Universul - Provincie, mai 1946 (Anul 63, nr. 98-121)
1946-05-02 / nr. 98
VIATA POLITICA Audiente la Preşedinţie ’ !D. dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, a primit ieri dimineaţă pe d. Şt. Voitec, ministrul educaţiei naţionale, care a fost însoţit de d. dr. Cinca, secretar general al ministerului asigurărilor socialeDiscuţieiile au purtat asupra posibilităţilor de a se preia unităţi de acţiune socială în ţara Moţilor. Tot în cursul dimineţii au mai fost primiţi d-nii: Grulovici ministrul Iugoslavia la Bucureşti- Nekam, însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Bucureşti, general Dombrowski, primarul general al Capitalei, prof. P. Constantinescu-Iaşi, ministrul informaţiilor şi Const- Agiu, fost subsecetar de stat la ministerul agriculturii şi domeniilor. îi HOTĂRÂRILE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI LIBERAL (GH. TĂTĂRESCU) Asupra lucrărilor comitetului central al partidului liberal (Gh. Tătărescu) s-a dat următoarea comunicare: „Comitetul central al partidului naţional liberal a ţinut şedinţă Si ziua de 29 Aprilie a c., sub preşedinţia d-lui G. Tătărescu. „Preşedintele partidului, a supusdesbaterii şi aprobării comitetului central, hotărîrea delegaţiei permanente, luată în şedinţa data 23 Aprilie, potrivviit căreia, partidul naţional liberal va candida in alegerile parlamentare pe listele comune cu blocul partidelor democratice, aprobând programul comun de guvernare. După expunerea făcută de președintele partidului, în urma desbaterilor canii fr au urmat și la care au luat parte d-nii: Radu Roșculet, A. Bentoiu- Alex. Alexandrini, C. Tătăranu, C. Tepăneanu, D. Verziu, I. Toma, Patriciu Popescu, I. Ciolan, preot Florea, Teodor Andreescu-Buga, G. G. Vântu și prof I. N.Stor, membrii comitetului central au aprobat prin vot nominal hotărârea delegaţiei permanente. „Rezultatul votului a fost: 102 voturi pentru participarea pe liste comune; 21 contra; 2 abţineri. „Au mai aderat, până în prezent, la hotărârea majorităţii prin telegrame şi scrisori, încă 5 membrii ai comitetului central. Comitetul central a dat mandat preşedintelui partidului, pentru a trata, condiţiile colaborării cu celelalte partide din blocul partidelor democratice”. DE LA PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL —Eui Luni, a avut loc la clubul Central al p. n. r., şedinţa cercurilor de studii, secţia finanţe, sub preşedinţia d-lui ministru Mihail Romniceanu. Discuţiile au purtat asupra unor capitole de venituri din bugetul general al statului. — Eri s’a ţinut la clubul central, consfătuirea şefilor de organizaţii liberale din Ardeal sub preşedinţia d-lui Al. Lapedatu, făcându-se o recapitulare a activităţii politice din Ardeal în cursul vacanţei de Paşti. DELA PARTIDUL ŢĂRĂNESC DEMOCRAT (DR. N. LUPU) Membri partidului ţărănesc-democrat (Dr. N. Lupu) sunt convocaţi pentru mâine 1 Mai, orele 10 dim, la sediul partidului din calea Victoriei 151, unde se va sărbători ziua de 1 Mai. Pe Cercul de studii al partidului ţărănesc-democrat (Dr. N Lupu), ţine şedinţă la 2 Mai a. c., orele 17, la care sunt rugaţi a lua parte toţi membră acestui Cerc. DELA PARTIDUL NAŢIONAL-ŢĂRĂNESC In timpul lipsea aict Capitală a d. dr. Em. Haţieganu, d. dr Virgil Solomon a fost însărcinat să facă legătura între partid şi cercurile guvernamentale. — Duminică s’a ţinut o întrunire publică a circ 15 din P.N.Ţ., la care au luat cuvântul d-nii : Cezar Simionescu, din partea cadrelor I. Neagote, dinpartea tineretului muncitoresc, Călin Antonescu, din partea cercului de studii şi Bonny Dimitriiu, preşedintele organizaţiei, DILA FRONTUL PLUGARILOR ♦ Prietenii şi prietenele, membri aiFrontul „ Plugarilor”, cu domiciliul in Bucureşti, sectorul 1 Galben, sunt convocaţi la o comnfătuire organizatorică, în ziua de Jei, 2 Mai, a. c., ora 17, la sediul organizaţiei judeţului Ilfov, din strada Cristian Tell No. 23. DE LA PARTIDUL NATIONAL POPULAR Sâmbătă a avut loc in cadrul comisiei centrale de studii şi planificare a P. N P., şedinţa secţiei pentru problemele armatei. A prezidat general Levente, preşedintele acestei secţiuni, care a deschis şedinţa arătând misiunea acestei secţiuni. D. grui Barbu Aunescu a referat asupra democratizării armatei, urmând ca in şedinţa viitoare să aibe loc discuţii asupra acestei probleme. Astăzi Marţi, are loc în Bulevardul Lascăr Catargiu Nr 8, şedinţa preoţilor din Partidul naţional popular. Şedinţa va începe la orele 17 precis. La sediul sectorului 111 Albastru al partidului naţional popular, din Bucureşti, Str. Bibescu Vodă Nr. 10, funcţionează, sub conducerea unui comitet de avocaţi şi în mod cu totul gratuit un birou de consultaţiuni şi îndrumări juridice. Consultaţiunile se dau în zilele de. Marţi, Miercuri şi M, ale fiecărei săptămâni, intre orele 6—7 p. m SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI Frontul democrat universitar cheamă întreaga studenţime la sărbătorirea zlei de 1 Mai bună demonstraţie va avea loc o serbare câmpenească studenţească. Locul de întâlnire va fi înstr. Batiştei în faţa cinematografului Fantasio, la ora 8:30. ♦ Consiliul de disciplină al baroului Ilfov şi Sindicatul, avocaţilor invită pe toţi membri corpului să participe la sărbătorirea zilei de 1 Mai. întâlnirea va avea loc la ora 8 dim în sala „Paşilor Pierduţi” din Palatul Justiţiei, de unde se via porni în corpare la manifestaţie. ♦ Federaţia democrată a femeilor din România, cheamă toate femeile de la oraşe şi sate să participe la sărbătorimea zilei de 1 Mai, ziua înfrăţirii popoarelor prin muncă. Pentru liniştea căminelor noastre şi viaţa copiilor noştri, să strângem rândurile contra uneltitorilor de război. Să manifestăm pentru: O pace trainică şi durabilă, pentru: reconstrucţia ţării, pentru: făurirea unui trai luminos copiilor noştri. ★ Sindicatul C. F. R., Tineretul Progresist, Uniunea tineretului socialist, cheamă toţi tinerii din Capitală, la marea serbare populară, lande va avea loc un bogat program artstic. Miercuri, 1 Mai, orele 20 în Piaţa Giuleşti (în faţa Stadionului). SPECTACOLE TEATRALE In după amiaza şi seara zilei de 1 Mai vor avea loc manifestări artistice du concursul tuturor Teatrelor şi Operei din Capitală, în următoarele locuri: La ora 4 în Parcul Naţioiu& La ora 8,30 în: Parcul Carol, Piaţa Naţiunii, Piaţa Ateneului, Stadionul Giuleşti. Deasemeni vor avea loc în diversele pieţe ale Capitalei reprezentaţii cinematografice în aer liber, oferite de Oficiul Naţional de Cinematografie şi Fumul Popular CONCURS DE CARE In cursul, după amiezii în Parcul Naţional va avea loc un concurs între carele alegorice. De aceea toate carele alegorice cere vor defila în ziua de 1 Mai sunt invitate să meargă în Parcul Naţional unde va avea loc concursul O comisie de artişti şi specialişti va decerne premii celor mai bine întocmite care alegorice. LA PARTIDUL ŢĂRĂNESC - DEMOCRAT Sărbătorirea zilei de 1 Mai la Partidul Ţărănesc Democrat se va face la clubul din Cal. Victoriei 151 în cadrul secţiei profesionale prezidată dre d. Telei, d. Ruşi muncitor, rerpezmbantcul lucrătorilor manuali, Milsu Săvescu coafor, reprezentând mica industrie, Tache Pogonaru reprezentând pe micii comercianţi şi I Tărbescu reprezentând pe funcţionarii particulari Va conferenţia d. Prof. D. R. Toaniţescu, ziua de 1 Mai şi revendicările claselor profesionale în noul regim ai muncă! ★ Gruparea socialistă de artă şi cultură serbează ziua de 1 Mai priotr’un festival care va avea loc, azi după amiază. Marţi 30 Aprilie, ora 17, in sala cinematografului ,,Tivoli” din str. Academiei. COMERCIANT!!! PARTICIPA LA FESTIVITĂŢILE DE 1 MAI Comercianţii de Capitală, — ca de altfel tot factorii de producţie din ţară. — au hotîrît să participe în anul acesta la festivităţile de 1 Mai. Răspunzând apelului lansat de USIC, sindicatele de comercianţi şi-au dat adeziunea pentru a manifesta de ziua muncii alături de salariaţi . Comercianţii se vor reuni Miercuri dimneaţa la orele 9 a. m. în bd Schitu Magureanu colţ cu Ştirbei Vodă de unde se vor încolona şi vor porni spre locul fixat în coloana 4-a, care va ocupa str. Buzeşti. Comercianţii vor defila m DESCHIDEREA CONFERINŢEI SIONISTE In prezenţa a 350 delegaţi din Capitală, şi provincie,, s*a deschis ieri dimineaţă în sala cinematografului ,,Tomis”, cea de a 24.-a conferinţă sionistă din România. In afabră die un numeros public, S’a remarcat prezenţa d-lor: general D'Orbrotescu, din partea municipiului, col. Augustin Ionescu, reprezentând corpul II Armată, M. Rubin, ataşatul comercial al Cehoslovaciei. După ce asistenţa a intonat imnul regal, a luat cuvântul d. av. Rorlich, preşedintele Executivei Sioniste din România care, după ce arată că din 1940. Conferinţa sionistă nu s’a mai putut ţine, din motivele cunoscute, subliniază calea de lumină ce-a fost marcată în politica noastră la 23 August 1944 prin adânca înţelepciune şi bărbăteasca hotărîre a M. S. Regelui Mihai I, secondat de un grup de oameni politici, — cale pe care ţara s’a îndrreptat către o nouă viaţă de reală democraţie, în care toata clasele sociale şi toate raţiunile conlocuitoare pot trăi în armonie şi înţelegere Recunoştinţa evreimei se îndreaptă către ocrotitorii săli din vremuri triste, către M. S. Regele şi M. S. Regina Mamă, si dessr "ervo către guvernul ţării, care-^ ăt^t. toata înţelegerea evreimei. Vorbitorul a_ făcut apoi o docum.. incursiune în istoria sionismi"ui după care n U ..LUI I I QZ.Q — — vneească este angajată azi alături de mişcarea sionistă, care lupţi pentru recunoaşterea Palestinei ca stat evreesc. A vorbit apoi d. şef rabin dr Al. Safran, care a evocat cumplitete suferinţe ale evreimei, în ultimii ani. Dr. d. W. Fulderman a adus salutul Federaţiei Uniunilor de Comunităţi evreeşti urând ca lucrările să primească vestea că marţii democraţii şi-au respectat angajamentul luat în vederea reclădiri Palestinei. Innumele Congresului mondia evreesc, a vorbit dr. L. după către preşedintele a dat citir telegramelor expediate M. S. Regelui, d-lui prim ministru dr. T Groza, Executivei sionfete moo ■dîale la Ierusalim şi Executivei Jewish Agency. Dav Flesmingher a citit list, cuprinzând pe cei ce compun preridium-ul in numele căruia a vorbit d Dan Ieşanu, şedinţa festiv luând sfârşit la ora 1.30. Lucrările propriu zise ale Conferinţei au început în şedinţa d după amiază, în sala liceului ,,Cultura”, sub preşedinţia d-lui Da Ieşsiau, când au vorbit domnii Szente, av. I. Mendeiovici, as Lindestein, av. Benvenistl şi Ziari UNIVERSUM Un plan cu totul nou privitor la coloniile italiene Paris, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei „Reuter” comunică: Atât Marea Britanie, cât şi Uniunea Sovietică şi-au modificat Radical punctele lor de vedere luate în Septembrie 1945 în legătură cu dispunerea de colonii italiene Acest lucru s’a văzut Luni în şedinţa Consiliului de Securitate când, după ce d. Byrnes a prezentat în linii maui planul nordamerican, anunţat în Septembrie la Londra, pentru punerea, coloniilor italiene sub o tutelă internaţională, au luat cuvântul pe rând d-nă Bidault, Molotov şi Bevin. EXPUNEREA D-LUI MOLOTOV D. Molotov Şi-a însuşit într’o largă măsură formula uniiamericamă a tutelei internaţionale. Uniunea Sovietică propune acum ca, atât Tripolitania, cât şi Olrenaica să fie ambele administrate în cadrul ONU-lui, dar în ce priveşte Tripolitania sub un administrator sovietic şi un administrator adjunct italian sprijiniţi de un comitet consultativ internaţional din care ar urma să facă parte reprezentanţi nordamerican, britanic şi francez şi doi reprezentanţi ai populaţiei locale. Rusia propune aceeaşi formă de administraţie şi în ce priveşte Cirenaica, administrator fiind insă reprezentantul altei ţări, şiadministratorul adjunct tot italian PLANUL PREZENTAT DE D. BEVIN D. Bevin, venind direct de la conferinţa de la Londra cu primii miniştri ai Dominicanelor, a prezentat un plan cu totul nou cu privire la coloniile italiene. El a început, prin a aminti că toate cele patru colonii africane ale Italiei au fost cucerite în prima parte a războiului de către trupe britanice, indiene şi din dominioane şi de atunci se află sub administraţia militară eficace a englezilor. El a subliniat deasemenea că ele se găsesc dealungul unei Undi vitale a comunicaţiilor commonwealth -iolul britanic. Ministrul de externe britanic a făcut apoi propunerea revoluţionară ca să se acorde imediat independenţa atât Tripolitaniei, cât şi Cirenaicei, unite într-un singur stat. D. Bevin a amintit promisiunile făcute triburilor arabe, inclusiv senuşilor, de către Marea Britanie ca Tripolitania şi Cirenaica să nu mai fie niciodată înapoiate Italiei. Se ştie că la ultimele zile guvernul britanic a primit un apel mişcător din partea populaţie! din Libia, de a nu s e dezica de angajamentele luate. D. Bevift nu a făcut nici o propunere definitivă «im ar trebui acordată independenţa Libiei, cu atât mai mult cu cât consiliul de tutelă al O.N.U.-ului nu a fost ,încă instituit. In mod evident, ar fi necesare două măsuri preliminare : 1. Italia ar trebui să renunţe în mod formal la revendicările ei asupra fostelor ei colonii şi 2. Ar trebui să se stabilească de comun acord promovarea unităţii administrative în Tripolitania şi Cirenarca. Referindu-se la coloniile Italiele din răsăritul Africei, d- Bevin a amintit conferinţei de revendicările Abisiniei asupra Eritreei. Punctul de vedere britanic este că înainte de a se lua vreo decizie cu privire la această revendicare ,trebue să se procedeze la anchetă internaţională. Propunerile britanice în ce priveşte atât Eritreen, cât şi Somalia italiană, sunt determinate într’o largă măsură de consideration de ordin economic şi de intenţia de a se ridica standardul de viaţa al locuitorilor. D. Bevin a schiţat un plan pentru numirea unei comisii, fie de către ONU, fie de către Consiliu miniştrilor de externe, care si examineze propunerea de a se un Somalia Britanică cu Somalia Italiană şi cu regiunea Ogaden ce face actualmente parte din Abisinia. Abisinia ar urma să primească drept compensaţie teritoriu din Eritreea, Somalia francezi având o situaţie aparte, atât din punct d vedere economic cât şi etnic, nu ar urma să intre în acest plai pentru creerea unei Somali mari. Ministrul de externe britanic a arătat că planurile sale nu sunt dictate de o politică de forţă, ci de bun simţ. Planul de a se uni cele trei teritorii într’o singură administraţie asigură existenţa localnicilor păstori. D. Bidault- ministrul de externe al Franţei, a repetat propunerea franceză expusă în Septembrie care prevede să se acorde Italiei tutela asupra tuturor celor patru colonii, sub tutela generală a Consiliului de tutelă al ONU-lui. După ce cei patru miniştri de externe şi-au prezentat punctele de vedere cu privire la coloniile italiene, discuţia în legătură cu problema coloniilor italiene a luat sfârşit, ea continuând însă să rămână pe ordinea de zi a actualei sesiuni După toate probabilităţile, ea va fi reluată atunci când diferitele delegaţii vor fi studiat îndeaproape declaraţiile de edi. Fi® că se va adopta planul nordamerican, britanic sau sovietic, este cert că harta viitoare a Africei de Nord va suferi modificări radicale. Problema insulelor Dodepanezului a fost discutată pe scurt din iniţiativa d-lui Bevin. Franţa şi Statele Unite au fost de acord cu propunerea sa ca insulele să fie înapoiate Greciei. a declarat de acord şi d. Molotov, în principiu, dar el a arătat că sunt de făcut importante consideraţii şi în ce priveşte modul în care ele urmează să fie înapoiate Greciei, ceeace cere o nouă examinare. Problema Germaniei Cu privire îa problema Ger- «le acord pe motivul că d©sărmani ei, s’a ajuns la un acord ca marea viitoare este de imporexaminarea pretrimară a întregei probleme germane — nu numai a Germaniei occidentale — să fie pusă pe ordinea de zi a actualei sesiuni. Ea va fi examinată la sfârşitul discuţiilor referitoare la tratatele de pace europene ce sunt trecute pe ordinea de zi. Faptul că urmează să fie discutată întreaga problemă germană reprezintă o izbândă a punctului de vedere britanic, după ce d. Ridault ridicase problema Germaniei occidentale, D. Bymes, secretarul departamentului de stat nordamerican, a atras atenţia celorlalţi miniştri de externe asupra proectului de tratat — asupra căruia s’a păstrat cel mai desăvârşit secret — prezentat în Februarie trecut de către guvernul nordamerican celorlalte trei mari puteri, tratat ce prevede un plan pe 25 de ani pentru ocuparea și desarmarea Germaniei. D. Byrnes a cerut ca acest plan să fie discutat în actuala sesiune fiind sprijinit în aceasta de d. Bevin și Bidault. D. Molotov, ministrul afacerilor străine al Uniunii Sovietice, a declarat că nu poate fi fanţă secundară, lucru cu adevărat important fiind dezarmarea efectivă şi imediată a Germaniei acum. El a prezentat contrapropuneri în sensul ca o comisie de anchetă să fie trimisă să cerceteze la faţa locului actuala desarmare şi să verifice dacă acordurile stabilite la Potsdam sunt îndeplinite în mod satisfăcător. Propunerea d-lui Molotov a întâmpinat opoziţie pe motivul că comisia de control aliată din Germania dispune de împuternicirea de a cerceta această chestiune. S’a discutat deaseanenea pe scurt problema austriacă, delegaţia sovietică continuând a nu fi deosebit de înclinată să accepte punerea chestiune! pe ordinea de zi a actualei conferinţe, cu toată dorinţa vie a americanilor, englezilor şi francezilor de a se obţine o hotărâre în actuala sesiune. Nu s-a luat nici o decizie, dar d. Bymes a declarat că are de gând să ridice din nou problema austriacă la sfârşitul actualei conferinţe. O misiune azerbaigiană la Teheran Teheran, 29. (Rador). — Duminică a sosit cu avionul la Teheran o misiune azerbaigianiană având în frunte pe d. Jafar Pişehvari, preşedintele consiliului de miniştri al guvernului autonom azerbaigianian, care va duce negocieri cu reprezentanţii guvernului persan în legătură cu viitorul statut al Azerbaidjanului. Pe aerodrom, oaspeţii au fost salutaţi, în afară de oficialităţi, şi de o mulţime de mai mult sute de membri ai partidului tudeh. * Teheran, 29.Radari — Reprezentanţi ai Azerbaidjanului şi ai guvernului central persan și-au exiprimat încrederea că negocierile asupra viitorului Azerbaidjanului vor fi încheiate înainte de 8 Mai, dată la care trupele armatei roșii vor completa evacuarea Persiei. ---------®4®-------- ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE — Astăzi la ora 10 Senatul universitar va ratifica numirea d-lui Lucreţiu Pătrâşcanu, ministrul justiţiei, ca profesor titular al catedrei de economie teoretică la facultatea de drept din Capitală, la care d-sa a reuşit cu media 19. ♦ D. Teohari Georgescu, miniistul afacerilor interne , primit aici pe d. Krauss, ministrul Cehoslovaciei În Bucureşti. ■ Comitetul executiv al F. U. M. s’a întrunit alseară pentru a discuta chestiuni în legătură cu situaţia politică. EXTERNE re începerea procesului împotriva criminalului de război Tojo va avea loc la 1 3 Mai, in şedinţă publică. (Rador). Pe Generalul Henry Giraud, rivalul generalului de Gaulle, când a f°st vorba ca piraţii să recunoască pe şeful legal al Franţei cu prilejul debarcării armatelor aliate in Africa de Nord In 1942, a anunţat că şi-a depus candidatura pentrru Parlament la Metz (Lorena) pe lista MRP-ului. (Kador) te Postul de radio Moscova anunţă că in cursul zilei de Duminică a fost senmat un acord comercial între Uniunea S°vietelor şi Bulgaria pentru anul 1946. (Rador). I te Al doilea grup din trupele franceze ce urmează să evacueze Libanul, compus din 500 ofiţeri şi soldaţi, a părăsit Duminică portul I Beirut pe bordul vasului de paraferi „Chawpolllon”. (Rador), re Acţiunea Catolică din Italia, cu un număr de apt°ape şapte milioane de membri, a anunţat că lasă aderenţilor el deplina libertate de a vota pentru republică sau pentru monarhie. Alegerile senatoriale din Egipt Cairo, 29 (Ofpress). — Campania electorală, cu excepţia unor mici incidente fără gravitate, s’a terminat intr’o atmosferă de calm. Partidul wafdist a prezentat 38 candidaturi, partidul liberal 18, partidul saakdst 15, partidul Kota 12 oin partidul naţionalist ori candidat.................... T*r In alegererile pentru completarea celor 42 locuri în Senat, care au fost ţinute ieri in întregul Egipt, primul ministru Sedchi Paşa a fost ales cu o majoritate sdrobitoare. INUNDAŢII IN SPANIA Madrid, 29. Ifiador). — Asupra Spaniei continuă să se abată ploi torenţiale. Multe ape s’au revărsat peste maluri, provocând inundaţii. Sunt şi victime omeneşti. MOARTEA COLONELULUI DE LA ROCQUE Paris, 29, (Rador), — ColofMM Francois de la Rocque, fostul șef al cagularzilor francezi, a murit în urmta unei operații. Colonelul avea 60 de ani. Serviciul telegrafic special al „Universului“ Un Diorest al comitetului (te Arare din Triest Belgrad, 29 (Prin T. F V.). — Comitetul de eliberare din Triest a trimis o notă de proteet autorităţilor militare aflate, la arma numeroaselor atentate nepedepsite, comise de hispâe fasciste înarmate împotriva populwţUi slovene. Nota aceasta adaogă, fă dacă auBelgrad. 29. (Prin T. T. Fr. — D. Marcel Cochin, deputat comunist de Paris, directorul ziarului „Humanité“ a sosit ani la prânz torităţile militare aliate nu Va lua nicio măsură seifosă înptriva acestor bande, combetist) eliberare va considera erediabiiatraţia militară permite aceste acte, punând In pericel pacea şl atgnranta populaţiei. la Belgrad tOlicitat de guvern»! teu sosiav să aţfttte 1* sest&rile de 1 Mal. D. Marcel Cacian a sosit la Bei&ad Consulatele americane (fin Italia ar acorda viza pentru Statele Unite Roma. 29. (T. F. F.), Consu- . iMta cii Categoriilor de etatele americane din Neapole. . .. .. . . . Palermo și Genua, vor putea. italieni eE* vor s5 începând dela 1 Mai, să acorde' plec* în Statele Urâte. CONFERINŢA PRIMLOR NIŞTRI AI DOMINIOANELOR Londra, 29 (Rador). — Reuniunea plenară a primilor miniştrii ai dominioanelor a avut loc Duminică la Downing Strolet cu începere de la ora 14 în prezena d-lui Bevin, venit special de la Paris şi sub preşedinţia primului ministru Attlee. Au fost probabil discutate problemele ridicate la conferinţa miniştrilor de externe din capitala Franţei. Mareşalul Smuts a avut astfel prilejul de a expune punctul său de vedere d-lui Bevin, înainte de înapoierea acestuia la Paris. Conferinţa primilor miniştri ai Dominicanelor va mai dura încă două săptămâni. Vor fi discutate nu numai chestiunile militare în legătură cu apărarea Imperiului, dar și chestiunile economice referitoare la această apărare. In cercurile informate se crede ai se va sugera descentralizarea industriilor vitale pentru războiu instalate actualmente în Anglia. Iulius Streicher se apară Nuernberg, 29 (Rador). — „Mâncătorul de Evrei” .— Julius Streicher, a declarat In şedinţa de Luni a tribunalului internaţional pentru judecarea măriilor criminali de război nazişti, că nu a citit niciodată in întregime „biblia” naziştilor — „Mein Kampf” a lui Hitler, în afară de pasagiile antisemite. In rceastă şedinţă, preşedintele tribunaluluid. Lawrence, a pro-cedat la interogarea fostului „stăpân” al Nürnberg-ului, gauledter al Franconiei şi marele specialist nazist in măsuri antisemite. In faţa tribunalului a apărut, cu lacrămi în ochi şi elegant îmbrăcată şi doamna Streicher, fosta lui secretară şi, din 1945, soţie. Streicher şi-a spriinit apărarea pe aceste puncte principate: 1. Toate măsurile împotrivă evreilor fuseseră luate în urma ordinelor lui Hitler. 2 El (Streicher) «nu a fost niciodată amestecat, în mod direct la omorârea evreilor. 3. Nu a cunoscut vasta extindere a acestor omoruri. 4. Răboiul lui Împotriva evreilor a fost o campanie „istorică” şi nu una religioasă. 5. Scrierile anti-semite au existat in Germania tresnite de nazism si Înainte de apariţia ziarului ,,Der Sturmer”, condus de el. Nürnberg, 29 (Rador). — In cursul şedinţei de Luni a procesului marilor criminali de război nazişti, procurorul american Griffith Jones a citit extrase din ziarul lui Streicher, ,,Der Sturmer”, în care acesta scria într’un prticol, că evreii din Europa, cu excepţia celor din Marea Britanie şi în afară de micile comisităţi din puţine ţări neutre, apucase că dispăruseră”. D. Gromîko protestează contra atitul Consiliului de Securitate in chestiunea spaniolă New York, 29 (Rador). — Şedinţa de Luni a Corsiliului de Securitate a ONU-ului a început la ora 15, ora New York. Preşedintele a cerut să se procedeze imediat la vot, dar delegatul polonez, d. Lange, a intervenit propunând două amendamente la moţiunea australiană ş ce prevede instituirea unui subcomitet de cinci care să cerceteze acuzaţia că guvernul generalului Franco ar constitui o ameninrare pentru pace. Delegatul polonez a pr°pus: 1. — 31 Mai să fie fixată ca dată limitată pentru prezentarea raportului comitetului ce este însărcinat cu examinarea problemei spaniole şi 2. „ In moţiune să se introducă , condamnarea morală unanimă” a regimului Franco. Dr. Lange a arătat că face aceste propuneri cu speranţa că se va obţine astfel acţiunea unanimă a Consiliului. D. Paul Hasluck, delegatul Aust traliei, a arătat că acceptă cde două amendamente poloneze. D. Andrei Gromteo, delegatul sovietic, a luat apoi cuvântul citind după un manuscris. El a anunţat că se va abţine aria votarea moţiunei privitoare la Spania Explicând atitudinea sa, d. Gromteo a spus: ..Având în vedere că unii din membrii consiliului au declarat că nu sunt încă satisfăcuţi cu informaţiile aduse înaintea Consiliului de Securitate şi având in vedere că votul meu împotriva rezoluţiei australiene ar face imposibilă adoptarea rezoluţiei, mă voi abţine dela vot. Socotesc insă că este necesar să atrag atenţia membrilor consiliului asupra faptului că abţinerea mea de la vot nu creiază în nici un fel un precedent ce ar putea să influenţeze intr’un fel oarecare problema abţinerii dela vot a membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate”. Discuţiile din Consiliul de Securitate — a arătat delegatul sovietic — au confirmat deplin că regimul Franco constitue o ameninţare serioasă a păcii internaţionale. ..Adoptarea acestei moţiuni va insemna că Consiliul de Securitate, in loc de a lua măsuri eficace, alege calea amânării şi inacţiunii în ce priveşte chestiunea fascismului Spaniol”. „Delegaţia sovietică continuă să ne opună cu hotărîre unei asemenea atitudini”, a adăugat d. Gronteo. Delegatul mexican, d. Colina, a declarat că este gata să voteze textul final al rezoluţiei australiene, aşa cum a fost prezentat Consiliului. ,,Noi continuăm insă şi credem că Franco este o ameninţare potenţială pentru pacea şi securitatea internaţionali”, a adăugat el. Consiliul a adoptat apoi moţiunea australiană. Moţiunea a fost adoptată in unanimitate, minus d. Gromko, care s’a abţinut. Consiliul a fost de acord ca subcomitetul ce urmează să examineze documentele şi să facă noi cercetări cu privire la regimul Franco din Spania, să se compuni din delegaţii australian, brazilian, chinez, francez şi polonez, preşedinte fiind delegatul australian. Principiul veto-ului nu a f°st aplicat în ce priveşte votarea şi preşedintele Consiliului de Securitate a anunţat în cele din urmă ci rezoluţia a fost adoptată. Şedinţa a fost apoi ridicată, fără a se fixa data şedinţei viitoare. Preşedintele Consiliului s’a mărginit să spună: „Ne vom întruni din nou când vom avea ceva pe ordinea de zi” ★ New York, 29 (Rador). — Guvernul sovietic a comunicat oficial ONU-ului că a numit pe Andrei Gromîea ca reprezentant al său în comisia pentru energie atomică a Organizaţiei Naţiunilor Unite. A mai rămas doar Canada car® nu și-a numit încă reprezentantul în această comisie. GRAV ACCIDENT DE AUTOMOBIL PE ŞOSEAUA CÂMPULUNG-BRAŞOV Au fost rănite 12 persoane—Ajutorul dat de AA„ LL. Imperii Ileana şi Anton de Habsburg Braşov, 26 Aprilie Un autocamion, aparţinând reg. 7 artilerie din Div. „Horia, Cloşca şi Crişanu“, condus de şoferul Ion Riza, transporta 28 de pasageri, majoritatea muncitori ai uzinelor I.A.R., secţia Câmpullung- Muscel. La o serpentină, de pe teritoriul comunei Moeciul de jos (Bran), autocamionul s’a răsturnat in şanţul şoselei şi apoi s’a rostogolit de câteva ori pe povâr,nişul din apropiere. Este uşor de închipuit groaze prin care au trecut ocupanţii, aceasta cu atât mai mult cu cât printre ei se aflau şi 8 copii. Printre cei dintâi sosiţi la locul nenorocirii au fost ş. A A. LI. . Imperiale Ileana *4 Anton de I Habsburg. Arhiducesa Ileana a dat ajutoarele necesare, alături de Arhiducele Anton. Cu maşina proprie, Arhiducele a transportat la spitalul „Inima Reginei“ din Bran pe cei 12 răniţi. Spitalul a fost înfiinţat de ■ Domniţa Ileana şi este condus de Alteţa Sadu toată dragostea ! Din fericire, niciunul din re-II piii aflaţi în camion n’a fost rănit. Se fiede că accidentul a fost provocat de un defect al barei de directe. * I mm MIŞCAREA KPOBUCAHA fmncezIi mrcm hoki ctKTtmo Artemlsa Colonel Chlrlac,______ clsta Elisa Chirlac şi Avocat ~1 3h«o*Aghe Chiriac mulţumesc călduros camarazilor, prietenilor şi tutuor acelora care prin prezenţă, Hori saga scris au participat la marea durere încercată prin pierderea dragului lor COLONEL COMIVAMTIN CHIHAC Elena şi Dragomir Neaga, Marioara şi Nicu Marinescu, Marioara I. Marinescu, Rudolf Höhn cu copiii lor ac nunţi rudele şi prietenii parastasi, de 40 zile al regretatului lor părinte MARIN MARINESCU fost proprietar Pomenirea se va face in ziua de 1 Maiu 1540 in Com. Pogoanele-Boz~ 'Familiile C. Bucşan şi AT. Tomorosvearcu anunţă parastasul de 40 «fie» pentru odihna sufletului Iubitului kn CONSTANTIN BUCŞAN care va avea Ioc Joi, 7. Mai, orele 13* la Biserica „Sf. Niculae Tabacc»*, din Calea Victoriei 18«. S3 Familia loan D. stănescu raa nnmeşte tuturor celor «o au căutat gS-t aline durerea încercată prin pierderea acmnpel lor Sylvia. Stănesc« « cărei pomenire d« şase săptămâni se oficiază .Toi 2 Mal era 18 m Bis dirica Sf. Elefterie. 62 Murit înSureraţîi Sfarie soţie, Vfctor şi Neila au, noră, Aura, Vtatilă, Bănuţ, fică, ginere, nepot, anunţă că se împlinesc * luni dela săvârşirea din viaţă a scumpului lor IOAN V. BUJOR Slujba jsentm pomenirea sufletului Ini bun se va oficia Sâmbătă 4 Mai 1946, tn Biserica din Ţăndărel, Gara. ______________________ 43 Doamna Teodora Antoniuie anunţă rudelor şi prietenilor oficierea parastasului de 4« zile a neuitatul el soţ MIHAIL ANTONIA®! în ziua de Joi, 9 Mai a C., 19,3« În biserica Mavrogheni, (Şoseaua Kiselef). 36 Implinindu-se an an dela moarte* tatălui nostru JEAN SALLY se va oficia in reqijiem la Cimitirul Filantropia Joi 2 Mai a. c., ora 12:30» ______V Mult întristata soţie Victoria D. Popovici cu toată familia anunţă noi* menirea de 3 luni pentru odihna "sufletului iubitului lor ______________________19 ţfapWHWP wi" »nfijuu.M. mam .. Societatea Inginerilor Agronomi din România cu profund regret anunţă încetarea din viaţă a valorosului INGINER AGRONOM INSPECTOR R OZIN O MISIM înmormântarea a avut loc în ziua de 38 Aprilie 1946, la Cimitirul Şoseaua Giurgiului Bucureşti._________| ZOE Manor SIMIONESCU (MUTTI) In ziua de 29 Aprilie 1946, înmormântarea va avea loc la cimitirul militar Ghencea, Marţi 30 Aprilie, ora 16,30. X + îndureraţi : Filotheia ştefănescu, Dr. Mircea Ştefânescu cu Felicia, Avocat Nicolae ştefânescu cu Lucica, Virginia şi Maior T. Popian, Magda şi Colonel C. Vârtejeanu cu Radu, soţie, fii, fice şi nepoţi. Elena şi Alexandru Clearch soră şi cumnat şi Alexandru Panaitescu, cumnat, precum şi familiile înrudite au nemărginita durere a anunţa moartea dragului lor AVOCAT Constantin N. Ştefănescu de ani 69 decedat în ziua de 29 Aprilie 1946, după o lungă şi grea suferinţă, înmormântarea va avea loc în ziua de 1 Mai 1946, la ora 16, la cimitirul Bellu civil în capela căruia se află depus. 5 ■MHHBMQBSKnPSB ^1 SSSRVOLJBRIVSPSt JB Sdrobiţi de durere : Viorica UPS soţie, Nora şi Eliza fiice, Tnghis Gheorghe Bădescu ginere, Dănuţ, Doina, Ancuţa nepoţi, Iorgu frate, precum şi familiile Marin Stănoiu, Dr. Albu, Popovici, Eugen Demetrescu, Traian Teodorescu, Haneş, Bădescu. Preot Florescu, Cruceană şi Movilă, anunţă încetarea din viaţă, la 62 ani, a scumpului lor CONSTANTON MOROIANU Inginer agronom Consilier, fost director general în Ministerul Domeniilor înhumarea va avea loc in ziua de 2 Mai oreterb. la cimitirul Sf. vineri, în capela căruia este depus care va avea loc Joi 2 Mai in Biserica Amzei. 39 + Zdrobiți de durere ! Tăsică* Florica Gheorghiu, Ifeonida, Marioara Gheorghiu, Ariadna* Colonel Dr. Valeriu Muşatescu, veri; Marina, Gaby, Lucky, Marie- Angéle, nepoţelele ei iubite; Trandafir, Maria Anastasii?, cu copiii ; Elena, Gică, nepoţi; 15H; Dafu, Gheorghe, Elena Lulachianu, cumnaţi ; Alecu Petride, frate ; Amalia, Othon Pinnis, soră, cumnat, cu copiii lor, precum familiile înrudite, anunţă încetarea din viaţă, după o scurtă suferinţă, a scumpei şi dragei lor CLEONACHE LULACHIARU in etate de 14 ani In dimineaţa zilei de 28 Aprilie 1946. Slujba religioasă se va oficia Marţi, 30 Aprilie 1946, orele 15, la Biserica Sft. Nicolae-Buzeşti, unde se află depusă, iar înmormântarea in cavoul familiei, cimitirul Billu la orele 16. ........................ ♦ Prof. Gh. Simionescu fiu, Fiu- frica fică, Ortansa noră şi fa, miliiie Col. Florescu, Procuror general Teodora, Mahoi- Marietta soţie, soră, fraţi, cum- Sate, cumnaţi, nepoate şi nepoţi cu rudele apropiate cu durere anunţă încetarea din viaţă a scumpului tor CHIPARA ION (NELLA) Şeful Bir. Proceduri Prefect. Poliţie! înmormântarea 30 I. p., cimitirul Reînvierea, ora 15 p. m. 39 IL Adânc îndureraţi: Santa soţie, BBS® Antoaneta, Dumitru, Tudor, RS Gică fii, Niculae Zvnere, Ana I.' tase, Mitu fraţi, precum şi la« BiÎUile Hrista, Papacoci, Cocişterghi, Nanu, Udristoiu şi Petrescu, au durerea a anunţa încetarea din viaţă a scumpului lor BPÎRU GH, HRîSTA !■ vârstă de 76 ani Născut în comuna Gopeş (Macedonia) Corpus neînsufleţit se află depus In capela Cimitirului Sfânta Vineri; înmormântarea va avea loc Marţi 30 Aprilie 1946, orele 17. 75 19 Adânc îndurerate familiile D. m& Gheorghiu, Aurelia Zăvoianu şi V. Andrei, anunţă rudelor şi cunoscuţilor încetarea din viaţă a scumpei lor mamă şi bunică ANA D GHEORGHIU decedată in ziua de 37 Aprilie 1946. Dr. SAVA Z. PRODAN A fost înhumat în cimitirul ortodox Lugoj. 48 . Adânc întristaţi şi în veci nemângâiaţi, Marcela soţie, precum şi familiile Înrudite, anunţă tuturor celor care l-au cunoscut, moartea năprasnică a lui ALEXANDRU PLUMB Şef serviciu C. F. R. înmormântarea a avut loc Luni 23 Aprilie la Galaţi. JB Adânc îndureraţi : Mircea fiu, SSte* Angela cu Costel, Cornelia cu est Neri fice şi gineri, Maria, Olimpia, Dumitru, Jean, Constantin surori şi fraţi, precum şi familiile înrudite, au nemărginita durere de a anunţa încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a scumpei lor llîse Păfărâăţ2H3iSi?şiî5 înmormântarea va avea loc Marţi 39 Aprilie a. c., ora 15 precis, la Eimitirn# Sfânta Vineri la capela că- I ruia se află depusa, Saint Etienne, 29 fRaporl. — Tntrio cuvântare aşteptată cu un mare interes, d. Georges Bidault, ministrul afacerilor Străine, a luat Duminică seara, în calitate de membru al mişcării republicane populare, o poziţie netă împotriva proectului de Constituţie votat de Adunarea Constituantă. Le» membre* de l'TTnion de* Franţals de Roumanie sont instamment prés d’assister au service rellgieux oui sera célebré c.n la ChaDelle St Vincent de Paul — Str. Sofia — le JeudI 2 Mai, â 16 heures, â Ia mémoire de leur eompatrlote WERRi DELiTTRi Héro* de la Resistance tömbé glorleusement pour la libération de la France le 11 Avril 1944. 6 Soţia *1 copiii anunță parastasul de doi ani al scumpului lor LIONIDA EVANGHEUDF Reprezentanta, care va avea loc Marti 39 Aprilie 1946 la Biserica Spiral Nou (Puişor), Str. Sabinelor și la efinltirul Belu, ora 11. ________ 33 nu-jaanaw' ,nww *«e, Doctorul Mărgărint sdrobic, suflete Ea Doamna Zoe Oprescu Soutzp, HP* D-l şi D-na Georges Lakemaa, Dna Elena Văcărescu cu firele, D-l şi D-na N. Cusoveloni, D-l şi D-na Guy Bossie, fac cunoscut îocetarpartin viaţi în ziua de ţii şi radele anunţi cu mare durere 27 Aprilie a fratelui şi unchiului lor că la 4 Mai 1946 va avea loc parastasul de şase luni, la biserica Sfântul Niculae din Constanţa, al iubitei şi neuitatei lor Eugenia. Doctor Mărgărint înhumarea Va avea loc Marţi 30 Aprilie la cimitirul Bellu, umnde corpul este depus în capelă. 54 ■ Direcţiunea şi salariaţii ,,Intreprinderilor Generale Tech- SS nice Ing. Tiberiu Eremie“ S. A. anunţă cu regret moartea prematură a colegului EUGEN GRECI în etate de 54 ani înmormântarea, va avea loc Marţi 30 Aprilie 1946, la orele 16 la cimitirul Reînvierea. 77 JJS Colonelul Mihail Petrescu cu RSS. Doamna, fiu şi noră; Borin Petrescu nepot; Maria Lupescu soră ; Colonel Const. Lupescu. Aura şi Anton cu Florin nepoţi, cu familile înrudite anunţă încetarea din viaţă a scumpului lor lor Maria General Ioan Toplicescu, soţie şi familiile înrudite, au durerea a face cunoscut încetatea din, viaţă a scumpului GENERAI» LOAN TOPUCSBOU decedat în ziua de 34 Aprllie 1946, înmormântarea s’a făcut in cimitirul Sineasca (Craiova) în ziua de 26 Aprilie. Rugaţi-vă pentru dânsul. ] + Pensionar înmormântarea Marţi 30 Aprilie 1946, orele 16 la cimitirul Iancu Nou unde se află depus. 87 ■BramiBiTOsiEFeresrvraBswssarazsFurauEFa B zdrobiţi de durere. Marioara Kaffis soţie, Costel, Rică, Ţicu şi Traian fii, Ninetta,Angela, Marica şi Lenuţa nurori, Niculide şi Col. Vasilescu, abătuţi de du- i frate. Margareta, Natalia cumnate, rere anunţă rudele şi prietenii Incei Paulică, Nelu, Mariana şi Antoaneta tarea din viaţă a scumpei lor mamă, nepoţi precum şi familiile înrudite, soră, mătuşă şi cumnată anunţă încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a INGINERULUI AGRONOM ATHANASI M. GEORGECU (SACHE) etate 61 ani Corpul neînsufleţit se află iepua în capela cimitirului Bellu- înmormântarea va avea loc la 36 Aprilie 1946, ora 4 p. m. 34 . Adânc întristaţi soţia, fiica, fraţii şi nepoţii anunţă cu durere că în ziua de II Aprilie 1946, in urma suferinţelor lungi şi grele s'a stins din viaţă bunitl lor Dr. Dumitru A. z. BÎNU OPRESCU NICOLAE PETRESCU