Universul - Provincie, octombrie 1945 (Anul 62, nr. 223-248)
1945-10-27 / nr. 246
ESCROCHERIILE *1 fal. inspector al zahărului Braşov, 20 Octombrie In ultima vreme, numeroşi comercianţi şi particuleri, din oraşele din partea de sud a Ardealului, au căzut victima unui îndrăsneţ escroc, care se oferea să-i aprovizioneze cu zahăr. El se numeşte Gh. Visting, originar din Buzău, şi avea din copilărie deosebite ,,înclinări” pentru meseria de pungaş Asemenea fapte l-au trimis pe Visting la răcoarea închisorii Văcăreşti. Aici a învăţat adevărata „artă” de pungaş şi escroc şi tot aici s’a înarmat cu diferite acte printre care şi acelea de „Inspector al ministerului economiei naţionle”, înarmat cu asemenea acte, Gh. Visting, la părăsirea Văcăreştilor, a luat drumul Ardealului. In autobuzul Cluj-Zalău, băiat îndrăsneţ, bine făcut şi elegant îmbrăcat, cu nedespărţita geantă de „inspector’ sub braţ, escrocul a intrat în vorbă cu d. N. Fântână, comerciant din Sibiu str. Carmen Sylva nr. 2. Visting a trezit interesul comerciantului şi în cele din urmă a convenit cu„ d. „inspector” Vernescu din ministerul economiei raţionale delegat cu reglementarea distribuţiei zahărului”, să-i dea o mare cantitate de zahăr în preţul de 1.500 lei kg. După scurt timp „inspectorul Vernescu” s-a prezentat la locuinţa d-lui N. Fântână. Acesta a dat şi o masă demnă de obrazul subţire al inspectorului După masă „inspectorul” l-a înştiinţat că la marginea oraşului a adus un camion încărcat cu zahăr. Pentru „a fi sigur de afacere” d. N Fântână a dat un acont de 3.100.000 lei. Mulţumit de acont, „inspectorul” a rămas acasă la negustor „să se odihnească ’, în vreme ca Fântână a plecat înoraş să închirieze o magazie. După câteva ore, d. Fântână venind acasă l’a mai găsit pe d. inspector dar a constatat spargerea dulapului, unde-şi ţinea banii şi dispariţia sumei de 5.400.000 lei. Plecat cu 8.500 000 lei, Visting a închiriat o meşină şi a plecat spre Bucueşti şi apoi spre Cluj. Pentru drumul Bucureşti-Cluj el a plătit 450.000 lei, îmbrăcat după ultimul jurant, cu meşină la scară, „Inspectorul Vernescu” a colindat Ardealul şi în fiecare oraş a găsit amatori. Astfel de le Târnăveni a încasat 300 000 lei; la Blaj, 50.000 lei; la Cluj 30.000 lei. La Sighişoara, dela cofetăria ..Mertini”, 50.000 lei; dela cofetăria „Haberman”, 50.000 lei; dela cofetăria „Beer”, 100 000 lei; în Mediaş dela fructărie 50 000 lei; dele proprietarul unei bonbonerii, 60.000 lei; dela o cofetărie din Trg. Mureş, 50.000 lei; şi probabil mai sunt şi alte „aconturi” nedeclarate încă de escroc, toate pentru zahăr la preţul de 1.500 lei kgr.Unul dintre oraşele neinspectate, era şi Braşovul. Aci a fost prins şi arestat. ■3——a—» mwwnwwai ISPRAVA UNOR ESCROACE BI TG. M Tg. Jiu, 20 Oct. Pe la mijlocul lunii August, au sorit în oraşul nostru două dela dela ţară, aprape desbrăcate,e care îşi căutau stăpân. S’au găsit două doamne milocse, cere au primit să le angajeze, pentru a le oferi existenţa şi adăpost, până ce le va veni elte act“ de acasă, din Vâlcea, spre a se putea angaja la fabrica C. A. M. sau în altă parte, cum spuneau ele. In etate de 18—20 de ani, trăite la ţară, ele dedicau impresia unor fiinţe naive şi nenorocite, care meritau tot ajutorul. La câteva zile după ce au fost primite in casele stăpânilor, ele au pus la cele lovitura Intr’una din nopţi, şi una şi alta, după ce au furat dela stăpâne lucruri în valoare de peste două milioane, au fugit, sărind pe fereastră. Reclamaţia făcută la poliţie şi jandarmerie a rămas fără rezultat. Din information, escroacele — care se numesc Didina Niculescu, orfană, din Săvineni - Bărcăneşti Vâlcea şi alta Elisabeta I. Cârstea din comuna Dăeşti-Băbeni Vâlcea, aufugit la Bucureşti. Fotografia de faţă este a escroacei Didina Niculescu. Cine o cunoaşte, e rugat să anunţe poliţia. De mai multe luni, la Câmpia nu s’a distribuit zahar şi ulei Câmpina. 19 Octombrie -Fără să ne gândim a aduce vre-o vină, sau critica pe cineva, mai ales că cunoaştem bunăvoinţa d-lui primar al oraşului Pe tărâmul aprovizionării populaţiei, semnalăm faptul că populaţia oraşului care este aprovizionată prin grija primăriei, nu a primit zahăr, articol atât de necesar, în special pentru copii, din luna iunie a. c. La economatele întreprinderilor din localitate nu se întâmplă tot așa. De exemplu la soc. Astra Română s-a distribuit regulat cota de 250 gr. zahăr de persoană cu 412 Iei »kilogramul şi ea încă mai are un stoc disponibil pentru aprovizonările viitoare. La cooperativa „Unirea” deasemenea s’a distribuit zahăr şi ulei. In această situaţie, restul populaţiei ce poate face ? Sunt copii cari au nevoie, sunt bolnavi, etc. Ce au de zis comercianții din Câmpina ?... Nu este acesta sabotaj economic ?... Este necesar să se ia măsuri serioase pentru distribuirea cotelor de zahăr respective. Ulei nu s-a mai distribuit de 16 luni. Aprovizionările pe sub mână trebuie să dispară. FAPTUIRILE ŞCOLARE ŞI BISERICEŞTI DIN MELICEŞTI (PRAHOVA) Câmpina, 23 Oct. 1945 La o distanţă de 5 km, de Telega, se află situat satul Miliceşti, pendinte de com. Telega. El este renumit pentru că la 24 Iulie 1866, Domnitorul Carol I, în căutarea unei poziţii pentru reşedinţa Domnească, rămânând încântat de pitorescul acestor plaiuri, a ridicat în cel mai înalt vârf al Miliceştiului, o cruce, căreia i se spune azi „Crucea Domnitorului”. Cutremurul din Noembrie 1940, alături de numeroase gospodării ale locuitorilor, a distrus complect biserica satului, şcoala şi Crucea Domnitorului. Gândul tuturor locuitorilor satului, e să le reclădească. Din 1940 până azi, comitetul de construcţie din acel sat, în frunte cu pr. GH. Rădan, s’a trudit şi a terminat şcoala primară şi Crucea Domnitorului Carol I. Duminică 21 Octombrie ora 11, cercul pastoral cu sobor de preoţi, în frunte cu părintele protoetreu dr. Nicolae Şt. Georgescu, au oficiat, o slujbă bisericească, la micuţa capelă a satului. A asistat lume multă. După sgriminarea slujbei toată asistenţa in frunte cu soborul de preoţi şi autorităţile au participat la solemnitatea punerii pietrei fundamentale a construcţiei noului locaş de biserică şi inaugurarea noului local de şcoală, construcţia abia terminată cu două săli mari de clasă, cancelarie, antreu şi cantină ,şcolară. După punerea pietrei fundamentale a nouei biserici, a luat cuvântul protoereul dr. Nicolae Şt. Georgescu, după ce a arătat rolul şcoalei şi al bisericei a adus elogii d-lui ministru al cultelor pentru ajutorul dat şi mulţumiri enoriaşilor satului şi donatorilor din împrejurimi, dând apoi binecuvântarea sa. Pr. Gh. Rădan, parohul satului Meliceşti, a făcut un bilanţ al tuturor realizărilor înfăptuite din 1940 şi până azi, aducând laude locuitorilor în frunte cu bătrânii şi cu Teodor Leu din Telega. D. prim pretor Gh. Maneliu- Câmpila, a vorbit in numeled-lui Prefect al judeţului Prahova, şi a promis că Prefectura va veni în ajutorul construcţiei bisericei. D. Ştefan Anastasescu, primarul com. Telega, în numele locuitorilor din Telega a adius mulţumiri tuturor cari au muncit şi iS’au străduit pentru înfăptuirea traestor mari realizări. LA CRUCEA DOMNITORULUI După o jum oră de drum, sosim în sfârşit sus pe coama unui „deal”, din vârful căruia se văd gatele Brebu, Pietriceaua şi Cosminele şi chiar Ploeştiul. De jur împrejur dealuri şi păduri de brazi de un pitoresc ca’n poveşti. Crucea Domnitorului Carol I, trântită la pământ de cutremur, prin grija d-lui primar Ştefan Anastasescu a fost ridicată iarăşi de vechiul postament, pe care se vede şi azi, cioplită în piatră, următoarea insorupţie: „Această sfântă Cruce s’a ridicat în timpul fericitei călătorii a Maiestăţii Sale Domnului României Carol I, principe de Hohenzollern, în acest judeţ Prahova şi a trecerii în călătorie a înălţimei Sale, peste acest pisc de la Miliceşti, în ziua de 24 iulie 1366“. După slujba religioasă oficiată în sobor de cei 7 preoţi, d. Ştefan Anastasescu, primarul din Telega, a vorbit despre cruce şi în deosebi despre marele rege Carol I, făuritorul României moderne. A mulţumit apoi d-lui Th. Leu din Telega, soc. St. Română, d-lui Bucătaru, d-lui Şt. Ilie Miliceşti şi tuturor donatorilor. A încheiat făcând urări pentru M. S. Regele Mihai I. In numele muncitorimii din oraşul Câmpina, a vorbit d. Aurel Cucu. La ora 4 d. a., în saloanele nouei școale, s-a servit o masă comună. « -O . ADUMAREA COMITETULUI DEMOCRATIC EVREIESC DIN TIMIŞOARA Timişoara, 18 Oct. Comitetul democratic evreesc din localitate a ţinut o adunare la Palatul cultural, participând şi d. prefect Novac. A prezidat d. dr. Ferdinand Rona, şi au vorbit d-nii dr Maximilian Drechsler prim-rabin dr. Andrei Adler avocat, delegatul C. D. E. dr. Paul Kertesz avocat, delegatul organizaţiei Ichud dr. Vaier Novac prefectul judeţului Ştefan Budescu delegatul Partidelegatul Partidului social de Codului, comunist. Emil Cinghiţa crat, Mészáros Sándor din partea U. P. Maghiare- Carol Reiter din partea sioniştilor, Arghir din partea A. P. M. Goldenberger din partea Comitetului central democratic evreesc. Toţi oratorii au subliniat adeziunea populaţiei evreeşti faţă de politica guvernului Groza, promiţând sprijinul lor. La urmă s’a expediat o telegramă d-lui Petru Groza și Comitetului central democratic evreesc din București. st UNIVERSUM UNIVERSUI F TARA Consfătuirea comercianţilor şi industriaşilor din Braşov Braşov- 18 Oct. In sala festivă a Camerei de comerţ şi industrie s-a ţinut o importantă consfătuire a comercianţilor şi industriaşilor din regiunea Braşovului, prezidată de d. Virgil Nikcolau, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ Cu acest prilej au fost desbătute problemele care frământa viaţa comercianţilor şi industriaşilor. Ceea ce a caracterizat însă întrunirea a fost felul în care industriaşii şi comercianţii şi-au manifestat dragostea şi devotamentul faţă de M. S. Regele. Nu a fost vorbitor care să nu fi omagiat pe M. S. Regele Mihai I• şi ori de câte ori a fost pomenit numele Suveranului, cei prezenţi au aplaudat în picioare vreme de câteva minute. D. Ilie Belu, preş. Camerei de comerţ şi industrie, a subliniat greutăţile vremurilor de azi şi datoria comercianţilor şi industriaşilor de a conlucra în mod armonios şi hotărît la readucerea timpurilor normale. Vorbitorul a mulţumit d-lui Victor Nicolau pentru prezenţa d-sale în mijlocul reprezentanţilor comerţului şi industriei. D. Ilie Belu s’a făcut apoi interpretul simţămintelor de sinceră dragoste şi hotărit devotament pe care reprezentanţii comerţului şi industriei le nutresc pentru M. S. Regele Mihai I.Cei prezenţi in picioare, au aclamat pe M. S. Regele M. D. Suiorescu, noul vicepreşed. al Cariierei, instalat cu prilejul întrunirii, a făcut o incursiune asupra vieţii comerciale şi industriale a Braşovului. D. Gh. Sasu, preşed. sindicatelor de comercianţi, a arătat rolul pe care îl are negustorimea în economia ţării şi vrerea acestora de a contribui la eforturile pe care guvernul le face pentru redresarea ei. D. Alex. David, reprezentantul maghiarilor, a cerut ca la firmele maghiare să nu mai funcţioneze actori de supraveghere. D. Sielberstein a protestat împotriva faptului că numai cooperativele se pot aproviziona pe când comercianţilor li se fac mari greutăţi. D. Belu arată apoi că la bariera oraşului sunt confiscate, chiar de la producători, cartofii, fasolea şi tot felul de zarzavat, lipsind populaţia de posibilitatea de a se aproviziona pentru iarnă. Confiscările se fac de către tineri înarmaţi, iar mărfurile confiscate nu se ştie ce cale apucă. Un caz concret este relatat de d Gh. Sasu, preşedintele comercianţilor : ,,Am trimis —a spus d-sa — în numele economistului nostru, care numără peste 7000 membri, un camion la Sărmăşel pentru a cumpăra ouă. Marfa a fost cumpărată din acea regiune la preţul de 135 lei ouă In drum spre casă marfa a fost confiscată de un ins care purta armă. Acesta a chemat mai întâi pe un domn procuror care a constatat că marfa se transportă în condiţiuni legale şi că nu poate face nici un proces verbal de confiscare. Nemulţumit omul înarmat a chemat pe un comisar care a încheiat un proces verbal de confiscare a mărfii”. Cum discuţia în această privinţă se făcea cu multă ezitare, d. secretar general a rugat să se vorbească deschis pentru că a venit la Braşov să constate abuzurile şi să le înlăture. D. Bidu, vechi comerciant de zarzavat, a prezentat dovezi din care a reeşit că pentru aprovizionarea cu cartofi trebue să se plătească o taxă de 10 lei la kg. Altfel nu se eliberează nici un fel de autorizaţie. D. Gh. Sasu a precizat că şi d. secretar general al ministerului aprovizionării a fost informat despre aceasta şi că a întrebat pe d. prefect de judeţ care a confirmat impunerea de taxe necesare înfiinţării unor cooperative. In privinţa creditelor au dat relaţii d-nii Ilie Beiu şi Gh. Sasu. Aceaşi importanţă a avut-o problema transporturilor care a fost desbătută în toată aprofunzimea ei. Privitor la siguranţa transporturilor d. Gudici s-a plâns de faptul că c.f.r.-ul nu garantează transporturile. In acelaş sens a vorbit şi d. lt.-col. Vasiliu. In ce priveşte aprovizionarea, d. Sasu a precizat că magazinele sunt aproape goale. D-sa a propus să se atribue şi populaţiei civile o anumită cotă pentru a se îndepărta specula. D. ing. Emil Ghess a întrebat dacă origina etnică germană este o excepţie şi dacă deci în baza acestei excepţii funcţionează la întreprinderile săseşti administratori de supraveghere. D. secretar general a precizat că pentru saşi, care au avut atitudinea cunoscută faţă de poporul român, sunt anumite excepţiuni prevăzute de legi speciale. Luând cuvântul d. Virgil Nicolau, secretarul gen. al ministerului de industrie şi comerţ, a omagiat pe M. S. Regele.Sala în picioare a ovaţionat pe Suverani. De asemeni a adus cuvinte de mulţumire guvernului prezidat de d. dr. Petru Groza şi d-lui Tătărăscu, vice-preşedintele Consiliului de miniştri. La ministerul de industrie şi comerţ, a spus d-sa apoi, străjuaşte un om, pornit din mijlocul d-voastră. El apără pe comercianţi şi industriaşi. Grija d-lui ministru Bejan a mers până acolo Încât, sezizat de excesul de zel a unor controlori la legea sa,botajului, a ordonat o serioasă cercetare şi a dat o decizie prin care interzice controlorilor să facă inspecţii de şicanare comercianţilor şi industriaşilor. In ce priveşte libertatea comerţului, ea a fost anunţată. D. ministru Bejan a arătat că acele legi împovărătoare vor fi desfiinţate şi că libertatea comerţului va veni măcar în parte. Relativ la aprovizionare sunt excese de zel pe care anumite organe, de eri şi de azi, le săvârşesc. Au fost făcute aici o serie de observaţiuni asupra felului în care se face aprovizionarea. Desigur că ele au scăpat autorităţilor locale şi eu îmi voi face datoria de a le chema să ia măsurile impuse. Toate aceste probleme le voi supune de altfel d-lui ministru Bejan şi sper să fie rezolvate în chiar cursul săptămânii. Nu discut încasarea acelei taxe, fiindcă cei care o încasează sunt infractori şi nu cred ca autorităţile să fie infractoare. Cu privire la siguranţa transporturilor, această problemă va fi expusă d-lui ministru Bejan şi vă asigur că ea va căpăta rezolvarea pe care o aşteptaţi“. Vorbind în continuare despre importanţa industriei şi comerţului, d-sa a situat aceste două ramuri ale economiei naţionala pe acelaş plan cu armata ţării. A arătat apoi că comercianţii şi industriaşii nu vor mai fi tulburaţi in exercitarea meseriei lor. Camera de comerţ şi industrie va veghea la aceasta. După întrunirea de la Camera de comerţ şi industrie a fost o masă comună. -------o®o------- Acţiunea speculanţilor la Craiova Craiova, 15 Octombrie In ultimele zile acţiunea speculanţilor, cari parcă s’au unit ca să înflămânzească, populaţia, s’a înteţit. In special preţurile la articolele alimentare s’au urcat înspăimântătorCele mai necesare alimente au dispărut depe piaţă, iar unele au ajuns la preţuri fabuloase. Fasolea uscată nu se mai vede pe piaţă. Cartofii au dispărut cu totul. Ceapa de asemenea nu se mai găseşte. In loc de ceapă gospodinele se servesc de praz care a ajuns la 400—500 lei legătura. Varza se vinde cu 500—600 lei bucata deşi nu cântăreşte nici un kg. Foarte mulţi cetăţeni au rămas fără bulion din cauza scumpetei pătlăgelelor roşii. De asemenea foarte mulţi vor rămâne _ ş,_ fără tradiţionala varză la putină şi murături, din cauză că preţurile la cari se vând aceste articole nu vor îngădui pungilor cu venituri fixe să facă aprovizionări de iarna. Lipsa de untură se simte tot mai mult şi, pe sub mână, se poate cumpără cu 8000 lei kgr. Zahărul se vinde numai de speculanţi cu 10.000—12.000 lei kgr. Uleiul 4.000—5 000 lei litrul De asemenea a început să se simtă şi lipsa pâine... din cauza reducere! cotei de făină. Mai înainte sa putea găsi o pâine în plus ’fără cartelă. Acuma nu mai găsesc călătorii o bucată de pâine pentru drum. In asemenea condiţiuni, iarna care bate la uşe, făgădueşte să fie foarte aspră, ofensiva deslănţuiră de către aitorităţi contra speculanilor, trebue să se îndrepte și in această direcție. „ Cu hrana săracului nu trebue să se trece nimeni. Parodia preţurilor maximale la Media Timişoara, 15 Octombrie Ne-am mai ocupat de parodia preţurilor maximale pe care primăria, in acord cu prefectura, la fixează lunar, fără să ţină seamă de realităţile pieţii şi mai ales de preţurile curente ale pieţii. Faţă de preţurile maximala fixate de primărie, cele de pe piaţă sunt de 2—3 ori mai mari. Astfel, ouăle sunt maximalizate la 120 lei, iar pe piaţă se vând cu 200—210 lei, merele la 400 lei Şi se vând cu 300—1000 iei, strugurii la 400—500 Şi se vând cu 1200—1500 lei, laptele cu îgji^ji se vinde cu 300-350 lei, gâştele grase cu 2300 lei kg. şi se vând cu 30.000 lei bucata, deci cu 6—7000 lei kg. Acelaş raport este de găsit la toate articolele alimentare de pe piaţă. Faţă de această realitate dureroasă, ne întrebăm la ce bun să mai strice primăria hârtia, care este aşa de scumpă şi rară, publicând „preţuri maximale”, simplă literatură, pe care nimeni nu le citeşte şi mai ales nu le aplică. R.-SARAT SFINŢIREA BISERICII IN COMUNA MOŞEŞTI. Credincioşii comunei Moşeşti, din judeţul nostru în frunte cu preotul paroh N. Drogeanu şi cu autorităţile locale au izbutit să ridice în satul lor, numit prin contribuţia lor, o monumentală biserică, poate cea mai frumoasă din acest judeţ. Cum iniţiativa ridicării acestei biserici a fost luată încă din vremea când exista satul Moşeştii- Vechi, de răposatul preot paroh Voicu Anghelescu, tatăl P. S. Episcop al Buzăului, dr. Antim Anghelescu, înaltul chiriarh a ţinut să fie de faţă la târnosire şi a fost primit cu onoruri. Slujba sfinţirii a început Sâmbată seara, Duminică, fiind oficiată în continuare de P. S. Episcop dr. Antim Anghelescu, protoierul Florea Trifăltescu şi un sobor de 14 preoţi şi 4 diaconi, în prezenţa celor Ion Măgărdiceanu, prefectul judeţului, I. Iliescu, pretorul plăşii Râmnicul, a autorităţilor locale şi a unui foarte mare număr de săteni şi sătence din Moşeşti şi satele vecine. SABOTORI CONDAMNAŢI. — Judecătoria mixtă din localitate a aplicat o amendă de 50 mii lei birjarului de piaţă Al. Joacă lesne, din acest oraş, pentru că n’a afişat la trăsura lui tariful de curse; aceeaş instanţă a condamnat pe comerciantul Emil Beer, din str. Braşoveni 4, la 150.000 lei amendă, în folosul minsterului justiţiei, şi pe funcţionarul său comercial Lupu Beer la 50 mii lei amendă, pentru nerespectarea măsurilor luate pentru documentarea cumpărătorilor, d. judecător St. Romaşcanu, dela tribunalul R.Sărat a aplicat pe loc o amendă de 50 mii lei comerciantei de zarzavaturi Valerica Irovski, din acest oraş, str. Balta Albă 31. DELA APĂRAREA PATRIOTICĂ. — Intr’o şedinţă a Apărării Patriotice din localitate, comitetul a făcut bilanţul chetei organizate în cadrul campaniei de ajutorare : „Luna invalizilor, orfanilor şi deportaţilor”. Rezultatul chetei este satisfăcător. DELA UNIUNEA PATRIOŢILOR. — Duminică 14 octombrie, s-a ţinut adunarea plenară a Uniunii Patrioţilor din localitate, la care a participat un mare număr de membri şi simpatizanţi.. Adunarea a fost prezidată de d- Alex. Popescu, preşed. organizaţiei U. P. După ce d. dr. A. Cârligeanu a făcut momentul politic, d. ing. Stoian Popescu, dir. gimnaziului industrial de băeţi, a arătat sarcinile ce revin, în împrejurările politice de azi, membrilor Uniunii Patrioţilor. La urmă, a luat cuvântul d. Al. Popescu, preş. organizaţiei, evidenţiind rolul important al Uniunii Patrioţilor, sub raportul politic, economic şi cultural, în lupta ce se duce, cu o sporită vigoare, pentru o reală democratizare a ţării. NOUA CONDUCERE A CAMEREI DE MUNCA. — Ministerul muncii a numit o nouă conducere a oficiului Camerei de muncă al judeţului R.Sărat, compusă din d-na: Ion Dumitrescu, din partea lucrătorilor,, ca preşedinte; Leon Haimovici, tipograf, (patronii meseriaşi) şi Creţu I Tănăsescu (funcţionari particulari), ca membri. HOŢ DE CAI ARESTAT — A fost arestat Gh. Ungureanu, din mahalaua Sârbească a acestui oraş, pentru faptul că a furat 2 cai ce păşteau pe islazul moşiei Domneasca din localitate, caii fiind vânduţi apoi săteanului Al. Harnea, din corn. Băbeni (R.Sărat). MOARTE SUBITA. — Ioana Bucur, de 60 ani, pe când se afla in casa femeii Nastasia Pop, din acest oraş str. Domnească 11, a încetat subit din viaţă. 11 Cauzele morţii sunt boala şi mizeria. BAL. — In seara de Sâmbătă, 13 Octobrie crt., s-a dat în saloanele băncii „Economia” din acest oraş, un reuşit bal, organizat de comisia locală a sindicatelor. EXPLOZIA DIN Târgovişte, 20 Oct. Din cauza imprudenţii, o explozie puternică s’a produs la casa săteanului Gheorghe Dumitrache. Numitul care voia să introducă gaze de sondă pentru încălzit în toate camerile. În timpul când lucra la instalaţie, uitând robinetul deschis, gazele s’au răspân dURA OCHITEI dtiţi, omul imprudent a aprins un chibrit. A fost deajuns ca o puternică exploziesă se producă, dărâmând complet casa, iar el, sopaţi cei patru copii, să fie surişi de flăcări, foarte grav. Cele şase victime au fost transportate la spitalul din Târgovişte. Şase victime Problema distribuţiei pâinii la Timişoara Timişoara, 15 Oct. Igazin mai apropiat, unde să aibă Deunăzi, prefectura judeţului, asigurată pâinea lui reglementară, pentru că luimea să nu mai piardă ore întregi de muncă, făcând coadă la uşa brutăriilor. ----ulu in dorinţa de a veni în ajutorul populaţiei, în ce priveşte aprovizionarea cu pâine, a luat o măsură care, în loc să ajute populaţia, îi nesocoteşte interesele. Crezând că va înlătura specula sau scumpirea pâinii, a decis ca bodegile şimagazinele alimentare să nu mai primească pâine, urmând ca populaţia să se aprovizioneze numai de la brutării. Măsura, departe de a servi populaţia, îi deserveşte interesele, pentru că, de atunci, la uşile brutăriilor sunt cozi interminabile, şi lumea nevoiaşă trebuie să aştepte în faţa brutăriilor ceasuri întregi, pentru că, atunci când ajung la rând, să afle că nu mai este pâine. Pentru remedierea acestei stări de lucruri, rugăm autorităţile să ia aceleaşi măsuri, cari s-au luat şi la Bucureşti, adică fiecare cetăţean să se înscrie la un ma- Arestarea unei bande de contraaritişti, de peşte la Brăila Brăila, 23 Oct. Se ştie că peştele care se vânează din Dunăre şi bălţi se pune la sărat şi se livrează armatei roşii conform convenţiei de armistiţiu în contul despăgubirilor da război, iar o cotă se vinde populaţiei la preţul zilei. Totuşi, contrabandele continuă pe o scară întinsă, iar cei cari vânează clandestin îşi au sediul în satele de pe malul Dunării, unde se cred mai în siguranţă şi pot opera în linişte cu concursul acestor băştinaşi cari primesc şi ei o sumă pentru serviciile ce le fac braconierilor. Printre comunele cu pricina se citează şi Gropeni, unde jandarmii au descoperit o bandă de contrabandişti care opera de multă vreme. Ei se numesc : Radu Maniu, Gheorghe şi Mihalsche Lgia, Cotigă Arici şi Tudor Piroşcă, toţi din sus numita comună. Interesant este faptul că, contrabandiştii au fost prinşi în momentul când transportau cu căruţele o importantă cantitate de peşt vânat clandestin spre a fi vândut cu preţ de speculă. Foarte mulţi contrabandişti de peşte şi alte articole, sunt azi oameni cu zeci de milioana, în l r*» ■-■’*. cLsa fm^agg^eescă. suferă şi se sbate m njfâeam O dublă crimă in jud. Ialomiţa Călăraşi, 19 Oct. Subofiţerul Vasilescu din depozitul Jegălia, venea, însoţit de un soldat, de la Călăraşi spre acest depozit. Pe drum au fost întâmpinaţi de răufăcători, care l-au somat să le predea bicicleta. Ce s’a întâmplat nu se ştie încă precis, însă amândoi au fost împuşcaţi cu arme automate. Intr'un lac de sânge ei au rămas acolo mai multe ore, până au fost găsiţi de alţi trecători. Duşi la spitalul judeţean, subofiţerul Vasilescu a murit. Starea soldatului inspră îngrijorări serioase. O îndrăzneală spargerea Călărași ARAD HOŢ ARESTAT. — Un gardian public a arestat pe Nicolae T. Nicolae, un cunoscut hoţ, care lucra în fruntea unei bande, operând pe teritoriul oraşului.’ ACCIDENT DE TREN. — Locuitorul Vasile Popa, a fost omorît de un tren de marfă în apropierea staţiei Bătuţa. SABOTAJUL UNEI MORI. — In urma unui control inopinat făcut de d. judecător Tincu dela judecătoria rurală Siria la moara Fraţii Schmidt din aceeaş comună, s’a stabilit că acolo s’au măcinat, în ultimele luni, • peste 30.000 kgr. grâu, fără a se reţine şi preda INCOP-ului cu preţ maximal uiumul de 10°/o. Moara a fabricat şi făină albă, în contradicţie cu dispoziţiunile subsecretariatului de stat al aprovizionării. In urma acestor constatări, au fost trimişi în judecată : Gheorghe Ardelean, coproprietar al morii, Sabina Ardelean, fiica proprietarului şi contabila morii, şi administratorul de supraveghere Petru Tăimaş Bălteanu. CINCI VAGOANE CARTOFI PENTRU APROVIZIONAREA ORAŞULUI. Pentru aprovizionarea populaţiei, au sosit încă cinci vagoane cartofi. Un vagon a fost rezervat Apărării Patriotice, iar celelalte patru a fost distribuite economatelor salariaţilor de pe teritoriul municipiului Păipola COOPERATISTE. — Datorită conducătorilor în frunte cu d. preşedinte Nicu Constantinescu, regională din Găeşti desfăşoară o bogată activitate. Astfel s’au adus de curând şi s’au distribuit populaţiei săteşti, 4000 kg. de bumbac cu 11.500 lei kg. şi se aşteaptă să sosească 4 vag. de porumb, 20 vag. de cartofi dela Făgăraş, circa 1000 perechi de ciorapi bărbăteşti şi de damă, 500 kg. furdale-talpă, 2 vag. de făină, 1000 kg. marmeladă. Sunt în curs de distribuire stofe şi americă, iar la secţia fierărie s’au adus grăpi, prăşitoareunelte agricole, peşte, sare, etc. Sătenii, mai mult ca oricând, înţeleg rostul participării lor la unităţile cooperatiste, iar conducătorii acestor unităţi cu rost de propăşire economică, se achită în chip lăudabil de misiunea ce o au. SC.,3AJ NOUL AJUTOR DE PRIMAR pensionar, a fost recomandat aitu- AL ORAŞULUI. D. Alexandru tor de primar al oraşului în locul Socrdilă, fost inspector c. fr, d-lui Gh. Popescu. Bârlad CRIMA. — Intre Iorgu Spulber Si soţia sa Calicpia şi Gheorghe Iounju existau de mai multă vreme certuri. Gheorghe I. Gânju, aflându-se cu soţia în comuna Câbeşti, s’au întâlnit cu Spulber şi s’au luat la ceartă. Spulber cu mama sa Măndica au sărit cu cuţitele pe Gânju şi l-au luat la bătaie, tăindu-i, atât pe el ct şi pe soţia sa Ioana. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din Podu Turcului,unde Gheorghe Gânju a încetat din viaţă. OMORÂT IN BATAE. — Constantin Bejan din satul Valea cu Apă, din motive cari nu se cunosc, a fost bătut de Florea Munteanu şi fiul său Ivan Munteanu După câtva timp a încetat din viaţă. SIBIU ŢIGĂNCI HOAŢE. — In ziua de 6 Octombrie 1945, ţigăncile minore Floarea Sarkezi şi Roza Sarkezi, din Sibiu, str. D, nr. 45, au plecat în oraş, cu scopul de a fura. După ce eu parcurg mai multe străzi, la ora 11, au ajuns în strada Vasile Goldiş, intrând în imobilul nr. 18, la proprietara Maria Veredi care nu era acasă. Floarea Sarkezi a intrat în cameră, iar Roza .Sarkezi a rămas la pândă, iar dintr’un dulap au furat 5 cearceafuri de plapomă, 5 feţe de perne şi o pereche de pantaloni. Valoarea lucrurilor furate este de circa 450.000 lei. Lucrurile furate le-au introdus într’o traistă, după care au încercat să dispară. Urmărite de mulţime, au aruncat lucrurile furate, iar păgubaşa a ajuns în posesia lor. Cu artele dresate au fost deferite parchetu- ului tribunalului Sibiu. TENIŞOARA UN NOU ZIAR. — In locul ziarelor suprimate a apărut zilele acestea un nou cotidian „Banatul“ sub egida Uniunii Patrioţilor, având ca director pe d. prof. T. G- Murgulescu de la Şc. Politehnică, iar ca prim redactor pe d. Al. Jebeleanu. APROVIZIONAREA POPULAŢIEI E LIBERA. — Primăriul municipiului nostru d. Tr. Novac înapoiat de la Bucureşti, a anunţat populaţia că s’a aprobat ca fiecare să fie liber să se aprovizioneze cu făină, mălaniu, zarzavaturi, untură, săpun etc. Rugăm pe d. primar să soluţioneze tot aşa de promt şi problema distribuirii pâinei, după modelul de la Bucureşti, şi să ne câştige cota de zahăr şi lemne, acum în prag de iarnă. LIPSA MONEDELOR METALICE. De câteva săptămâni de pe pieţele locale şi din magazine lipsesc complet monedele metalice, cari se spune sunt strânse de speculanţi la sume mari (60.000 lei kg. de monezi a 100 lei) pentru a se face din ele linguri şi alte articole. Din această cauză întreaga viaţă comercială este stânjenită, pentru că nimeni nu mai poate face cumpărături, neputând primi restul. Pe lângă o anchetă serioasă asupra acestei probleme, este cazul aducerii unei soluţii, care să revendice criza de pe pieţele oraşului nostru. FURTURI. — Elena Zaluschi, servitoare, a furat diferite lucruri dela stăpânul ei d. S. Mocanu din str. Ungureanu 5. A fost arestată. — N. Vaida- fără domiciliu, a furat dela N. Korber din str. Brătianu 24, o valizăcu obiecte casnice. — Const. Păian, din jud. Buzău a furat rufărie. A fost arestat. — Al. Pal şi Iosif Borbei, din localitate, au fost înaintaţi Curţii marţiale pentru că şi-au procurat arme, pentru a da diferite lovituri. — Gh. Grumbe din str. Negru, zil 11 s’a plâns poliţiei că i s’a furat diferite lucruri casnice. — Teodora Andreias, din Itinău (Suceava), a fost arestată pentru furturi. — Dela Th. Bure, din str. Si.clsar^ S’eu furat haine si lucruri CONSTANŢA SPARGERE INDRAZNEAŢA — de manufactură „Na.mut o interesantă conferinţă in cimăm?snet’tea d-lo'r En-Sf^ si drămea+s* % ‘îiTM1"' 0 spargere înranânTri r,ndn,lzi necunoscuți, rupând la gâtul cels oblonul de fier m-EazmZaridge3,mui au pătruns în raturi 3' au furat pânin TM ii!L frrce m valoare de peste iu milioane lei-E interesant de notat că wagazmnul .Național” se află la parterul imobilului unde îşi are reşedinţa inspectorul de jandarmi I« ? dc,ua ŞParger® înregistrată la acest magazin în decurs de trei zile ambele fiind săvârşite prin tediviciS Stemei prob,abil de aceiaşi CONFERINŢA. _ Regionala A * S !Lor*anfeat Pentru Duminica trecută în sala ..Regina" ? anulare a membrilor asoeiativnii in cadrul căreia d moior RomanesTM, ofiţer din armata roşie a unui cămin nentru firele de înromâneste, intitulată: „Prietenia Popoarelor sovietice”. Conferinţa a fost ascultată de un Public numreros. ACCTDFNT. — Mecanicul de locomotive Constantin Calotă din serviciul D. P M. voind să traverseze șoseaua ManeaRei, a fost Vt* ds ° mașină neidentificată. Nefericitul a murit la spttal STAREA SEMĂNĂTURILOR DE TOAMNA — După ce arvoane nouă luni în rer'unea noastră n’a căzut un strat» de floaie am toreeistrat filele tecute nioi abundentism tot judeţul nostru. Tn urme acestui fant îmbucură tor arăturile de toamnă ce fuser»ră efectuate aoroape în întregime nor fi acum însămânţate Cu tot frieul simt''tot ce s’a lăsat. timnul se meuHne Oraşul Călăraşi este incă in întuneric Călăraşi, 19 Oct. Deşi s’a scurs atât timp da când s’au ridicat măsurile de camuflaj, oraşul nostru este îr.cA in întuneric. Iluminatul public pe străzi este ca şi inexistent. Becurile cari ard noaptea se pot număra pe degete şi ele se găsesc numai la centru, pe când la periferiile oraşului spsesc cu’ desăvârşire, întunericul, pe lingă el îngreunează circulaţia, dar şi favorizează pe răufăcători. Socotim că primăria este obligată să ia măsuri de îndreptare, începând luminarea oraşului de la periferii spre centru. In acest sens nicci-un sacrific’u nu este prea mare. O cere interesul general al siguranţei şi ordinea . Toţi cei care au sume de plătit Administraţiei ziarului „Universul“, fie depozitari, lihiari, corespondenţi, autorităţi, particulari, pentru orice cauză, sunt rugaţi să trimită banii numai prin mandat poştal direct _______ la Administrația ziarului „Uni-Spliteiva, Brezcianu nr. 92. arestare IAŞI Mandatele venind spre confirmare, tribunalul secţia I-a, a găsit că nu este cazul pentru menţinerea celor doi sub stare de arest. Parchetul a făcut apel la Camera de punere sub acuzare, JAF. D. prof. Gh. I.Iazilu, de la liceul internat „C. Negruzzi“, pe când intra în oraş cu o căruţă, venind din judeţ unde fusese pentru aprovizionare, a fost acostat de doi indivizi, cari sub ameninţarea pistoalelor l-au jefuit, pe d-sa şi pe însoţitor de îmbrăcăminte şi bani. Tâlharii au împlântat, un cuţit în umărul stâng al profesorului ieşan, deşi acesta nu s’a opus cu nimic cererilor făcute de bandiţi. Starea d-lui prof. Mazilu este gravă. _ APELURILE FISCALE. — Pe lângă adiţia financiară locală a început să funcţioneze comitia de apeluri fiscale Introduse împotriva impunerilor comercis’e, profesionale, clădiri, etc. Conisiunea este alcătuită din d-nii: Lazanu, primul preşedinte al tribunalului, Veniamin Coropceanu subadministrator financiar şi Anghel I., din partea, contribuabililor. Interesele fiscului sunt susţinute de d. controlor Nicolae Fântânaru, iar grefier de şedinţă d-ra Sanda Balaban. , Au fost judecate în prima zi 34 apeluri, dintre cari 8 ale fiscului.. NUMIRI LA UNIVERSITATE. — Ministerul educaţiei naţionale a făcut următoarele numiri cu titlul provizoriu la facultatea de drept din localitate: avocat, Gh. Budurcă, dr. în drept asistent la catedra de ,,Drept administrativ” al cărei titular este d. prof. Ioan Popovici, și avocat Gris Gr. Teodora, dr. în drept asistent la catedra ,,Economie politică”, al cărei titular este d. prof. Gh. Zane. -------------------