Universul - Provincie, iunie 1945 (Anul 62, nr. 121-143)

1945-06-02 / nr. 121

StwNGlUlRIU D. acuzator public Al. Drăghici, titularul cab. 4 instrucţie, conti­nuă cercetările în afacerea schin­giuirilor dela siguranţa Arad, un- i de se aplicau celor cercetat!, cele uai sadice torturi. S’a stabilit astfel că Szabó Ar­ft c^die a fost legat de comisarul C&­­if&ovici peste piept cu un lanţ care a fost strâns cu ajutorul u­ BHl drug, până ce a spart plămâ­nii nefericitei victime. El a fost transportat pe o targă, dar în drum spre Spital a încetat din viaţă. Comerciantul Ludovic Hammer a declarat că a fost ridicat de a-­i casă şi torturat la siguranţă, pen­­t*-1 tracă, induioşându-se de nenoro­cirea unor prizonieri sovietici le-a dat 500 lei şi 3 perechi de ciorapi. El a fost legat Intre două scaune, cu genunchii trecând printre mâini şi cu capul în jos, poziţie in care a fost bătut cu vergi de cauciuc p&nă şi-a pier- TRIBUNALUL POPORULUI DE LA ARAD dat cunoştinţa. După o deţinere de două luni şi jumătate, fiind jude­cat de Curtea Marţială Timişoara, a fost achitat. Martorul Ştefan Biedl, fiind arestat pe motiv că a difuzat ma­nifeste comuniste, a fost bătut la tălpi. Un agent, Dumitru Mălan i-a Sfărâmat maxilarul, comisa­­rul Eparu i-a strâns testiculele, iar comisarul Călinovici lovea în ele cu un creion. Martorul Nichiei Milivoi a de­clarat câ a fost spânzurat de mâini cu capul în jos și bătut. Când frânghia de care era atâr­nat s’a rupt, el a căzut afară in curte, peste un grilaj de fer, un fier intrându-i in fluorul picioru­lui. Şeful din acea vreme al sigu­ranţei Arad, anume Herman, spu­nea mereu victimelor că are me­tode speciale pentru a le face să vorbească, metode pe cari le-a învăţat kin­tuEA emu mtmmm A ARLUS-ULUI Marţi după amieza la orele 5 a avu­t loc la sediul ARLUS-ului din calea Victoriei 115, adunarea ge­nerală extraordinară a Asociaţiei române pentru strângerea legături­lor cu Uniunea Soviet­că (ARLUS), la care au participat toţi membrii Secţiunilor Asociaţiei. Şedinţa a fost deschisă de d prof. Profiri, care a dat cuvântul d-lui prof. Stihi D-sa a făcut un raport asupra situaţiei financiara a ARLUS-ului. D. prof. Farhon, preşedintele a­­sociaţiei dă apoi cuvântul d-lui dr Oeriu, secretar general al AR­­LUS-ului. D. dr. Oeriu a făcut o scurtă expunere asupra activităţii de pâ­nă acum a ARLUS-ului, subli­niind desvoltarea puternica la care a ajuns astăzi asociaţia. D-sa a adus apoi la cunoştinţă membri­lor asociaţiei ca faptul că a fost numit vice-preşedinte al Comisiu­­nii pentru aplicarea Armistiţiului, îl va împiedica a continua activi­tatea de secretar general al aso­ciaţiei ARLUS. D-sa mulţumeşte tuturor membrilor pentru sprijinul acordat,­­ cerând să i se primească demisia din această funcţiune şi rugâ­ndu-i să acorde acelaş sprijin şi viitorului secretar general cum va fi ales. D. prof. I. C. Parhon, preşedin­­tele asociaţiei ARLUS mulţumeşte d-lui dr S Oeriu pentru rodnica activitate depusă ca secretar ge­neral al asociaţiei şi propune nu­mirea d-sa­le ca, vice-preşedinte al ARLUS-ului. Asistenţa aprobă cu aclamaţii această propunere. D. dr. S Oeriu propune adună­rii alegerea ca secretar general pe d. Mihail Magheru, recomandân­­du-i ca un element de valoare și capabil să asigure mai departe desvoltarea ARLUS-ului. Aduna­rea, prin aplauze prelungite, apro­bă numirea d-lui M. Magheru în calitate de secretar general al ARLUS-ului. D. M. Magheru, noul secretar general, luând cuvântul, mulţu­meşte adunării pentru încrederea acordată, promiţând că va duce mai departe munca entuziastă ş i perseverentă a predecesorului d-sale. Şedinţa a luat sfărşit într’o at­mosferă de caldă însufleţire. IMME HOUI IN ASIGURĂRILE SOCIALE Se ştie că ministerul asigură­rilor sociale a întocmit un pro­­ect-lege prin care cuprinde în a­­sigurările sociale pe toţi sala­riaţii particulari, desfiinţând ast­­fel limita potrivit căreia cei cu salarii de peste 60.000 lei ieşeau din asigurările sociale obligatorii. Cuantumul general al salarii­lor a determinat pe legiuitor să ţină seama de realitate în inte­resul marei clase a asiguraţilor. Confratele economic „Argus” se întreabă c­are e situaţia sala­riaţilor din întreprinderile care au de multă vreme case de pen­sii şi de asigurare şi cari — în afară de contribuţia patronală — plătesc de ex. 10% din salariu. Vor plăti in ambele părţi ? In acest caz care e situaţia func­ţionarilor vârstnici cari înce­pând abea de acum să plătească şi la Aisgurările Sociale, nu vor putea atinge aci numărul anilor pentru pensia respectivă ? In legătură indirectă cu acea­­s** problemă ,,Buletinul ministe­rului asigurărilor sociale” ocu­­p?ndu-se în numărul recent a­­pârut, de noul regim­ al pensiilor din asigurările sociale, publică tabelele actuariale întocmite de d. Victor Roşculeţ, constatând că variaţia pensiei — prin sporul fix acordat legei din 26 Martie 1945 — în raport cu vechimea, a devenit mai mică. O eventuală remediere a acestei stări de lu­cruri ar prelungi termenul de cotizare şi deci — preconizează autorul — rămâne dilema : „Dacă se acordă sporuri fixe pentru toate clasele de cotizare se micşorează variaţia pensiilor în raport cu vechimea în asigu­rare, iar dacă se admite contra­riu, mărirea pensiei nu se face imediat, ci numai peste câţiva ani, ceea ce, evident, nemulţu­meşte pe pensionari”. In aşteptarea unor hotâriri — pomenind de raportul dintre si­tuaţia monetară şi stabilirea u­­nui regim raţional de pensio­nare­­ oficiale, autorul e de pă­rere că „singurul sistem posibil constă în renunţarea parţială la sistemul clasic al capitalizării, prin introducerea unui regim de repartiţie din care să se acorde alocaţiile de scumpete”. Modificarea legii pentru administrarea unor soc. pe acţiuni Aplicarea legii nr. 478 din 19­14, în ultimele şase luni a în­vederat o serie de lacune şi di­ficultăţi care trebuesc înlătu­rate. Astfel, ministerul industriei şi co­merţului a fost preocupat de supravegherea provizorie a unor soc­ielăţi pe acţiuni, cari aveau în consiliile lor de administraţia supuşi ai statelor cu care Româ­nia este în stare de răsboi, sau persoane care au avut în mod notoriu, o atitudine politică fa­vorabilă unui asemenea stat sau o activitate dăunătoare intere­selor naţionale, politice sau eco­nomice. Experienţa a arătat însă că această măsură trebue extin­să şi la societăţile în nume co­lectiv şi în comandită simplă, precum şi la întreprinderile in­dustriale şi comerciale indivi­duale. Pe de altă parte, s-a constatat că la unele întreprinderi unde mandatele administratorilor au încetat, potrivit art. 5 din lege, continuă si funcționeze în locul de conducere persoane care in­tră în prevederile art. 1 din lege și câ dot'i, scopul de purificare urmărit de legiuitor n’a fost a­­tins. Pentru a da posibilitate de în­dreptare a acestei situaţii, s-a în­tocmit un proiect de lege pentru completarea şi­ modificarea art. I, II, iii şi V din legea nr. 478 din 1944, pentru administrarea provizorie a unor societăţi pe acţiuni, care a fost sancţionat de Suveran şi a apărut în Monitorul Oficial de crt. P"—»■ ■■"« ................ de la Asociaţia „Prietenii Statelor Unite ale Americii“ Duminică dim. a fost în sala festivă a Camerei de comerţ din Bucureşti, solemnitatea închiderii cursurilor de iarnă, de limba en­gleză şi rusă, organizate sub aus­­p­riile asociaţiei „Prietenii State­lor Unite ale Americii” de sub pre­şedinţia d-lui dr Nic. Lupu. „ Au luat parte la această solem­­­nitate, un număr impresionant dintre membrii activi, profesori şi cursişti printre cari notăm pe d-nii: dr Nic. Lupu, Frank Ste­vens, ziarist american, prof. Con­­stantinescu, Achille Şaraga, John Weius, T. A. Teodoru, prof. Zahir­­iu.c. Adam, prof Diaconu, Const. Z­.Itu, Gavrila Grossu, St. Mihă­­i­u S. Bereşteanu, etc. A D, dr. Nic. Lupu a mulţumit co­laboratorilor din comitetul asocia­tei, profesorilor şi cursiştilor, pen­tru rodnica activitate şi realizările Înfăptuite D-l’i Frank Stevens, Achille Şaraga, T. A. Teodoru şi prof. Ga­vrila Grossu, aduc elogii d-lui pre­ss linte pentru activitatea ce o de­pune spre propăşirea asociaţiei şi reuşita programului elaborat. Se aduc omagii bravelor Naţiuni Unite, cari prin jertfa lor, au a­­dus omenirii pacea dorită şi se elogiază mari șefi ai statelor, cari au condus armatele la victoria fi­nală. Deasemenea se elogiază brava armată română și vrednicul ei conducător M. S. Regele M­ari I, care prin actul de la 23 August 1944, a salvat România de la pie­re. Din partea curriștilor, d-ra EU­­sabeta Lohr a mulţumit în limba engleză, conducătorilor asociaţiei pentru tot ce au făcut, ca elevii să poată învăţa, într’un scurt inter­val de timp, această limbă Se reaminteşte, de şedinţa so­lemnă de la Ateneul Român, pen­tru comemorarea marelui Preşe­dinte dispărut, Franklin Dehm Roosevelt, iar d­ Achille Saraga dă citire textului telegramei adresată Președintelui Statelor Unite ale Americii, d. Harry Truman. D. STETTINS A EXPUS PROGRESELE REALIZATE I­N« INCIDENTE IN SUDUL SIRIEI LA SAN FRANCISCO San Francisco, 29 (Rador) — D. Edward Stettinius, secretarul departamentului de stat, a ţinut Luni seara o cuvântare la radio adresată poporului şi forţelor ar­mate ale Statelor Unite in care a relevat progresele realizate la San Francisco. El a spus: „După o lună de lucru, pot să vă exprim încrede­rea mea că vom reuşi să redac­tăm o Ceartă puternică şi demo­crată, bazată solid pe propuneri­le de la Dumbarton Oaks, cu a că­ror examinare am început. Ea va avea o mare putere spre a îm­piedeca agresiunea şi spre a des­­volta condiţiile economice şi so­ciale care vor reduce cauzele ră­zboiului. Ea va fi democrată in încurajarea pe care o va da na­ţiunilor şi popoarelor de pretu­tindeni de a extinde aplicarea u­nei justiţii egale în lume şi de a promova şi protegui drepturile şi libertăţile omeneşti“. Referind­u-se la diferitele pro­bleme care s-au ridicat in cursul conferinţei Roosevelt, secretarul departamentului de stat a decla­rat: ,,Ţin să precizez limpede că primul obiectiv al politicei ex­terne a Statelor Unite este con­tinuarea şi întărirea în perioada de pace a acelei solidarităţi din timp de război care a făcut posi­bilă înfrângerea Germaniei Aceasta este tot aşa de adevă­rat în ce priveşte relaţiile noas­tre cu Uniunea Sovietelor, cât şi în ce priveşte relaţiile noastre cu Anglia, China şi Franţa. Au fost deosebiri de vederi, dar eficacitatea colaborării din timp de război a dovedit că deosebi­rile noastre de vederi pot fi con­ciliate“. D. Stettinius a afirmat că Sta­tei Unite au regretat adânc fap­tul că Polonia nu a fost repre­zentată la conferinţă, adăugând: ,,Polonia este una dintre Naţiu­nile Unite şi ar fi trebuit să fie prezentă aci. Dar sunt două gu­verne poloneze. Negocierile în vederea reorganizării guvernului provizoriu din Varşovia au fost dezamăgitoare. Statele Unite in­tenţionează să exercite toată in­fluenţa lor pentru colaborarea cu Uniunea Sovietelor şi Marea Bri­tanie în vederea aducerii la în­deplinire a acordului de la Yalta cu privire la Polonia“. Apărând politica Statelor Uni­te faţă de Argentina, secretarul departamentului de stat a subli­niat: „Doresc să precizez că votul Statelor Unite în favoarea acor­dării unui loc Argentinei la con­ferinţă nu constitue o semnătură în alb a măsurilor politice lua­te de guvernul Argentinei. Dimpo­trivă, atât guvernul, cât şi po­porul Statelor Unite nu manifestă simpatie faţă de multe din aceste măsuri. Dar noi recunoaştem că poporul Argentinei a fost demo­crat prin tradiţie în idealurile sale şi bun prieten al poporului Statelor Unite". Referindu-se la admiterea Ar­gentinei la conferinţa de la San­ Francisco, D. Stettinius a spus: „Se aşteaptă ca Argentina să aducă la îndeplinire în mod e­­fectiv toate angajamentele pe care le-a asumat în baza decla­raţiei din Mexico City. Noi so­cotim că admiterea Argentinei la conferinţa de la San Francisco sporeşte obligaţia sa de a proce­­da astfel“.____________ Trecând în revistă toate lucră­rile conferinţei, el a adăugat: „Statele Unite intenţionează să negocieze într’un viitor apropiat un tratat cu vecinii săi americani, care va pune Actul de la Chapul­­tepec pe o bază permanentă, în armonie cu Charta organizaţiei internaţionale de securi­tate“. D. Stettinius şi-a exprimat bu­curia pentru includerea Franţei în comitet alături de celelalte pa­tru puteri-gazde, considerând a­­ceastă hotărîre ca un pas impor­tant pentru ca Franţa să-şi reia locul ce i se cuvine în afacerile Internaţionale. Secretarul departamentului de stat a apărat pe „marii cinei“ împotriva criticilor ce se aduc procedurii de vot în Consiliul de Securitate, care dă celor cinci naţiuni mari un anumit drept de veto. „Aceste critici, a spus el, sunt nejust­ficiate. Nu este vorba de un privilegiu, ci de a folosi ac­tuala repartizare a puterii mili­tare şi industriale în lume pen­tru menţinerea păcii“. Punându-şi întrebarea retorică ce s’ar întâmpla dacă unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ar trece la o acţiune agresivă şi ar refuza să recunoască mecanismul orga­nizaţiei internaţionale, d. Stetti­nius a precizat: „Intr’o asemenea eventualitate, răspunsul este simplu. Cu vot sau fără vot, s’ar deslănţui un alt război mondial şi organizaţia in­ternaţională ar eşua“. El a îndemnat însă ca lumea să nu acorde un prea mare inte­res acestui fel de a pune pro­blema, adăugând: „Cele cinci na­ţiuni mari au venit azi cu cele­lalte Naţiuni Unite spre a alcă­tui o organizaţie în vederea păs­trării păcii, iar nu spre a unelti războaie. De două ori în ultimii 30 de ani ele au luptat cot la cot ca aliaţi, iar nu ca Inamici. In­tenţii­ lor sunt cinstite şi nece­sităţile lor de pace sunt tot atât de urgenţi ca şi cele ale oricărei alte naţiuni. Indiferent dacă a­­ceasta este mare sau mică. A presupune că ele caută să calce angajamentele mai degrabă decât să le întărească, aceasta înseam­nă a te opune existenţei oricărei organizaţii pentru menţinerea păcii şi a lăsa lumea pradă unui nesfârşit şir de războaie“. In închiere, d. Stettinius a sub­liniat cele cinci puncte ale poli­ticei externe ale Statelor Unite pe viitor. OOCRATIUNEAMINISTERULU­I COOPERAŢI Pentru refacere şi îndrumare unităţilor cooperative pe linia proprie acestei mişcări şi care să fie numai în sprijinul cooperato­rilor, la Ministerul Cooperaţiei se lucrează la desfascizarea şi ca spirit şi ca metodă a Federalelor Judeţene. In afară de Federalele Argeş, Dolj, Teleorman, Gorj, Constanţa Mehedinţi, Ilfov şi Vâlcea, au mai fost dizolvate Consiile de Admi­nistraţie ale Federalelor din Co- Vurului, Fălciu şi Baia. Deasemeni s-au luat măsuri pentru reconstituirea Federalei din Suceava, care şi-a pierdut toate fondurile şi toate scriptele. ★ O nouă forma de cooperativă a fost impusă d­e necesităţile actua­le: Cooperativa de producţie în marea industrie. Un exemplu de acest fel de co­operativă este cooperativa UNIC din Satul Mare, unde muncitorii s’au constituit într’o cooperativă de producţie şi au procedat la or­ganizarea ei. Joi­­ orele 5 după amiază,­­ Ministru Anton Alexandrescu va face declaraţii presei.__________ im ■f UNIVERSUL ORGANIZAREA SECURITĂŢII INTERNAŢIONALE San Francisco, 29 (Rador). — Naţiunile Unite au început Luni să redacteze ultimul capitol din Charta nouei organizaţii de secu­ritate internaţională. Membrii celor patru comisiuni vor combina diferite procete in­­tr’ars singur document cuprinzător. Când redactarea Chartei va fi fost definitiv terminată, noul sta­­tut va fi adoptat de cele 49 de de­legaţii prezente într-o ultimă se­siune plenară. Mai rămâne numai un pas pen­tru ca Charta să devină o organi­zaţie deplină, vie şi eficientă: ra­tificarea ei de către ţările inte­resate. Se crede că e nevoe de tin an pentru ca în acest interval să se obţină aprobarea Chartei de către diferite Parlamente. ★ San Francisco, 29 (Rador). — In cursul zilei de Luni s’au rea­lizat noul progrese în legătură cu încadrarea pactelor regionale, cum este, de exemplu, cel al Li­gii Arabe, în Charta nouei or­ganizaţii de securitate Interna­ţională. Comitetul pentru punerea în aplicare a aranjamentelor de pe lângă comisia Consiliului de Securitate a aprobat propunerile ce acordă organizaţiilor regionale o parte practică în opera statu­lui major general internaţional, care va avea sarcina de a con­duce forţele internaţionale anti­­agresioniste. D. Camilo Enriquez, ministrul de afaceri străine al Ecuadorului, care este preşedinte al acestui comitet, a aprobat amendamen­tul prezentat de cele patru pu­teri gazde, prin care se prevede că comitetul statului major mi­litar poate înfiinţa subcomitete regionale. Cu 24 voturi contra unul, co­mitetul a adoptat propunerea făcută de delegaţia republicii Peru în sensul ca, în vederea creerii subcomitetelor regionale, comitetul de stat major militar să aibă obligaţia de a consulta organizaţiile regionale existente. Comitetul continuă să exami­neze propunerea făcută în vede­rea măririi numărului membri­lor comitetului de stat major mi­litar . El examinează de a­semeni şi chestiunea unor acorduri militare speciale. Deasemeni se află în discuţie planurile referitoare la cota con­tribuţiilor diferitelor naţiuni la forţele internaţionale de securi­tate. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE . Cons'-îs Cultrală de Reformă Agrară s’a întrunit sub preşedin­ţia d-lui Romul­us Zăroni, mini­strul agriculturii şi domeniilor. S’au precizat unele dispoziţiuni în legătură cu aplicarea reformei agrare şi s’au examinat cazuri de competenţa acestei comisiuni. • La ministerul industriei şi comerţului s-a întocmit un proect de lege pentru restabilirea cir­cumscripţiilor camerelor de in­dustrie şi comerţ din Ardealul de Nord.­­ Ministerul industriei şi co­merţului a luat măsuri ca bunu­rile expropriate din motive ra­siale în Ardealul de Nord să fie restituite proprietarilor. • La subsecretariatul de stat al aprovizionării s-au descoperit mari nereguli şi manopere frau­duloase săvârşite de un oarecare Adorian, care a reuşit să surprin­dă buna credinţă a autorităţilor, care i-au dat unele aprobări pen­tru colectări de vite. P D. ministru Pârvulescu, a sesi­zat parchetul şi a retras delega­ţia de secretar general d-lui col. Niculescu. Cercetările sunt în curs.­­ D. Teohari Georgescu, mi­nistrul afacerilor interne, a ho­tărât sâ se ţină examenul de şef de serviciu. Acest examen n’a mai fost ţi­nut de trei ani. Comisiunea de examinare este prezidată de d. secretar general Grigore Geamănu. D In cadrul unei conferinţe, ţinute la ministerul finanţelor, sub preşedinţia titularului de­partamentului de ministru Mir­­cea Durma, a fost analizată, în mod substanţial, situaţia finan­ţelor publice în diferite sectoare. Constatările făcute vor fi cu­prinse într’un raport documentat, care va fi prezentat, în curând forurilor noastre conducătoare. D D. ministru Gh. Vântu s’a înapoiat din inspecţia făcută la Călăraşi.­­ Minister­ul Educaţie! Naţionale, aduce la cunoştinţa celor intere­saţi, că Facultatea de Medicină din Vest îşi deschide porţile în cursul lunei iunie a c. , ■ Delegaţia economi­că a guver­nului ţine şedinţă azi d­a. sub preşedinţia d-lui G- Tâtărăscu, vice­preşedintele consiliului de miniştri. EXTERNE • Editorii almanahului Gotha au anunţat că pentru prima dată după 181 de ani, almanahul nu va apă­rea anul acesta. (Rador).­e­x Joseph Davies, trimisul special al preşedintelui Truman, a avut Marţi o altă întrevedere cu d. Eden. In cursul întrevederii de eri, cei doi oameni de stat au avut un lung schimb de vederi asupra vii­torului Europei. In cursul după amiezii, d Davies are întrevederi cu d. Churchill, primul ministru al Marei Britanii, şi cu d Brindan Bracken, primul lord al amiralităţii. (Rador). _♦ Postul de radio Roma anunţă că Ettore Uceh­i, fost prefect de Milano și fost vice-guvernator al Romei, a fost Luni condamnat la moarte de Curtea Specială din Milano. A fost condamnat la moarte și I Guido Buffarini-Guidi, fost mem­bru al Marelui Consiliu Fascist și ministru de interne în guvernul republican fascist al lui Mussolini, acuzat de pactizare cu cotropitorii germani și de a fi ordonat repre­salii pentru omorîrea lui Aldo Re­­sega. Urmează a fi judecat fostul vi­ce-prefect de Milano sub mareşa­lul Badoglio, Carlo Riva. (Rador). ♦ In cursul serii de Luni, d. Harry Hopkins, trimisul special al preşedintelui Trumann, a avut o a doua întrevedere cu mareşalul Stalin. (Rador). ♦ Consiliul de miniştri a ţinut o reuniune sub preşedinţia gene­ralului Franco, după care a fost dat publicităţii un comunicat a­­nunţând numirea generalului Sal­vador Mugica în postul de Căpi­tan General al insulelor Baleare şi a generalului Eduardo Rada, co­mandantul unei divizii motorizate, în postul de comandant al arma­tei a 9-a cu garnizoana la Ceuta (Marocul Spaniol). (Rador). ♦ Nouii miniştri din guvernul „de girare a afacerilor” au depus Luni jurământul la Palatul Bu­ckingham, în Consiliu privat, pre­zidat de Suveran. Primul ministru a luat parte la Consiliul privat. (Rador) 9 După cum anunţă trimisul special al agenţiei „Reuter”, ne­gocierile pentru încheerea unui tratat de alianţă anglo-francez au fost întrerupte, deoarece englezii nu au luat încă nici o hotărîre în legătură cu propunerile franceze pentru ocuparea Germaniei de vest. (Rador). 9 Corespondentul agenţiei „Reu­ter” pe lângă cartierul general al armatei a 2-a britanice anunţă că faimosul renegat englez, William Jolce, cunoscut sub numele de lor­dul „Hanhau”, care în tot cursul războiului a transmis de la postul de radio Hamburg o propagandă nazistă împotriva Angliei, a fost prins în apropiere de frontiera daneză. Cu prile­jul arestării, el a fost rănit la picior. (Rador). 9 Corespondentul agenției „Reu­ter” comunică: Sir Archibald Clare Kerr, amba­sadorul Marei Britanii la Moscova, s’a înapoiat Luni în capitala Uniu­nii Sovietice. (Rador). O mare manifestaţie atricano-sovietică la San F­rancisco les. Warnen, guvernatorul Cali­forniei; fruntaşul republican Crum şi d. Roberta, preşedintele Institutului. Toţi vorbitorii au su­­bliniat necesitatea relaţiilor prie­teneşti între Statele Unite şi Uniunea Sovietică, pentru a asi­gura pacea viitoare. D. Warnen a declarat că orice california« admiră marele curaj cu care au luptat popoarele sovie­tice, mai ales cu prilejul splendi­dei apărări a Leningradului, Mos­covei, Sevastopolului și Stalingra­­dului;­ el a spus că lupta popoa­relor sovietice a dat Statele Unite timpul necesar pentru pregătirea efortului de război. D. Gromyko, după ce a spus că „Germania a fost îngenunchiată prin sforţările unite ale armatei roşii şi ale armatelor aliate, prin­tre care forţele americane au o­­cupat un loc atât de important“ a adăugat: „Astăzi, când misiunea de a în­frânge Germania hitlerista a fost împlinită, aliaţii trebue să rezol­ve problema asigurării păcii şi a colaborării rodnice între naţiuni. Fie ca această problemă să fie re­zolvată! Experienţa războiului eu­ropean ne îndreptăţeşte să susţi­nem că ea poate fi rezolvată. Dar pentru a fi rezolvată, este nevoe în primul rând de încredere mu­tuală între marile puteri ale lumii. Stabilirea unei păci dura­bile, atât de mult dorită de po­poarele iubitoare de pace, va de­pinde în mare măsură de rezul­tatul acestei conferinţe. Să spe­răm că conferinţa, care lucrează acum la elaborarea Chartei vii­toarei organizaţii mondiale, va izbuti să-şi îndeplinească misiu­nea ei istorică“. După ce a subliniat importanţa cooperării între două puteri mon­diale atât de mari cum sunt Sta­tele Unite şi Uniunea Sovietică, d. Gromyko a închinat pentru pro­păşirea Institutului. Au luat apoi cuvântul d. Ma­­nuilski, comisarul poporului pen­tru afacerile străine al Ucrainei; d. Kiselev, comisarul poporului pentru afacerile străine al Rusiei Albe şi leaderul republican Crum, care a vorbit susţinând necesita­tea luptei împotriva forţelor re­acţionare care urmăresc ruperea amiciţiei sovieto-americane şi ză­dărnicirea organizaţiei mondiale de securitate. San­ Francisco, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Tass“ transmite: Peste 500 de persoane, inclusiv numeroase figuri proeminente ale vieţii publice, au luat parte la di­neul dat sub auspiciile Institutu­lui americano-rus la San Fran­cisco, în onoarea delegaţilor Re­publicii Sovietice Ucrainene şi Republicii Sovietice a Rusiei Alba la conferinţa Naţiunilor Unite. Au luat cuvântul, printre alţii, d-nii Gromyko, Manuilaki, Kise- GESTUL UNOR FOŞTI PRIZONIERI FRANCEZI Paris, 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agenţiei „Reuter”, mai mulţi prizonieri francezi, îmbrăcaţi în costumele cu care au venit din lagăr, au in­trat în marele magazin ,,Le Prin­­temps”, unde au cerut îmbrăcă­minte. La plată, ei au spus să trimeată notele d-lui Henri Frinay, minis­trul pentru prizonieri şi deportaţi. Negustorul a protestat, dar clien­ţii au subliniat că nu sunt hoţi, ci numai nişte prizonieri cari nu au haine. Mulţimea strânsă în stradă a sprijinit punctul de ve­dere al acestora, cari au plecat a­­fară cu costumele noul. Acest incident a fost provocat de prizonieri pentru a atrage aten­ţia guvernului asupra insuficienţei măsurile oficiale in legătură cu prizonierii da război şi deportaţii. Beirut, 29 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei franceze de presă anunţă: Grave incidente s’au produs în cursul nopţii de Luni spre Marţi în oraşele Homs şi Hanuna din sudul Siriei. La Homs, manifestaţii ostile Franţei, s'au transformat în ade­vărate rebeliuni. Au fost ridicate pe străzi baricade. Mulţimea înar­mată a atacat domiciliile şi bi­rourile delegaţiei franceze. Tru­pele au intervenit şi au restabilit ordinea. Marţi dimineaţa în oraş dom­nea liniştea, însă magazinele erau închise. Nu se cunoaşte numărul victi­melor. Pe şoseaua care duce la Hanuna, un convoi militar francez a căzut intr’o cursă minuţios organizată. Au fost om­orîţi trei francezi, iar două maşini au fost incendiate. După lupte grele convoiul a fost salvat. Atacatorii au suferit pier­deri grele. ★ Beirut, 29 (Rador). — După cum anunţă corespondentul agen­ţiei „Reuter“, podul de cale ferată dintre Alep şi Hamma a fost di­namitat marţi dimineaţă, astfel că circulaţia trenurilor a fost în­treruptă. Primul ministru adjunct Mar­tiam Bey a declarat reprezentan­ţilor presei din Damasc că nu ştie asupra cui cade răspunderea pen­t­­ru explozia de la Hamdanih, unde au fost ucise trei persoane şi alte 14, printre care trei deputaţi si­rieni şi un soldat britanic, au fost rănite. Ministrul a mai declarat că circa 100 de persoane au fost uci­se şi 300 rănite de când a izbucnit criza în Levant. Noul succese americane in insula Luzen Manilla, 30 (Rador).— Comu­nicatul dat de marele cartier al generalului MacArthur anunţă : Trupele americane au cucerit stăvilarul Wawa, de pe râul Ma­­nikina, la nord-vest de Manilla. Divizia 38 de infanterie a pă­truns în sectorul Wawa în cursul zilei de Luni şi a cucerit stăvi­­larul, desăvârşind astfel contro­lul american asupra vastului sis­tem de aprovizionare cu apă al Mantilei. Divizia 32 a făcut joncţiunea cu divizia 25 în oraşul Santa Fe care a fost cucerit, punându-se astfel capăt rezistenţei japoneze organizate din această regiune vitală ce flanchează şoseaua prin­cipală ce duce în valea Oagavan, din nordul insulei Luzon. Bombardiere grele şi de luptă au lansat 521 tone de bombe ex­plozive, sprijinind operaţiile te­restre din Luzon. In Mindanao divizia 31 a r­ea­lizat adânci pătrunderi în inte­riorul insulei în poziţiile japo­neze din munţii de la răsărit de Malaybalay şi au forţat trecerea râului Pulangi din apropiere de şoseaua ce duce de la Kibawe la Davao, care este ocupat de tru­pele americane. In regiunea Davao, elemente din divizia 24 presează din trei părţi asupra pungii japoneze din­tre Davao şi râul Talomo. Bombardiere grele au atacat uzine industriale şi instalaţiile feroviare din Formosa şi au ava­riat o mare cantitate de material rulant pe calea ferată de pe coas­ta Indochinei Franceze. Trei vase de coastă au fost scufundate în largul insulei Bor­neo asupra căreia au fost arun­cate 140 tone de bombe întru spri­jinirea operațiilor terestre de pe insula învecinată Tarakan. Pe aerodromul din Borneo au fost provocate incendii mari. S’a cerut conferinţei Naţiunilor Unite să nu recunoască guvernul spaniol Buenos Aires. 30. (Rador). — Următoarea telegramă a fost tri­misă Naţiunilor Unite la San Francisco : „Recunoscând faptul că primul episod al războiului mondial a fost tragedia ce s’a întâmplat în Spania datorită intervenţiei măr­turisite şi speciale a ţărilor Axei împotriva guvernului republican stabilit în mod legal semnatarii acestei telegrame cer ca conferin­ţa Naţiunilor Unite să nu recu­noască guvernul de forţă care ţi­ne în robie poporul spaniol şi să de­a personalităţi ergentiniene sa­bilirii suveranităţii democrate şi populare în Spania“. Telegrama este semnată de pe­ste 400 de personalităţi argenti­­nene printre care se află mai mulţi foşti senatori şi deputaţi, profesori universitari, scriitori, doctori, avocaţi, ingineri, actori şi actriţe, ca şi directorii şi pro­prietarii ziarelor „Critica“, „La Vanguardie“, „Noticias Graficas”, „La Prensa„La Nation", „La Razon’’ şi „El Mundo“. CU PRILEJUL ANIVERSĂRII D-LUI BENES I.ovidia, 29 (Rador). — Postul de radio Praga a difuzat Luni seara o cuvântare rostită de d. t’ierlirwer, primul ministru al Cehoslovaciei, cu prilejul împli­nirii a 61 de ani de către preșe­dintele Benes. D. Fierlinger a spus între al­tele că cea mai mare realizare Veşnic cu acelaş durere şi inima zdrobită Şi cu o viaţă pustiită Ale­xandrina Ivanovici anunţă parasta­sul de 3 ani pentru pomenirea su­fletului celui mai bun copil şi unica ei nădejde TEODOR IVANOVICI cum şi parastasul de 3 săptămâni pentru odihna sufletului soţului său FILOMEL IVANOVICI care nu a mai putut învinge dure­rile şi soarta tristă ce Dumnezeu ne-a hărăzit. Slujba religioasă s-a oficiat Miercuri 30 Mai la orele 10 în capela cimitirului din T. Severin. + 60 a d-lui Beneş a fost încheerea tratatului de alianţă cu Uniunea Sovietelor. Acest tratat a deve­nit temelia politicei cehoslovace şi chezăşia independenţei sale. El a încheiat afirmând că ni­mic nu împiedecă pe cehoslo­vaci de a păstra relaţiile lor tra­diţionale cu celelalte state demo­cratice. Ministerul Regal al afacerilor streine are durerea de a aduce la cunoştinţă pierderea distinsului şi preţuitului său colaborator MIHAIL SEBASTIAN Consilier de presă Ceremonia înmormântării s-a fă­cut la Cimitirul Filantropia Miercuri 30 Mai, ora 16:30. Societatea autorilor dramatici ro­mâni anunţă îndurerata moarte nă­praznică a lui Un plan in vederea unde a regimul San francisco 30 (Rador). — D. Iodia­ec­o Prieto, reprezentantul partidului muncitoresc spaniol în cominetul spaniol de eliberare, a expus în cadrul unei conferinţe de presă ţinută aci un plan cu­prinzând patru puncte în vederea îndepărtării pe cale paşnică a re­gimului Franco. El a vorbit sub auspiciile Comi­tetului american pentru republica spaniolă liberă. Ietă cele patru puncte ale pla­nului prezentat de d. Indalecio Frieto: 1) Publicarea unei declaraţii de către conferinţa de securitate in­ternaţională repudiind regimul Franco şi subliniind că Spania lui Franco va fi exclusă din noua or­ganizaţie internaţională. D. Ezequiel Padilla, ministrul de afaceri străine al republicei Mexi­co, va face în curând o propu­nere în acest sens la conferinţa de la Sant Francisco. D. Prieto şi-a exprimat credinţa că majoritatea delegaţilor o vor adopta). ^ Ştefan soţ, Elena mamă, Jan frate, anunţă încetarea din viaţă în urma unui accident a bunei lor ANICUŢA ST. STROE 23 ani înmormântarea s’a făcut în ziua de 30 Mai ora 10 dim. comuna Şer­­cala-Băgăraş. 3 Crunt lovita familie, anunţă dez­nădăjduită moartea năpraznică a bunului şi nepreţuitului MIHAIL SEBASTIAN a fost înformn­tat la cimitirul Fi­lantropia, Mit­­turi 30 Mai ,ora 4,30 da,­­­ părtării pe cale paşnică ai Franco 2. Ruperea relaţiilor d­plomatice dintre puterile democrate şi regi­mul Franco; 3) Reuniunea Cortesurilor (Par­lamentul spaniol) şi alcătuirea u­­nui guvern constituţional in urma sesiunii acestor Cortesuri şi 4) Recunoaşterea guvernului pro­vizoriu spaniol de către naţiunile democrate. In încheere, d. Prieto a declarat: „Rapiditatea acestor faze nu de­­­pinde de noi, ci de Naţiunile Uni­te. Franco poate fi îndepărtat pe căi paşnice. Suntem convinşi că naţiunile democrate nu vor lăs­a poporul spaniol fără ajutor“. -I-----©♦©-------­MIHAIL SEBASTIAN autorul „Stelei fără nume” înmormântarea s’a făcut Miercuri 30 Mai, ora 4:30 d. a. la Cimitirul Fi­lantropia. Societatea Scriitorilor Români a­­nunţă cu profundă du­ere pierderea valorosului ei membru MIHAIL SEBASTIAN înmormântata s-a făcut la Cimi­tirul Filantropia Miercuri 3­ Mai, la ora 4:30 d. a. . Sindicatul ziariştilor profesionişti are durerea de a anunţa încetarea din viaţă a talentatului coleg MIHAIL SEBASTIAN înmormântarea s-a făcut la Com­­­irul Filantropia, Miercuri 30 Mai, la ora 4,30 d. a. Implinindu-se şeapte ani dela în­cetarea din viaţă a scumpului şi ne­uitatului lor MIHAIL M. CAPUJINEANU Doctor in Drept de la Paris Familiile Capuţineanu, Maria Dr. Cir. Teohari, Mimy şi avocat I. Ha­­ret şi Ecaterina Nanu­ anunţa că o sfântă slujbă a avut loc la biserica Pitar Moş şi Pâinea Zilnică pentru odihna sufletului lui bun şi nobil şi roagă pe cei ce l-au iubit să-i acorde un moment de pioasă amin­tire.­­ Doamna Maria Maior Plăcintaru, mulţumeşte tuturor care au luat par­te la marea durere, prin pierderia neuitatului soţ Int. Maior Jaid­ea Plăcintării 3* Cu nemărginită durere Lenuţa so­ţie, Neţi­­­â. Rac... . ,acra. Ion, Con­stantin fraţi, f.acreţia. Maria cum­nate, anunţă că, la 3 Iunie 1946, în biserica Medgidia se oficiază paras­tasul de şase săptămâni de la moar­tea eroului Plutonier Major CISMARU GRIGORP căzut la datoria în Comuna Stražiy Moravia, m­orimat în cimitirul Satu­lui Kventa Cehoslovacia. 8 Doamna Maior Frimii cu fiul pre­­cu­m şi familiile iaradite mulţumesc Domnului ministru Christa Preşe­­dintele ConsiliuUC de aflminiStrativ al Soc ,,Cares”, DirectHinei generale, colegilor funcţionari şi muncitori de la ..rares** precum şi tuturor p­riete­­nilor circ prin flori, discursuri sau prezenţi şi-au manifestat simpatia faţă de memoria scumpului lor diî*­părut MAIOR FRIMU TISERIU ^ j I'l.wm 1.1.1 1*2 Grigore Iliescu și George Teodo­ rescu anunţă că Joi 31 ort., la orali» se va oficia, în Biserica Sf. Elefte­­rie, un parastas pentru odihna su­fletului bunel lor mame EUSANITA P. TEODOSEICU dela al cărei deces se împlinesc 3 luni. la ■a C. Apostolii» cu familiile îa* t&ttpB durerate anunţă moartea itt* 15 bitei lor ORTANSA APOSTOUU născută VICOI. INSTITUTOARE PENSIONARA înmormântarea a avut loc în C. I.ung-Muscel, la 37 Mai 1945. Cu aceeaş adâncă durere familiile Păunescu, Voicucescu, Renner şi prietena devotată Elena Zamfir, a­­nunţi parastasul de un an al scum­­pei lor ANA RENNER născută PĂUNESCU fostă profesară în E.­Vâlcea şi parastasul de şase luni al iubitului lor D. PAUNESCU (BEREI ) fost avocat Piatra Olt (Rom­anfiţl) decedat în împrejurări tragice ift ziua de 10 Noembrie 1944. Parastasul a avut loc în ziua de 10 Mai cor., la piatra­ Olt-Romanaţi. ----------- ‘ " "***» Marcela şi Virgil PetrescUi părinţi, şi întreaga familie a­­nunţă încetarea din viaţă a iubitei lor ADINICA PETRESCU Studentă în litere anul I înmormântarea va vea loc Jel îl Mal la cimitirul Viitorul, cortegiul va porni la orele 14, din Bd. Jude­ta Adânc îndureraţi Aurel, fiu, Marioara Pană, fiică, im­preuni rai cu Tom­a Pană, ginere şi Sub­­locotenenţii Gigel şi Aurel, ne­poţi, au nemărginita durere să anunţe Încetarea din viaţă a scumpei lor mame şi bunică SULTANA DAN Slujba religioasă va avea loc 31 Mai orele 16 la domiciliul iub­tei defuncte de unde cortegiul porni la cimitirul Isvor, 20 va Muri îndureraţii : Elisa şi Mi­hail Tigoianu cu copiii; Ele­na ; Matilda şi Dumitru Tigo­ianu cu copiii ; Maria ; Ecate­rina şi Traian Munteanu, impreuna cu familiie înrudite aduc la cunnoş­­tinţă că cea mai bună şi sublimâ mamă, soacră şi bunică RUXANDRA TIGOIANU ne-a părăsit pentru totdeauna şi roagă pe cei ce au cunoscut viaţa el plină de sacrificii şi sufletul ei hoa­bit să ia parte la ceremonia înhu­mării care va avea loc în Ziua de î« Mai orele 16 la cimitirul Capra în capela căruia corpul se află drepuS. «rsiass»­.3v.v»®-var zicem la Adânc îndureraţii: Ut. Colo­­nel C. Popescu soţ ; Ştefan (îs Ioitescu cu soţia şi copiii, frate ; Profira şi Generalul Toma Lişcu, Oprea Lişcu, Mirran Ulşcu, unchi ; Vera şi profesor uni­versitar M. Lişcu, Ana Hamagea, Irina şi Gheorghe Lişcu, Florea Liş­cu cu soţia şi copiii, Colonel A. Liş­cu cu soţia şi copiii, profesor Tra­ian Lişcu , Alexandru Voiculescu cu soţia şi copiii; Teodor, Toma, Marin şi Gheorghe T. Lişcu cu soţiile şi copiii, veri; Ecaterina şi avocat Şte­fan Popescu ; profesoara Ica Alex. Calotă ; Haritina şi Marin Popescu, socri, Nicolae Popescu şi Maior Doc­tor Dumitru Popescu, cumnaţi ; Miţa Orleanu cu copiii; Iosif Vlădescu cu soţia şi copiii, veri ; familia K­efler­ty anunţă încetarea din viaţă a iubi­tei lor ECATERINA IXETY) Colonel POPESCU In ziua de 28 Mai 1945, după a funsă şi grea suferinţă, înmormântarea s’a făcut la Ci­mitirul militar Ghencea Miercuri III Mai orele 17. Rugaţi-vă pentru sufletul ei bun. PANAITE CORABIERU ---.ie + Familiile Hociung, Atanasiu, Macri, Berbeci, Boggio, Sta­­rostescu, Bassarab Penescu- Liciu, şi familiile înrudite, a­­nunţă pierderea a mult iubitei lor mamă, soacră, bunică, străbunică şi mătuşă SESARMA S.­HOCIUNG înmormântarea va avea loc la 31 Mai a. c. ora 11 la cimitirul Sf. Vi­neri, sa ■a Federala „Unirea” Tecuci So- SSpS­cietatea Cooperativă a Bân­ RS­cilor şi Cooperativelor Ţără­neşti din judeţul Tecuci, a­­nunţă moartea timpurie a devotatu­­lui ei director etate 51 ani înmormântarea a avut loc in ziua de 22 Aprilie 1945, în Cimitirul Ora­şului Tecuci. 8877 Greu lovită de soartă , Ioana, soţie cu Elena şi Mircea, co­pii , precum şi familiile În­rudite, cu durere anunţă în­cetarea din viaţă a bunului şi nepre­ţuitului lor soţ şi tată NICOLAE RADU Concesionarul bufetului din gara Giurgiu . Mutilat din războiul 1916-18. In etate de 52 ani, înmormântarea s’a făcut Miercuri 30 Mai 1945, la Giurgiu. . ___. 6876 SN Cu nespusă durere : Florica ■Ua şi Nicu, fiu şl noră; Ninette SS şi Dr. Gh. Popescu, cu Pau­lus, fică, ginere şi nepot! Greta şi Cristofor, fiu şl horă; Vic­tor, fiu; Paul şi Liuţa, ginere şl ne-* poată; familiile T. Mihăilescu, Dr. Severin, Al. Constantinescu, paul Constanttinescu, săvulescu, Traian Popescu şi loan, anunţă tuturor nev­oielor şi prietenilor trecerea în lu­mea celor drepţi a dragului lor ANDREI I. DIMITRIU 72 ani Mare Comerciant Serviciul religios s’a fâcut Miercuri 30 Mai, ora 15. Certe­n lul a pornit din str. Țepeș Vodă 89 la biserica Popa Nan, a­poi îl­ Cimitirul Ian­cul-Nou (Bălă­­neanul). §23 + + Agenţi germani ai Gestapoului executaţi Copenhaga 30 (Rador).­­— Curtea militară aliată din Flensburg a condamnat Marţi la moarte cinci­zeci de agenţi germani ai Gesta­poului. Ei au fost executaţi imediat. CENTRUL ORAŞULUI TOKIO COMPLECT­ĂCIT DE BOMBARDAMENTE Guam, 30 (Rador). — Genera­­lul-maior Curtis Lemay, şeful grupului 21 de avioane de bom­bardament, a declarat Marţi că centrul oraşului Tokio a fost complet nimicit în urma ulti­melor bombardamente cu bonvbe incendiare efectuate de aviaţia americană. ____________ O regiune de aproximativ 75 km. pătraţi având în centru Pa­latul Imperial a fost prefăcută într’o masă de cenuşe. „Aviatorii noştri au izbit în plin toate obiectivele din această regiune ce le fuseseră desem­nate“,­­ a precizat generalul Lemay._________________________

Next