Universul - Provincie, ianuarie 1946 (Anul 63, nr. 1-23)
1946-01-15 / nr. 11
Primim: Membrii partidului Naţional Ţărănist grupaţi în jurul „Ideii Ţărăniste”, întrunindu-se în ziua de l6 Ianuarie 1946. — în unanimitate, constată: 1. Ideile politice şi obiectivele preconizate, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, în declaraţia făcută la 18 Ncembre de d-nii Vasilescu Nottara şi Felic Viforeanu, au primit o categorică confirmare prin hotărârile Conferinţei de la Moscova cu privire la România Aceasta verificare a exactitudinii punctului de vedere constituie un puternic terreiu pentru continuarea activităţii. Sforţările tuturor celor care au acela? program, constituiesc mijlocul cel mai bun pentru a se ajunge la înfăptuirea obiectivelor propuse. 2. Revista „Ideia Ţărănistă” va apare până la sfârşitul lunii ianuarie, pentru a susţine şi răspândi obiectivele politice pe plan intern şi extern ale Grupului Programul partidului Ţărănesc din 1921 adaptat împrejurărilor de azi, constituie baza ideologică a revistei „Ideia Ţărănistă”. 3. In vederea studierii şi expunerii diverselor probleme în legătură cu programul Revistei, se instituie un cerc de studii condus de d-nii Vasilescu-Nottara şi Petre Viforreanu, având ca referent general pe d. avoat Constantin Moschina şi compus din următoaele secţiuni: a) Secţiunea constituţională şi administrativă; b) Secţiunea economică şi financiară: c) Secţiunea socială şi politică VIAŢA POLITICĂ Grupul „Ideea ţărănistă“ îşi continuă activitatea Congresul pilitui National-Popular ZIUA III-A A treia şi cea din urmă zi a conteelui partidului Naţional Popor a consumat cele din urmă discuţii cu privire la programul partidului, primindu-se şi luându-se in discuţie noui amendamente. A luat apoi cuvântul pr. C. Burducea. Ministrul Cultelor, între altele, a adus inalba binecuvântare a I. P. S. S. Patriarhului Nicodem, care, după ce i s’au expus punctele esenţiale din programul partidului Naţional Popular, a binevoit a trimite nouii organizaţii politice înalta Sa binecuvântare. S’a dat citire statutului, procedându-se la complectarea lui, in sensul că orice membru al P.N.P. nu va putea activa decât în acest partid. Astfel complectat, el a fost supus votului congresului și adoptat în unanimitate. S’a citit apoi lista comitetului central al partidului, care cuprinde nume cu o largă şi bine cunoscută circulaţie în mediile noastre ştiinţifice, literare şi politice. Propunerea ce se face de către d. dr. Bagdasar, ca d. IVLuţă Constantinescu să fie ales preşedinte al partidului Naţional Popular, nou înfiinţat, este primită cu aplauze,inajlocul cărora fostul ministru de finanţe şi guvernator al Băncii Naţionale îşi face apariţia. Luând cuvântul în faţa congresului, d. Mitiţă Constantinescu, face, între altele, următoarele declaraţii: „Indepărtându-mă de la unele prescripţii ale medicilor, am venit aici, în mod excepţional, pentru a întâmpina astfel cinstea ce mi-aţi făcut, alegându-mă preşedinte al partidului. Declar că voi pune in slujba izbândei lui, toată puterea mea de muncă, toată energia înţeleaptă şi toată experienţa politică ce am acumulat, de peste trei decenii, în strena vieţii noastre publice. Sarcina mea va fi insă mult uşurată, deoarece partidul nostru întruneşte forţele şi condiţiile necesare pentru a isbândi. In adevăr, în primul rând, el consumă cu ne- voile şi cerinţele masselor mijlocii şi nevoiaşe ale ţării. Născut din chemarea acestor masse, care nu şi-au mai găsit reazemul în vechile formaţiuni politice, de care sunt dezamăgite, partidul nostru îşi închină conştiinţa şi preocupările sale, nevoilor şi năzuinţelor acestor masse. Poporul nostru este patriot, îşi iubeşte ţara; în sufletul lui trăesc caldele şi sănătoasele simţiminte naţionale; el este legat de respectul familiei, al bisericii, al datinilor din bătrâni, de glia strămoşească. El îşi iubeşte Regele, pe care îl ştie tânăr, viteaz şi înţelept. Aceste simţăminte patriotice ale poporului insuflă şi construesc naţionalismul partidului nostru, — (jttrâae.-----------------naţionalism luminat, fără otrava şovinismului, a urei de rasă ori de credinţă. Din rândurile păturilor nevoiaşe şi mijlocii ale meşteşugarilor, negustorilor, salariaţilor, micilor industriaşi, ale funcţionarilor, plugarilor, liber profesoniştilor şi intelectualilor, se înalţă năzuinţa spre o viaţă nouă, mai uşoară pentru cei nevoiaşi, în care omul liber să trăiască cu demnitate, într-o Românie liberă, independentă şi iubitoare de pace. Partidul nostru este azi oastea nouă a vieţii politice, care intră în luptă, cu moralul neştirbit, cu un curaj neşovăitor, cu un entuziasm fierbinte şi cu hotărîrea neclintită şi dârză de a birui. Şi vom birui, pentru binele acestui neam“. Pentru reglementarea raporturilor dintre fosta U.P. şi partidul Naţional Popular, d. Andrei Oţetea a citit o rezoluţie, conform statutelor, care a fost adoptată cu unanimitate. Se dă citire apoi, în numele partidului, telegramelor expediate M.S. Regelui Mihai I, Guvernului şi Frontului Naţional Democrat La banchetul care a încheiat lucrările congresului, banchet ţinut ,n saloanele Cercului Militar a vorbit de prof. Mihail Dragorescu, secretarul general al partidului Naţional Popular; d-sa a relevat importanţa deosebită, pentru păturile mijlocii din toată ţara, prezentată de existenţa noului partid, care este expresia năzuinţelor sun-' mai bine a unui mare număr de case sociale, văduvite nană acum de sprijinul efectiv al m'ti cienilor noştri de toate categoriile. Seara, la ora 6. con arcs ist ii au asistat la un spectacol dat de Opera Romana. 1 --------0*0-------- Conferinţa dela Ministerul Cultelor asm libertăţii religioase In aplicarea hotărîrii Conferinţei dela Moscova şi în baza deciziilor luate de Consiliul de miniştri extraordinar, prezidat de d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, în ziua de 8 ianuarie 1946. cu privire la asigurarea libertăţii religioase, pr. C. Burducea, ministrul cultelor, convoacă pe reprezentanţii tuturor cultelor şi asociaţiilor religioase la o consfătuire prealabilă comună, ce se va ţine la 15 ianuarie 1946, ora 15, în cabinetul părintelui ministru. _____ ÎNTÂMPLĂRI din capitală O nouă dramatică luptă intre poliţişti şi bandiţi o privire fugară prin cazierul şef poliţaiului Alimănescu.—Cum a devenit poliţist De la o vreme, cronicile noastre poliţiste, în cari înainte îşi găseau loc, — pe ura, două sau trei coloane, — drame sentimentale, mici amoruri cari sfârşeau fie pe patul unui spiţer, fie la morgă, furturi mărunte, sau câte-un foc, pe ici, pe colo, au devenit adevărate reportagii de război şi pe drept cuvânt, pentru că ele oglindesc desfăşurarea unor lupte îndârjite, ce se duc între bandiţi şi poliţişti, aceştia diin urmă fiind în plină ofensivă, conduşi de cel mai cutezător poliţist pe care l-a avut cândva Capitala: şeful poliţei Eugen Alimănescu O nouă victorie a lui Alimănescu asupra „armatei întunericului ’, aşa cum am denit aceste bande de ticăloşi, cari jefuiesc ca în codru, împrăştiind moartea pe oriunde trec, ne-a prilejuit o incursiune în Viaţa acestui brav poliţist şi în cazierul său de funcţionar al poliţiei. Născut cu 28 de ani în urmă, la Slatina jud. Olt, dintr-o familie onorabilă, Eugen Alimănescu şi-a terminat studiile universitare în toamna anului 1942. In 1939, absolvent de la Boeu, a fost încorporat la reg. 1 transmisiuni, ca elev cu termen redus .CUM A DEVENIT ALIMANESCU POLITIST După terminarea stagiului militar, elevul T. R. Alimănescu a fost tot timpul concentrat — până la isbucnirea războiului — la batalionul 50 transmisiuni, aflător pe vremea aceea în cartierul Grant. Fire blajină, mergând cu mila până acolo încât nu tăia o găină, elevul T. R. Alimănescu nu se împăca cu viaţa de desmăţ şi cu multele ticăloşii ce era nevoit să le observe în cartierul Grant, în orele când scăpa de la cazarmă unde era Instructor. De pe atunci , Alimănescu sa gândea: ,,Oare nu se găseşte nimeni în oraşul ăsta, care să le vină de hac acestor derberii. La Iunie 1945 fiind demobilizat a cerut să fie numit în poliţie. Cererea i-a fost aprobată, urmând să fie repartizat la serviciul contabilităţii. Dar dintr’un birou, ambe registre, maşini de calculat şi de scris, nu puneau fi stârpiţi derbedeii din Grant, — gânaaa Alimănescu — şi aeaceea a cerut să ne incadrat poliţist, nu scrib. Şi-aşa a devenit Eugen Alimănescu poliţist-Dibaci mânuitor a tot soiul da arme, tir,laş fărâ de pereche iar pe deasupra, dotat cu in mare curaj, era şi de aşteptat ca în scurt timp, cel mai temut, bandiţi să-i cadă victime. Se vor fi întrebând, poate, unii din cititorii noştri, de ce înainte nu era împuşcat nici un bandit sau, mai bine zis, de ce aceşti bandiţi nu se luptau şi inaite cu poliţiştii? Pentru că nu aveau cu cine şi de aceea bandiţii nici nu purtau pe acea vreme arme, ci doar cuţite. Cu cine aveau să-şi încerce forţele? Cu cite-un gardian adormit prin cine ştie ce cameră de servitoare? Azi însă, când ştiu ce-i aşteaptă şi când copoii lui Alimănescu stau de veghe, până şi cel mai neînsemnat borfaş poartă armă la cingătoare. De prisos însă, pentrucă ea poate fi folosită doar împotriva unei nevinovate victime, pe care o pradă. In luptă cu poliţiştii, bandiţii s’au dovedit cu totul nepricepuţi şi rândurile lor se răresc pe zi ce trece. O NOUA DRAMATICA LUPTA INTRE POLIŢIŞTI ŞI BANDITI Nopţile trecute, şeful poliţei Alimănescu se afla în patrulare cu echipa sa „Fulger”, pe str. Sebastian, colţ cu calea Rahovei. Aici a fost întâmpinat de doi poliţişti, de la circ. 29, care l-au informat că in Ferentari (câmpul Veseliei), la capul liniei de tramvai, opt indivizi opriseră tramvaile, şi jefuiau pe călători, sub ameninţarea pistoalelor. La apariţie poliţiştilor, cei opt bandiţi au deschis foc asupra lor, timp in cae vatmanii, spre a scăpa de gloanţe, au început a goni tramvaiele, rămânând astfel câmp deschis poliţiştilor, pentru luptă. Rămaşi fără adăpost, pentru că bandiţii trăgeau de după vagoanele de tramvai, ei au fost siliţi să susţină lupta în plină stradă. In liniştea nopţii, într’ur cartier în care cetăţenii paşnici erau la primul somn, s’a încins o luptă vestitoare de moarte. Doi dintre bandiţi având puşti automate, cu câte 72 de gloanţe, poliţiştii au trebuit să susţină o luptă grea, trei dintre ei fiind răniţi: unul în şold, altul în laba piciorului şi al treilea în pulpă. După un sfert de oră, una din puşti şi-a încetat focul, odată cu viaţa trăgătorului. După alte cinci minute, bandiţii au fost scoşi din luptă, patru fiind omorâţi, iar ceilalţi patru reuşind să scape. Cei ucişi sunt vechii tâlhari: Gherahei Arten, Mirea Constantin zis Titi ,Tetsu, Alexandru Constantin, zis Bezambe şi lordache Stelian, zis Pică Porcu. . Această bendă, teroriza cartierele Rahova, Ferentari şi şos. Bragadiru, de opt luni de zile. — MNTRATL GHI MBOI — Şeful poliţai EUGEN ALIMANESCU UNIVE HAUE EXPOZIŢIILE DIN La Ateneu sunt în prezent trei expoziţii, două, ale unor artişti, pe care publicul nostru îi cunoaşte: Ileana Rădulescu şi C. Constatinescu; una, a unei foarte tinere debutante, al cărui nume a apărut uneori la Salon, dar care până acum nu s’a prezentat cu o expoziţie personală, de ansamblu, Sandra Slătineanu. ’ Nimic mai normal ca, într’o familie, unde de mai bine de două generaţii s’a preţuit şi s’a cultivat frumosul, să întâlnim tineri care, foarte de vreme, se destină ei înşişi artei. Este cazul D-şoarei Slătineanu. Tot prin familiarizarea cu cele mai înalte forme ale artei, se explică şi faptul că D-sa este atrasă de genuri de expresie, — de pildă, portretul — care cer de la cel ce-i practică o maturitate, o experienţă, destul de greu de obţinut, la începutul unei cariere. Ne place curajul cu care tânăra artistă înfruntă astfel de teme, chiar dacă nu se poate spune că le-a rezolvat pe deplin. O aşteptăm deci la o nouă expoziţie, declarând de pe acum că d-sa merită toată încurajarea publicului. Ileana Rădulescu, ca şi Maria Bănică, cu al cărui fel de expresie se poate găsi o oarecare similitudine, aparţin unui grup de femei, deosebit de dotat pentru pictură, şi denotând o calitate, puţin surprinzătoare tocmai la o femeie, forţa. Există în tablourile sale, mai ales în natura moartă, un fel hotărît şi sigur de a compune un tablou, de a-l picta, prin pete energice de culoare, de a-i armoniza tonurile, în acorduri grave, calde, extrem SĂLILE ATENEULUI de prof. G. OPRESCU de plăcute. Mai familiarizată cu obiectele inanimate, decât cu natura, felul său de a simplifica o temă, de a-i extrage esenţialul, o avantajează în subiectele luate din jurul său, pe care deci le cunoaşte bine, mult mai mult decât atunci, când e vorba de un peisaj, cu excepţia celui numit : Strada Luterană. O probă mai mult decât de necesar este studiul unei teme, contactul zilnic cu trăsăturile ei distinctive, stăpânirea ei, mai înainte de a proceda la opera în care ea va figura. Constantinescu ne aduce din peregrinările sale tablouri pline de lumină. Este o transformare completă intre felul său de a picta de altă dată şi cel de acum. Mai întâi, o armonie desăvârşită între desen şi culoare, un echilibru, o stăpânire a subiectului, în genere peisaje panoramic văzute şi cam de sus. De aici depărtarea liniei orizontului, lăsând să se desfăşoare în faţa noastră toate accidentele şi tot pitorescul terenului. Totul văzut clar, cu pătrundere, cu înţelegere pentru felul cum trebue redat oriceelement ce compune tabloul, casele, terenul, apa, pomii, fiecare cu forma şi coloritul său particular, nuanţat, precizat. Culoarea este strălucitoare şi transparentă, cu ceva pin felul de a picta al peisagiştilor englezi, de la mijlocul secolului trecut. Cât de bine ne simţim în faţa unei opere astfel concepute, mai ales când ne aducem aminte de coloritul clorotic, de formule evanescente, din tablourile lui Constantinescu din trecut. CURIER JUDICIAR SENTINŢA IN PROCESUL TRAFICULUI CU OREZUL Precum am relatat, instanţa de sabotaj secţia VI formată cu d. jude-preşedinte Radu Opran şi judecător Cristide, a judecat în curs de aproape zece şedinţe procesul celor inculpaţi pentru traficarea orezului care fusese importat acum patru ani, cu sacrificii făcute de Stat, astfel că acest aliment in loc să ajungă la consumator cu preţul de o sută şi ceva de lei, a fost vândut cu aproape 300 lei, graţie manoperiior întrebuinţate de banda organizată pentru traficarea lui. În felul acesta speculanţii au realizat beneficii enorme. Prin producţi sund infwrduuuu Prin ordonanţă def nitivă, au culpaţi, unii sub învinuiri multiple, alţii pentru câte una singură. După deliberare de mai multe săptămâni, instanţa a pronunţat hotărîrea în cauză. Au fost condamnaţi: Bucur Droc Barcian, un an, 100 de mii lei amendă, 1 an interdicţie, 6 luni lagăr şi 1 an interdicţie, 6 luni lagăr, pentru fals, uz de fals, depăşire de preţ, speculă ilicită prin crearea de firme fictive. Iordache Antoniadis, 6 luni închisoare, 50.000 lei amendă şi 1 ain interdictie. Jean Nathanson, un an închisoare. 100.000 lei amendă şi 1 an interdicţie. Romulus Alexandrescu, 3 luni lagăr. T. Dumitrescu zis Jean, 3 luni lagăr şi 1 lună lagăr. Gh. Morar 100 000 lei amendă. May Antoniad“ 6 luni închisoare, 50.000 lei amendă, 1 an interditi. şi un an lagăr. Lupu Sufrin, 3 luni închisoare si 3 luni lagăr. cu suspendare. Tulius Beniamin 3 luni închisoare. O. Georgescu 3 luni închisoare si o hună lagăr Gh. Simion fi luni închisoare 50.000 l ei amendă, un an interdicție si o lună lagăr. — cu su'rendam tn’evno 'P'tTJtPV'i'î'M Tpr*l re. 50.0°0 Ti am''dă. un an interdV-le si 3 luni lagăr,— cu w.sD.ndere. AiTMel Rosescu 1 an inch's“/”-“. '00 000 n“i. amendă,, un an inf“nHieţie, un an îegăr *, 6 mn.nl lagăr, Niculae Gheorghiu. 6 luni închisoare, 50.000 lei amendă, un an interdicţie şi 3 luni lagăr. _ Gonst. Timonidis o lună lagar, cu suspendare. ... N. Durlan 6 luni închisoare, 50 mii lei amendă, un an interdicţie şi 3 luni lagăr. Virgil Stănescu 6 luni închisoare şi 50.000 lei amendă. Victor Miloş 3 luni lagăr. Au fost achitaţi: Gh. Lăzărescu, Apostol Salivates, Dum. Ionescu, Armand Eisenberg, Stroe Pechet, Adolf Hacker, Pascal Moise, Aulius Anghelache, Moise Rosenstein, Dum. Defunius, Cristea Cristea, Dumitrache Papagheorghiu, Stere Codrescu, Al. Lăzărescu, MC. Petrescu, Elias Mendelovici, Stelian Petrescu, Florian Mihalache, Vas. Dumitrescu Militari, Mihail Predescu, Ion Vultur, Gh. Burchi, Mvr n Patru, Mauriciu Feldman, Isidor Schwartz, Leon Kaufman, Iancu Kaufman, Aurel Dragoner Niculescu, Niculae Chiselicescu și Ion Pascu. ’ ' ■' 1 iri* ■ sre «o - PROCESUL CRIMINALULUI MARIO SANT’iNÎ Curtea criminală S. IX care este învestită cu judecarea arhitectului Mario Santin pus sub acuzare de crimă pentru că din gelozie și-a ucis pe tânăra sa amantă cu 40 de tăeturi de brici căutând apoi să dea foc odăii în care se săvârșise crima spre a face să se piardă urma faptului. — a dat zilele trecute o decise prin care dispunea rearestarea acuzatului, care se găsea, ’n libertate mnov’zorie. Măsura fusese luată in urme intervenţiei parchetului, general, dată, fiind gravitatea fapte’ săvârşite, cum si pe copsideratiunea unei gratarii:“ n’idecăţi a, procesului care nu tărăgănaşte de prea multă vreme. Ssntipi a atacat cu recurs închearea. Curţii re» baza căr“'a a fost resrestat. însă Inalta Curte de Oa.ca.t'e S. TT a respins ie ri recursul, astfe’ că acuzatul va rămS.n“ hi stere d- p„**„ r*âră ’a -Sons-’tm nroeesuh’i dună, care va rvon să ispăşească osânda ce i se va da Tot ‘ieri, s’a. înfăţişat înaintea, Curt’î trim’na'“ mecetu' de io"d. Au fost audiaţi martorii prezinţi, daptdu-se un termen pentru c’tarea si ascultarea, celorlalţi martori propuşi de inculpat în apărarea sa. REFACEREA CRIMEEI Simferopol, 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei TASS transmite : Guvernul sovietic a alocat în anul 1945 o sumă de 250 milioane ruble pentru refacerea Crimeei. Au fost repuse în funcţiune 216 întreprinderi industriale, printre care uzina de coostrucţiuni mecanice de la Simferopol, mai multe mine din bazinul minier de la Kerci, două fabrici de conserve, etc. Oraşele Crimeei distruse de năvălitorii fascişti germani au fost refăcute după planuri noui. Ţăranii din Crimeea au cules anul acesta o bogată recoltă de cereale. Asociaţia podgorenilor de la Massandra, care este una din cele mai mari societăţi din URSS, şi-a refăcut aproape în întregime instalaţiile ei. Crimeea era celebră prin sanatoriile şi casele sale de odihnă. Germanii au distrus majoritatea dintre ele şi astăzi au şi fost reparate aproape jumătate. In anul 1950, bazinul de minereuri de fier de la Kerci”va furniza anual milioane de tone de minereuri. Pe litoralul Crimeei şi pe malul Mării Negre şi de Azov se vor înfiinţa cinci fabrici de conserve cu o producţiune globală de 20 milioane de cutii de conserve anual. La Simferopol şi la Giankoi vor fi puse în funcţiune ţesătoriile de mătase. Ele vor primi materiile prime din regiunile plantate cu duzi, arbori care vor spori ca număr de patru ori faţăde trecut. Suprafaţa viilor va spori cu 5.000 hectare. Planul dereconstrucţie a staţiunilor de cură din Crimeea a fost elaborat. In cursul viitorului plan de cinci ani se vor construi în Crimeea mai mult de 200 de sanatorii și case de odihnă. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • D-nii miniştri M. Romniceanu şi dr. Emil Haţieganu, au fost primiţi eri la orele 12 de primul ministru d. dr. Petru Groza. ■ O delegaţie a Confederaţiei generale a muncii, compusă din d-nii Gh. Apostol, Semcovici şi Angheliu, a lucrat eri la orele 11 dim. du id. dr. Peru Groza preşedintele consiliului de miniştri. EXTERNE • Un comunicat oficial anunţă că tânărul arestat în legătură cu asasinarea fostului ministru de finanţe egiptean Amin Osman Paşa, a făcut mărturisiri complete, recunoscând şi alte crime. (Rador). • Postul de radio New-York a anunţat vineri seara că un ofiţer din serviciul de contraspionaj american de la Yokohama a comunicat că a fost înăbuşită încercarea de a se reorganiza partidul nazist în Japonia. El a precizat că şeful acestui grup şi mai mulţi colaboratori ai lui au fost arestaţi. (Rador). • Generalul de brigadă E. B. Ford, dela Marele Cartier Aliat din Japona, a declarat că s’ar putea ca acuzaţiile aduse fostului ambasador german în Japonia Stahmer să se bazeze pe rolul pe care acesta l-a jucat întru promovarea pactului Berlin-Voma-Tokio din Septembrie 1940. In acea vreme s’a spus că rolul ambasadoruluî german a fost com. D. Kimon Gheorghieff, preşedintele Consiliului de miniştri bulgar, a oferit Vineri seara o recepţie în onoarea d-lui Vâşinski, comisar adjunct al poporului Pentru afacerile străine din Uniunea Sovietică. Şefii misiunilor diplomatice şi militare, membrii guvernului şi numeroase personalităţi bulgare au luat parte la această recepţie. (Rador) . • După cum anunţă corespondondentul Agenţiei Reuter, d. Martin Artajo, ministrul de externe al Spaniei, a desminţit, In cadrul unei conferinţe de presă, că ar fi intervenit vreun acord între Don Juan, pretendentul la tronul Spaniei, şi generalul Franco, şeful guvernului spaniol. (Rador). • Deputatul laburist J. W. Belcher, fost funcţionar feroviar, membru influent al Sindicatului personalului feroviar, a fost numit secretar parlamentar al ministeruui de comerț, în locul d-lui Elis Spith, care și-a prezentat demisia. (Rador). --------0*0------- S’a prăbuşit o fortăreaţă sburătoare 1" Rio de Janeiro 12 (Rador). — o Fortăreaţă Sburătoare americană s’a prăbuşit în apropiere de Natal, în Brazilia. Sunt şapte morţi. --------0*0------- év Importante declaraţii ale d-lui Harold Laski Londra, 12 (Rador). — Profesorul Harold Laski, preşedintele partidului laburist, a ţinut o cuvântare la Lewes spunând printre altele ca opinia publică să insiste pe lângă toate guvernele să nu lui, atât de drag d-lui Churchill, în Grecia. Vorbitorul şi-a exprimat speranţa că Anglia va sprijini toate sferturile pentru îndepărtarea regimului veninos al lui Franco şi socotească actuala organizaţie a a face ca Spania să nu devină o Naţiunilor Unite aşa cum a fost monarhie sprijinită de Vatican, socotită Liga Naţiunilor, şi să fie dată poporului întreg. Profesorul Laski a mai spus că ! Totodată, d. Laski a spus că folosirea energiei atomice trebue speră în cea mai strânsă prietenie să fie realizată sub control inter- cu Franţa, şi şi-a exprimat crenaţional. Șdinţa că nimic nu este mai urgent Continuând, vorbitorul a arătat pentru Anglia decât cea mai decă guvernul britanic trebue să plină prietenie cu Rusia. Solidaajungă la acord cu India, căci că,unitatea anglo-rusă este cheia către sfârșitul anului actual al pucii mondiale, tea să fie prea târziu. Totodată este nevoie de cea Deasemeni ,guvernul trebue să mai perfectă înțelegere cu Staaibă grijă de a nu deveni unele Unite, înțelegere simbolizată agent _a*l imperialismului olandez atât de nobil de Frankli n Rooseîn Indonezia sau al monarhismu- * veit .. gar— ——................. ——————a——r Profesorul Einstein despre problema Palestinei Washington 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Reuter" transmite : Profesorul Albert Einstein, savantul evreu, devenit celebru prin teoria relativităţii, a declarat în faţa Comitetului anglo-american pentru Palestina de la Washington că deşi nu a fost niciodată în favoarea unui stat evreesc, pe care îl consideră drept o idee învechită, crede că este totuşi natural ca cei mai mulţi dintre evreii deportaţi să fie duşi în Palestina, unde se vor găsi între prieteni şi rude. Profesorul Einstein a mai spus că, după părerea sa, opoziţia arabilor a fost ,,artificial creeată şi în mare parte, de către englezi". Fiind întrebat de preşedintele Comitetului dacă este în favoarea sioniştilor ca populaţia evreească din Palestina să fie evrei, aceasta fiind spre binele evreilor, profesorul Einstein a spus : ,,Nu înţeleg de ce este necesar un asemenea lucru. Cred că este ceva rău". UN COMUNICAT AL ADMINISTRAŢIEI PALESTINIENE Ierusalim 12 (Rador). — Un comunicat al administraţei palestinieene anunţă că înaltul comisar se află actualmente în consultări cu ministrul britanic al coloniilor, pentru fixarea măsurilor ce urmează a fi luate având în vedere hotărârea mai multor ţări din Orientul Mijlociu , • a împiedica importul de produse evreeşti din Palestina ■...... —— LUCRĂRILE ADUNĂRII CONSTITUANTE ALBANEZE Trana, 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei TASS transmite : Intr’o atmosferă de entuziasm general şi-a început lucrările Adunarea Constituantă albaneză, întreg oraşul este frumos pavoazat cu steaguri naţionale. In vitrinele magazinelor şi pe zidurile caselor se văd portretele fruntaşilor mişaargi, de eliberare naţională. Locuitorii sunt îmbrăcaţi în frumoasele lor costume naţionale. Ziua începerii lucrărilor Adunării Constituante este considerată drept o sărbătoare naţională. Din Adunarea Constituantă fac parte reprezentanţi de diferite profesiuni, vârste şi confesiuni. Astfel, se observă prezenţa lui Baba Faia Martaneşi, îmbrăcat în uniformă de colonel din armata albaneză, purtând un turban verde. Martaneşi este musulman, şeful ordinului religios al boktaşilor. El a luptat împotriva forţelor fasciste în munţii din regiunea Elbasan. Mai departe se văd comercianţii din Durazzo, Sefket Bey şi Lubasi, deputatul de vârstă Salihmani Bairaktar, care poartă un fes alb şi este şeful triburilor din regiunea Kukess. Acesta a făcut războiul împotriva germanilor şi italienilor şi a apărat interesele întregului popor albanez. Fiind ales de popor, el a venit în Adunarea Constituantă ca purtător de cuvânt al alegătorilor săi, care s’au pronunţat pentru republica democratică. Printre deputaţi sunt deasemeni mai multe femei. Apariţia în sala de şedinţe a primului ministru Enver Hogea, a fost în mod călduros salutată de întreaga asistenţă. Discursul d-rului Omer Nişani, care a deschis lucrările Adunării Constituante, a fost ascultat cu o deosebită atenţie. Tunete de aplauze izbucnesc în sală în momentul în care oratorul aftă că Adunarea Constituantă reprezintă întreg poporul albanez, iar nu numai o clasă sau grupuri izolate, această Adunare urmând să dea ţării o Constituţie care va fi expresia tuturor cuceririlor realizate de mişcarea de eliberare naţională şi că această Adunare Constituantă va pune bazele Albaniei noui. Poporul, albanez, scrie con aluzie corespondentul, este convins că Adunarea Constituantă ■îşi va aduce itt "îndeplinire voinţa sa. Poporul albanez este hotărît să-şi consacre toate forţele sale pentru reclădirea Albaniei noui, liberă și independentă. * Tirana, 12 (Rador). — Corespondentul agenţiei TASS transmite : O mare întrunire a catolicilor, care ffac parte din Frontul Democrat , s'a ţinut la Scutari. Asistenţa a fost informată că s’a descoperit o organizaţie fascistă clandestină pusă la cale de iezuiţi şi a înfierat, activitatea de trădători a conducătorilor acestei organizaţii, anume a lui Danel Daiani şi Giovanni Fausti. Oratorii au subliniat nevoia de a se realiza o şi mai mare solidaritate a poporului în cadrul Frontului Democratic, precum şi a luptei energice împotriva rămăşițelor fascismului --------:::::------- Statele Unite au aprobat un împrumut Greciei Washington, 12. (Rador). — Departamentul de stat anunţă că s’a aprobat acordarea de către Banca de export, şi import a unui împrumut de 25 milioane dolari pentru Grecia. Departamentul de stat adaugă că în acelaşi timp guvernul grec a fost avertizat că asistenţa financiară străină nu se va solda cu nici un beneficiu durabil dacă nu se întreprind măsuri energice în vederea îmbunătăţirii situaţiei interne. «I.IU CV M—I WU " "O DUCELE DE WINDSOR LA PARIS * Paris, 12. (Rador). — Avionul având la bord pe Ducele de Windsor a aterizat Vineri după aerodromul Le Boncaimaza pe get. Secretarul Ducelui a declarat ziariștilor că îi este adevărată știrea afirmând că guvernul britanic ar fi oferit Ducelui un post de guvernator Londra, 12 (Rador). — Ducele de Windsor a declarat înainte de plecarea sa spre Paris că va rămâne în capitala Franței, împreună cu ducesa de Windsor, probabil până în luna Martie. Ducele și ducesa de Windsor vor pleca primăvara aceasta probabil la Capa Antibes. Fo Sorietatea de obstetrcă, ginecolotuşi, ducele crede că se va îna- . gie şi puericultura din Bucureşti, ţine Pola în Marea Britanie în 1 setUnto Marţi 15 ianuarie ms. p** n cursul lunii viitoare. Ducele de Windsor a mai declarat că este foarte mulţumit de vizita sa la Londra, unde a avut prilejul să se întâlnească cu d-nii Byrnes și Stettinius, ca și cu d. Vinant, pe care nu avusese prilejul să-l cunoască până acum--------P*Q------ De la Soc. de obstetrică, dimineaţa ureea în amfiteatrul Institutului Maternitatea de la Spitalul Filantropia, cu următoarea ordine de zi : Citarea procesului-verbal al şedinţei precedente ; Gheorgiu N. N. şi intern Mudrich . Consideraţiunii asupra unui caz de hemorage frenegee maternă în cursul puerperalităţii»; I.Obel S. : Endometrium retrocerveal ; Sava Ion şi internii petnescu V. şi Sărăteanu N. : Consteraţiuni asupra unui caz de şoc obstetrical ; Condie-cu Matei : Prolaps genital după histerectomia subtotală la nulipară. Colpo-perineorafe — Pexia Colului, Prezentare de bolnavă : Serbu Panait şi internii Petrescu. Stranciu şi Kir cutză : Hemorag e tardivă prin orificiul de colpotomie. , Ligattura şirterei lipogastree. Vinde-1 care. „ Greve in Statele Unite şi in Argentina New York, 12 (Rador). — In ciuda acordului intervenit Vineri cu ministerul muncii, în baza căruia nu se vor posta pichete de pază în jurul centralelor telefonice, totuşi preşedintele sindicatului salariaţilor din centralele telefonice, actualmente în grevă, a dat în ultimul moment ordinul de a se stabili aceste pichete formate din grevişti, în 44 din cele 48 de state al republicii nord-americane. Se crede că cel puţin 85% din comunicaţiunile telefonice interregionale vor fi întrerupte. — Washington, 12. (Rador). — Preşedintele Truman, încercând să evite deslănţuirea unei greve , iminente în industria oţelului, a convocat Sâmbătă la o conferinţă pe d-nii Philip Murray, şeful lui CIO, şi Benjamin F. Fairless, conducătorul lui „United States Steel Corporation“. D-nii Murray şi Fairless au anunţat că acceptă această invitaţie. Conversaţiile vor avea loc la Casa Albă, a precizat d. Charles Ross, secretarul de presă al preşedintelui Truman. ♦ Montevideo, 12 (Rador).—Corespondentul agenţiei TASS transmite. Ziarel» argentineene anunţă că în Argentina au fost declarate greve de massă, care se propagă aproape în întreaga țară. Aceste greve au fost proclamate în urma refuzului de a se spori salariile lucrătorilor. Un important număr de întreprinderi somează Traficul feroviar a fost suspendat la Cordoba. •k Washington 12 (Rador). — Se află că guvernul va proceda la rechiziţionarea tuturor liniilor şi instalaţiilor telefonice în cazul când pichetele de grevişti opresc să se ducă la lucru pe salariaţii centrelor telefonice din cele 40 state în care s’a proclamat greva. ★ New-York, 12 (Rador). — Până Duminică la miezul nopţii, 1280 de oţelării de pe tot întinsul Statelor Unite vor înceta lucrul imobilizând 800.000 de lucrători membri ai CIO-ului. Marţi urmează să declare grevă 200 000 de lucrători din fabricile de produse electrice, iar Miercuri încetează lucrul 355 000 de lucrători din abatoare. Către mijlocul săptămânii, dacă guvernul nu va fi în stare să găsească o soluţie, peste 2.000.000 de lucrători vor fi declarat greva în Statele Unite. S-au produs numeroase ciocniri între grevişti şi acei dintre lucrători rari ţineau să continue lucrul. Mai mulţi au fost răniţi şi unul dintre lucrători a trebuit să fie internat în spital. DiecM general m «sterul de externe francez a sc s t la Londra • tG. ,’·5 •■•tv.)- ra t)» ’ ,.M • Paris, 12 (Rador). — „Agenţiaucrăriie conferinţei de la Londra, Franceză de presă“ transmite, luna Septembrie; dar, aşa D. Couve de Murville, director cum se SpUlle la Paris, călătoria pondentul Agenţiei Reuter, care general în ministerul de afaceri străine al Franţei, va sosi Duminecă la Paris, venind dela Londra, unde se află actualmente. D. Couve de Murville, care nu face parte din delegaţia franceză la Adunarea Generală a Organizaţiunei Naţiunilor Unite, a reprezentat Franţa în conferinţa adjuncţilor miniştrilor de afaceri străine, care trebuia să continue la Londra a reprezentantului francez a avut singurul scop de a relua legătura cu adjuncţii miniştrilor de afaceri străine american, sovietic şi britanic. Reprezentantul francez a dorit să cunoască punctul de vedere, şi eventual proiectele celorlalţi adjuncţi, cu privire la reuniunea lor prevăzută în comunicatul final al conferinţei de la Moscova. Manevrele reacţionare ale guvernului grec Paris 12 (Rador).— D. Loulis, cheiat între d. Sofocle Venizelos, membru al organizaţiei greceşti preşedinte ad-interim al partidului, şi partidul populist regalist EAM (coaliţia extremei stângi), care face parte din delegaţia EAM-ului ce vizitează actualmente Parisul, a declarat la o conferinţă de presă că autorităţile britanice „de ocupaţie” din Grecia încurajează pe reacţionari şi pe colaboraţionişti şi că ele constitue o grea povară pentru economia ţării. D. Loulis a încheiat declarând că aşa zisul guvern democrat al d-lui Soruts nu este altceva decât un instrument în mâinile reacţiunii, — precizează coresde dreapta. Acest acord, care precizează că popuiştii şi republicanii liberali au ajuns la o înţelegere deplină în ce priveşte problemele economice, politice şi electorale, a fost criticat sever de d. Temistocle Sofulos, preşedintele consiliului de miniştri, care nu de mult a părăsit conducerea activă a partidului liberal având în vedere situaţia sa de şef al unui guvern fără caracter de partid. Această hotărîre a biroului politic al partidului liberal s’a produs după veştejirea de către d. Soful’s a acestui acord şi el confirmă impresia formată la Londra că acordul secret încheiat de d. Venizelos nu poate fi interpretat ca reprezentând părerea liberalilor greci. Cercurile oficiale greceşti din Londra afirmă că, în baza informaţiilor pe care le au din Atena, opinia publică greacă manifestă prea puţină înclinaţie să acorde o mare importanţă coaliţiei dintre populişti şi d. Venizelos. Camarazii, ofiţerii, subofiţerii, maeştrii şi trupa Reg. 1 Art. IT Antiaeriană din Bucureşti, cu durere în suflet anunţă moartea SUBLOCOTENENTULUI MINACIU IOAN înmormântarea va avea loc azi 13 ianuarie 1946 ora 15,30 la cimitirul Militar Ghencea. 1 transmite această ştire D. VENIZELOS DESAVUAT DE LIBERALII GRECI Londra, 12 (Rador) — D. Sylvain Mangeot, redactorul diplomatic al Agenţiei „Reuter” scrie: După oinformaţie parvenită aci din Atena, biroul politic al partidului liberal grec a hotărît să desavueze recentul acord în- Cu aceeaşi durere Elena, Melita şi Locotenentul Mavroche Mitlai anunţă parastasul de un an al scumpului lor soţ şi tată COLONEL. Alexandru Mswrach® din Cavalerie care se va oficia Duminică 13 Ianuarie orele 11 în biserica Capra din şoseaua Pantelimon. 37 ErWnWIP"T-"1 —■ V I ■,'U1'I7WIPW S’au împlinit 5 ani dela moartea mamei noastre dragi, în veci neuitată. PROFIRA TUDOR Pentru odihna sufletului ei s’a oficiat parastasul Sâmbătă 12 Ianuarie 1946. p ro D-na Olimpia dr. Ștefan Averescu cu îngeraşul scump Aurora, cu sufletul sdrobit de durere de pierderea prea timpurie a celui mai desăvârşit soţ şi tată DOCTORUL ŞTEFAN AVESESCU fost medic diriginte al Disp. C.A.M. şi medic al Maternităţii „Dr. Miron anunţă parastasul de 40 zile ani Duminică 13 Ianuarie ora 11, la biserica Gorgani şi la cimitirul Bella. Toţi cari au cunoscut şi apreciat sufletul lui nobil sunt rugaţi a lua parte. D-na Ecaterina I. Papadopol şi familia, cu profundă durere anunţă parastasul de un an pentru pomenirea scumpului lor !!!e PrUT’îScpol Serviciul religios se va oficia Duminică 13 Ianuarie ora 11:30 în biserica Ellenă şi apoi la cimitirul Iancu Bălăneanu. 21 BBfipifWW» •**■ ffftf ' "*,T •*V& ■*" Alexandru şi Liliana Burnea soţ şi fiică, Victoria şi Ion Popişteanu părinţi, Ioana şi Nic,. Popişteanu cumnată şi frate, cu aceeaşi nemărginită durere anunţă parastasul de 6 luni pentru pomenirea nepreţuitei lor Euaerica Burnea care va avea loc Joi 17 Ianuarie ora 11 la biserica Sf. Spiridon. 41 OPSWffSWV” '•TVckW' v V Cu acelaşi suflet îndurerat Iosefina Gane împreună cu familialei Gane, anunţă parastasul de 9 luni al scumpului şi dragului ei soţ Vasică Gane Inginer Inspector conducător al Tracțiunii C. F. R. care se va oficia Inmi 14 Ianuarie 1946 ora 11 dim. la cimitirul Bellu şi la Pâinea Zilnică. 4 In veci nemângâiaţi, Florica mamă şi Panait soţ, anunţă parastasul de 2 ani al neuitatei lor PARASCAVA CHIRIŢESCU (CHIŢA) ce se va oficia Marţi 15 Ianuarie 1946 orele 9.30 dim. în biserica Doamnei din Calea Victoriei, cimitirul Bellu şi apoi la Pâinea Zilnică Miron Cristea din str. Sfinţii Apostoli 40. ^ _____^ 13 + Gheorghe, Aneta şi loan fiu, noră şi nepoată, au durerea a anunţa rudele şi prietenii încetarea din viaţă a scumpului lor Andrei Grigorescu în etate de 65 ani Incinerarea va avea loc Luni 14 Ianuarie 1946 orele 2,30 la crematoriul Cenuşa. 67 îndureraţi: Ana mamă, Maria soţie, Mircea şi Traian copii, fraţi, cumnaţi şi familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Nicolae Rădulescu (Agiu) etate 69 ani decorat cu Coroana României etc. Corpul defunctului se află depus la capela Bellu civil. Ceremonia are loc Marţi 15 Ianuarie , ora 15. 4 «aaaiSKei «!**”*•■v-irr Adânc îndureraţii: Aneta " , soţie cu copiii, gineii şi nepoţi, anunţă încetarea din viaţă a bunului lor len Perşuraru PensionarC.F.R. înmormântarea Duminică 13 Ianuarie a. c. orele 14 la cimitirul Sf. Vinari In capela căruia se află depus. ww.rr.5 + Ecaterina, Elisabeta şi Vasile fiice şi fiu, Ecaterina soră, Ileana şi Paul noră Şi ginere, Mircea, Dan şi Viorica nepoţi, au nemărginita durere să anunţe încetarea din viaţa a scumpei lor Msri® Erbani de 67 ani înmormântarea Duminică 13 Ianuarie orele 15 la cimitirul Bellu în a cărui capelă este depusă. 18 St robiţi de durere: Ana soţie, Olga, Nogi şi Sandu Mihăilescu, fiică, ginere şi nepoţi, Elena Ciupagea mamă, Maria Popescu cu copiii, Elena şi George Georgescu copii, Victoria şi Nicu Georgescu, Constanţa şi cpt. Constantin Popescu, Paulina Georgescu, Elena şi Vasile Pădureanu, surori, taţi, cumnaţi şi nepoţi, pecum şi familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Matei Georgescu Şeful Depozitului S.A.R. Telefoane după o grea suferinţă, în ziua de 12 Ianuarie 1946, înmormântarea Duminică 13 Ianuarie ora 15 la cimitirul Iancu Nou Bălăneanu. 49 -hm, *gj îndureraţii: Marea soţie cu 4HHI copiii, frate, surori, nepoţi, 9 cumnaţi, cumnate, anunţă cu durere încetarea din viaţă după o grea suferinţă a iubitului lor Savu Bădesru născut Corn. Crevedia Mare, Vlaşca înmormântarea are loc Duminică 13 Ianuarie 1946 orele 14 la cimitirul Bellu unde se află depus. 48 Achile Paolazzo soţ, Felicia 3891 fică, Ludwig, Maria Etz pămrinţi, împreună cu toate rudele, anunţă prietenii şi cunoscuţii încetarea din viaţă a scumpei lor Eilaaibete fraolazzo VETUŢA decedată în ziua de 11 Ianuarie 1946 după o lungă şi grea suferinţă, înmormântarea va avea loc Duminică 13 Ianuarie 1946 ora 2 d. a., cortegiul pornind din str. Spătarul Preda 24 spre cimitirul Bellu catolic. 21 îndureraţi Elena mamă",** V«* Ionica, Ion, Ilîe. Mitică fraţi şi familiile înrudite cu mare durere anunţă încetarea din a lui Consta.rinin Popirci în etate de 51 ani înmormântarea Duminică 13 Ianuarie ora 2 la cimitirul Bălăneanu (Iancu Nou), Cortegiul porneşte din şos. Regina Maria nr. 2 (Colentina). 24 Sfîrobiţi de durere Teodora, Gigi şi Titi soţie şi fii şi familiile înrudite, anunţă pierderea scumpului lor soţ, tată cumnat şi unchi Teodor Aferait funcţionar Primăria Bucureşti refugiat din Turt’caia înmormântarea Duminică 13 Ianuarie ora 15 la cimitirul Bălăneanu. 43 Dumnezeu a chemat-o lângă tătica pe scumpa şi nepreţuita noastră măicuţă: AîexaiiKfrliTt® Ceten«? Pri'îsr'st (DIDINA) în etate de 68 ani , plâng copiii: Costel, Areda, Dan, Mircea, Florica, Sartiu şi Lenuţa precum Jenica soră, nurori, gineri, nepoţi şi familiile înrudite. înhumarea rămăşiţelor pământeşti se va face Marţi 15 Ianuarie 1M0, orele 3 d. a. de la capela cimitîruîui Bellu unde se află depusă 2 + viaţă frate.