionale cu celelalte state democratice. Ministerul Regal al afacerilor streine are durerea de a aduce la cunoştinţă pierderea distinsului şi preţuitului său colaborator MIHAIL SEBASTIAN Consilier de presă Ceremonia înmormântării s-a făcut la Cimitirul Filantropia Miercuri 30 Mai, ora 16:30. Societatea autorilor dramatici români anunţă îndurerata moarte năpraznică a lui Un plan in vederea unde a regimul San francisco 30 (Rador). — D. Iodiaeco Prieto, reprezentantul partidului muncitoresc spaniol în cominetul spaniol de eliberare, a expus în cadrul unei conferinţe de presă ţinută aci un plan cuprinzând patru puncte în vederea îndepărtării pe cale paşnică a regimului Franco. El a vorbit sub auspiciile Comitetului american pentru republica spaniolă liberă. Ietă cele patru puncte ale planului prezentat de d. Indalecio Frieto: 1) Publicarea unei declaraţii de către conferinţa de securitate internaţională repudiind regimul Franco şi subliniind că Spania lui Franco va fi exclusă din noua organizaţie internaţională. D. Ezequiel Padilla, ministrul de afaceri străine al republicei Mexico, va face în curând o propunere în acest sens la conferinţa de la Sant Francisco. D. Prieto şi-a exprimat credinţa că majoritatea delegaţilor o vor adopta). ^ Ştefan soţ, Elena mamă, Jan frate, anunţă încetarea din viaţă în urma unui accident a bunei lor ANICUŢA ST. STROE 23 ani înmormântarea s’a făcut în ziua de 30 Mai ora 10 dim. comuna Şercala-Băgăraş. 3 Crunt lovita familie, anunţă deznădăjduită moartea năpraznică a bunului şi nepreţuitului MIHAIL SEBASTIAN a fost înformntat la cimitirul Filantropia, Mitturi 30 Mai ,ora 4,30 da, părtării pe cale paşnică ai Franco 2. Ruperea relaţiilor dplomatice dintre puterile democrate şi regimul Franco; 3) Reuniunea Cortesurilor (Parlamentul spaniol) şi alcătuirea unui guvern constituţional in urma sesiunii acestor Cortesuri şi 4) Recunoaşterea guvernului provizoriu spaniol de către naţiunile democrate. In încheere, d. Prieto a declarat: „Rapiditatea acestor faze nu depinde de noi, ci de Naţiunile Unite. Franco poate fi îndepărtat pe căi paşnice. Suntem convinşi că naţiunile democrate nu vor lăsa poporul spaniol fără ajutor“. -I-----©♦©-------MIHAIL SEBASTIAN autorul „Stelei fără nume” înmormântarea s’a făcut Miercuri 30 Mai, ora 4:30 d. a. la Cimitirul Filantropia. Societatea Scriitorilor Români anunţă cu profundă duere pierderea valorosului ei membru MIHAIL SEBASTIAN înmormântata s-a făcut la Cimitirul Filantropia Miercuri 3 Mai, la ora 4:30 d. a. . Sindicatul ziariştilor profesionişti are durerea de a anunţa încetarea din viaţă a talentatului coleg MIHAIL SEBASTIAN înmormântarea s-a făcut la Comirul Filantropia, Miercuri 30 Mai, la ora 4,30 d. a. Implinindu-se şeapte ani dela încetarea din viaţă a scumpului şi neuitatului lor MIHAIL M. CAPUJINEANU Doctor in Drept de la Paris Familiile Capuţineanu, Maria Dr. Cir. Teohari, Mimy şi avocat I. Haret şi Ecaterina Nanu anunţa că o sfântă slujbă a avut loc la biserica Pitar Moş şi Pâinea Zilnică pentru odihna sufletului lui bun şi nobil şi roagă pe cei ce l-au iubit să-i acorde un moment de pioasă amintire. Doamna Maria Maior Plăcintaru, mulţumeşte tuturor care au luat parte la marea durere, prin pierderia neuitatului soţ Int. Maior Jaidea Plăcintării 3* Cu nemărginită durere Lenuţa soţie, Neţiâ. Rac... . ,acra. Ion, Constantin fraţi, f.acreţia. Maria cumnate, anunţă că, la 3 Iunie 1946, în biserica Medgidia se oficiază parastasul de şase săptămâni de la moartea eroului Plutonier Major CISMARU GRIGORP căzut la datoria în Comuna Stražiy Moravia, morimat în cimitirul Satului Kventa Cehoslovacia. 8 Doamna Maior Frimii cu fiul precum şi familiile iaradite mulţumesc Domnului ministru Christa Preşedintele ConsiliuUC de aflminiStrativ al Soc ,,Cares”, DirectHinei generale, colegilor funcţionari şi muncitori de la ..rares** precum şi tuturor prietenilor circ prin flori, discursuri sau prezenţi şi-au manifestat simpatia faţă de memoria scumpului lor diî*părut MAIOR FRIMU TISERIU ^ j I'l.wm 1.1.1 1*2 Grigore Iliescu și George Teodo rescu anunţă că Joi 31 ort., la orali» se va oficia, în Biserica Sf. Elefterie, un parastas pentru odihna sufletului bunel lor mame EUSANITA P. TEODOSEICU dela al cărei deces se împlinesc 3 luni. la ■a C. Apostolii» cu familiile îa* t&ttpB durerate anunţă moartea itt* 15 bitei lor ORTANSA APOSTOUU născută VICOI. INSTITUTOARE PENSIONARA înmormântarea a avut loc în C. I.ung-Muscel, la 37 Mai 1945. Cu aceeaş adâncă durere familiile Păunescu, Voicucescu, Renner şi prietena devotată Elena Zamfir, anunţi parastasul de un an al scumpei lor ANA RENNER născută PĂUNESCU fostă profesară în E.Vâlcea şi parastasul de şase luni al iubitului lor D. PAUNESCU (BEREI ) fost avocat Piatra Olt (Romanfiţl) decedat în împrejurări tragice ift ziua de 10 Noembrie 1944. Parastasul a avut loc în ziua de 10 Mai cor., la piatra Olt-Romanaţi. ----------- ‘ " "***» Marcela şi Virgil PetrescUi părinţi, şi întreaga familie anunţă încetarea din viaţă a iubitei lor ADINICA PETRESCU Studentă în litere anul I înmormântarea va vea loc Jel îl Mal la cimitirul Viitorul, cortegiul va porni la orele 14, din Bd. Judeta Adânc îndureraţi Aurel, fiu, Marioara Pană, fiică, impreuni rai cu Toma Pană, ginere şi Sublocotenenţii Gigel şi Aurel, nepoţi, au nemărginita durere să anunţe Încetarea din viaţă a scumpei lor mame şi bunică SULTANA DAN Slujba religioasă va avea loc 31 Mai orele 16 la domiciliul iubtei defuncte de unde cortegiul porni la cimitirul Isvor, 20 va Muri îndureraţii : Elisa şi Mihail Tigoianu cu copiii; Elena ; Matilda şi Dumitru Tigoianu cu copiii ; Maria ; Ecaterina şi Traian Munteanu, impreuna cu familiie înrudite aduc la cunnoştinţă că cea mai bună şi sublimâ mamă, soacră şi bunică RUXANDRA TIGOIANU ne-a părăsit pentru totdeauna şi roagă pe cei ce au cunoscut viaţa el plină de sacrificii şi sufletul ei hoabit să ia parte la ceremonia înhumării care va avea loc în Ziua de î« Mai orele 16 la cimitirul Capra în capela căruia corpul se află drepuS. «rsiass».3v.v»®-var zicem la Adânc îndureraţii: Ut. Colonel C. Popescu soţ ; Ştefan (îs Ioitescu cu soţia şi copiii, frate ; Profira şi Generalul Toma Lişcu, Oprea Lişcu, Mirran Ulşcu, unchi ; Vera şi profesor universitar M. Lişcu, Ana Hamagea, Irina şi Gheorghe Lişcu, Florea Lişcu cu soţia şi copiii, Colonel A. Lişcu cu soţia şi copiii, profesor Traian Lişcu , Alexandru Voiculescu cu soţia şi copiii; Teodor, Toma, Marin şi Gheorghe T. Lişcu cu soţiile şi copiii, veri; Ecaterina şi avocat Ştefan Popescu ; profesoara Ica Alex. Calotă ; Haritina şi Marin Popescu, socri, Nicolae Popescu şi Maior Doctor Dumitru Popescu, cumnaţi ; Miţa Orleanu cu copiii; Iosif Vlădescu cu soţia şi copiii, veri ; familia Keflerty anunţă încetarea din viaţă a iubitei lor ECATERINA IXETY) Colonel POPESCU In ziua de 28 Mai 1945, după a funsă şi grea suferinţă, înmormântarea s’a făcut la Cimitirul militar Ghencea Miercuri III Mai orele 17. Rugaţi-vă pentru sufletul ei bun. PANAITE CORABIERU ---.ie + Familiile Hociung, Atanasiu, Macri, Berbeci, Boggio, Starostescu, Bassarab Penescu- Liciu, şi familiile înrudite, anunţă pierderea a mult iubitei lor mamă, soacră, bunică, străbunică şi mătuşă SESARMA S.HOCIUNG înmormântarea va avea loc la 31 Mai a. c. ora 11 la cimitirul Sf. Vineri, sa ■a Federala „Unirea” Tecuci So- SSpScietatea Cooperativă a Bân RScilor şi Cooperativelor Ţărăneşti din judeţul Tecuci, anunţă moartea timpurie a devotatului ei director etate 51 ani înmormântarea a avut loc in ziua de 22 Aprilie 1945, în Cimitirul Oraşului Tecuci. 8877 Greu lovită de soartă , Ioana, soţie cu Elena şi Mircea, copii , precum şi familiile Înrudite, cu durere anunţă încetarea din viaţă a bunului şi nepreţuitului lor soţ şi tată NICOLAE RADU Concesionarul bufetului din gara Giurgiu . Mutilat din războiul 1916-18. In etate de 52 ani, înmormântarea s’a făcut Miercuri 30 Mai 1945, la Giurgiu. . ___. 6876 SN Cu nespusă durere : Florica ■Ua şi Nicu, fiu şl noră; Ninette SS şi Dr. Gh. Popescu, cu Paulus, fică, ginere şi nepot! Greta şi Cristofor, fiu şl horă; Victor, fiu; Paul şi Liuţa, ginere şl ne-* poată; familiile T. Mihăilescu, Dr. Severin, Al. Constantinescu, paul Constanttinescu, săvulescu, Traian Popescu şi loan, anunţă tuturor nevoielor şi prietenilor trecerea în lumea celor drepţi a dragului lor ANDREI I. DIMITRIU 72 ani Mare Comerciant Serviciul religios s’a fâcut Miercuri 30 Mai, ora 15. Certen lul a pornit din str. Țepeș Vodă 89 la biserica Popa Nan, apoi îl Cimitirul Iancul-Nou (Bălăneanul). §23 + + Agenţi germani ai Gestapoului executaţi Copenhaga 30 (Rador).— Curtea militară aliată din Flensburg a condamnat Marţi la moarte cincizeci de agenţi germani ai Gestapoului. Ei au fost executaţi imediat. CENTRUL ORAŞULUI TOKIO COMPLECTĂCIT DE BOMBARDAMENTE Guam, 30 (Rador). — Generalul-maior Curtis Lemay, şeful grupului 21 de avioane de bombardament, a declarat Marţi că centrul oraşului Tokio a fost complet nimicit în urma ultimelor bombardamente cu bonvbe incendiare efectuate de aviaţia americană. ____________ O regiune de aproximativ 75 km. pătraţi având în centru Palatul Imperial a fost prefăcută într’o masă de cenuşe. „Aviatorii noştri au izbit în plin toate obiectivele din această regiune ce le fuseseră desemnate“, a precizat generalul Lemay._________________________