Universul - Provincie, iunie 1946 (Anul 63, nr. 122-145)

1946-06-01 / nr. 122

■ VîâTA POLITICA AUDIENŢE LA D. PREŞEDINTE AL CONSILIULUI Eri dimineaţă d. prim ministru nr. Petru Groza a primit o dele­gaţie a Uterului, formată din d-nale Pocuraru şi Foriş, o delegaţie a sac. Asina Sibiu, formată din di-nul prof. Mo­ga şl prof. Ţepcea con­dusă de d. prof. P. Constantinescu- Iaşi ministrul informaţiilor şi Or­ban preşedintele sportului popular. Primul ministru a lucrat apoi cu d-nii M. Balea, ministrul artelor, M. Romniceanu şi dr. Emil Haţier­ganu, miniştri de eţer, Simeon O­­ierniu, ministru şi preşedinte al co­misiei de legătură pentru aplicarea am­­is­ţiului. După amiază , dr. Petru Groza preşedinte­le consiliului a primit cu audienţă comună pe d-nul Ştefan Voitec ministrul educaţiei, Aurel Potop subsecretar de stat la edu­caţie, dr. Emil Petrovici rectorul universităţii din Cluj şi P. Bej­an, ministrul industriei. DE LA PARTIDUL­­ ŢĂRĂNESC democrat D. prof. D. R. Ioaniţescu. Înso­ţit de d-nii N. Georgescu-Ştefu­­neşti şi I. N. Pope­scu, avocaţii, au participat la Întruniri In comunele din plasa Săruteşti Jud. Ilfov şi anume: com. Preajba Gurbâneşti, Siliştea, Brătianu Frăsinete, Pupă­za, Tăriceni, Pandulea şi Pârlita Săruleşti. S’a analizat platforma guvernu­lui, care la capitolul ,,Politica So­cială” conţine mare parte din re­formele ţărăneşti şi muncitoreşti Înfăptuite de d. dr. N. Lupu şi ceilalţi fruntaşi. Au asigurat de tot sprijinul să­tenilor ilfoveni d-nii: Stere Gran­­cea-Fundulea, Milercă-Săruleştii, Co­stică Dinu Ghiţă-Sliştea, Rădules­­cu-Gurbăneşti I. Teodoresti -Fră­­stoieşti, Radu I. Digan şi Din­­ Tă­­riceni şi alţii. ACTIVITATEA CERCULUI DE STUDII Al PARTIDULUI LIBERAL (TATARESCU) Pe lângă delegaţia permanentă a P.NXi. funcţionează un cerc de studifi, a­vănd drept scop atât stu­dierea tuturor problemelor de gu­vernare ca se pun partidului şl sc­hiţionarea lor In cadrul doctri­nei acestuia cât şl strângerea şl clasarea materaluluî documentar si Informativ necesar, In scopul stu­dierii amănunţite a tuturor proble­melor generale de stat. A fost fixat programul de lucru al Cercului de studii pe ania în curs, stabilindu-se metoda de lucru, precum şi normele de coordonare a activ­ităţii secţiilor componente ale căror rapoarte centralizate ur­mează a fi prezentat« conducerii partidului cu propuneri de modi­ficarea statutelor şi a programului partidului Inaugurând un nou ciclu de con­ferinţe In cadrul acestui cerc de studii, d. Pompiliu Băbeanu, secre­tar general al Cercului de studii, a vorbit Sâmbătă, 25 Mai 1946, des­­pre „Politica economică’’, confe­­renţiarul înfăţişând cu multă com­petenţă puncte de vedere ale di­feritelor doctrine econ­om­ice şi a­­nalizând conceptul de liberalism e­­conomic. Şedinţa secţiilor reunite a fost prezidată de d. prof. I. Nistor. Au asistat pe lângă d-nii preşedinţi de secţii ai Cercului de studii P.N.L., numeroşi fruntaşi ai partidului şi intelectuali, membri ai Cercului de Studii P.N.L. tarea studenţească de Duminică Frontul­­ democrat universitar invită profesorii şi studenţii la marea adunare studenţească, care va avea loc Duminică, 2 iunie, orele 11 a. m. în sala cinemato­grafului „Scala", când va vorbi despre: „Trecutul şi prezentul luptei democratice în Universi­tate“. Vor lua cuvântul alături de pro­fesori şi studenţi d-nii Miron­ Constantinescu şi Mihai Dragomi­­rescu, foşti conducători ai studen­­ţienei democrate. „Graiul Noui“ despre procesul guvernăriii Antonescu Intr’mi artical intitulat ,­,Bilan­­ţrai politic al procesului guvernării Antonescu”, ziarul „Grăitul Nou” spune că acest proces „va avea, fără îndoială, o enormă influenţă asupra desvoltarii vieţii politice din România”. „Guvernul faseteto-legionar al lui Antonescu, — urmează ziarul so­vietic, — a fost creat cu activa participare şi cu sprijinul moral şi­­ politic al leaderilor partidelor isto-­­ rice”... care „au colaborat zilnic şi­­ activ cu grivernul Antonescu”. Ei , „au salutat războiul antistovietic, l-au sprijinit şi au participat activ­­ la acest război”. Care sunt jertfele României in­­ războiul antisovietic ? Cifrele sunt­­ efiecvente: 625.000 morţi şi răniţi­­ pe front, 600.000 victime din rân­durile populaţiei civile, 181.000 de invalizi, 276.000 de văduve şi 105.000 de orfani. „Sabia Justiţiei, — adaogă „Graiul Nou”, — a fost ridicată deasupra capului principalilor că­lăi. Inspiratorii lor insă îşi conti­nuă opera”. Despre aceştia ziarul sovietic spune in concluzie următoarele: „Cum poate fi vorba de relaţii „prieteneşti” între Uniunea Sovie­tică şi un partid, in fruntea căruia rămâne omul, care in trecut a fost principalul ideolog al războiului anti-sovietiic, iar în zilele noastre şi-a confirmat din nou crezul lui anti-sovietic, dând mâna cu crimi­nalii, care timp de câţiva ani au condus practic războiul forţelor re­acţionare şi anti-sovietice din Ro­mânia împotriva U.R.S.S. ?” Desbaterea recursurilor marilor criminali de război de către Secţiunile Unite După cum am anunţat, Secţia­ două erau noul, toate celelalte bile Unite ale înaltei Curţi de fiind până acum ridicate de l­a Casaţie s’au întrunit ieri spre a proceda la judecarea motivelor d® neconstituţionalitatea legii pentru înfiinţarea Tribunalului Poporului şi sancţionarea crimi­nalilor de război şi a autorilor­­dezastrului ţării,­­ motive invo­cate de cei doi Antoneşti şi de colaboratorii lor în număr de 11, după ce Secţia II-a a înaltei Curţi le-a respins motivele ordi­nare de recurs. Suprema instanţă în completul de 32 de membri ai Casaţiei, sub preşedenţia d-lui Cconel Cireş, prim-preşedinte, a început dezba­terile la orele 10 dimineaţa. Numeroşii apărători ai condam­naţilor recurenţi erau prezenţi. Un incident de amânare ridicat de d. av. C. Simionescu-Iaşi a fost respins, după care s’a dat cuvântul apărătorilor spre a des­­volta motivele, din cari numai de loturile anterioare de condam­naţi şi tot de atâtea ori respinse de către Secţiunile Unite, cari au declarat legea ca fiind constitu­ţională. Desbaterile au ocupat atât şe­dinţa de dimineaţă cât şi cea de după amiază. In numele ministerului public, d. procuror general Mircea Possa, a răspuns tuturor apărătorilor combătând vechile motive cu ar­gumentele trase din deciziile date anterior de Secţiunile Unite, iar în ce priveşte cele două motive noui, d. procuror general a de­monstrat netemeinicia lor, cerând respingerea lor. Suprema Curte a intrat în deli­berare pe la orele 8 seara. După un sfert de oră, d. prim-preşe­dinte a făcut cunoscut că decizia va fi pronunţată mâine 31 Mai. COMEMORAREA IN FABRICI ŞI Miercuri 29 Mai au avut loc în fabricile şi întreprinderile din Capitală comemorarea biled ero­ilor.­­ Oratorii au subliniat lupta pli­nă de jertfă a celor căzuţi pen­tru libertate şi democratic, atât pe front împotriva duşmanului de moarte — faid­erismul, — cât ZILEI EROILOR ÎNTREPRINDERI șl in anii de teroare, împotrivă dictaturii. S’au făcut comemorări în ur­mătoarele întreprinderi: U.C.B., SET, Volna, Caps, Areva, Ind. Electrică, Phenix, Talpa, Wolff, Ind. Bumbacului, Sala Picolo, precum șl In multe alte fabrici. CURIER JUDICIAR O ASPRA CONDAMNARE PE LOC PENTRU SABOTAJ D. judecător Nicollae Aghinit, de­legat la parchetul Ilfov și făcând actualmente parte din Tribunalul Poporului ca judecător asesor, in­trând întâmplător la restaurantul boc. .Mercur” din str. Barcistel 14, Spre a lua masa la prânz, i el a refuzat atât pâine cât oi mămă­ligă. Magistratul, la răspunsul catego­ric al antreprenorului Gând Har­­ghitian că nu are nici măcar mă­măligă, și-a declinat calitatea și a procedat la cercetarea localului. Fără multă trudă a dat peste două tăvi acoperite, în care stăteau ali­niate 50 felii de mămăliga. Văzându-se descoperit, antrepre­norul a invocat pretextul că mă­măliga era destinată personalului. D. judecător a procedat la jude­carea pe loc a acestui caz de sa­botaj și a aplicat IUI Gând Har­­ghitian, originar din Istanbul și actualmente cu domiciliul In str. Batiştei 14, pedeapsa de 4 ani în­chisoare corecţională şi 2 milioane lei amendă. Condamnatul de drept de recurs la tribunal împotriva­­ordonanţei de condamnare. ‘ulit .r hrrt. FRAUDELE ~ ^ CU BONURI DE ZAHAR Banda fraudatorilor cari au sus­tras prin faptele lor necinstite zeci de mii de kilograme zahăr din cota destinată consumatorilor, a fost depusă la penitenciar in urma mandatelor de arestare emise de PL jude-preşedinte Marius Pârvu­­iescu, titularul cab. o instrucţie, care in curs de două zile a luat Interogatorii amănunţite inculpa­ţilor. Mandate au fost supuse cri m­­­banaltului Efov, cara­te­ţa con.Hr­. 1_j--Iji.­ Cercetările ulterioare vor avea să stabilească toate împrejurările şi să definească precis vina fiecăruia din colaboratorii la reuşita acestei mari şi scandaloase fraude, apoi că dea la iveală şi pe alţii care au avut amestec dar se găsesc deo­camdată in umbră. ARESTAŢI PENTRU SABOTAJ Au fost trimişi In judecată pe baza legii sabotajului de către par­chet care­ a dispus şi arestarea, următorii comercianţi: Perlele Giovanidis, proprietarul restaurantul din str. Luterană 5, fiindcă a luat 2.500 lei pentru o porţi© de mâncare In loc de 800 lei. — Ion Alex. Oprea, din com. Buch­uneni, care adunând lapte de la săteni — cam 180 litri pe zi,— ffl comercializa vânzându-1 în Ca­pitală după ce-1 amesteca cu apă. — Mendel Martin, măcelar din calea Văcărești' 25, fiindcă lua 15.000 lei pentru un kilo de came de miei în loc de 12.000 lei. — Votau Dumitrescu, magazin de ocâpmiare şi bodegă în calea Călă­raşi 28, fiindcă vindea oţet cu preţ de {(x$ulă. ~­f­­­ t DIVERSE - ~ — Prin rechizitorul parchetului a fost trimis in judecata tribuna-Mui corect tamal Ilfov pentru în­şelăciune şi uz de acte false, indi­vidul loan Davidescu, dispărut, fost cu ultim domiciliu în str. Militari 5. Dându-se drept posesor al unui vagon de orez aflat in gara Giur­giu, el a înşelat pe d. loan Rab­­holtz din Timişoara pe când acesta se afla­ in Bucureşt­ 1, luându-i suma de 7.210.000 lei după ce i-a arătat o scrisoare de trăsură C. F. R. do­veditoare că a expediat spre Timi­șoara vagonul cu orez. Scrisoarea de tiafură era însă falsificată. DECLARAŢIILE D-LUI BIDAULT asupra ctmnu cam patru mihishu de externe Paris, 28 '(Rapor).­­— In cadrul unei conferinţe de presă, d. Georges Bidault, ministrul de afaceri străine al Franţei, a de­clarat Marţi ca şansele ca cel pa- I tru miniştri să cadă de acord la viitoarea lor reuniune nu pot fi încă estimate. El a adăugat: „Se pot întâm­pla noui desvoltări între momen­tul de faţă şi data de 17 iunie, care vor clarifica situaţia. Totuşi, dacă miniştrii de exter­ne se înapoiază la Paris cu ho­tărârea fermă de a ajunge la un acord asupra problemelor rămase în suspensie, ei vor găsi soluţiile, încă nu a fost spus ultimul cu­vânt asupra Triestului şi, dacă atmosfera este propice la viitoa­­­­rea reuniune, s’ar putea să se facă noui propuneri care ar da posibilitatea realizării unui acord între cele patru mari puteri”. D. Bidault a relevat că „nici problema coloniilor Italiene nu este o chestiune insolubilă. S’ar putea ca discuţiile să fi şi apro­piate punctele de vedere britanic şi sovietic şi, dacă Statele Unite sunt dispuse să renunţe la dorin­ţa lor de a fixa o dată precisă până la care să dureze tatelajul italian asupra fostelor colonii ita­liene din Africa de Nord, cei pa­tru miniştri de externe ar putea reexamina propunerea franceză privitoare la coloniile Italiene cu şanse de succes”. D. Bidault a spus că Franţa nu se opune discutării tratatului de­­ pace cu Austria în mod separat de chestiunea germană. Şi el a încheiat spunând că îm­părţirea Germaniei în două zone­­— o zonă orientală şi o zonă oc­cidentală — propusă de curând de presa zuglo-nordamericană nu poate fi în nici un caz conside­rată drept o soluţie. Incheere că pe căruii se afla la Paris nu a primit nici ,o comuni­care oficială in legătură cu crea­rea unei comisii militare aliate care ar garanta stipulaţiile tra­­tatulu de pace, deşi el a aflat de această comisie pe căi indirecte ?i neoficiale. ★ 1 Roma, 29 (Rador). — Miaterul italian de finanţe a desminţit for­mal informaţiunile de presă după care semnarea noului armistiţiu între aliaţi şi Italia ar fi imi­nentă. Dimpotrivă, guvernul italian nu a primit până acum textul noilor clauze financiare. DELIBERĂRILE MINIŞTRILOR SE EXTERNE ADJUNCT! Paris, 29 (Rador). — Adjuncţii celor patru miniştri de afaceri străine, în cursul şedinţei lor de Miercuri după amiază au reluat examinarea tratatelor bilaterale,­­ adică acelor tratate încheiate în­­î­nainte de război între Italia şi­­ puterile învingătoare. Această chestiune, ce a mai fost studiată de către cei patru miniş­tri în cursul recentelor lor deli­berări, caută a se afla dacă pu­terile învingătoare au sau nu dreptul de a declara nule cutare sa­u cutare tratat şi, invers, sau să menţină pe altele în vigoare. Problema frontierei italo-aus-­ triace va fi studiată joi, cu care prilej de Karl Grober, ministrul de afaceri străine al Austriei, şi apoi contele Carandini, ambasa­dorul Italiei la Londra, vor ex­prima punctele de vedere ale ţă­rilor respective.­­­Paris, 29 (Rador). — Doi ex­perţi italieni au sorit Miercuri la Paris pentru a ajuta delega­ţia italiană pe lângă conferinţa adjuncţilor miniştrilor de ex­terne Unul este expert naval, iar ce­­lă­at expert de frontieră. REMITEREA TEXTULUI ARMISTIŢIULUI REVIZUIT CU ITALIA Roma, 29 (Rador). — D. Alci­ de de Gasperi, preşedintele con­siliului de miniştri, a declarat, după terminarea consiliului de miniştri de Marţi, că generalul sir Wiliam Morgan, comandan­tul suprem aliat din Mediterana, îl va vizita în cursul zilei de Miercuri şi că el se aşteaptă ca generalul Morgan să-i remită textul oficial al armistiţiului re­vizuit cu Italia. D. de Gasperi a spus că gu­vernul italian încă nu a primit nici o comunicare oficială în ceea ce priveşte termenii noului armistiţiu Primul ministru a subliniat că membrii guvernului au examinat şi chestiunea cererilor de repara­ţii sovietice, inclusiv cele formu­late la Paris şi cele exprimate de d. Molotov, ministrul de afa­ceri străine al Uninii Sovietelor, în cursul unui interview acordat agenţiei „Tass“, când d. Molo­tov a propus să se obţină repa­raţii din potenţialul industrial al Italiei. D. de Gasperi a subliniat că a susţinut totdeauna în conversa­ţiile personale cu cei patru mi­niştri, de externe cu Italia nu se află în situaţia de a plăti, dar, in cazul când nu se ajunge la nici un compromis aliaţi ar tre­bui cel puţin să ia în con­sidera­­re chestiunea punerii industriei­­ italiene pe o bază sănătoasă.­­ Primul ministru a declarat în ■ • W ' h. • • . .. '.v0 CTtmwno« VI .■■■M.^BHSggaaagB CLAUZELE ACORDULUI FINANCIAR FRANCO-A­MERICAN wasruingiwMi­a» (jttaaor).— Acordarea oe diverse forme a unor credite ifrate la 1.950.000.000 de dolari, su­­primarea datoriilor de război repre­zentând 1.800.000.000 do­lari acesta este iilanţul negocierilor franco-america­­ie Începute In Martie şi terminate ilarţi după amiază la Washington, când domnii Blum şi Byrnes au sem­­nat documentele oficiale care con­­acră acordul. Aceste sume vor permite Franţei ă reconstruiască economia dezorga­­nizată de războiu­l. Jean Monnet, comisarul planifi­­crii, a declarat corespondentului din Washington al Agenţiei franceze de presă: „Datoriile de război sunt lu­mînate ; Franţa începe opera de afacere fără alte sarcini”. D. Monnet crede că Franţa va du­b­a producţia sa de oţel şi va mări a 50 la sută producţia de cărbuni şi uu diuapol­ut uluispito­­­ul­ut 1938. In virtutea acordurilor semnate Marţi, Franţa obţine : 1. U­n credit de 050.000.000 dolari de la Banca de export şi Import; 2. Un credit de 215.000.000 de dolari pentru cumpărarea depozitelor ex­cedentare din Franţa; 3. Un credit de 447.000.000 de dolari p­entru achiziţionarea a 750.000 tone­e vase comerciale. ■ La acest total de 1.372.000.000 trebue să se mai adauge primul credit de 550.000.000 de dolari pus la dispoziţia Franţei în Septembrie 1945 de către Banca de export şi import. Dacă se mai adaugă la aceste cifre împrumutul pe care Franţa inten­ţionează să-i ceară Băncei Naţionale — şi care, după cercurile din jurul d-lui Mounet, este fixat la 750.000.000 de dolari —şi creditele pe care Fran­ţa le va obţine de la alte ţări (Cana­da a acordat deja un împrumut de 242.000.000 dolari) deci peste 3.250­ mi­lioane de dolari vor fi la dispoziţia­­ guvernul francez pentru a se în­cepe ceea ce d. Monnet numeşte „an­trepriza Franţa”. Franţa a cerut mai mult decât atât, dar ceea ce a obţinut Ii va permite să realizeze planul său de recon­strucţie. Franţa este chiar de pe a­­cum în stare să înceapă lucrul. In legătură cu aceasta, d. Bonnet­­a subliniat: „Reconstrucţia Franţei nu mai depinde acum de ajutorul ce l-ar fi dat, ci de voinţa poporu- i lui francez”. «ami'nwaiBm—Bnaana— ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • M. S. Regele a primit ori în audienţă de lucru pe d-nii: M. Ralea, ministrul Artelor, R. Zăroni, ministrul Agriculturii, Anton Alexandrescu, ministrul Cooperaţiei şi Petre Bejan, mi­nistrul Economiei Naţionale. ■ Sf-ta Patriarhie a dat in­strucţiuni ca „Ziua Eroilor" să fie prăzn­uită cu obişnuitul cere­monial la toate bisericile şi cimi­tirele în care se găsesc înmor­mântaţi cei căzuţi pe câmpul de luptă. 9 M. S. Regele a semnat de­cretul de numire a d-lui G. Mazi­­lescu, ca preşedinte al I. N. C. D. P.-uluii, în locul d-lui Stan­­ciu Stoian demisionat. ■ D. Stere Roman, inginer agro­nom consilier, a fost numit secre­tar general al ministerului agri­culturii, pentru problemele agri­cole. ■ Astăzi, joi, fiind sărbătoare legală, şedinţa Biroului executiv al partidului naţional popular, nu mai are loc. • D. Ştefan Vohtec, ministrul educaţiei naţionale a participat Marţi la o şedinţă a inspectori­lor generali din învăţământul secundar. S-au luat în discuţe probleme care privesc intensificarea con­trolului pe teren şi definitivarea profesorilor secundari. • D. prof. Gh. Vlădescu-Ră­­coasa, ministrul Naţionalităţilor, restabilit în urma răcelii con­tractate în timpul inspecţiilor în provincie, şi-a reluat audien­ţele la departamentul d-sale. Ieri 29 Mai a primit pe d. Krauss, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti, cu care a discutat situaţia naţionalităţilor respec­tive în România. EXTERNE • D. Togliatti, vice­preşedintele consiliului de miniştri italian şi fruntaş al partidului comunist din Italia, a înfierat gestul Regelui Umberto care a dat un interview unei Agenţii americane de presă, luând poziţie faţă de plebiscitul referitor la monarhie. (Rador). O Greva cărbunelui din Statele Unite a fost aplanată Miercuri după amiază, în urma rectificării de către mineri a contractului ne­gociat anterior de către funcţio­narii guvernamentali cu d. John Lewie, preşedintele indicatului lor. (Rador). • D. Novikov, noul ambasador al Uninii Sovietelor la Washington,­­ a prezentat Miercuri d-lui James F. Bymes, secretarul departamen­tului de stat, o copie de pe scriso­rile sale de acreditare. (Rador). 9 Cele două Camere, reunite in Adunare Legislativă, au aprobat recentele alegeri prezidenţiale şi au proclamat definitiv pe d. Juan Peron şi Hortensio Quijano, res­pectiv preşedinte şi vice-preşedint­e al Argentinei. Ceremonia luării puterii va avea I9S fc 6 m.«•___ . V-, • ■ ■ ■ •‘ttAÉE 9 Corespondentul Agenţiei Fran­ceze de Presă transmite : Cercurile de pe lângă guvernul iranian crede a şti că d. Hussein Ala, ambasadorul Iranului la Wa­shington, nu va mai reprezenta ţara sa în Consiliul de Securitate. Aceleaşi cercuri cred că guvernul iranian va insista ca problema ira­niană să fie scoasă de pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate. (Rador). 9 Proectul de lege pentru naţio­nalizarea minelor de cărbuni a fost adoptat de Camera Lorzilor în şe- I dinţa de Miercuri după amiază, la­­ a doua cetire şi fără scrutin, după două zile de desbateri. (Rador). 1 9 Postul de radio Frankfurt a­­nunţă că transatlanticul german de lux „Europa”, de 50.000 tone, a fost alocat Franţei în contul re­paraţiilor. Postul de radio a adăugat că e­­chipajul francez se află acum în drum spre Bremerhaven pentru a aduce transatlanticul In portul Cherbourg. (Rador). 9 Mai multe uzine au fost ocu­pate de grevişti în cursul unor a­­grtaţii muncitoreşti în centrul In­dustrial Subra El Heima din E­­gipt. Ministerul de interne a publicat un comunicat anunţând că guver­nul a trebuit să ia măsuri severe pentru restabilirea ordinei (Ra­dor). 9 Congresul mondial sionist ce urma să se ţină la Ierusalim în ziua de 7 August a fost amânat până în Decembrie, — anunţă un comunicat oficial. (Rador). 9 Preşedintele consiliului de mi­niştri al Siamului a trimis o scri­soare d-lui Trygve Lie, secretarul general al ONU-lui, acuzând Fran­ţa că a atacat suveranitatea sia­meză şi cerând ca această proble­mă să fie supusă Consiliului de Securitate. D. Trygve Lie, secretarul ge­neral al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a răspuns preşedintelui de consiliu siamez că nu va prezenta Consiliului de Securitate cererea înaintată, în afară de cazul când şi alte ţări, membre ale Naţiunilor Unite, vor face o cerere asemănă­toare, în conformitate cu Charta Naţiunilor Unite. Pe de altă parte, conform unui comunicat semi-oficial publicat de înaltul comisariat francez din Sai­gon şi reprodusă la Paris, inciden­tele de la frontiera siameză au fost „simple operaţiuni de poliţie şi securitate”. Declaraţia descrie şti­rile străine asupra incidentului ca considerabil". * A fost vorba de urmărirea unor bandiţi refugiaţi pe teritoriul K­a­­mes. (Rador), 9 Preşedintele Truman a respins cererea făcută de anumiţi fruntaşi ai Senatului pentru modificarea a­­titudinii lui asupra chestiunilor muncitoreşti, cerere prezentată Sâmbătă în faţa Congresului. Se ştie că preşedintele Truman voeşte să po­ată mobiliza pe lucră­tori în caz de greva împotriva gu­vernului. Totuşi, în cercurile bine infor­mate, se pretinde că d. Truman ar fi gata să studieze din nou­ a­­ceastă cerere dacă se găseşte o rapidă soluţionare a grevei cărbu­­n­ade).____,_________ ! întruniri secrete­­ ale hitleriştilor Suedezi ! Stockohn, 29 (Radar). — Cores­pondentul agenţiei „Tass” trans­mite următoarele: 1­1 După cum­ anunţă ziarul „Alton Tidningen”, In timpul din urmă a avut loc la Goeteborg întruni­rea organizaţiei hitleriste suedeze care are drept conducător pe cu­­noscutul şef fascist Sven Olaf­­ Lindholm. La această întrunire care a fost secretă, Sven Olaf Lindholm a prezentat un raport. El a decla­rat că in momentul de faţă se află­­ in Suedia mai mult de 10.000 hit­­i lerişti adăogând că numai abia 1 !­ la sută îndrăznesc să mărturi- I sească aceasta pe față. Limdholm­s a făcut elogiul „regimului” ce­­ fusese stabilit în lagărul de la­­ Belsen. t ANGLIA ŞI ST.­UNITE AU TRIMES NOTE DE PROTEST IUGOSLAVIEI Londra 29 (Rador). Marea Britanie a trimis o notă de pro­test Iugoslaviei, pe care o invi­­nueşte de lipsă de colaborare in problema Veneţiei Giuliene. Se crede că guvernul Statelor Unite a trimis o notă similară. Redactorul diplomatic al Agen­ţiei Reuter scrie: Purtătorul de cuvânt al minis­terului de externe britanic, co­mentănd declaraţia anterioară a ministerului de afaceri străine cu privire la cuprinsul notei de protest trimisă de Marea Brita­nie Iugoslaviei in ziua de 20 Mai a anunţat că această notă privea numai unele evenimente întâm­plate in provincia Venezia Giu­lia.­­ Această notă nu vorbea nimic despre piedicele puse in calea vizitelor la proprietăţile lor a proprietarilor britanici de uzine din Iugoslavia sau a împiedicării folosirii comunicaţiilor de către ambasada britanică din Belgrad.­­¥■ Washington, 29 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei Franceze de Presă transmite: Un purtător de cuvânt al de­partamentului de stat nordameri-unei conferinţe de presă, că gu­vernul Statelor Unite a trimis o notă formală de protest guvernu­lui iugoslav, asemănătoare cu nota de protest britanică. El a declarat că iugoslavii au „refuzat în mod consistent să coopereze cu guvernul militar aliat, încercând să-i împiedice acțiunile”. -------©♦©—_ Desfiinţarea cartelelor in Uniunea Sovietică Londra, 29 (Rador).­— Agenţia REUTER transmite. Fostul de radio Moscova a a­­nunţat Marţi că, la toamnă, car­telele alimentare pentru pâine, făină şi cereale vor fi desfiinţate în Uniunea Sovietică. -------0*0-------­ GENERALI DE GAULLE A SOSIT LA GENEVA Geneva, 29 (Rador). — Gene­ralul de Gaulle a sosit Miercuri la Geneva, pentru a participa la căsătoria nepoatei sale. Generalul de Gaulle s’a bucu­rat de o primire entuziastă din partea genevenilor. Peste 50.000 de persoane s’au strâns în Piața Catedralei pentru a-l aclama. Aplauzele şi uratele au conti­nuat şi în Catedrală. Domnişoara Gepevieve de Gaulle, fiica lui Xavier de Ga­ulle, consulul francez din Gene­va, şi nepoată a fostului preşe­­dinte al guvernului francez, a cărei căsătorie a fost celebrată Miercuri, a­­fost ţinută de ger­mani în lagărul de concentrare de la Ravensbrueck până din A­­prilie 1945. ifl Victu­mle inundaţiilor Statele Unite New York, 29 (Rador). — In urma creştere a apelor din pri­cina ploilor torenţiale din ultima vreme, 17 persoane şi-au pierdut viaţa şi mai multe mii au rămas fără adăpost în statele New York şi Pensylvania. In oraşul Almira, apele fluviu­lui Saw au crescut cu peste 3 metri. In statele Ohio peste 400 de familii au fost silite să-şi pără­sească locuinţele. Situaţia din Bulgaria Sofia, 29 (Rador).— Corespon­dentul Agenţiei TASS transmite: Ziarul Otecestven Front a pu­blicat o ştire de la coresponden­tul său din Londra, relativă la şedinţa grupului parlamentar al partidului laburist, în cursul că­reia deputatul John Mack a fă­cut o dare de seamă asupra că­lătoriei sale în Bulgaria. Deputatul John Mack a subli­niat că Frontul Naţional repre­zintă majoritatea poporului bul­gar, că în Bulgaria există com­pletă libertate pentru presă şi că opoziţia formează o minori­tate neînsemnată. In sfârşit, deputatul John Mack a atras atenţia colegiilor săi să fie foarte prudenţi în ceea ce priveşte cuprinsul comu­nicărilor făcute de opoziţia din Sofia, deoarece el nu a mai în­tâlnit niciodată o mai mare de­naturare a rea­lităţii decât aceea la care se dedă opoziţia bulgară. In Siria au militari Beirut, 29 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei „Tass” trans­mite : Ziarul „Al Iakzat”, care apare la Damasc, semnalează că nume­roşi militari englezi, îmbrăcaţi în haine civile, care după demobili­zare s’au transformat în comerci­anţi a diferite firme comerciale, continuă să se afle în Siria. Ziarul afirmă că imediat după plecarea trupelor engleze din Si­­ riai ramas britanici lna ei au apărut din nou, insă îmbrăcaţi în haine civile, pretin­zând că au de lichidat afaceri în curs. Ziarul îşi exprimă surprinde­rea că până acum nu s’a stabilit un termen pentru evacuarea a­­cestor noui forţe şi îşi exprimă temerea ca ele să nu rămână pen­tru vecie în ţară, neţinându-se seama de termenul prevăzut de 15 zile pentru evacuare. PUTERNICA EXPLOZIE INTR’UN FORT Berna, 29 (Rador). — Explozii formidabile s’au produs Marţi noaptea în fortul Dailly situat la 1 300 metri altitudine lângă Saint Maurice, în cantonul Valais. Cinci muncitori aflaţi în fort au fost ucişi şi sunt temeri că alţi cinci muncitori au avut a­­ceiaşi soartă. Exploziile au fost extrem de puternice. O uşă blindată a fost găsită în apropierea altei locali­tăţi ,unde fusese aruncată de su­flu. Pomii sunt reşi de pe faţa pământului pe o rază de 300 de metri în jurul fortului. Cauzele nen­oricirii nu sunt cu­noscute încă. CONTROLUL ANGLIEI ŞI EXPLOATĂRILE PETROLIFERE DIN IRAN • Teheran, 29 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei TASS trans­mite : Ziarul RAHBAR, referindu-se la ştirile primte din Mesdjat Solei­­man, unde se află cele mai impor­tante exploatări petrolifere ale companiei anglo-iraniene, semna­lează că din nou a fost organizat acolo un serviciu de securitate en­­gle*, care este condus de un engle* * ti doi trialaţi. ------- , y.-v. Acest serviciu procedează la In­terogarea lucrătorilor şi funcţiona­rilor, aplicându-Ie pedepse. Ziarul arată deasemeni că admi­nistraţia companiei petrolifere an­­glo-iraniene a ordonat să se înlo­cuiască toți italienii ce ocupă posturi de răspundere în intreprin-­ derile companiei, prin englezi, ex­cepție fâcându-se pentru iranienii care se bucură de încrederea ad­­ministratori­sm­paidei, _____ ..............wi&m­f­ Serviciul telegrafic special al „Universului“ AVIONUL DISPĂRUT DELA MILANO A ATERIZAT IN IUGOSLAVIA Romi, 29. (Prin T.F.F.). —I nunţii „Giornale della Sera” Avionul furat de la Milano a are- I titlu pe mai multe coloane, rizat In Jugoslavia, după cum a- I ultima sa ediţie. COPII MORŢI DE O BOALA MISTERIOASA New-York­, 29. (Prin T.F.F.). — Boala care a provocat până acum moartea a 10 copii de pe trei vase care transportau în Statele Unite pe soţiile unor soldaţi americani a fost constatată pe un alt vas de transport, „Santa Paula", ve­nind de la Havre cu 55 de copii pe bord, 1*1 dintre ei trebuind să fie internaţi in spital imediat după sosirea lor în Statele Unite. Pe acel­aş vas, autorităţile ame­ricane au descoperit pe un pasager clandestin arab dezertor din marina franceză, anume Mo­hamed Chettas, care a fost trans­portat imediat la Ellis Ioland. D. SALAZAR AR SUFERI DE O BOALA DE GAT Lisabona, 29. (Prin T.F.F.). — D. Salazar ar suferi de o boală de gât, de origină tuberculiană — după cum se afirmă din anu­mite surse — care l-a Împiedicat să ţină un discurs la Braga. Se relevă că ceremoniile celei de a doua aniversări a revoluţiei portugheze s-au terminat astă noapte fără ca Salazar să fi luat cât de puţin parte, cu excepţia unei scurte apariţii, Duminica tre­cută la Braga, alături de preşe­dintele Carmona. Cercurile bine informate decla­ră că preşedintele de consiliu continuă să se repauzeze în sa­tul său natal, Santa Combaduo, lângă Coimbra și adaugă că pă­rea problematic Sâmbăta trecută la ceremoniile dela Braga. Ar fi declarat el însuși, Înainte de a pleca dela Lisabona, acum a­­Proape o săptămână, că se simte foarte obosit. Intr’adevăr, foto­grafiile publicate in ziare, cu pri­lejul ceremoniilor de la Braga a­­rată pe d. Salazar cu faţa trasă şi un aspect îmbătrânit. D. Salazar ar prezenta de mult timp simptomele boalei de care a suferit tatăl său, ceea ce nu l-a împiedicat pe acesta din urmă să moară la adânci bătrâneţe, cu ia Mareşalul Montgomery pentru libertatea presei Londra 29 (Raidot). — La ban­chetul Fondului de ajutor mutu­al al presei, mareşalul Montgo­mery a rostit o elocventă ,ple­doarie pentru libertatea presei, definind aceasta libertate şi în­datoririle ziariştilor. ,itu poate exista o naţiune cu adevărat democratică fără o pre­să liberă fi fără o opinie publică luminată", a declarat mareşalul. După părerea sa, jurnalismul are două aspecte bine determi­nate : aspectul informaţiei, care trebue să sufere o singură in­fluenţă fi anume influenţa­ a­­devărului; aspectul comentariu­lui, care trebue să fie absolut liber. Mareşalul Montgomery a de­clarat că în tot timpul războiului nu a cunoscut nici un caz de în­cercare din partea unui ziarist în cunoştinţă de cauză, de a tri­mite ştiri care ar fi putut pri­mejdui vieţi omeneşti. PATRU FEMEI OMORÂTE PRIN ARDERE IMTR’UN CREMATORIU DE CĂTRE NAZIŞTI Wuppertal, 29 (Rador).­­— Un o­fiţer din Serviciul de Informaţii de pe lângă corpul auxiliar aero­nautic britanic femenin, a declarat Miercuri In faţa Tribunalului pen­tru Judecarea criminalilor de război că au urmărit patru femei lansate cu paraşuta pentru o misiune în Franţa, până ce au fost omorite prin ardere în crematoriul din la­gărul de concentrare Natzweiler, din­ Franţa. Preşedintele Tribunalului a cerut ca numele acestor patru femei să nu fie date publicităţii, pentru ca amănuntele morţii lor să nu mai pricinuiască durere familiilor. Pe banca acuzării se aflau 9 func­ţionari ai lagărului, între care co­mandantul şi medicul lui, acuzaţia de a­­ injectat otravă femeilor şi de a le fi omorît prin ardere in crematoriu. Procurorul, maiorul Hunt, care a descris aceste crime drept o „bru­talitate fără seamăn in istoria civi­lizaţiei”, a declarat că sunt doveşi despre faptul că aceste femei tră­iau încă atunci când au fost arun­­cate în crematoriu, una dintre eie reuşind să sgârâie pe faţă pe unul dintre călăt­or, timpul când era îm­pinsă pe uşa cuptorului așa cum a declarat un martor, intre pretul po­lonez Walter Schultz. UN PROTEST AL GUVERNULUI SPANIOL Londra, 29 (Rador). — Agenţia REUTER transmite : Un purtător de cuvân­t al minis­terului afacerilor străine a declarat Miercuri că s’a primit la Londra o cotă a guvernului spaniol, prin care acesta protestează împotriva investigh­ţiilor făcute de Consiliul de Secturi­ta­te al Naţiunilor Unite cu privire la regimul generalului Franco. Un subcomitet al Consiliului de Securitate anchetează în preze­at activitatea guvernului Franco. In baza constatărilor făcute el va pre­zenta Consiliului de Securitate un raport privitor la faptul dacă ..si­tuaţia din Spania a produs fric­ţiuni internaţionale şi dacă ea pune în primejdie pacea şi securitatea internaţională, în cazul afirmativ, să determine măsurile practice pe care să le ia Naţiunile Unite”. Zdrobiţi pentru tot restul vieţei Constantin, Olimpia, Eugenia anun­ţă­ parastasul de nouă luni al celei mai blânde şi scumpe copile VIRGINICA NICOLAU (NELLY) Fostă In corpul de balet al Operii Române. Pomenirea sufletului ei Îngeresc se va face Sâmbătă 1 Iunie la Bise- -­rica Cuţitul de Argint, orele 10 di-­­­mineaţa. 14 Neconsolaţii: Avocat Mronica I.­­ Birnberg soţ, Ana şi Gheorghe Co­­­­jocaru părinţi, Ana şi Gheorghe Hristodorescu, Petrică. Vasilica fraţi, anunţă parastasul de 9 luni al scum­pei şi neuitatei Angela Ştefan la Birnberg (SYLVETTE) Sâmbătă 1 Iunie 1946, orele 12 Bi­serica Domniţa Bălaşa. 41 Veşnic Îndureraţi: Ioan Suciu soţ şi tată, Nicolae­­S. Mateescu tată şi­ bunic şi toate familiile Înrudite, pre­cum şi persoanele Îndurerate pentru pierderea scumpelor noastre VICTORIA cu copila ei VIORICA anunţă parastasul pentru 2 ani de la cruda lor, moarte, care se va oficia la l­autile 1946, în Biserica Sf-ta Maria de lângă cimitirul S1-la Vi­neri şi la pâinea zilnică. 52 Sevastia Stroescu mamă, Carmen şi Nelu Vulescu noră şi fiu, împreu­nă cu familiile Stroescu şi Fortune­­scu, anunţă parastasul de 6 săptămâni al scumpei lor I­LICA IVAŞCU care va avea loc Sâmbătă 1 Iunie, ora 12 la cimitirul Bellu -Militar. _____________________________________73 Doamna Vikly pop­escu şi fiul său Doru anunţă parastasul de un an pentru iubitul lor tot şt părinte arhitectul TAKE V. POPESCU Sâmbătă 1 Iunie 1946 ora 10 dim. la biserica Sf. Niculae Buzeşti. ♦ Radu şi Annie Dimiu cu Co­piii Mihai şi Costin, Elena Constantinescu şi familiile înrudite, au nemărginita du- r rere să anunţe Încetarea din viaţă­­ prea iubitei lor SEVERA SIHLEANU a­l cărei înmormântare va avea loc Vineri 31 Mai ora 4 d.a., la cimiri­ , cui Belu, in capela căruia se află o regulă.___________ Acest subcomitet a primit ins­trucţiuni să prezinte Consililui de tracţiuni să prezinte Consiliului de sfârşitul lunii Mai. Mareşalul Tito in audienţă la generalisimul Stalin şi la d. Molotov Levidra 29 (Rador)— Postul de radio Moscova anunţă că mare­şalul Tito a fost primit Marţi de generalissimul Stalin şi de d. Viaceslav Molotov, ministrul a­­facerilor străine. Adânc îndureraţi Mal tată, I Alice, Anton, Tudorei, fraţi, Gheracopol cumnat, Alexan­dru Jean, Tudor, Iordan unchi cu soţiile şi copiii lor, aduc la cunoştinţa rudelor şi prietenilor Încetarea din viaţă a iubitului log fiu, nepot şi văr Constantin M. Antonia Al TITI In vârstă de 25 ani înmormântarea va avea loc Vineri 31 Mai orele 4 la cimitirul Reînvie­rea, unde se află depus corpul ne­însufleţit. Fie-i ţărâna uşoară. 1 . Doamna şi Domnul Mircea Petrini împreună cu familiile Circa, Rizescu, Puşcaru, Pa­­trichi, Răutu, Radu, Sturdza, Marte, Székely, Oprescu, anunţă în­cetarea din viaţă a scumpei lor CECILIA C. OPRESCU născută Circa în etate de 75 ani ___ Incinerarea are loc Joi 30 Mai 1940, soţ ora 16, la Crematoriul Cenuşa. 34 îndureraţi : carmen, fiică ; T Sonia Manea, soră; Eleonora Dolinescu, Dr. Octavian Las­car cu Marioara şi Mihail Las­­car cumnaţi; Alexandru şi Florin Manea, Dr. Romeo Lascar cu Coca, Dr. C. Vasiliu cu Corina şi Bog Marius Lascar, nepoţi au durerea a anunţa Încetarea din viaţă a celei ce a fost cea mai devotată mamă Ecaterina Maior Bădescu* (MĂMICĂ) Incinerarea va avea loc Joi 31 Mai 1946, ora 15, la Crematoriul „Cenuşa" Bucureşti. 7| + Doamna Maria D. Soare cu mare durere anunţă decesul scumpei şi mult apreciatei sale colege şi colaboratoare In co­­mitetul central al societăţii ortodoxe ADINA I. VINES Fostă vice-preşedintă a Foc Orto­doxe Naţionale a Femeilor Române Ceremonia religioasă astăzi 3« Mal » locuinţa sa strada PompiP­i Elia­­, v. ,, Înmormântarea la cimiti­rul Bellu.­­ sg + Cu Inima sfâşiată de durere coloneii! Grigore, Nicolae şi Mihail Anastasescu cu familii­le lor anunţă pe toate rudele, prietenii şi cunoscuţii Încetarea din viaţă a scumpei lor mamă ATHINA Dr. ANASTASESCU înmormântarea va avea loc Vineri 31 Mai, ora 16, la cimitirul Militar Belu, în a cărei capelă se află de­pusă.­­ Rugaţi-vă pentru sufletul de mamă bună.75

Next