Universul - Provincie, ianuarie 1946 (Anul 63, nr. 1-23)

1946-01-15 / nr. 11

Primim: Mem­brii partidului Naţional Ţă­rănist grupaţi în jurul „Ideii Ţă­răniste”, întrunindu-se în ziua de l6 Ianuarie 1946. — în unanimi­tate, constată: 1. Ideile politice şi obiectivele preconizate, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, în declaraţia fă­cută la 18 Ncembre de d-nii Vasi­­lescu Nottara şi Felic Viforeanu, au primit o categorică confirmare prin hotărârile Conferinţei de la Moscova cu privire la România Aceasta verificare a exactitudinii punctului de vedere constituie un puternic terreiu pentru continua­rea activităţii. Sforţările tuturor celor care au acela? program, con­­stituiesc mijlocul cel ma­i bun pen­tru a se ajunge la înfăptuirea o­­biectivelor propuse. 2. Revista „Ideia Ţărănistă” va apare până la sfârşitul lunii ia­nuarie, pentru a susţine şi răspândi obiectivele politice pe plan intern şi extern ale Grupului Programul partidului Ţărănesc din 1921 adaptat împrejurărilor de azi, constituie baza ideologică a re­vistei „Ideia Ţărănistă”. 3. In vederea studierii şi expune­rii diverselor probleme în legătură cu programul Revistei, se instituie un cerc de studii condus de d-nii Vasilescu-Nottara şi Petre Vifo­r­reanu, având ca referent general­­ pe d. avo­at Constantin Moschina şi compus din următoa­­ele secţiuni: a) Secţiunea constituţională şi administrativă; b) Secţiunea economică şi finan­ciară: c) Secţiunea socială şi politică VIAŢA POLITICĂ Grupul „Ideea ţărănistă“ î­şi continuă activitatea Congresul pilit­ui National-Popular ZIUA III-A A treia şi cea din urmă zi a con­t­­eelui partidului Naţional Popo­­r a consumat cele din urmă dis­cuţii cu privire la programul par­tidului, primindu-se şi luându-se in discuţie noui amendamente. A luat apoi cuvântul pr. C. Bur­­ducea. Ministrul Cultelor, între al­tele, a adus inalba binecuvântare a I. P. S. S. Patriarhului Nicodem, care, după ce i s’au expus punc­tele esenţiale din programul par­tidului Naţional Popular, a bine­voit a trimite nouii organizaţii po­litice înalta Sa binecuvântare. S’a dat citire statutului, proce­­dându-se la complectarea lui, in sensul că orice membru al P.N.P. nu va putea activa decât în acest partid. Astfel complectat, el a fost supus votului congresului și adop­tat în unanimitate. S’a citit apoi lista comitetului central al partidului, care cuprin­de nume cu o largă şi bine cunos­cută circulaţie în mediile noastre ştiinţifice, literare şi politice. Propunerea ce se face de către d. dr. Bagdasar, ca d. IVLu­ţă Con­­stantinescu să fie ales preşedinte al partidului Naţional Popular, nou înfiinţat, este primită cu aplauze,­in­­ajlocul cărora fostul ministru de finanţe şi guvernator al Băncii Naţionale îşi face apariţia. Luând cuvântul în faţa congre­sului, d. Mitiţă Constantinescu, face, între altele, următoarele de­claraţii: „Indepărtându-mă de la unele prescripţii ale medicilor, am venit aici, în mod excepţional, pentru a întâmpina astfel cinstea ce mi-aţi făcut, alegându-mă preşedinte al partidului. Declar că voi pune in slujba iz­­bândei lui, toată puterea mea de muncă, toată energia înţeleaptă şi toată experienţa politică ce am a­­cumulat, de peste trei decenii, în strena vieţii noastre publice. Sarcina mea va fi insă mult uşu­rată, deoarece partidul nostru în­truneşte forţele şi condiţiile nece­sare pentru a isbândi. In adevăr, în primul rând, el consumă cu ne-­­ voile şi cerinţele masselor mijlocii şi nevoiaşe ale ţării. Născut din chemarea acestor masse, care nu şi-au mai găsit reazemul în vechile formaţiuni politice, de care sunt dezamăgite, partidul nostru îşi în­chină conştiinţa şi preocupările sale, nevoilor şi năzuinţelor aces­tor masse. Poporul nostru este patriot, îşi iubeşte ţara; în sufletul lui trăesc caldele şi sănătoasele simţiminte naţionale; el este legat de respec­tul familiei, al bisericii, al datini­lor din bătrâni, de glia strămoşea­scă. El îşi iubeşte Regele, pe care îl ştie tânăr, viteaz şi înţe­lept. Aceste simţăminte patriotice ale poporului insuflă şi construesc naţionalismul partidului nostru, — (jttrâae.-----------------­naţionalism luminat, fără otrava şovinismului, a urei de rasă ori de credinţă. Din rândurile păturilor nevoiaşe şi mijlocii ale me­şteşuga­­rilor, negustorilor, salariaţilor, mi­cilor industriaşi, ale funcţionarilor, plugarilor, liber profes­oniştilor şi intelectualilor, se înalţă năzuinţa spre o viaţă nouă, mai uşoară pen­tru cei nevoiaşi, în care omul li­ber să trăiască cu demnitate, în­­tr-o Românie liberă, independentă şi iubitoare de pace. Partidul nostru este azi oastea nouă a vieţii politice, care intră în luptă, cu moralul neştirbit, cu un curaj neşovăitor, cu un entuziasm fierbinte şi cu hotărîrea neclintită şi dârză de a birui. Şi vom birui, pentru binele aces­tui neam“. Pentru reglementarea raporturi­lor dintre fosta U.P. şi partidul Na­ţional Popular, d. Andrei Oţetea a citit o rezoluţie, conform statute­lor, care a fo­st adoptată cu una­nimitate. Se dă citire apoi, în numele par­tidului, telegramelor expediate M.S. Regelui Mihai I, Guvernului şi Frontului Naţional Democrat La banchetul care a încheiat lu­crările congresului, banchet ţinut ,n saloanele Cercului Militar a vorbit de prof. Mihail Drago­res­­cu, secretarul general al partidului Naţional Popular; d-sa a relevat importanţa deosebită, pentru pătu­rile mijlocii din toată ţa­ra, prezen­tată de existenţa noului partid, care este expresia năzuinţelor sun-' mai bine a unui mare număr­ de c­ase sociale, văduvite nană acum de sprijinul efectiv al m'­ti cienilo­r noştri de toate categoriile. Seara, la ora 6. con arcs ist ii au asistat la un spectacol dat de Ope­ra Romana. 1 --------0*0--------­ Conferinţa dela Ministerul Cultelor asm libertăţii religioase In aplicarea hotărîrii Confe­rinţei dela Moscova şi în baza deciziilor luate de Consiliul de miniştri extraordinar, prezidat de d. dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, în ziua de 8 ianuarie 1946. cu privire la asi­gurarea libertăţii religioase, pr. C. Burducea, ministrul cultelor, convoacă pe reprezentanţii tutu­ror cultelor şi asociaţiilor reli­gioase la o consfătuire prealabilă comună, ce se va ţine la 15 ia­nuarie 1946, ora 15, în cabinetul părintelui ministru. _____ ÎNTÂMPLĂRI din capitală O nouă dramatică luptă intre poliţişti şi bandiţi o privire fugară prin cazierul şef­ poliţaiului Alimănescu.—Cum a devenit poliţist De la o vreme, cronicile noastre poliţiste, în cari înainte îşi găseau loc, — pe ura, două sau trei co­loane, — drame sentimentale, mici amoruri cari sfârşeau fie pe patul unui spiţer, fie la morgă, furturi mărunte, sau câte-un foc, pe ici, pe colo, au devenit adevărate re­­portagii d­e război şi pe drept cu­vânt, pentru că ele oglindesc des­făşurarea unor lupte îndârjite, ce se duc între bandiţi şi poliţişti, a­­ceştia diin urmă fiind în plină o­­fensivă, co­nduşi de cel mai cuteză­tor poliţist pe care l-a avut cândva Capitala: şeful­ poliţei Eugen Ali­­m­ănescu O nouă victorie a lui Alimănescu asupra „armatei întunericului ’, aşa cum am den­­it aceste bande de ticăloşi, cari jefuiesc ca în codru, împrăştiind moartea pe oriunde trec, ne-a prilejuit o incursiune în Viaţa acestui brav poliţist şi în cazierul său­ de funcţionar al poli­ţiei. Născut cu 28 de ani în urmă, la Slatina jud. Olt, dintr-o familie onorabilă, Eugen Alimănescu şi-a terminat studiile universitare în toamna anului 1942. In 1939, absol­vent de la Boeu, a fost încorporat la reg. 1 transmisiuni, ca elev cu ter­men redus .CUM A DEVENIT ALIMANESCU POLITIST După terminarea stagiului mili­tar, elevul T. R. Alimănescu a fost tot timpul concentrat — până la isbucnirea războiului — la bata­lionul 50 transmisiuni, aflător pe vremea aceea în cartierul Grant. Fire blajină, mergând cu mila până acolo încât nu tăia o găină, elevul T. R. Alimănescu nu se îm­păca cu viaţa de desmăţ şi cu mul­tele ticăloşii ce era nevoit să le observe în cartierul Grant, în orele când scăpa de la cazarmă unde era Instructor. De pe atunci , Alimă­­nescu sa gândea: ,,Oare nu se gă­­seşte nimeni în oraşul ăsta, care să le vină de hac acestor derbe­rii. La Iunie 1945 fiind demobilizat a cerut să fie numit în poliţie. Cere­rea i-a fost aprobată, urmând să fie repartizat la­ serviciul contabi­lităţii. Dar dintr’un birou, amb­e registre, maşini de calculat şi de scris, nu punea­u fi stârpiţi derbe­deii din Grant, — gânaaa Alimă­­nescu — şi aeaceea a cerut să ne incadrat poliţist, nu scrib. Şi-aşa a devenit Eugen Alimănescu poliţist-Dibaci mânuitor a tot soiul da arme, tir,laş fărâ de pereche iar pe deasupra, dotat cu i­n mare cu­raj, era şi de aşteptat ca în scurt timp, cel mai­ temut, bandiţi să-i cadă victime. Se vor fi întrebând, poate, unii din cititorii noştri, de ce înainte nu era împuşcat nici un bandit sau, mai bine zis, de ce aceşti bandiţi nu se luptau şi inaite cu poliţiştii? Pentru că nu aveau cu cine şi de a­­ceea bandiţii nici nu purtau pe a­­cea vreme arme, ci doar cuţite. Cu cine aveau să-şi încerce forţele? Cu cite-un gardian adormit prin cine ştie ce camer­ă de servitoare? Azi însă, când ştiu ce-i aşteaptă şi când copoii lui Alimănescu stau de veghe, până şi cel m­­ai neînsemnat borfaş poartă armă la cingătoare. De prisos însă, pentrucă ea poate fi folosită doar împotriva unei nevi­novate victime, pe care o pradă. In luptă cu poliţiştii, bandiţii s’au dovedit cu totul nepricepuţi şi rân­durile lor se răresc pe zi ce trece. O NOUA DRAMATICA LUPTA INTRE POLIŢIŞTI ŞI BANDITI Nopţile trecute, şeful­ poliţei A­­limănescu se afla în patrulare cu echipa sa „Fulger”, pe str. Sebas­tian, colţ cu calea Rahovei. Aici a fost întâmpinat de doi poliţişti, de la circ. 29, care l-au informat că in Ferentari (câmpul Veseliei), la capul liniei de tramvai, opt indivizi opriseră tramvaile, şi jefuiau pe călători, sub ameninţarea pistoa­lelor. La apariţie poliţiştilor, cei opt bandiţi au deschis foc asupra lor, timp in cae vatmanii, spre a scăpa de gloanţe, au început a goni tram­vaiele, rămânând astfel câmp des­chis poliţiştilor, pentru luptă. Ră­maşi fără adăpost, pentru că ban­diţii trăgeau de după vagoanele de tramvai, ei au fost siliţi să susţină lupta în plină stradă. In liniştea nopţii, într’ur­ cartier în care cetă­ţenii paşnici erau la primul somn, s’a încins o luptă vestitoare de moarte. Doi dintre bandiţi având puşti automate, cu câte 72 de gloanţe, poliţiştii au trebuit să sus­ţină o luptă grea, trei dintre ei fiind răniţi: unul în şold, altul în laba piciorului şi al treilea în pulpă. După un sfert de oră, una din puşti şi-a încetat focul, odată cu viaţa trăgătorului. După alte cinci minute, bandiţii au fost scoşi din luptă, patru fiind omorâţi, iar cei­lalţi patru reuşind să scape. Cei ucişi sunt vechii tâlhari: Gherahei Arten, Mirea Constantin zis Titi ,Tet­su, Alexandru Con­stantin, zis Bezambe şi lordache Stelian, zis Pică Porcu. . Această bendă, teroriza cartierele Rahova, Ferentari şi şos. Bragadiru, de opt­ luni de zile. — MNTRATL GHI MBOI — Şeful­ poliţai EUGEN ALIMANESCU UNIVE HAUE EXPOZIŢIILE DIN La Ateneu sunt în prezent trei expoziţii, două, ale unor artişti, pe care publicul nostru îi cunoa­şte: Ileana Rădulescu şi C. Con­­statinescu; una, a unei foarte ti­nere debutante, al cărui nume a apărut uneori la Salon, dar care până acum nu s’a prezentat cu o expoziţie personală, de ansamblu, Sandra Slătineanu. ’ Nimic mai normal ca, într’o fa­milie, unde de mai bine de două generaţii s’a preţuit şi s’a culti­vat frumosul, să întâlnim tineri care, foarte de vreme, se destină ei înşişi artei. Este cazul D-şoarei Slătineanu. Tot prin familiarizarea cu cele mai înalte forme ale artei, se explică şi faptul că D-sa este atrasă de genuri de expresie, — de pildă, portretul — care cer de la cel ce-i practică o maturitate, o ex­perienţă, destul de greu de obţi­nut, la începutul unei cariere. Ne place curajul cu care tânăra ar­tistă înfruntă astfel de teme, chiar dacă nu se poate spune că le-a re­zolvat pe deplin. O aşteptăm deci la o nouă expoziţie, declarând de pe acum că d-sa merită toată în­curajarea publicului. Ileana Rădulescu, ca şi Maria Bănică, cu al cărui fel de expresie se poate găsi o oarecare similitu­dine, aparţin unui grup de femei, deosebit de dotat pentru pictură, şi denotând o calitate, puţin surprin­zătoare tocmai la o femeie, forţa. Există în tablourile sale, mai ales în natura moartă, un fel hotărît şi sigur de a compune un tablou, de a-l picta, prin pete energice de­­ culoare, de a-i armoniza tonurile, în acorduri grave, calde, extrem SĂLILE ATENEULUI de prof. G. OPRESCU de plăcute. Mai familiarizată cu obiectele inanimate, decât cu na­tura, felul său de a simplifica o temă, de a-i extrage esenţialul, o avantajează în subiectele luate din jurul său, pe care deci le cu­noaşte bine, mult mai mult de­cât atunci, când e vorba de un peisaj, cu excepţia celui numit : Strada Luterană. O probă mai mult de­cât de necesar este stu­diul unei teme, contactul zilnic cu trăsăturile ei distinctive, stăpâni­rea ei, mai înainte de a proceda la opera în care ea va figura. Constantinescu ne aduce din peregrinările sale tablouri pline de lumină. Este o transformare completă intre felul său de a pic­ta de altă dată şi cel de acum. Mai întâi, o armonie desăvârşită între desen şi culoare, un echili­bru, o stăpânire a subiectului, în genere peisaje panoramic văzute şi cam de sus. De aici depărtarea liniei orizontului, lăsând să se des­făşoare în faţa noastră toate ac­cidentele şi tot pitorescul terenu­lui. Totul văzut clar, cu pătrun­dere, cu înţelegere pentru felul cum trebue redat orice­­element ce compune tabloul, casele, tere­nul, apa, pomii, fiecare cu forma şi coloritul său particular, nuan­ţat, precizat. Culoarea este stră­lucitoare şi transparentă, cu ceva p­in felul de a picta al peisagişti­­lor englezi, de la mijlocul seco­lului trecut. Cât de bine ne sim­ţim în faţa unei opere astfel conce­pute, mai ales când ne aducem a­­minte de coloritul clorotic, de for­mule evanescente, din tablourile lui Constantinescu din trecut. CURIER JUDICIAR SENTINŢA IN PROCESUL TRAFICULUI CU OREZUL Precum am relatat, instanţa de sabotaj secţia VI formată cu d. jude-preşedinte Radu Opran şi ju­decător Cristide, a judecat în curs de aproape zece şedinţe procesul celor inculpaţi pentru traficarea orezului care fusese importat acum patru ani, cu sacrificii făcute de Stat, astfel că acest aliment in loc să ajungă la consumator cu preţul de o sută şi ceva de lei, a fost vândut cu aproape 300 lei, graţie manoperiior întrebuinţate de ban­da organizată pentru traficarea lui. În felul acesta speculanţii au realizat beneficii enorme. Prin producţi sund infw­rduuuu Prin ordonanţă def nitivă, au c­ulpaţi, unii sub învinuiri multi­ple, alţii pentru câte una singură. După deliberare de mai multe săptămâni, instanţa a­­ pronunţat hotărîrea în cauză. Au fost con­damnaţi: Bucur Droc Barcian, un an, 100 de mii lei amendă, 1 an interdicţie, 6 luni lagăr şi 1 an interdicţie, 6 luni lagăr, pentru fals, uz de fals, depăşire de preţ, speculă ilicită prin crearea de firme fictive. Iordache Antoniadis, 6­­ luni în­chisoare, 50.000 lei amendă şi 1 ain interdicti­e. Jean Nathanson, un an închi­soare. 100.000 lei amendă şi 1 an interdicţie. Romulus Alexandrescu, 3 luni lagăr. T. Dumitrescu zis Jean, 3 luni la­găr şi 1 lună lagăr. Gh. Morar 100 000 lei amendă. May Antoniad“ 6 luni închisoare, 50.000 lei amendă, 1 an interd­iti­. şi un an lagăr. Lupu Sufrin, 3 luni închisoare si 3 luni lagăr. cu suspendare. Tulius Beniamin 3 luni închi­soare. O. Georgescu­ 3 luni închisoare si o hună lagăr Gh. Simion fi luni închisoare 50.000 l ei amendă, un an interdic­ție si o lună lagăr. — cu su'ren­­dam tn’evno 'P'tTJtPV'i'î'M Tpr*l re. 50.0°0 Ti am''dă. un an inter­dV-le si 3 luni lagăr,— cu w.sD.n­­dere. AiTMel Rosescu 1 an inch's“/”-“. '00 000 n­“i. amendă,, un an inf“nHie­­ţie, un an îegăr *, 6 mn.nl lagăr, Niculae Gheorghiu. 6 luni închi­soare, 50.000 lei amendă, un an in­terdicţie şi 3 luni lagăr. _ Gonst. Timonidis o lună lagar, cu suspendare. ... N. Durlan 6 luni închisoare, 50 mii lei amendă, un an interdicţie şi 3 luni lagăr. Virgil Stănescu 6 luni închisoare şi 50.000 lei amendă. Victor Miloş 3 luni lagăr.­ Au fost achitaţi: Gh. Lăzărescu, Apostol Salivate­s, Dum. Ionescu, Armand Eisenberg, Stroe Pechet, Adolf Hacker, Pascal Moise, Au­­lius Anghelache, Moise Rosenstein, Dum. Defunius, Cristea Cristea, Dumitrache Papagheorghiu, Stere Codrescu, Al. Lăzărescu, M­C. Pe­­trescu, Elias Mendelovici, Stelian Petrescu, Florian Mihalache, Vas. Dumitrescu Militari, Mihail Pre­­descu, Ion Vultur, Gh. Burchi, Mv­r n Patru, Mauriciu Feldman, Isi­dor Schwartz, Leon Kaufman, Ian­cu Kaufman, Aurel Dragoner Ni­­culescu, Niculae Chiselicescu și Ion Pascu. ’ ' ■' 1 iri* ■ sre «o - PROCESUL CRIMINALULUI MARIO SANT’iNÎ Curtea criminală S. IX care este învestită cu judecarea arhitectului Mario Santin pus sub acuzare de crimă pentru că din gelozie și-a ucis pe tânăra sa amantă cu 40 de tăeturi de brici căutând apoi să dea foc odăii în care se săvârșise crima spre a face să se piardă ur­ma faptului. — a dat zilele trecute o deci­se prin care dispunea re­­arestarea acuzatului, care se gă­sea, ’n libertate mnov­’zorie. Măsura fusese luată in urme in­tervenţiei parchetului, general, dată, fiind gravitatea fapte’ săvârşite, cum si pe copsideratiunea unei gratarii:“ n­’idecă­ţi a, procesului care nu tărăgănaşte de prea multă vreme. Ssntipi a atacat cu recurs în­­chearea. Curţii re» baza căr“'a a fost resrestat. însă Inalta Curte de Oa.ca.t'e S. TT a respins ie ri recu­rsul, a­stfe’ că acuzatul va ră­­mS.n“ hi stere d- p„**„ r*âră ’a -Sons-’tm nroeesuh’i dună, care va rvon să ispăşească osânda ce i se va da Tot ‘ieri, s’a. înfăţişat înaintea, Curt’î trim’na'“ m­ecetu' de io"d. Au fost audiaţi martorii prezinţi, daptdu-se un termen pentru c’ta­­rea si ascultarea, celorlalţi martori propuşi de inculpat în apărarea sa. REFACEREA CRIMEEI Simferopol, 12 (Rador). — Co­respondentul agenţiei TASS trans­mite : Guvernul sovietic a alocat în anul 1945 o sumă de 250 milioane ruble pentru refacerea Crimeei. Au fost repuse în funcţiune 216 întreprinderi industriale, printre care uzina de coo­strucţiuni meca­nice de la Simferopol, mai multe mine din bazinul minier de la Kerci, două fabrici de conserve, etc. Oraşele Crimeei distruse de nă­vălitorii fascişti germani au fost refăcute după planuri noui. Ţă­ranii din Crimeea au cules anul acesta o bogată recoltă de cereale. Asociaţia podgorenilor de la Mas­­sandra, care este una din cele mai mari societăţi din URSS, şi-a re­făcut aproape în întregime insta­laţiile ei. Crimeea era celebră prin sana­toriile şi casele sale de odihnă. Germanii au distrus majoritatea dintre ele şi astăzi au şi fost re­parate aproape jumătate. In anul 1950, bazinul­ de mine­reuri de fier de la Kerci”va fur­niza anual milioane de tone de minereuri. Pe litoralul Crimeei şi pe malul Mării Negre şi de Azov se vor înfiinţa cinci fabrici de conserve cu o producţiune glo­bală de 20 milioane de cutii de conserve anual. La Simferopol şi la Giankoi vor fi puse în funcţi­une ţesătoriile de mătase. Ele vor primi materiile prime din regiunile plantate cu duzi, arbori care vor spori ca număr de patru ori faţă­­de trecut. Suprafaţa vi­ilor va spori cu 5.000 hectare. Planul de­­reconstrucţie a sta­ţiunilor de cură din Crimeea a fost elaborat. In cursul viitorului plan de cinci ani se vor construi în Crimeea mai mult de 200 de sanatorii și case de odihnă. ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • D-nii miniştri M. Romni­­ceanu şi dr. Emil Haţieganu, au fost primiţi eri la orele 12 de primul ministru d. dr. Petru Groza. ■ O delegaţie a Confederaţiei generale a muncii, compusă din d-nii Gh. Apostol, Semcovici şi Angheliu, a lucrat eri la orele 11 dim. du id. dr. Peru­ Groza preşedintele consiliului de mi­niştri. EXTERNE • Un comunicat oficial anunţă că tânărul arestat în legătură cu asasinarea fostului ministru de fi­nanţe egiptean Amin Osman Paşa, a făcut mărturisiri complete, recu­noscând şi alte crime. (Rador). • Postul de radio New-York a anunţat vineri seara că un ofiţer din serviciul de contra­spionaj a­­merican de la Yokohama a comu­nicat că a fost înăbuşită încercarea de a se reorganiza partidul nazist în Japonia. El a precizat că şeful acestui grup şi mai mulţi colaboratori ai lui au fost arestaţi. (Rador). • Generalul de brigadă E. B. Ford, dela Marele Cartier Aliat din Japona, a declarat că s’ar putea ca acuzaţiile aduse fostului ambasa­dor german în Japonia Stahmer să se bazeze pe rolul pe care acesta l-a jucat întru promovarea pactu­lui Berlin-Voma-Tokio din Sep­tembrie 1940. In acea vreme s’a spus că rolul ambasadoruluî german a fost com­. D. Kimon Gheorghieff, pre­şedintele Consiliului de miniştri bulgar, a oferit Vineri seara o re­cepţie în onoarea d-lui Vâşinski, comisar adjunct al poporului Pen­tru afacerile străine din Uniunea Sovietică. Şefii misiunilor diplomatice şi mi­litare, membrii guvernului şi nu­meroase personalităţi bulgare au luat parte la această recepţie. (Ra­dor) . • După cum anunţă corespon­­dondentul Agenţiei Reuter, d. Mar­tin Artajo, ministrul de externe al Spaniei, a desminţit, In cadrul unei conferinţe de presă, că ar fi intervenit vreun acord între Don Juan, pretendentul la tronul Spa­niei, şi generalul Franco, şeful gu­vernului spaniol. (Rador). • Deputatul laburist J. W. Bel­cher, fost funcţionar feroviar, mem­bru influent al Sindicatului perso­nalului feroviar, a fost numit se­cretar parlamentar al mini­ste­ru­ui de comerț, în locul d-lui Elis Spith, care și-a prezentat demisia. (Ra­dor). --------0*0-------­ S’a prăbuşit o fortăreaţă sburătoare 1" Rio de Janeiro 12 (Rador). — o Fortăreaţă Sburătoare­ ameri­­cană s’a prăbuşit în apropiere de Natal, în Brazilia. Sunt şapte morţi. --------0*0-------­ év Importante declaraţii ale d-lui H­arold Laski Londra, 12 (Rador). — Profe­sorul Harold Laski, preşedintele partidului laburist, a ţinut o cu­vântare la Lewes spunând printre altele ca opinia publică să insiste pe lângă toate guvernele să nu lui, atât de drag d-lui Churchill, în Grecia. Vorbitorul şi-a exprimat spe­ranţa că Anglia va sprijini toate sferturile pentru îndepărtarea re­gimului veninos al lui Franco şi socotească actuala organizaţie a a face ca Spania să nu devină o Naţiunilor Unite aşa cum a fost monarhie sprijinită de Vatican, socotită Liga Naţiunilor,­­ şi să fie dată poporului întreg. Profesorul Laski a mai spus că ! Totodată, d. Laski a spus că folosirea energiei atomice trebue speră în cea mai strânsă prietenie să fie realizată sub control inter- cu Franţa, şi şi-a exprimat cre­­naţional. Ș­dinţa că nimic nu este mai urgent Continuând, vorbitorul a arătat pentru Anglia decât cea mai de­­că guvernul britanic trebue să plină prietenie cu Rusia. Solida­­ajungă la acord cu India, căci că­,u­nitatea anglo-rusă este cheia că­­tre sfârșitul anului actual al pu­­cii mondiale, tea să fie prea târziu.­­ Totodată este nevoie de cea Deasemeni ,guvernul trebue să mai perfectă înțelegere cu Sta­­aibă grijă de a nu deveni un­­ele Unite, înțelegere simbolizată agent _a*l imperialismului olandez atât de nobil de Frankli n Roose­­în Indonezia sau al monarhismu- * veit .. gar— ——.................­ ——————a——r Profesorul Einstein despre problema Palesti­nei Washington 12 (Rador). — Co­respondentul agenţiei „Reuter" transmite : Profesorul Albert Einstein, savantul evreu, devenit celebru prin teoria relativităţii, a decla­rat în faţa Comitetului anglo-a­­merican pentru Palestina de la Washington că deşi nu a fost niciodată în favoarea unui stat evreesc, pe care îl consideră drept o idee învechită, crede că este totuşi natural ca cei mai mulţi dintre evreii deportaţi să fie duşi în Palestina, unde se vor găsi între prieteni şi rude. Profesorul Einstein a mai spus că, după părerea sa, opoziţia a­­rabilor a fost ,,artificial creeată şi în mare parte, de către en­glezi". Fiind întrebat de preşedintele Comitetului dacă este în favoa­rea sioniştilor ca populaţia evre­­ească din Palestina să fie evrei, aceasta fiind spre binele evrei­lor, profesorul Einstein a spus : ,,Nu înţeleg de ce este necesar un asemenea lucru. Cred că este ceva rău". UN COMUNICAT AL ADMINISTRAŢIEI PALESTINIENE Ierusalim 12 (Rador). — Un comunicat al administraţei pa­­lestinieene anunţă că înaltul co­misar se află actualmente în con­sultări cu ministrul britanic al coloniilor, pentru fixarea măsu­rilor ce urmează a fi luate având în vedere hotărârea mai multor ţări din Orientul Mijlociu , • a împiedica importul de produse evreeşti din Palestina ■...... —— LUCRĂRILE ADUNĂRII CONSTITUANTE ALBANEZE T­rana, 12 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei TASS trans­mite : Intr’o atmosferă de entuziasm general şi-a început lucrările Adunarea Constituantă albaneză, întreg oraşul este frumos pa­voazat cu steaguri naţionale. In vitrinele magazinelor şi pe zidu­rile caselor se văd portretele fruntaşilor mişaargi, de eliberare naţională. Locuitorii sunt îmbră­caţi în frumoasele lor costume naţionale. Ziua începerii lucrărilor Adu­nării Constituante este conside­rată drept o sărbătoare naţională. Din Adunarea Constituantă fac parte reprezentanţi de diferite profesiuni, vârste şi confesiuni. Astfel, se observă prezenţa lui Baba Faia Martaneşi, îmbrăcat în uniformă de colonel din arma­ta albaneză, purtând un turban verde. Martaneşi este musulman, şeful ordinului religios al bokta­­şilor. El a luptat împotriva for­ţelor fasciste în munţii din re­giunea Elbasan. Mai departe se văd comercianţii din Durazzo, Sefket Bey şi Lubasi, deputatul de vârstă Salihmani Bairaktar, care poartă un fes alb şi este şe­ful triburilor din regiunea Ku­­kess. Acesta a făcut războiul îm­potriva germanilor şi italienilor şi a apărat interesele întregului popor albanez. Fiind ales de popor, el a venit în Adunarea Constituantă ca­ purtător de cuvânt al alegătorilor săi, care s’au pronunţat pentru republica democratică. Printre deputaţi sunt deasemeni mai multe femei. Apariţia în sala de şedinţe a primului ministru Enver Hogea, a fost în mod călduros salutată de întreaga asistenţă. Discursul d-rului Omer Nişani, care a deschis lucrările Adunării Constituante, a fost ascultat cu o deosebită atenţie. Tunete de aplauze izbucnesc în sală în mo­mentul î­n care oratorul a­ftă că Adunarea Constituantă reprezin­tă întreg poporul albanez, iar nu numai o clasă sau grupuri izola­te, această Adunare urmând să dea ţării o Constituţie care va fi expresia tuturor cuceririlor reali­zate de mişcarea de eliberare na­ţională şi că această Adunare Constituantă va pune bazele Al­baniei noui. Poporul, albanez, scrie con­ aluzie corespondentul, este con­vins că Adunarea Constituantă ■îşi va aduce itt "îndeplinire voinţa sa. Poporul albanez este hotărît să-şi consacre toate forţele sale pentru reclădirea Albaniei noui, liberă și independentă. * Tirana, 12 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei TASS trans­mite : O mare întrunire a catolicilor, care ffac parte din Frontul De­­mocrat , s'a ţinut la Scutari. Asistenţa a fost informată că s’a descoperit o organizaţie fas­cistă clandestină pusă la cale de iezuiţi şi a înfierat, activitatea de trădători a conducătorilor acestei organizaţii, anume a lui Dan­el D­aiani şi Giovanni Fausti. Oratorii au subliniat nevoia de a se realiza o şi mai mare soli­daritate a poporului în cadrul Frontului Democratic, precum şi a luptei energice împotriva ră­măşițelor fascismului --------:::::-------­ Statele­ Unite au aprobat un împrumut Greciei Washington, 12. (Rador). — Departamentul de stat anunţă că s’a aprobat acordarea de către Banca de export, şi im­port a unui împrumut de 25 milioane dolari pentru Grecia. Departamentul de stat adau­gă că în acelaşi timp guvernul grec a fost­ avertizat că asis­tenţa financiară străină nu se va solda cu nici un beneficiu durabil dacă nu se întreprind măsuri energice în vederea îmbunătăţirii situaţiei interne. «I.IU CV M—I WU " "O DUCELE DE WINDSOR LA PARIS * Paris, 12. (Rador). — Avionul având la bord pe Ducele de Windsor a aterizat Vineri după aerodromul Le Bonc­aim­az­a pe get. Secretarul Ducelui a declarat ziariștilor că îi este adevărată știrea afirmând că guvernul bri­tanic ar fi oferit Ducelui un post de guvernator Londra, 12 (Rador). — Du­cele de Windsor a declarat înainte de plecarea sa spre Pa­ris că va rămâne în capitala Franței, împreună cu ducesa de Windsor, probabil până în luna Martie. Ducele și ducesa de Windsor vor pleca primăvara aceasta probabil la Cap­a Antibes. Fo­­ Sorietatea­ de obstetrcă, ginecolo­­tuşi, ducele crede că se va îna- . gie şi puericultura din Bucureşti, ţine Pola în Marea Britanie în 1 setUnto Marţi 15 ianuarie ms. p** n­­ cursul lunii viitoare. Ducele de Windsor a mai declarat că este foarte mulţu­mit de vizita sa la Londra, unde a avut prilejul să se în­tâlnească cu d-nii Byrnes și Stettinius, ca și cu d. Vinant, pe care nu avusese prilejul să-l cunoască până acum­--------P*Q------­ De la Soc. de obstetrică, dimineaţa uree­a în amfiteatrul Ins­titutului Maternitatea de la Spitalul Filantropia, cu următoarea ordine de zi : Cita­re­a procesul­ui-ver­bal al şedinţei precedente ; Gheorgiu N. N. şi intern Mudrich . Consideraţiunii a­­supra unui caz de hemorage fr­e­­n­egee maternă în cursul puerperali­­tăţii»; I.Obel S. : Endometrium retro­­cerv­eal ; Sava Ion şi internii pe­­tnescu V. şi Sărăteanu N. : Cons­te­­ra­ţiuni asupra unui caz de şoc obs­tetrical ; Condie-­cu Matei : Prolaps genital după histerectomia subtotală la nulipară. Colpo-perineoraf­e — Pe­­xia Colului, Prezentare de bolnavă : Serbu Panait şi internii Petr­escu. Stranciu şi Kir cutză : Hemorag e tardivă prin orificiul de colpotomie. , Ligattura şirterei lipogastr­ee. Vinde-1 care. „ Greve in Statele­ Un­ite şi in Argentina New York, 12 (Rador). — In ciuda acordului intervenit Vineri cu ministerul muncii, în baza că­ruia nu se vor posta pichete de pază în jurul centralelor telefo­nice, totuşi preşedintele sindica­tului salariaţilor din centralele telefonice, actualmente în grevă, a dat în ultimul moment ordinul de a se stabili aceste pichete for­­mate din grevişti, în 44 din cele 48 de state al republicii nord-a­­mericane. Se crede că cel puţin 85% din comunicaţiunile telefonice inter­­regionale vor fi întrerupte. — Washington, 12. (Rador). — Preşedintele Truman, încer­când să evite deslănţuirea unei greve , iminente în indus­tria oţelului, a convocat Sâm­bătă la o conferinţă pe d-nii Philip Murray, şeful lui CIO, şi Benjamin F. Fairless, con­ducătorul lui „United States Steel Corporation“. D-nii Murray şi Fairless au anunţat că acceptă această in­vitaţie. Conversaţiile vor avea loc la Casa Albă, a precizat d. Char­les Ross, secretarul de presă al preşedintelui Truman. ♦ Montevideo, 12 (Rador).—Cores­pondentul agenţiei TASS trans­mite. Ziarel» argentineene anunţă că în Argentina au fost declarate greve de massă, care se propagă aproape în întreaga țară. Aceste greve au fost procla­mate în urma refuzului de a se spori salariile lucrătorilor. Un important număr de întreprin­­deri somează Traficul feroviar a fost suspendat la Cordoba. •k Washington 12 (Rador). — Se află că guvernul va proceda la rechiziţionarea tuturor liniilor şi instalaţiilor telefonice în cazul când pichetele de grevişti opresc să se ducă la lucru pe salariaţii centrelor telefonice din cele 40 state în care s’a proclamat greva. ★ New-York, 12 (Rador). — Până Duminică la miezul nopţii, 1280 de oţelării de pe tot întinsul Sta­telor Unite vor înceta lucrul imo­bilizând 800.000 de lucrători mem­bri ai CIO-ului. Marţi urmează să declare grevă 200 000 de lucrători din fabricile de produse electrice, iar Miercuri încetează lucrul 355 000 de lucră­­tori din abatoare. Către mijlocul săptămânii, dacă guvernul nu va fi în stare să gă­sească o soluţie, peste 2.000.000 de lucrători vor fi declarat greva în Statele Unite. S-a­u produs numeroase ciocniri între grevişti şi acei dintre lu­crători rari ţineau să continue lucrul. Mai mulţi au fost răniţi şi unul dintre lucrători a trebuit să fie internat în­ spital. DiecM general m­ «sterul de externe francez a sc s t la Londra • tG. ,’·5 •■•tv.)- ra t)» ’ ,.M • Paris, 12 (Rador). — „Agenţia­­­­ucrăriie conferinţei de la Londra, Franceză de presă“ transmite, luna Septembrie; dar, aşa D. Couve de Murville, director­­ cum se SpUlle la Paris, călătoria pondentul Agenţiei Reuter, care general în ministerul de afaceri străine al Franţei, va sosi Dumi­necă la Paris, venind dela Lon­dra, unde se află actualmente. D. Couve de Murville, care nu face parte din delegaţia franceză la Adunarea Generală a Organi­­zaţiunei Naţiunilor Unite, a re­prezentat Franţa în conferinţa adjuncţilor miniştrilor de­ afaceri străine, care trebuia să continue la Londra a reprezentantului francez a avut singurul scop de a relua legătura cu adjuncţii mi­niştrilor de afaceri străine ame­rican, sovietic şi britanic. Reprezentantul francez a dorit să cunoască punctul de vedere, şi eventual proiectele celorlalţi ad­juncţi, cu privire la reuniunea lor prevăzută în comunicatul final al conferinţei de la Moscova. Manevrele reacţionare ale guvernului grec Paris 12 (Rador).— D. Loulis,­­ cheiat între d. Sofocle Venizelos, membru al organizaţiei greceşti­­ preşedinte ad-interim al partidu­lui, şi partidul populist regalist EAM (coaliţia extremei stângi), care face parte din delegaţia EAM-ului ce vizitează actual­mente Parisul, a declarat la o conferinţă de presă că autori­tăţile britanice „de ocupaţie” din Grecia încurajează pe reacţio­nari şi pe colaboraţionişti şi că ele constitue o grea povară pen­tru economia ţării. D. Loulis a încheiat declarând că aşa zisul guvern democrat al d-lui Soruts nu este altceva de­cât un instrument în mâinile reacţiunii, — precizează cores­de dreapta. Acest acord, care precizează că popuiştii şi republicanii liberali au ajuns la o înţelegere deplină în ce priveşte problemele econo­mice, politice şi electorale, a fost criticat sever de d. Temistocle Sofulos, preşedintele consiliului de miniştri, care nu de mult a părăsit conducerea activă a par­tidului liberal având în vedere situaţia sa de şef al unui guvern fără caracter de partid. Această hotărîre a biroului po­litic al partidului liberal s’a pro­dus după veştejirea de către d. Soful’s a acestui acord şi el con­firmă impresia formată la Lon­dra că acordul secret încheiat de d. Venizelos nu poate fi interpre­tat ca reprezentând părerea libe­ralilor greci. Cercurile oficiale greceşti din Londra afirmă că, în baza in­formaţiilor pe care le au din Atena, opinia publică greacă ma­nifestă prea puţină înclinaţie să acorde o mare importanţă coali­ţiei dintre populişti şi d. Venize­los. Camarazii, ofiţerii, subofiţerii,­­ maeştrii şi trupa Reg. 1 Art. IT Antiaeriană din Bucureşti, cu durere în suflet anunţă moartea SUBLOCOTENENTULUI MIN­ACIU I­O­AN înmormântarea va avea loc azi 13 ianuarie 1946 ora 15,30 la cimitirul Militar Ghencea. 1 transmite această ştire D. VENIZELOS DESAVUAT DE LIBERALII GRECI­ ­ Londra, 12 (Rador) — D. Syl­­vain Mangeot, redactorul diplo­matic al Agenţiei „Reuter” scrie: După o­­informaţie parvenită aci din Atena, biroul politic al partidului liberal grec a hotărît­­ să desavueze recentul acord în- Cu aceeaşi durere Elena, Melita şi Locotenentul Mavroche Mitlai anun­ţă parastasul de un an al scumpului lor soţ şi tată COLONEL. Alexandru Mswrach® din­­ Cavalerie care se va oficia Duminică 13 Ia­nuarie orele 11 în biserica Capra din şoseaua Pantelimon. 37 ErWnWIP"T-"1 —■ V I ■,'U1'I7WIPW S’au împlinit 5 ani dela moartea mamei noastre dragi, în veci ne­uitată. PROFIRA TUDOR Pentru odihna sufletului ei s’a ofi­ciat parastasul Sâmbătă 12 Ianuarie 1­946. p ro D-na Olimpia dr. Ștefan Averescu cu îngeraşul scump Aurora, cu su­fletul sdrobit de durere de pierde­rea prea timpurie a celui mai de­săvârşit soţ şi tată DOCTORUL ŞTEFAN AVESESCU fost medic diriginte al Disp. C.A.M. şi medic al Maternităţii „Dr. Miron anunţă parastasul de 40 zile ani Dumi­nică 13 Ianuarie ora 11, la biserica Gorgani şi la cimitirul Bella. Toţi cari au cunoscut şi apreciat sufletul lui nobil sunt rugaţi a lua parte. D-na Ecaterina I. Papadopol şi fa­milia, cu profundă durere anunţă parastasul de un an pentru pome­nirea scumpului lor !!!e PrU­T’îScpol Serviciul religios se va oficia Du­minică 13 Ianuarie ora 11:30 în bi­serica Ellenă şi apoi la cimitirul Iancu Bălăneanu. 21 BBfipifWW» •**■ ffftf ' "*,T •*V&­ ■*" Alexandru şi Liliana Burnea soţ şi fiică, Victoria şi Ion Popişteanu părinţi, Ioana şi Nic,. Popişteanu cumnată şi frate, cu aceeaşi nemăr­ginită durere anunţă parastasul de 6 luni pentru pomenirea nepreţuitei lor Euaerica Burnea care va avea loc Joi 17 Ianuarie ora 11 la biserica Sf. Spiridon. 41 OPSWffSWV”­­ '•TVck­W' v V Cu acelaşi suflet îndurerat Iosefina Gane împreună cu familialei Gane, a­­nunţă parastasul de 9 luni al scum­pului şi dragului ei soţ Vasică Gane Inginer Inspector conducător al Tracțiunii C. F. R. care se va oficia Inmi 14 Ianuarie 1946 ora 11 dim. la cimitirul Bellu şi la Pâinea Zilnică. 4 In veci nemângâiaţi, Florica mamă şi Panait soţ, anunţă parastasul de 2 ani al neuitatei lor PARASCAVA CHIRIŢESCU (CHIŢA) ce se va oficia Marţi 15 Ianuarie 1946 orele 9.30 dim. în biserica Doamnei din Calea Victoriei, cimitirul Bellu şi apoi la Pâinea Zilnică Miron Cri­stea din str. Sfinţii Apostoli 40. ^ _____^ 13 + Gheorghe, Aneta şi loan fiu, noră şi nepoată, au durerea a anunţa rudele şi prietenii încetarea din viaţă a scumpu­lui lor Andrei Grigorescu în etate de 65 ani Incinerarea va avea loc Luni 14 Ianuarie 1946 orele 2,30 la cremato­riul Cenuşa. 6­7 îndureraţi: Ana mamă, Maria soţie, Mircea şi Traian copii, fraţi, cumnaţi şi familiile în­rudite, anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Nicolae Rădulescu (Agiu) etate 69 ani decorat cu Coroana României etc. Corpul defunctului se află depus la capela Bellu civil. Ceremonia are loc Marţi 15 Ianua­rie , ora 15. 4 «aaaiSKei «!**”*•■v-irr Adânc îndureraţii: Aneta " , soţie cu copiii, gineii şi ne­poţi, anunţă încetarea din viaţă a bunului lor len Perşuraru PensionarC.F.R. înmormântarea Duminică 13 Ia­nuarie a. c. orele 14 la cimitirul Sf. Vinari In capela căruia se află depus. ww.rr.­5 + Ecaterina, Elisabeta şi Vasile fiice şi fiu, Ecaterina soră, Ileana şi Paul noră Şi ginere, Mircea, Dan şi Vior­ica ne­poţi, au nemărginita durere să a­­nunţe încetarea din viaţa a scum­pei lor Msri® Erbani de 67 ani înmormântarea Duminică 13 Ia­nuarie orele 15 la cimitirul Bellu în a cărui capelă este depusă. 18 St robiţi de durere: Ana soţie, Olga, Nogi şi Sandu Mihăile­­scu, fiică, ginere şi nepoţi, Elena Ciupagea mamă, Maria Popescu cu copiii, Elena şi George Georgescu copii, Victoria şi Nicu Georgescu, Constanţa şi cpt. Con­stantin Popescu, Paulina Georgescu, Elena şi Vasile Pădureanu, surori, t­aţi, cumnaţi şi nepoţi, p­ecum şi familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor Matei Georgescu Şeful Depozitului S.A.R. Telefoane după o grea suferinţă, în ziua de 12 Ianuarie 1946, înmormântarea Du­minică 13 Ianuarie ora 15 la cimi­tirul Iancu Nou Bălăneanu. 49 -h­m, *gj îndureraţii: Marea soţie cu 4HHI copiii, frate, surori, nepoţi, 9 cumnaţi, cumnate, anunţă cu durere încetarea din viaţă după o grea suferinţă a iubitului lor Savu Bădesru născut Corn. Crevedia Mare, Vlaşca înmormântarea are loc Duminică 13 Ianuarie 1946 orele 14 la cimitirul Bellu unde se află depus. 48 Achile Paolazzo soţ, Felicia 3891 fică, Ludwig, Maria Etz pă­­m­rinţi, împreună cu toate ru­dele, anunţă prietenii şi cu­noscuţii încetarea din viaţă a scum­pei lor Eilaaibete fraolazzo VETUŢA decedată în ziua de 11 Ianuarie 1946 după o lungă şi grea suferinţă, înmormântarea va avea loc Du­minică 13 Ianuarie 1946 ora 2 d. a., cortegiul pornind din str. Spătarul Preda 24 spre cimitirul Bellu ca­tolic. 21 îndureraţi Elena mamă",** V«* Ionica, Ion, Ilîe. Mitică fraţi şi familiile înrudite cu mare durere anunţă încetarea din a lui Consta.rinin Popirci în etate de 51 ani înmormântarea Duminică 13 Ia­nuarie ora 2 la cimitirul Bălăneanu (Iancu Nou), Cortegiul porneşte din şos. Regi­na Maria nr. 2 (Colentina). 24 Sfîrobiţi de durere Teodora, Gigi şi Titi soţie şi fii şi fa­miliile înrudite, anunţă pier­derea scumpului lor soţ, tată cumnat şi unchi Teodor Afera­it funcţionar Primăria Bucureşti refugiat din Turt­’caia înmormântarea Duminică 13 Ia­nuarie ora 15 la cimitirul Bălăneanu. 43 Dumnezeu a chemat-o lângă tătica pe scumpa şi nepreţuita noastră măicuţă: AîexaiiKfrliTt® Ceten«? Pri'îsr'st (DIDINA) în etate de 68 ani , plâng copiii: Costel, Ared­a, Dan, Mircea, Florica, Sar­tiu şi Lenuţa precum Jenica soră, nurori, gineri, nepoţi şi familiile înrudite. înhumarea rămăşiţelor pământeşti se va face Marţi 15 Ianuarie 1M0, orele 3 d. a. de la capela cimitîruîui Bellu unde se află depusă 2 + viaţă frate.

Next