Universul - Capitala, iunie 1946 (Anul 63, nr. 123-146)
1946-06-10 / nr. 130
Anul al 63«lea 6 PAGINI Fondator: LUIGI CAZZAVILLAN Proprietar: „UNIVERSUL** S. A. înscris sub Nr. 160 Trib. Ilfov 200 LEI Taxi poștală plătită la numerar conform »pronurt Dir. G-le F. T. T. Nr. 24.4M/93S. Mr. 130 Luni 10 Iunie 1946 6 PAGINI CELE DIN URMA $T?RI DIN LUMEA ÎNTREAGA, TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU NR. 23-23 CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10. SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET DE DIRECŢIE AGITAŢIILE STUDENŢEŞTI Se Încearcă din nou agitarea studenţimii. La Cluj, la Timişoara, la Bucureşti, instigatori, cari saut, poate, ei înşişi studenţi, dar Îndărătul cărora se disting foarte vizibil umbrele adevăraţilor mânuitori, se străduiesc să distragă tineretul universitar de la preocupările sale studioase şi să-l mâne in stradă (tocmai acum în preajma examenelor), pentru a clama anumite lozinci, necesare unor anumite manevre politice. Faptul în sine este de ajuns de condamnabil, deoarece este imoral să exploatezi entuziasmul şi avântul tinerilor pentru scopuri străine de interesele lor, dar el se agravează şi de împrejurarea că, de astădată, lipsa de scrupule este împinsă până la nesocotirea celor mai esenţiale interese de Stat. Intr’adevăr, studenţimea este zilnic îndemnată — din fericire fără prea multă eficacitate în ultima vreme — să se dedea la manifestaţii şovine împotriva populaţiei ungureşti, într’un moment în, care revizionismul maghiar pledează în faţa forurilor şi opiniei publice internaţionale teza tendenţioasă a imposibilităţii unei convieţuiri paşnice a naţionalităţilor în Transilvania. Nu este prima oară când naţionalismul „integral”, exclusivist, şovin, se dovedeşte o unealtă oarbă în slujba celor mai înverşunaţi duşmani ai naţiunii. Faimoşii „camelots du Roi” ai lui Leon Daudet şi Maurras s’au arătat a fi, în realitate, cameloţii lui Hitler care a îngenunchiat Franţa şi i-a răpit Alsacia-Lorena şi am văzut noi înşine pe legionari militând împotriva tratatelor cari ne-au întregit graniţele. Exemplele în această privinţă abundă şi, aproape nu se poate cita caz, când o mişcare şovină să fi fost altceva decât o diversiune sau o provocare, abil stimulată şi regisată de interesaţi de dincolo de frontiere. Sunt, printre studenţi, tineri de bună credinţă cari cred, fiindcă aşa li s’a spus, că Ungurii s’au dedat şi ei la manifestaţii anti- româneşti şi că, în consecinţă, ai, noştri trebue să ridice mănuşa şi să „răspundă”. Să admitem că faptul ar fi exact... In cazul acesta însă, Ungurii cari s’au dedat la asemenea manifestaţii, au fost elemente reacţionare, revizioniste, care aveau tot interesul s’o facă. Mai mult decât atât, este evident, că acei Unguri cari au făcut acest lucru, n’au urmărit alt scop decât să provoace „riposta” şovinilor români. De ce ? Foarte simplu : pentru că fiecare lozincă antiungurească strigată la Bucureşti, fiecare geam spart la Cluj, fiecare Ungur molestat la Timişoara, înseamnă un argument în favoarea tezei revizioniste care se străduie zadarnic, de atâta vreme, să dovedească ceea ce inconştienţii de la noi le facilitează cu atâta complezenţă şi anume că regimul românesc nu asigură populaţiei maghiare libertate şi securitate. Avem noi interesul să ne pretăm la o asemenea manevră ? Iată de ce agitaţiile studenţeşti din vremea din urmă — agitaţii artificiale şi, dealtfel, izolate — trebuie să dea de gândit tuturor celor cu dragoste de ţară. Instaurarea regimului democratic iar România şi Ungaria a creat premizele unei îndelungate şi solide prietenii între cele două popoare vecine precum şi a lichidării definitive a revizionismului horthyst. Nueste admisibil ca o mână de politicieni miopi şi de inconştienţi să poată compromite aceste perspective şi să contribuie la readucerea mereu în discuţie a graniţei noastre de Vest, recunoscută în atâtea rânduri de Marile Puteri. In vremuri obişnuite, şovinismul este o stare de spirit obscurantistă, retrogradă, o orbire, ce trebuieşte vindecată, pe îndelete, prin mai multă cultură şi mai adâncă judecată. In vremurile prin care trecem însă, şovinismul este stupid fiindcă nu este atâta îndreptat împotriva altor popoare cât împotriva intereselor propriului nostru popor. Cine strigă astăzi „Jos Ungurii!” nu este in realitate — oricât nu şi-ar da seama de acest lucru — decât o unealtă a reacţionarilor revizionişti care îl manevrează din culise. Avem toată încrederea că studenţimea română, în totalitatea ei, îşi va da seama de rolul lipsit de glorie pe care li-l rezervă regisorii din umbră şi că acei cari s’au lăsat o clipă antrenaţi, vor face repede cale întoarsă pentru a asigura triumful adevăratului spirit democratic și al adevăratului patriotism. TUDOR ANDREESCU CAPITALA SE REFACE 219 blocuri in construcţie.—Investiţii de peste 200 de miliarde lei Bucureştii se refac... S’a aşezat lumea la lucru... Cam greoi, ce e drept şi cam ■târziu, dar astăzi suntem în măsură să constatăm că în sectorul acesta a început să se lucreze. După bombardamentele aeriene din 1944, de pe urma cărora au suferit cartiere întregi, mai cu seamă in sectorul roşu, criza de locuinţe fiind mare, s’a crezut că anul 1945 se va porni lalucru pe scară întinsă, la care, bineînţeles, statul avea să vină cu puternice mijloace. Dar statul avânid de suportat atâta de pe urma războiului, n’a putut trece la fapte. Iniţiativa particulară însă a fost la datorie. Cu mijloace insufciente însă, puse la îndemână tot de către stat, prin împrumuturi. Dar prea puţin s’a construit din nou, totul, în general, limitându-se la reparaţiuni mai mult sau mai puţin grele. Acum, de bine, de rău, iniţiativa particulară, cu mijloace financiare puternice, a pornit o adevărată campanie de construcţii. Şi se pare că ,într-o oarecare măsură, această iniţiativă va fi intensificată în cursul verii. Pentru toamnă, statul va porni şi el la lucru Desigur că atunci se va simţi o mare înviorare in acest sector al reconstrucţiilor. In aruuil 1945 s’au construit abia 14 blocuri în valoare de 10.902.269.117 lei. Insă este explicabilă această reţinere,, fiindcă anul 1945 a însemnat o perioadă de adaptare la nouile condiţii de aşezare socială, inerentă unei perioade imediat postbelice, mai ales după un război ca acela pe care l-am trecut. Şi nu uităm că anul 1945 a fost anul încetării, războiului şi că nu se putea imediat porni la fapte. Astăzi însă se lucrează. Aproape nu e stradă în care să nu se înalţe un bloc cu 5—6 etaje. In centru mai ales, casele vechi, lipsite de confort, fac loc blodausurilor, construite în stil geometric, nedecorativ, sobru ca şi viaţa in care cu toţii ne mişcăm azi. Prefaceri furtunoase peste tot. Cocioabe şi borcee, prilejuri de zâzanie printre moştenitori, se prăbuşesc peste noapte, sub lovituri de târnăcop, ca peste o săptămână, să se înalţe scheletul unui bloc. Antreprizele se întrec parcă în a ridica blocuri cât mai înalte, mai aspectuoase, mai ademenitoare şi astfel, Bucureştii cresc... cresc mereu în înălţime. In centru, pe str. Câmpineanu, colţ cu Ştirbey Vodă, în câteva săptămâni va fi gata de locuit un bloc cu 14 etaje. E atât de înalt, că spre a-l privi în toată înălţimea lui, trebue să te depărtezi 2-300 de metri. Şi nu e singurul. Şi-acum, iată unde şi cât se construeşte în Capitală, în sect. 1 Galben, se contruesc 68 blocuri, în valoare de 104 miliarde; în sect. II Negru, 60 de blocuri, in valoare de 72 miliarde lei; în sectorul III Albastru, 50 de blocuri, în valoare de 31 de miliarde iei; iar în sect. IV Verde, 41 de blocuri, în valoare de 56 de miliarde iei, deci construcţii în valoare de peste 200 de miliarde. Multe din ele sunt aproape gata, iar altele, abea sub săpături. Un fapt îmbucurător se observă pe piaţa materialelor de construcţie: scad preţurile. • No trebue să ascundem că Bucureştii suferă de o criză de locuinţe, mai accentuată ca oricând, fie prin suprapopularea oraşului, fie din cauza miilor de case distruse de război. De aceea, la iniţiativa particulară, nu trebue să lipsească ajutorul statului, prin uşurări de tot soiul. * Poate puţini ştiu că taxele pentru autorizaţii de construcţii au fost majorate de 40 de ori, ajungând ca pentru un bloc mai măricel să se plătească numai taxe de autorizaţie 50 de milioane lei. , De asemenea, nouile construcţii nu mai sunt scutite de impozitul pe clădiri timp de zece ani. * Dar, cu toată această campanie a refacerei Capitalei, problema crizei de locuinţe rămâne nerezolvată. Inter-adevăr, se construeşte astăzi, se înalţă blocuri uriaşe, se angajează zeci şi sute de miliarde în nouile construcţii, toate acestea nu pentru uşurarea, populaţiei nevoiaşe, pentru salariaţi, pensionari, etc., pentru miile de refugiaţi cari, cu toate străduinţele comisiei de rechiziţii, nu-şi găsesc decât un mizer adăpost. Nouile construcţii nu sunt de închiriat, ci de vânzare. De la punerea primei cărămizi s-au şi negociat eventualele apartamente. Şi cine poate să se apropie de aceste apartamente? Capitaliştii, oamenii de afaceri, cari jonglează cu sutele de milioane, şi carişi pot permite luxul să-şi cumpere apartamente în blocurile noui. In genere, chiriaşii salariaţi, de la libera tranzacţie care abia dacă pot suporta chiriile de astăzi, cei cari au avut şansa să-şi găsească adăpost în vreo cocioabă de la periferia oraşului, rămân tot în suferinţă, tot fără locuinţă ! Desigur, că Guvernul studiază tocmai această latură a problemei locuinţelor şi nu ne îndoim că — deşi sarcini grele apasă asupra bugetului statului — va găsi soluţia pe care o aşteaptă lumea chiriaşilor nevoiaşi. MIHAIL GHIMICI Pe strada Brezoianu... Pe str. Câmpineanu colţ cu Ştirbei Vodă CÂND SE ÎNCHID ŞCOLILE PRIMARE Şcolile primare particulare din Bucureşti care nu au avut cursurile întrerupte, îşi închid cursurile pe ziua de 10 Iunie. Şcolile primare de Stat din Bucureşti care şi-au deschis cursurile la 15 Sept. şi nu le-au întrerupt, se închid la 10 Iunie. Celelalte şcoli primare care, din motive determinate, au avut cumurile întrerupte, se închid la 28 iunie. DESCOPERIREA UNEI ORGANIZAŢII TERORISTE Membrii organizaţiei au fost arestaţi COMUNICAT Ministerul de interne comunică: Organele de siguranţă şi poliţie ale Statului au descoperit existenţa, pe teritoriul ţării, a unor organizaţii teroriste, care purtau denumirile de: M.N.R.; Haiducii lui Avram Iancu; Divizia Sumanelor Negre; Glasul Sângelui; Grupul diversionist „Elena Basarabeanu”, legate între ele şi dirijate de un comandament central. Pe baza unor minuţioase verificări şi documentări, guvernul a hotărît să treacă la arestarea elementelor principale din aceste organizaţiuni. Operaţiunile au început în ziua de 27 Mai şi sunt în curs de executare. Au fost arestaţi până in prezent: General c. a. rez. Aldea Aurel; Alexandrescu N., avocat; Basarabeanu Elena, fostă secretară a lui Ion Antonescu; Kintescu Gh., fost subdirector general al S. S. I. pe timpul guvernări Rădescu; Capră Angliei, moşier; lt.-■col, rez. Constantinescu Victor; lt. Coifan Virgil; Creţoiu Magda, fostă speakeriţă la Radio; Callega N., industriaş; căpitan Cochinos Mircea; Domocoş Ion, industriaş; Teodorciuc Octav, avocat; Moroianu Ilarie, avocat; general brig. Moşiu; Olteanu Gabriel, fost comandant al batalionului „Iuliu Maniu”, condamnat la 25 ani muncă silnică; Olteanu Elvira, nepoata lui Gavrilă Olteanu, funcţionară la Reprezentanţa americană; Poleacu Nicolae zis Moldoveanu Nicolae, fost comandant legionar; Popp Corneliu, avocat; lt.-col. rez. Plesnilă Eugen; Stenuţă Dumitru zis Oprea Dumitru zis Mitruş, căp. paraşutist Tanţu Mihai, dezertor şi alţii. Sunt puşi în urmărire: Roşca Mălin, ziarist emirat; Manicatide Teodor, funcţionar la Reprezentanţa Americană; Horaţiu Comaniciu, avocat; Sachi Bălan Iuliu, inginer şi alţii. Cercetările continuă. PIAŢA CAPITALEI PE ZIUA DE ERI Gospodinele şi toţi cei cari au colindat în cursul zilei de eri pieţele de zarzavat ale Capitalei au fost martorii — şi beneficiarii — unui adevărat miracol. Faţa acestor pieţe era cu totul schimbată. Marfă frumoasă, variată şi în cantităţi considerabile, ca în cele mai bune timpuri normale. Tarabele şi coşurile precupeţilor supraîncărcate cu produsele sezonului, iar pe platforma pieţelor munţi întregi de mazăre verde, ceapă, fasole, ridichi. Surpriza cea mare a fost însă cifra preţurilor. S’au vândut Sâmbătă dimineaţa: mazărea la 250 lei kg. (dela 1800—2000 lei în ajun şi 700—800 lei, kg. în seara de Viţeri), fasolea ţucără la 2000 lei kg. şi cea verde la 3500-4000 (dela 6000, respectiv 8000 în ajun), ridichile albe mari la 250 lei legătura (dela 400, 500 şi 600 în îrn ajun) ş. a. m. d. Scăderea aceasta de preţuri se datoreşte intervenţiei energice a autorităţilor, care au vărsat pe piaţă cantităţi masive de zazavaturi şi leguminoage aduse direct dela producători. Publicul s’a bucurat, fireşte, şi a cumpărat mai mult ca de obicei, dar nici precupeţii nu s’au întristat prea mult, deşi ţineau să te informeze de pierderile înregistrate la diferenţa dintre preţul lor de aprovizionare şi cel la care erau nevoiţi să vândă. Şi nu s-au întristat prea tare, întâi, pentru că se molipsiseră şi ei, se vede, de buna dispoziţie a publicului cumpărător şi, în al doilea rând, pentru că — e locul să spunem — şi-au putut scoate paguba cu vârf şi îndesat din vânzarea la preţuri mai urcate, a seriilor noui de trufandale, roşii, conopidă, dovlecei, castraveţi, carate, ciuperci, fasole fideluţă, etc. Impresionaţi de animaţia târgului, toţi stau declarat, până la urmă, mulţumiţi de această schimbare la faţă, în care erau dispuşi să vadă, în definitiv, semnele întoarcerii la belşugul şi ieftinătatea din alte vremuri. Când va fi proclamată Republica italiană Roma, 8 (Rador). — Ceremonia oficială a proclamării Republicei, pe cari unii o prevedeau pentru Sâmbătă seara, nu vă avea loc probabil decât Luni sau Marţi. Intr’adevăr, numai 18 din cele 31 de secţii ale Curţii de Casaţie au trimis până Sâmbătă ministerului de interne procesele verbale necesare pentru proclamarea rezultatelor referendumului. La ceremonia proclamării republicii vor lua parte 15 ambasadori şi 25 de miniştri şi însărcinaţi cu afaceri. Ţările care au acreditat reprezentanţi diplomatici pe lângă locotenentul general al Regatului vor aştepta numirea primului preşedinte al nouei Republici pentru ca ambasadorii şi miniştrilor să adreseze noui scrisori de acreditare pe lângă preşedintele republicii. ★ Roma 8 (Rador). — Proclamarea oficială a rezultatelor referendumului va avea loc Duminică dimineaţa la ora 11 (ora locală). Procesele-verbale ale secţiunii Curţii de Casaţie de la Catanzaro, singurele cari nu sosiseră încă l. Roma, au fost primite Sâmbătă seara cu avionul. Ziua de Luni va fi socotită sărbătoare naţională. CINE VA FI PREŞEDINTE Roma, 8 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Reuter transmite: S’ar putea ■ ca primul preşedinte al Republicii Italiene să fie un monarhist, ca un semn de conciliere faţă de cei 11 milioane alegători cari au votat pentru monarhie. Trei bătrâni oameni de stat, simpatizanţi ai monarhiei, ar putea fi candidaţi pentru postul de preşedinte al republicii. Este vorba de d-nii Victor Enmnuel Orlando, în vârstă de 86 ani, Francesco Nitti, economist şi istoric strălucit, şi d' Ivanoe Bonomi. ÎNTRUNIREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI Roma 8 (Rador). — Consiliul de miniştri italian s’a întrunit Miercuri în şedinţă, pentru a discuta situaţiunea politică, după cum a anunţat postul de radio italian. Se anunţă că, printr’o hotărâre a consiliului de miniştri ziua următoare celei în care s’au proclamat rezultatele definitive, ale referendumului va fi considerltă sărbătoare naţională. Pe de altă parte, se află că proclamarea rezultatelor referendum-ului va fi făcută în cursul apţii de către curtea de casaţie, însărcinată cu proclamarea oficală a republicii. In cursul aceleiaşi şedinţe, consiliul de miniştri ar fi studiat proectul de lege pentru o largă amnistie. ★ Roma 8 (Rador). — Pentru Duminică dimineaţa a fost convocat un consiliu de miniştri pentru a hotarâ între altele noua denumire a statului italian. Imediat după proclamarea republicei, d. Gasperi, primul mistru, va adresa o proclamaţie poporului italian. LINIŞTE IN ITALIA DE NORD Şl CENTRALA londra 8 (Rador). — După cum anunţă postul deradio Roma, domită, ministrul de interne al Italiei, a comunicat Sâmbătă seara că atmosfera încordată de la Napoli, unde au fost arun- ate chiar grenade, a încetat. Şi Palermo, a spus el, a luat sfârşit agitaţia provocată de reuşita viblreei cu prilejul referendumului. ..Pretutindeni domneşte linişte în Italia de nord şi centrală şi nu este necesar să se ia măsuri deosebite“, a adăugat el. * Roma 8 (Rador). — Regele Umberto al II-lea a părăsit Palatul Quirinale, plecând la Castelul său de vânătoare de la Porziano lângă Roma. 833 de morţi şi 349 răniţi in cutremurul din Turcia Ankara, 8, (Rador). — După o statistică parţială, cutremurul I din regiunea Mus a provocat moartea a 833 persoane. Au fost rănite 349 persoane. In urma sguduirilor sistatice, au fost distruse 1.991 case. Autorităţile *1 Semiluna. Kosie au trimis la locul sinistrului echipamentul medical şi ajutoarele necesare. In cursul zilei de Sâmbătă, vor pleca spre regiunea Mus cu avionul miniştrii lucrărilor publice şi higienii, însoţiţi de medici şi ingineri. l. wwtr PREGĂTIRILE ELECTORALE DIN ROMANIA COMENTATE DE PRESA SOVIETICA Moscova 8 (Rador). — Agenţia românească să considere rezulta- folosesc de participarea lor Ingupern în scopurile strâmte ale partidelor „istorice“, iar nu în interesul poporului român. Dînd informaţii eronate, ei urmăresc să creeze în străinătate impresia că în ţară există „dezordini“ şi „dezorganizare“ şi să provoace astfel o intervenţie străină în afacerile interne ale României. Liberalii d-lui Brătianu, reprezentanţi ai capitalului financiar din România, proprietari de mari întreprinderi, încearcă prin toate mijloacele, în mod organizat, să stingherească activitatea economică, făcând să nu reuşească finanţarea industriei şi refacerea ţării. Pe toate căile ei contribue la sporirea speculei, îndreptarea României pe calea democraţiei progresiste se loveşte de rezistenţa disperată a tuturor forţelor reacţiunei româneşti. Ea se face în condiţiunile cele mai grele din punct de vedere politic şi economic. Dar masele populare din România au putut deja să se convingă de rezultatele sale binefăcătoare din propria lor experienţă. Unirea forţelor democratice, care a fost realizată, termină ziarul, va contribui, în mod incontestabil, la victoria tinerei democraţii româneşti în apropiatele alegeri şi la completa sa afirmare in viaţa publică a ţării. rasa comunica: Ziarul „Izvestia” publică un articol in care relevă faptul că pregătirile pentru alegerile parlamentare sunt în plină desfăşurare în România. In ultimele zile, continuă ziarul, se remarcă o mare activitate desfăşurată de toate partidele, organizaţiile şi grupările politice. Dacă se ţine seamă de ştirile provenind din România, guvernul prezidat de d. dr. Petru Groza ia toate măsurile pentru a asigura condiţiile necesare unei largi şi libere exprimări a voinţei maselor populare. Pentru poporul român, actualele alegeri au o importanţă mult mai mare decât o au de obiceiu simplele alegeri pentru Parlament, Populaţia României va trebui să hotărască nu numai chestiunea alegere! cutăruia sau cutăruia deputat, ci aceea a căilor ulterioare ale propăşirii ţării. Diferitele evenimente, cari s’au produs in ultimul timp în România, confirmă noua victorie dobândită de democraţie. Cea mai mare victorie este înfăptuirea unităţii tuturor forţelor progresiste din ţară, in scopul de a se prezenta în alegeri cu o listă comună şi cu un program comun. Principalele partide politice, reprezentând cele mai largi straturi ale poporului, — pe lucrători, ţărani şi intelectuali, burghezia mică şi mijlocie, — se prezintă într’un front larg şi unic în viitoarele alegeri, având intenţia formală de a continua opera de transformare democratică a ţării. Creerea blocului electoral al partidelor democratice a fost aprobată în unanimitate de largile masse ale lucrătorilor din România. Partidele „istorice” ale d-lui Maniu şi Brătianu au primit cu totul altfel creearea blocului electoral al partidelor democratice, făcând toate sforţările pentru a împiedeca fuzionarea taberei democratice. Ei au recurs la toate manoperile în scopul de a fărâmiţă forţele democraţiei, de a împiedeca creearea blocului electoral unic, nutrind speranţa că astfel ei vor putea să ajungă din nou la putere. Aceste sforţări tindeau în primul rând la Îndepărtarea partidului social-democrat din frontul democratic comun. D-nii Maniuţi Brătianu, cari au grupat în jurul lor toată reacţiunea românească, începând cu membrii „Gărzii de Fier” şi mergând până la gruparea d-lui Petrescu, în lupta in contra democraţiei progresiste care s’a afirmat în ţară, îşi ascund in mod ipocrit activitatea lor anti-populară, sub o frazeologie democratică. PROCESUL CRIMINALILOR DE RĂZBOI In ultimele săptămâni, procesele principalilor criminali de război din România au reţinut atenţiunea cercurilor publice româneşti. Enorma importanţă a acestui proces constă în faptul că el a dat prilej să se demaşte adevărata fizionomie a şefilor partidelor naţional-ţărănist şi naţionalliberal a d-lor Maniu şi Brătianu. Procesul a dovedit că relaţiile cele mai strânse existau între conducătorii de frunte ai partidelor „istorice“ şi Antonescu şi clica sa. Este deci firesc ca toată presa rrr-mr-1 ffiTmiHTUT ■v'irTBrrf’iiWTmfTTwiiBmnrriBiMmw tul procesului ca o mare înfrângere a reacţiunei şi, în primul rând a părintelui ei spiritual, d. Iuliu Maniu. Procesul a mai dovedit deasemeni că activitatea actuală a partidelor „istorice“ este continuarea firească şi logică a atitudinei lor antipopulare din trecut. Politica antisovietică tradiţională a d-lor Maniu şi Brătianu, dovedită la proces, inspiră şi astăzi încă întreaga activitate a partidelor „istorice“. Este adevărat însă că această activitate se face la adăpostul unor declaraţii răsunătoare cu privire la „prietenia tradiţională cu URSS“. Dar aceste declaraţii nu pot să înşele pe nimeni. Partizanii d-lor Maniu şi Brătianu nu vor să risce să intervină făţiş în contra noilor legături amicale cu URSS-ul, cari s-au stabilit în România, mărginindu-se să ducă o campanie de ură şi de calomnie împotrivafruntaşilor români cari sunt partizani convinşi ai amiciţiei cu URSS-ul. Este locul să se amintească faptul că chiar din prima zi clica d-lor Maniu şi Brătianu a violat clauzele conferinţei de la Moscova a miniştrilor de externe, relative la colaborarea reală a reprezentanţilor lor cu guvernul. Miniştrii din partidul d-lui Maniu, d. Haţieganu şi din partidul d-lui Brătianu,d. Romniceanu, se CONST. GRAUR Implinindu-se şase oră de la moartea lui Const. Graur, prietenii şi admiratorii acestui mare gazetar — se vor întâlni astăzi la ora 12 la crematoriul „Cenuşa” pentru comemorarea luptătorului care, cu talent şi cu neşovăelnică convingere, şi-a închinat viaţa democraţiei. Ultimele lui zile au fost posomorite. El a văzut crescând zi cu zi valul reacţiunii. Pe subt ferestrele ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa” Const. Graur a văzut trecând cetele legionare care huiduiau şi aruncau cu pietre în geamuri. Ziarele lui erau arse pe stradă. Iar lucrătorii care le apărau, au fost răniţi — şi chiar ucişi. El a fost silit să părăsească poziţia la luptă. Alţii au încercat — după expresia lui — ,,să salveze ceia ce se mai putea salva”. La sfârşitul anului 1937, guvernul Goga a suprimat însă ziarele democratice din Sărindar. Au urmat etapele fascizării. Ideile democratice au fost înnâbuşite de urletele fiarei eşite din caverne. Const. Graur s’a stins în mijlocul vacarmului legionar. Ochii lui s’au închis peste un tablou degradant, pe care l-au dus în lumea ceialaltă. Astfel luptătorul pentru democraţie şi pentru toate idele generoase s’a prăbuşit la pământ, îmmormântat sub ruinele visurilor sale. Acei cari au avut norocul să trăiască zilele de triumf ale democraţiei— au datoria ca acum, strânşi în jurul pumnului de cenuşă rămas după un pasionat suflet de înaintaş, să-i exprime recunoştinţa generaţiilor actuale pentru contribuţia lui la realizarea aceloraşi idealuri. Solemnitatea fluierară de astăzi nui priveşte numai familia şi pe prieteni, ci pe toţi cetăţenii la un joc, şi pe fiecare în parte — fiindcă pomenim pe un gazetar-cetăţean, de care totdeauna este ne-voe şi mai cu seamă în clipa hotărâtoare de faţă. M. SEVASTOS GRAŢIERI, REDUCERI ŞI COMUTĂRI DE PEDEPSE In „Monitorul Oficial” de erî a apărut decretul regal prin care s’a acordat numeroase graţieri, reduceri şi comutări de pedepse, pronunţate de instanţele judecătoreşti.__________ REGULAMENTUL DE FUNCŢIONARE A CHEIULUI CENTRAL ELECTORAL AL BLOCULUI PARTIDELOR DEMOCRATE In şedinţa de Vineri, 7 iunie, a Comitetului Central Electoral a fost adoptat în unanimitate regulamentul de funcţionare din care dăm părţile esenţiale . Comitetul Central Electoral are ca scop realizarea comandamentului unic pe întreaga perioadă a alegerilor. El este compus din reprezentanţii celor 6 partide, care alcătuesc Blocul partidelor democrate (Partidul naţional-liberal, Frontul Plugarilor, partidul social-democrat, partidul comunist român, partidul naţional-popular şi partidul naţional-ţărănesc) „precum şi câte un reprezentant al Confederaţiei generale a muncii şi o reprezentantă a Federaţiei democrate a femeilor române . Organizaţiile de mai sus vor desemna şi câte un supleant pentru a înlocui la nevoie pe reprezentantul lor, atât în Comitetul Central Electoral cât şi în secţiuni. Comitetul Central Electoral lucrează pe baza directivelor Consiliului Politic al Blocului partidelor democrate şi pe baza hotărârilor luate în şedinţele sale în fiecare judeţ, sector sau comună, se vor constitui după aceleaşi criterii, comitete electorale judeţene, sau comunale, cari vor lucra după sistemul de lucru al Comitetului Central Electoral şi sub directivele şi controlul lui. Comitetul Central Electoral cuprinde următoarele şase secţiuni : electorală, propagandă, administrativă, economică, financiară şi transporturi. Fiecare secţiune se compune din delegaţi ai partidelor din Blocul partidelor democrate precum şi un reprezentant (supleant) al Confederaţiei generale a muncii şi o reprezentantă a Federaţiei femeilor democrate. Secţiunea Electorală este însărcinată să discute proectul legii electorale, să verifice candidaturile pe întreaga ţară, să dea instrucţiunile privitoare, la procedura electorală în cadrul Blocului partidelor democrate şi să centralizeze informaţiunile necesare. Secţiunea Propagandă şi Presă este însărcinată cu organizarea propagandei pe baza platformeiporgram a Blocului partidelor deprogram a Blocului partidelor democrate şi cu combaterea propagandei adversarilor, organizarea întrunirilor, difuzarea poziţiei Blocului partidelor democrate prin toate mijloacele de propagandă ca: manifeste, broşuri, afişaj, placarde, decorări, radio, cinematograf. Secţiunea Administrativă, se ocupă cu probleme administrative. Secţiunea Financiară va strânge fondurile necesare campaniei electorale şi va repartiza sumele, controlând gestiunea financiară a operaţiunilor blocului în legătură cu alegerile parlamentare. Repartizarea cheltuielilorse va face conform proporţiei de reprezentare pe listele Blocului partidelor democrate. Secţiunea Economică se va ocupa cu studiul şi rezolvarea problemelor economice. Secţiunea Transporturilor este însărcinată cu organizarea transporturilor candidaţilor, a trimişilor conducerilor, partidelor, a delegaţiilor, cu transportul materialelor de propagandă şi presă. Va procura din timp parcul de camioane şi turisme necesare deplasărilor. Parcul auto va avea la dispoziţie utilajul necesar pentru reparaţiuni, înlocuiri de piese, combustibil ,personal, etc. Fiecare secţiune va lucra sub preşedinţia unui membru al Comitetului Central Electoral.Pe lângă Comitetul Central Electoral se constitue un secretariat general, pentru coordonarea şi urmărirea întregei activităţi. Secretariatul conduce Biroul de Presă care este format din reprezentanţii ziarelor partidelor Blocului Democrat şi este în permanent contact cu întreaga presă. Secretariatul general are un Birou de Reclamaţiuni şi Informa- ţiuni pentru informaţiunile necesare şi primirea reclamaţiunilor, în scopul unei bune desfăşurări a campaniei electorale. Măsurile propuse de Comitetul Central Electoral şi acceptate de Consiliul Politic vor fi sprijinite în mod obligatoriu de toate partidele Blocului partidelor democrate, pentru a se asigura succesul în alegeri. Secţiunile respective, Biroul de presă, Biroul de informaţiuni şi reclamaţiuni şi întregul aparat se socotesc mobilizate în tot cursul campaniei electorale, primind directive de la Comitetul Central Electoral. Comitetul Central Electoral se va întruni de două ori pe săptămână, sau mai des când nevoia o va cere, în vederea propunerii planului de activitate, analizării mersului şi rezultatelor activităţii, precum şi pentru a hotărî nouile directive. Şedinţele Comitetului Central Electoral vor fi precedate de cele ale secţiunilor, care vor supune secretariatului stadiul lucrărilor lor, precum şi propunerile, cari urmează a fi rezolvate de Comitetul Central Electoral. Comitetul Central Electoral împreună cu secţiunile se va întruni de două ori pe lună sau ori de câte ori va fi nevoie. Participarea lor la şedinţe trebue să se facă cu cea mai mare exactitate. Reprezentanţii partidelor vor putea fi înlocuiţi, în cazuri excepţionale, prin supleanţii lor. în cazul în care nu se cade de acord asupra unei probleme, în cadrul Comitetul Central Electoral, chestiunea în discuţie va fi supusă Consiliului politic al Blocului partidelor democrate, care va decide în ultimă instanţă. Iniţiativa, fie colectivă, fie personală, trebuie stimulată, iar propunerile aduse la cunoştinţe Comitetului central electoral, devin valabile numai după aprobarea acestuia. Pe lângă Comitetul central electoral se înfiinţează o comisiune a tineretului democrat compusă din reprezentanţiituturor organizaţiilor democratice de tineret. Tineretul va primi directive din partea Comitetului central electoral prin secretariatul general.