Universul - Provincie, octombrie 1945 (Anul 62, nr. 223-248)

1945-10-27 / nr. 246

ESCROCHERIILE *1 fal. inspector al zahărului Braşov, 20 Octombrie In ultima vreme, numeroşi co­mercianţi şi­ particuleri, din ora­şele din partea de sud a Ardealu­lui, au căzut victima unui îndrăs­­neţ escroc, care se oferea să-i a­­provizioneze cu zahăr. El se numeşte Gh. Visting, origi­nar din Buzău, şi avea din copilă­rie deosebite ,,înclinări” pentru meseria de pungaş Asemenea fapte l-au trimis pe Visting la răcoarea închisorii Văcăreşti. Aici a învăţat adevă­rata „artă” de pungaş şi escroc şi tot aici s’a înarmat cu diferite acte printre care şi acelea de „Inspector al ministerului econo­miei naţionle”, înarmat cu asemenea acte, Gh. Visting, la părăsirea Văcăreştilor, a luat drumul Ardealului. In autobuzul Cluj-Zalău, băiat îndrăsneţ, bine făcut şi elegant îmbrăcat, cu nedespărţita geantă de „inspector­’ sub braţ, escrocul a in­trat în vorbă cu d. N. Fântână, comerciant din Sibiu str. Carmen Sylva nr. 2. Visting a trezit inte­resul comerciantului şi în cele din urmă­ a convenit cu„ d. „inspector” Vernescu din ministerul economiei raţionale delegat cu reglementa­rea distribuţiei zahărului”, să-i dea o mare cantitate de zahăr în preţul de 1.500 lei kg. După scurt timp „inspectorul Vernescu” s-a prezentat la locuinţa d-lui N. Fântână. Acesta a dat şi o masă demnă de obrazul subţire al inspectorului­ După masă „inspectorul” l-a în­ştiinţat că la marginea oraşului a adus un camion încărcat cu zahăr. Pentru „a fi sigur de afacere” d. N­ Fântână a dat un acont de 3.100.000 lei. Mulţumit de acont, „inspectorul”­ a rămas acasă la ne­gustor „să se odihnească ’, în vre­me ca Fântână a plecat în­­oraş să închirieze o magazie. După câteva ore, d. Fântână ve­nind acasă l’a mai găsit pe d. inspector dar a constatat sparge­rea dulapului, unde-şi ţinea banii şi dispariţia sumei de 5.400.000 lei. Plecat cu 8.500 000 lei, Visting a închiriat o meşină şi a plecat spre Bucueşti şi apoi spre Cluj. Pentru drumul Bucureşti-Cluj el a plătit 450.000 lei, îmbrăcat după ultimul jurant, cu meşină la scară, „Inspectorul Ver­nescu” a colindat Ardealul şi în fiecare oraş a găsit amatori. Ast­fel de le Târnăveni a încasat 300 0­00 lei; la Blaj, 50.000 lei; la Cluj 30.000 lei. La Sighişoara, dela cofe­tăria ..Mert­ini”, 50.000 lei; dela cofetăria „Haberman”, 50.000 lei; dela cofetăria „Beer”, 100 000 lei; în Mediaş dela fructărie 50 000 lei; dele proprietarul unei bon­­bonerii, 60.000 lei; dela o cofetărie din Trg. Mureş, 50.000 lei; şi pro­babil mai sunt şi alte „aconturi” nedeclarate încă de escroc, toate pentru zahăr la preţul de 1.500 lei kgr.Unul dintre oraşele neinspectate, era şi Braşovul. Aci a fost prins şi arestat. ■3——a—» mwwnwwai ISPRAVA UNOR ESCROACE BI TG. M Tg. Jiu, 20 Oct. Pe la mijlocul lunii August, au sorit în oraşul nostru două dela dela ţară, aprape desbrăcate,­­e care îşi căutau stăpân. S’au găsit două doamne milocse, cere au primit să le angajeze, pentru a le oferi e­­xistenţ­a şi adăpost, până ce le va veni elte act“ de acasă, din Vâl­cea, spre a se putea angaja la fa­brica C. A. M. sau în altă parte, cum spuneau ele. In etate de 18—20 de ani, trăite la ţară, ele dedicau impresia unor fiinţe naive şi nenorocite, care meritau tot ajutorul. La câteva zile după ce au fost primite in casele stăpânilor, ele au pus la cele lovitura Intr’una din nopţi, şi una şi alta, după ce au furat dela stăpâne lucruri în va­loare de peste două milioane, au fugit, sărind pe fereastră. Reclamaţia făcută la poliţie şi jandarmerie a rămas fără rezultat. Din­ information­, escroacele — care se numesc Didina Niculescu, orfană, din Săvineni - Bărcăneşti Vâlcea şi alta Elisabeta I. Cârstea din comuna Dăeşti-Băbeni Vâlcea, au­­fugit la Bucureşti. Fotografia de faţă este a es­croacei Didina Niculescu. Cine o cunoaşte, e rugat să a­­nunţe poliţia. De mai multe luni, la Câmpia nu s’a distribuit zahar şi ulei Câmpina. 19 Octombrie -Fără să ne gândim a aduce vre-o vină, sau critica pe cineva, mai ales că cunoaştem bună­voinţa d-lui primar al oraşului Pe tărâmul aprovizionării popu­laţiei, semnalăm faptul că popu­laţia oraşului care este aprovizio­nată prin grija primăriei, nu a primit zahăr, articol atât de ne­cesar, în special pentru copii, din luna iunie a. c. La economatele întreprinderi­lor din localitate nu se întâmplă tot așa. De exemplu la soc. As­­tra Română s-a distribuit regulat cota de 250 gr. zahăr de persoană cu 412 Iei »kilogramul şi ea încă­ mai are un stoc disponibil pentru aprovizonările viitoare. La cooperativa „Unirea” dease­­menea s’a distribuit zahăr şi ulei. In această situaţie, restul popu­laţiei ce poate face ? Sunt copii cari au nevoie,­ sunt­ bolnavi, etc. Ce au de zis comercianții din Câmpina ?... Nu este acesta sabo­taj economic ?... Este necesar să se ia măsuri serioase pentru distribuirea cote­lor de zahăr respective. Ulei nu s-a mai distribuit de 16 luni. Aprovizionările pe sub mână trebuie să dispară. ­FAPTUIRILE ŞCOLARE ŞI BISERICEŞTI DIN MELICEŞTI (PRAHOVA) Câmpina, 23 Oct. 1945 La o distanţă de 5 km, de Te­lega, se află situat satul Milice­­şti, pendinte de com. Telega. El este renumit pentru că la 24 Iulie 1866, Domnitorul Carol I, în căutarea unei poziţii pentru re­şedinţa Domnească, rămânând încântat de pitorescul acestor plaiuri, a ridicat în cel mai înalt vârf al Miliceştiu­lui, o cruce, că­reia i se spune azi „Crucea Dom­nitorului”. Cutremurul din Noembrie 1940, alături de numeroase gospodării ale locuitorilor, a distrus com­plect biserica satului, şcoala şi Crucea Domnitorului. Gândul tuturor locuitorilor sa­tului, e să le reclădească. Din 1940 până azi, comitetul de construcţie din acel sat, în frun­te cu pr. GH. Rădan, s’a trudit şi a terminat şcoala primară şi Cru­cea Domnitorului Carol I. Duminică 21 Octombrie ora 11, cercul pastoral cu sobor de pre­oţi, în frunte cu părintele proto­­etreu dr. Nicolae Şt. Georgescu, au oficiat, o slujbă bisericească, la micuţa capelă a satului. A asistat lume multă. După sgriminarea slujbei toată asistenţa in frunte cu soborul de preoţi şi autorităţile au parti­cipat la solemnitatea­ punerii pietrei fundamentale a construc­ţiei noului locaş de biserică şi inaugurarea noului local de şcoa­lă, construcţia abia terminată cu două săli mari d­e clasă, cancela­rie, antreu şi cantină ,şcolară. După punerea pietrei funda­mentale a nouei biserici, a luat cuvântul protoereul dr. Nicolae Şt. Georgescu, după ce a arătat rolul şcoalei şi al bisericei a a­­dus elogii d-lui ministru al cul­telor pentru ajutorul dat şi mul­ţumiri enoriaşilor satului şi do­natorilor din împrejurimi, dând apoi binecuvântarea sa. Pr. Gh. Rădan, parohul satului Meliceşti, a făcut un bilanţ al tu­turor realizărilor înfăptuite din 1940 şi până azi, aducând laude locuitorilor în frunte cu bătrânii şi cu Teodor Leu din Telega. D. prim pretor Gh. Maneliu- Câmpila, a vorbit in numele­­d-lui Prefect al judeţului Praho­va, şi a promis că Prefectura va veni în ajutorul construcţiei bi­­sericei. D. Ştefan Anastasescu, prima­rul com. Tele­ga, în numele lo­cuitorilor din Telega a adius mul­ţumiri tuturor cari au muncit şi iS’au străduit pentru înfăptuirea traestor mari realizări. LA CRUCEA DOMNITORULUI După o jum­ oră de drum, so­sim în sfârşit sus pe coama unui „deal”, din vârful căruia se văd gatele Brebu, Pietriceaua şi Cos­minele şi chiar Ploeştiul. De jur împrejur dealuri şi păduri de brazi de un pitoresc ca’n poveşti. Crucea Domnitorului Carol I, trântită la pământ de cutremur, prin grija d-lui primar Ştefan Anastasescu a fost ridicată iarăşi de vechiul postament, pe care se vede şi azi, cioplită în piatră, ur­mătoarea insorupţie: „Această sfântă Cruce s’a ridi­cat în timpul fericitei călătorii a Maiestăţii Sale Domnului Ro­mâniei Carol I, principe de Ho­­henzollern, în acest judeţ Praho­va şi a trecerii în călătorie a înălţimei Sale, peste acest pisc de la Miliceşti, în ziua de 24 iu­lie 1366“. După slujba religioasă oficiată în sobor de cei 7 preoţi, d. Ştefan Anastasescu, primarul din Tele­ga, a vorbit despre cruce şi în deosebi despre marele rege Carol I, făuritorul României moderne. A mulţumit apoi d-lui Th. Leu din Telega, soc. St. Română, d-lui Bucătaru, d-lui Şt. Ilie­ Miliceşti şi tuturor donatorilor. A înche­iat făcând urări pentru M. S. Regele Mihai I. In numele muncitorimii din o­­raşul Câmpina, a vorbit d. Aurel Cucu. La ora 4 d. a., în saloanele nouei școale, s-a servit o masă comună. « -O­­ .­ ADUMAREA COMITETULUI DEMOCRATIC EVREIESC DIN TIMIŞOARA Timişoara, 18 Oct. Comitetul democratic evreesc din localitate a ţinut o adunare la Palatul cultural, participând şi d. prefect Novac. A prezidat d. dr. Ferdinand Rona, şi au vorbit d-nii dr Maxi­milian Drechsler prim-rabin dr. Andrei Adler avocat, delegatul C. D. E. dr. Paul Kertesz avocat, de­legatul organizaţiei Ichud dr. Vaier Novac prefectul judeţului Ştefan Budescu delegatul Parti­­delegatul Partidului social de Co­­dului, comunist. Emil Cinghiţa crat, Mészáros Sándor din partea U­. P. Maghiare- Carol Reiter din partea sioniştilor, Arghir din partea A. P. M. Goldenberger din partea Comitetului central demo­cratic evreesc. Toţi oratorii au subliniat ade­ziunea populaţiei evreeşti faţă de politica guvernului Groza, pro­miţând sprijinul lor. La urmă s’a expediat o tele­gramă d-lui Petru Groza și Co­mitetului central democratic e­­vreesc din București. st UNIVERSUM UNIVERS­UI F TARA Consfătuirea comercianţilor­­ şi industriaşilor din Braşov Braşov- 18 Oct. In sala festivă a Camerei de comerţ şi industrie s-a ţinut o im­portantă consfătuire a comer­cianţilor şi industriaşilor din re­giunea Braşovului, prezidată de d. Virgil Nikcolau, secretarul ge­neral al ministerului de industrie şi comerţ Cu acest prilej au fost desbă­­tute problemele care frământa viaţa comercianţilor şi industria­­şilor. Ceea ce a caracterizat însă în­trunirea a fost felul în care in­dustriaşii şi comercianţii şi-au manifestat dragostea şi devota­mentul faţă de M. S. Regele. Nu a fost vorbitor care să nu fi oma­giat pe M. S. Regele Mihai I• şi ori de câte ori a fost pomenit numele Suveranului, cei prezenţi au aplaudat în picioare vreme de câteva minute. D. Ilie Belu, preş. Camerei de comerţ şi industrie, a subliniat greutăţile vremurilor de azi şi datoria comercianţilor şi indus­triaşilor de a conlucra în mod armonios şi hotărît la readucerea timpurilor normale. Vorbitorul a mulţumit d-l­ui Victor Nicolau pentru prezenţa d-sale în mijlocul reprezentanţi­lor comerţului şi industriei. D. Ilie Belu s’a făcut apoi in­terpretul simţămintelor de since­ră dragoste şi hotărit devotament pe care reprezentanţii comerţului şi industriei le nutresc pentru M. S. Regele Mihai I.­­Cei prezenţi in picioare, au aclamat pe M. S. Regele M. D. Sui­orescu, noul vicepreşed. al Cariierei, instalat cu prilejul întrunirii, a făcut o incursiune asupra vieţii comerciale şi indus­triale a Braşovului. D. Gh. Sasu, preşed. sindicate­lor de comercianţi, a arătat rolul pe care îl are negustorimea în economia ţării şi vrerea acestora de a contribui la eforturile pe care guvernul le face pentru re­dresarea ei. D. Alex. David, reprezentantul maghiarilor, a cerut ca la firmele maghiare să nu mai funcţioneze act­ori de supraveghere. D. Sielberstein a protestat îm­potriva faptului că numai coope­rativele se pot aproviziona pe când comercianţilor li se fac mari greutăţi. D. Belu arată apoi că la barie­ra oraşului sunt confiscate, chiar de la producători, cartofii, fasolea şi tot felul de zarzavat, lipsind populaţia de posibilitatea de a se aproviziona pentru iarnă. Confiscările se fac de către ti­neri înarmaţi, iar măr­furile con­fiscate nu se ştie ce cale apucă. Un caz concret este relatat de d Gh. Sasu, preşedintele comer­cianţilor : ,,Am trimis —­­a spus d-sa — în numele economistului nostru, care numără peste 7000 membri, un camion la Sărmăşel pentru a cumpăra ouă. Marfa a fost cumpărată din acea regiune la preţul de 135 lei ouă In drum spre casă marfa a fost­ confiscată de un ins care purta armă. Aces­ta a chemat mai întâi pe un domn procuror care a constatat că marfa se transportă în condi­­ţiuni legale şi că nu poate face nici un proces verbal de confis­care. Nemulţumit omul înarmat a chemat pe un comisar care a încheiat un proces verbal de con­fiscare a mărfi­i”. Cum discuţia în această privin­­ţă se făcea cu multă ezitare, d. se­cretar general a rugat să se vor­bească deschis pentru că a venit la Braşov să constate abuzurile şi­ să le înlăture. D. Bidu, vechi comerciant de zarzavat, a prezentat dovezi din care a reeşit că pentru aprovizio­narea cu cartofi trebue să se plă­tească o taxă de 10 lei la kg. Alt­fel nu se eliberează nici un fel de autorizaţie. D. Gh. Sasu a precizat că şi d. secretar general al ministerului aprovizionării a fost informat despre aceasta şi că a întrebat pe d. prefect de judeţ care a confir­mat impunerea de taxe necesare înfiinţării unor cooperative. In privinţa creditelor au dat re­laţii d-nii Ilie Beiu­ şi Gh. Sasu. Aceaşi importanţă a avut-o problema transporturilor care a fost desbătută în toată aprofun­­zimea ei. Privitor la siguranţa transpor­turilor d. Gudici s-a plâns de faptul că c.f.r.-ul nu garantează transporturile. In acelaş sens a vorbit şi d. lt.-col. Vasi­liu. In ce priveşte aprovizionarea, d. Sasu a precizat că magazinele sunt aproape goale. D-sa a pro­pus să se atribue şi populaţiei civile o anumită cotă pentru a se îndepărta specula. D. ing. Emil Ghess a întrebat dacă origina etnică germană este o excepţie şi dacă deci în baza acestei excepţii funcţionează la întreprinderile săseşti adminis­tratori de supraveghere. D. secretar general a precizat că pentru saşi, care au avut ati­tudinea cunoscută faţă de po­porul român, sunt anumite ex­­cepţiuni prevăzute de legi spe­ciale. Luând cuvântul d. Virgil Nico­lau, secretarul gen. al ministeru­lui de industrie şi comerţ, a oma­giat pe M. S. Regele.­­Sala în pi­cioare a ovaţionat pe Suverani. De asemeni a adus cuvinte de mulţumire guvernului prezidat de d. dr. Petru Groza şi d-lui Tătărăscu, vice-preşedintele Con­­siliului de miniştri. La­ ministerul de industrie şi comerţ, a spus d-sa apoi, stră­­juaşte un om, pornit din mijlocul d-voastră. El apără pe comer­cianţi şi industriaşi. Grija d-lui ministru Be­jan a mers până acolo Încât, sezizat de excesul de zel a unor controlori la legea sa,­botajului, a ordonat o serioasă cercetare şi a dat o decizie prin care interzice controlorilor să facă inspecţii de şicanare comer­cianţilor şi industriaşilor. In ce priveşte libertatea comer­ţului, ea a fost anunţată. D. mi­­nistru Bej­an a arătat că acele legi împovărătoare vor fi desfiin­ţate şi că libertatea comerţului va veni măcar în parte. Relativ la aprovizionare sunt excese de zel pe care anumite or­gane, de eri şi de azi, le săvâr­şesc. Au fost făcute aici o serie de observaţiuni asupra felului în care se face aprovizionarea. Desi­gur că ele au scăpat autorităţilor locale şi eu îmi voi face datoria de a le chema să ia măsurile im­puse. Toate aceste probleme le voi supune de altfel d-lui minis­tru Be­jan şi sper să fie rezolvate în chiar cursul săptămânii. Nu discut încasarea acelei taxe, fiindcă cei care o încasează sunt infractori şi nu cred ca autorită­ţile să fie infractoare. Cu privire la siguranţa trans­porturilor, această problemă va fi expusă d-lui ministru Bejan şi vă asigur că ea va căpăta rezol­varea pe care o aşteptaţi“. Vorbind în continuare despre importanţa industriei şi­­ comer­ţului, d-sa a situat aceste două ramuri ale economiei naţionala pe acelaş plan cu armata ţării. A arătat apoi că comercianţii şi in­dustriaşii nu vor mai fi­ tulburaţi in exercitarea meseriei lor. Ca­mera de comerţ şi industrie va veghea la aceasta. După întrunirea de la Camera de comerţ şi industrie a fost o masă comună. -------o®o-------­ Acţiunea speculanţilor la Craiova Craiova, 15 Octombrie In ultimele zile acţiunea specu­lanţilor, cari parcă s’au unit ca să înflămânzească, populaţia, s’a în­teţit. In special preţurile la articolele alimentare s’au urcat înspăimântă­tor­­Cele mai necesare alimente au dispărut depe piaţă, iar unele au ajuns la preţuri fabuloase. Fasolea uscată nu se mai vede pe piaţă. Cartofii au dispărut cu totul. Ceapa de asemenea nu se mai gă­seşte. In loc de ceapă gospodinele se servesc de praz care a ajuns la 400—500 lei legătura. Varza se vin­de cu 500—600 lei bucata deşi nu cântăreşte nici un kg. Foarte mulţi cetăţeni au rămas fără bulion din cauza scumpetei pătlăgelelor roşii. De asemenea f­oar­te mulţi vor rămâne _ ş,_ fără tradiţionala varză la putină şi mu­rături, din cauză că preţurile la cari se vând aceste articole nu vor îngădui pungilor cu venituri fixe să facă aprovizionări de iarna. Lipsa de untură se simte tot mai mult şi, pe sub mână, se poate cumpără cu 8000 lei kgr. Zahărul se vinde numai de spe­culanţi cu 10.000—12.000 lei kgr. U­­leiul 4.000—5 000 lei litrul De asemenea a început să se simtă şi lipsa pâine... din cauza reducere! cotei de făină. Mai îna­inte sa putea găsi o pâine în plus ’fără cartelă. Acuma nu mai găsesc călătorii o bucată de pâine pentru drum. In asemenea condiţiuni, iarna care bate la uşe, făgădueşte să fie foarte aspră, ofensiva deslănţuiră de către ai­­torităţi contra speculanilor, trebue să se îndrepte și in această di­recție. „ Cu hrana săracului nu trebue să se trece nimeni. Parodia preţurilor maximale la Med­ia Timişoara, 15 Octombrie Ne-am mai ocupat de parodia preţurilor maximale pe care pri­măria, in acord cu prefectura, la fixează lunar, fără să ţină sea­mă de realităţile pieţii şi mai ales de preţurile curente ale pieţii. Faţă de preţurile maximala fixate de primărie, cele de pe piaţă sun­t de 2—3 ori mai mari. Astfel, ouăle sunt maximaliza­­te la 120 lei, iar pe piaţă se vând cu 200—210 lei, merele la 400 lei Şi se vând cu 300—1000 iei, stru­­gurii la 400—500 Şi se vând cu 1200—1500 lei, laptele cu îgji^ji­ se vinde cu 300­-350 lei, gâştele grase cu 2300 lei kg. şi se vând cu 30.000 lei bucata, deci cu 6—7000 lei kg. Acelaş raport este de găsit la toate articolele alimentare de pe piaţă. Faţă de această realitate du­reroasă, ne întrebăm la ce bun să mai strice primăria hârtia, care este aşa de scumpă şi rară, publicând „preţuri maximale”, simplă literatură, pe care nimeni nu le citeşte şi mai ales nu le aplică. R.-SARAT SFINŢIREA BISERICII I­N CO­MUNA MOŞEŞTI.­­ Credincioşii comunei Moşeşti, din judeţul nostru în frunte cu preotul paroh N. Dro­­geanu şi cu autorităţile locale au izbutit să ridice în satul lor, numit prin contribuţia lor, o monumentală biserică, poate cea mai frumoasă din acest judeţ. Cum iniţiativa ridicării acestei biserici a fost luată încă din vre­mea când exista satul Moşeştii- Vechi, de răposatul preot paroh Voicu Angheles­cu, tatăl P. S. E­­piscop al Buzăului, dr. Antim An­­ghelescu, înaltul chiriarh a ţinut să fie de faţă la târnosire şi a fost primi­t cu onoruri. Slujba sfinţirii a început Sâm­­bată seara, Duminică, fiind ofi­ciată în continuare de P. S. E­­piscop dr. Antim Anghelescu, pro­­toierul Florea Trifăltescu şi un sobor de 14 preoţi şi 4 diaconi, în prezenţa celor Ion Măgărdicea­­nu, prefectul judeţului, I. Iliescu, pretorul plăşii Râmnicul, a auto­rităţilor locale şi a unui foarte mare număr de săteni şi sătence din Moşeşti şi satele vecine. SABOTORI CONDAMNAŢI. — Judecătoria mixtă din localitate a aplicat o amendă de 50 mii lei birjarului de piaţă Al. Joacă les­­ne, din acest oraş, pentru că n’a afişat la trăsura lui tariful de curse; aceeaş instanţă a condam­nat pe comerciantul Emil Beer, din str. Braşoveni 4, la 150.000 lei amendă, în folosul minsteru­­lui justiţiei, şi pe funcţionarul său comercial Lupu Beer la 50 mii lei amendă, pentru nerespec­­tarea măsurilor luate pentru do­cumentarea cumpărătorilor, d. judecător St. Romaşcanu, dela tri­­bunalul R.­Sărat a aplicat pe loc o amendă de 50 mii lei comerci­antei de zarzavaturi Valerica Irovski, din acest oraş, str. Balta Albă 31. DELA APĂRAREA PATRIO­TICĂ. — Intr’o şedinţă a Apără­­rii Patriotice din localitate, comi­tetul a făcut bilanţul chetei orga­nizate în cadrul campaniei de aj­­utorare : „Luna invalizilor, or­fanilor şi deportaţilor”. Rezultatul chetei este satisfă­cător. DELA UNIUNEA PATRIOŢI­LOR. — Duminică 14 octombrie, s-a ţinut adunarea plenară a Uniu­nii Patrioţilor din localitate, la care a participat un mare număr de membri şi simpatizanţi.. Adunarea a fost prezidată de d- Alex. Popescu, preşed. organizaţiei U. P. După ce d. dr. A. Cârligeanu a făcut momentul politic, d. ing. Sto­­ian Popescu, dir. gimnaziului in­dustrial de băeţi, a arătat sarcinile ce revin, în împrejurările politice de azi, membrilor Uniunii Patrio­ţilor. La urmă, a luat cuvântul d. Al. Popescu, preş. organizaţiei, eviden­ţiind rolul important al Uniunii Patrioţilor, sub raportul politic, e­­conomic şi cultural, în lupta ce se duce, cu o sporită vigoare, pentru o reală democratizare a ţării. NOUA CONDUCERE A CAME­REI DE MUNCA. — Ministerul muncii a numit o nouă conducere a oficiului Camerei de muncă al ju­deţului R.­Sărat, compusă din d-na: Ion Dumitresc­u, din partea lucră­torilor,, ca preşedinte; Leon Haimo­­vici, tipograf, (patronii meseriaşi) şi Creţu I Tănăsescu (funcţionari par­ticulari), ca membri. HOŢ DE CAI ARESTAT — A fost arestat Gh. Ungureanu, din mahalaua Sârbească a acestui oraş, pentru faptul că a furat 2 cai ce păşteau pe islazul moşiei Dom­neasca din localitate, caii fiind vân­duţi apoi săteanului Al. Harnea, din corn. Băbeni (R.­Sărat). MOARTE SUBITA. — Ioana Bucur, de 60 ani, pe când se afla in casa femeii Nastasia Pop, din a­cest oraş str. Domnească 11, a în­cetat subit din­ viaţă. 1­1 Cauzele morţii sunt boala şi mi­zeria. BAL. — In seara de Sâmbătă, 13 Octobrie crt., s-a dat în saloanele băncii „Economia” din acest oraş, un reuşit bal, organizat de comisia locală a sindicatelor. EXPLOZIA DIN Târgovişte, 20 Oct. Din cauza imprudenţii, o ex­plozie puternică s’a produs la casa săteanului Gheorghe Dumi­­trache. Numitul care voia să introducă gaze de sondă pentru încălzit în toate camerile. În timpul când lucra la instalaţie, uitând robi­netul deschis, gazele s’au răspân­­ dURA OCHITEI dti­ţi, omul imprudent a aprins un chibrit.­­ A fost deajuns ca o puternică explozie­­să se producă, dărâ­mând complet casa, iar el, sopa­ţi cei patru copii, să fie surişi de flăcări, foarte grav. Cele şase victime au fost transportate la spitalul din Târ­govişte. Şase victime Problema distribuţie­i pâinii la Timişoara Timişoara, 15 Oct. I­gazin mai apropiat, unde să aibă Deunăzi, prefectura judeţului,­­ asigurată pâinea lui reglementa­ră, pentru că luimea să nu mai piardă ore întregi de muncă, fă­când coadă la uşa brutăriilor. ----ul­u in dorinţa de a veni în ajutorul populaţiei, în ce priveşte apro­vizionarea cu pâine, a­ luat o măsură care, în loc să ajute populaţia, îi nesocoteşte intere­sele. Crezând că va înlătura specula sau scumpirea pâinii, a decis ca bodegile şi­­magazinele alimenta­re să nu mai primească pâine, urmând ca populaţia să se apro­vizioneze numai de la brutării. Măsura, departe de a servi populaţia, îi deserveşte interesele, pentru că, de atunci, la uşile bru­tăriilor sunt cozi interminabile, şi lumea nevoiaşă trebuie să aş­tepte în faţa brutăriilor ceasuri întregi, pentru că, atunci când ajung la rând, să afle că nu mai este pâine. Pentru remedierea acestei stări de lucruri, rugăm autorităţile să ia aceleaşi măsuri, cari s-au luat şi la Bucureşti, adică fiecare ce­tăţean să se înscrie la un ma- Arestarea unei bande de contraaritişti, de peşte la Brăila Brăila, 23 Oct. Se ştie că peştele care se vâ­nează din Dunăre şi bălţi se pune la sărat şi se livrează ar­matei roşii conform convenţiei de armistiţiu în contul despă­gubirilor da război, iar o cotă se vinde populaţiei la preţul zilei. Totuşi, contrabandele conti­nuă pe o scară întinsă, iar cei cari vânează clandestin îşi au sediul în satele de pe malul Du­nării, unde se cred mai în sigu­ranţă şi pot opera în linişte cu concursul acestor băştinaşi cari primesc şi ei o sumă pentru ser­viciile ce le fac braconierilor. Printre comunele cu pricina se citează şi Gropeni, unde jandar­mii au descoperit o bandă de contrabandişti care opera de multă vreme. Ei se numesc : Radu Maniu, Gheorghe şi Miha­­lsche L­­­gia, Cotigă Arici şi Tu­dor Pi­roşcă, toţi din sus numita comună. Interesant este faptul că, con­trabandiştii au fost prinşi în momentul când transportau cu căruţele o importantă cantitate de peşt vânat clandestin spre a fi vândut cu preţ de speculă. Foarte mulţi contrabandişti de peşte şi alte articole, sunt azi oameni cu zeci de milioana, în l­ r*» ■-■’*. cLsa fm^agg^eescă. suferă şi se sbate m njfâeam O dublă crimă in jud. Ialomiţa Călăraşi, 19 Oct. Subofiţerul Vasilescu din de­pozitul Jegălia, venea, însoţit de un soldat, de la Călăraşi spre a­­cest depozit. Pe drum au fost în­tâmpinaţi de răufăcători, care l-au somat să le predea bici­cleta. Ce s’a întâmplat nu se ştie încă precis, însă amândoi au fost împuşcaţi cu arme auto­mate. Intr'un lac de sânge ei au ră­mas acolo mai multe ore, până au fost găsiţi de alţi trecători. Duşi la spitalul judeţean, sub­ofiţerul Vasilescu a murit. Starea soldatului inspră îngri­jorări serioase. O îndrăzneală spargere­a Călărași ARAD HOŢ ARESTAT. — Un gardian public a arestat pe Nicolae T. Nicolae, un cunoscut hoţ, care lucra în fruntea unei bande, ope­rând pe teritoriul oraşului.’ ACCIDENT DE TREN. — Lo­cuitorul Vasile Popa, a fost omo­­rît de un tren de marfă în apro­pierea staţiei Bătuţa. SABOTAJUL UNEI MORI. — In urma unui control inopinat făcut de d. judecător Tincu dela judecătoria rurală Siria la moara Fraţii Schmidt din aceeaş co­mună, s’a stabilit că acolo s’au măcinat, în ultimele luni, • peste 30.000 kgr. grâu, fără a se reţine şi preda INCOP-ului cu preţ maximal uiumul de 10°/o. Moara a fabricat şi făină albă, în con­tradicţie cu dispoziţiunile subse­cretariatului de stat al aprovizio­nării. In urma acestor constatări, a­u fost trimişi în judecată : Gheor­ghe Ardelean, coproprietar al morii, Sabina Ardelean, fiica proprietarului şi contabila morii, şi administratorul de suprave­ghere Petru Tăimaş Bălteanu. CINCI VAGOANE CARTOFI PENTRU APR­O­VIZI­ON­AREA ORAŞULUI.­­ Pentru aprovizio­narea populaţiei, au sosit încă cinci vagoane cartofi. Un vagon a fost rezervat Apărării Patrioti­ce, iar celelalte patru a fost dis­tribuite economatelor salariaţilor de pe teritoriul municipiului Păipola COOPERATISTE. — Datorită conducătorilor în frunte cu d. preşedinte Nicu Constantinescu, regională din Găeşti desfăşoară o bogată activitate. Astfel s’au adus de curând şi s’au distribuit populaţiei săteşti, 4000 kg. de bumbac cu 11.500 lei kg. şi se aşteaptă să sosească 4 vag. de porumb, 20 vag. de car­tofi dela Făgăraş, circa 1000 pe­­rechi de ciorapi bărbăteşti şi de damă, 500 kg. furdale-talpă, 2 vag. de făină, 1000 kg. marme­ladă. Sunt în curs de distribuire sto­fe şi americă, iar la secţia fie­rărie s’au adus grăpi, prăşitoare­­unelte agricole, peşte, sare, etc. Sătenii, mai mult ca oricând, înţeleg rostul participării lor la unităţile cooperatiste, iar condu­cătorii acestor unităţi cu rost de propăşire economică, se achită în chip lăudabil de misiunea ce o au. SC.,3A­J NOUL AJUTOR DE PRIMAR pensionar, a fost recomandat aitu- AL ORAŞULUI. D. Alexandru tor de primar al oraşului în locul Socrdilă, fost inspector c. f­­r­, d-lui Gh. Popescu. Bârlad CRIMA. — Intre Iorgu Spulber Si soţia sa Calicpia şi Gheorghe I­­ounju existau de mai multă vreme certuri. Gheorghe I. Gânju, aflându-se cu soţia în comuna Câbeşti, s’au în­tâlnit cu Spulber şi s’au luat la ceartă. Spulber cu mama sa Măndica au sărit cu cuţitele pe Gânju şi l-au luat la bătaie, tăindu-i, atât pe el ct şi pe soţia sa Ioana. Răniţii au fost transportaţi la spitalul din Podu Turcului,­­unde Gheorghe Gânju a încetat din viaţă. OMORÂT IN BATAE. — Con­stantin Bejan din satul­ Valea cu Apă, din mo­tive cari nu se cu­nosc, a fost bătut de Florea Mun­­teanu şi fiul său Ivan Munteanu După câtva timp a încetat din viaţă. SIBIU ŢIGĂNCI HOAŢE. — In ziua de 6 Octombrie 1945, ţigăncile mi­nore Floarea Sarkezi şi Roza Sar­­kezi, din Sibiu, str. D, n­r. 45, au plecat în oraş, cu scopul de a fura. După ce eu parcurg mai multe străzi, la ora 11, au ajuns în strada Vasile Goldiş, intrând în imobilul nr. 18, la proprietara Maria Veredi care nu era acasă. Floarea Sarkezi a intrat­ în ca­meră, iar Roza .Sarkezi a rămas la pândă, iar dintr’un dulap au furat 5 cearceafuri de plapomă, 5 feţe de perne şi o pereche de pantaloni. Valoarea lucrurilor furate este de circa 450.000 lei. Lucrurile fu­rate le-au introdus într’o traistă, după care au încercat să dispară. Urmărite de mulţime, au aruncat lucrurile furate, iar păgubaşa a ajuns în posesia lor. Cu artele dresate au fost deferite parchetu- u­lui tribunalului Sibiu. TENIŞOARA UN NOU ZIAR. — In locul ziarelor suprimate­ a apărut zi­lele acestea un nou cotidian „Ba­­natul“ sub e­gida Uniunii Patrio­ţilor, având ca director pe d. prof. T. G- Murgulescu de la Şc. Poli­tehnică, iar ca prim redactor pe d. Al. Jebeleanu. APROVIZIONAREA POPULA­ŢIEI E LIBERA. — Primăriul municipiului nostru d. Tr. Novac înapoiat de la Bucureşti, a anun­ţat populaţia că s’a aprobat ca fiecare să fie liber să se apro­vizioneze cu făină, mălaniu, zarza­vaturi, untură, săpun etc. Rugăm pe d. primar să solu­ţioneze tot aşa de promt şi pro­blema distribuirii pâinei, după modelul de la Bucureşti, şi să ne câştige cota de zahăr şi lemne, acum în prag de iarnă. LIPSA MONEDELOR META­LICE.­­ De câteva săptămâni de pe pieţele locale şi din magazine lipsesc complet monedele meta­lice, cari­ se spune sunt strânse de speculanţi la sume mari (60.000 lei kg. de monezi a 100 lei) pen­­tru a se face din ele linguri şi alte articole. Din această cauză întreaga viaţă comercială este stânjenită, pentru că­ nimeni nu mai poate face cumpărături, ne­putând pri­mi restul. Pe lângă o anchetă serioasă a­­supra acestei probleme, este ca­zul aducerii unei soluţii, care să revendice criza de pe pieţele ora­şului nostru. FURTURI. — Elena Zaluschi, servitoare, a furat diferite lu­cruri dela stăpânul ei d. S. Mo­­canu­ din str. Ungureanu 5. A fost arestată. — N. Vaida- fără domiciliu, a furat dela N. Korber din str. Bră­­tianu 24, o valiză­­cu obiecte cas­nice. — Const. Păian, din jud. Buzău a furat rufărie. A fost arestat. — Al. Pal şi Iosif Borbei, din localitate, au fost înaintaţi Curţii marţiale pentru că şi-au procurat arme, pentru a da diferite lovi­turi. — Gh. Grumbe­ din str. Negru, zil 11 s’a plâns poliţiei că i s’a furat diferite lucruri casnice. — Teodora Andreias, din Itinău (Suceava), a fost arestată pentru furturi. — Dela Th. Bure, din str. Si­­.clsar^ S’eu furat haine si lucruri CONSTANŢA SPARGERE INDRAZNEAŢA — de manufactură „Na­­.mut o interesantă conferinţă in cimăm?snet’tea d-lo'r En-Sf^ si drăm­ea+s* % ‘îiTM1"' 0 spargere în­­ranânTri r,ndn,lzi necunoscuți, rupând la gâtul cels oblonul de fier m-EazmZarid­ge3,mui au pătruns în raturi 3' au furat pân­in TM ii!L frrce m valoare de peste iu milioane lei-E interesant de notat că waga­­zmnul .Național” se află la parte­rul imobilului unde îşi are reşe­­dinţa inspectorul de jandarmi I« ? dc,ua ŞParger® înregistrată la acest magazin în decurs de trei zile ambele fiind săvârşite prin tediviciS Stem­ei prob­,abil de aceiaşi CONFERINŢA. _ Regionala A * S !Lor*anfeat Pentru Du­minica trecută în sala ..Regina" ? anulare a membrilor asoeiativnii in cadrul căreia d moi­or Roma­nesTM, ofiţer din armata roşie a unui cămin nentru firele de în­­româneste, intitulată: „Prietenia Popoarelor sovietice”. Conferinţa a fost­ ascultată de un Public numreros. ACCTDFNT. — Mecanicul de locomotive Constantin Calotă din serviciul D. P M. voind să tra­verseze șoseaua ManeaRei, a fost Vt* ds ° mașină neidentificată. Nefericitul a murit la spttal STAREA SEMĂNĂTURILOR DE TOAMNA — După ce arvoane nouă luni în rer'unea noastră n’a căzut un strat» de f­loaie am to­­reeistrat filele tecute nioi abundentis­m tot judeţul nostru. Tn urme acestui fant îmbucură tor arăturile de toamnă ce fuser»ră efectuate aoroape în întregime nor fi acum însămânţate Cu tot frieul simt''tot ce s’a lă­sat. tim­nul se m­euHne Oraşul Călăraşi este incă in întuneric Călăraşi, 19 Oct. Deşi s’a scurs atât timp da când s’au ridicat măsurile de camuflaj, oraşul nostru este îr.cA in întuneric. Iluminatul public pe străzi este ca şi inexistent. Becurile cari ard noaptea se pot număra pe degete şi ele se­ găsesc numai la centru, pe când la periferiile oraşului spsesc cu’ desăvârşire, întunericul, pe lingă el în­greunează circulaţia, dar şi favo­rizează pe răufăcători. Socotim că primăria este obli­gată să ia măsuri de îndreptare, începând luminarea oraşului de la­ periferii spre centru. In acest sens nicci-un sacrific’u nu este prea mare. O cere inte­resul general al siguranţei şi ordinea . Toţi cei care au sume de plătit Administraţiei ziarului „Universul“, fie depozitari, li­­hiari, corespondenţi, autorităţi, particulari, pentr­u orice cauză, sunt rugaţi să trimită banii nu­mai prin mandat poştal direct _______ la Administrația ziarului „Uni-Spliteiva, Brezcianu nr. 92. arestare IAŞI Mandatele venind spre confir­mare, tribunalul secţia I-a, a găsit că nu este cazul pentru menţinerea celor doi sub stare de arest. Parchetul a făcut apel la Ca­mera de punere sub acuzare, JAF.­­ D. prof. Gh. I.Iazilu, de la liceul internat „C. Negru­­zzi“, pe când intra în oraş cu o căruţă, venind din judeţ unde fusese pentru aprovizionare, a fost acostat de doi indivizi, cari sub ameninţarea pistoalelor l-au jefuit, pe d-sa şi pe însoţitor­ de îmbrăcăminte şi bani. Tâlha­rii au împlântat, un cuţit în umărul stâng al profesorului ieşan, deşi acesta nu s’a opus cu nimic ce­rerilor făcute de bandiţi. Starea d-lui prof. Mazilu este gravă. _ APELURILE FISCALE. — Pe lângă adiţia financiară locală a început să funcţioneze­ comitia de apeluri fiscale Introduse îm­potriva impunerilor comercis’e, profesionale, clădiri, etc. Coni­­siunea este alcătuită din d-nii: Lazanu, primul preşedinte al tri­bunalului, Veniamin Coropceanu subadministrator financiar şi Anghel I., din partea, contribua­bililor.­­ Interesele fiscului sunt susţi­nute de d. controlor Nicolae Fân­­tâ­naru, iar grefier de şedinţă d-ra Sanda Balaban. , Au fost judecate în prima zi 34 apeluri, dintre cari 8 ale fis­cului.. NUMIRI LA UNIVERSITA­TE. — Ministerul educaţiei na­ţionale a făcut următoarele nu­miri cu titlul provizoriu la fa­cultatea de drept din localitate: avocat, Gh. Budurcă, dr. în drept asistent la catedra de ,,Drept ad­ministrativ” al cărei titular este d. prof. Ioan Popovici, și avocat Gris Gr. Teodora, dr. în drept asistent la catedra ,,Economie politică”, al cărei titular este d. prof. Gh. Zane. -------------------­

Next