Universul - Provincie, iunie 1946 (Anul 63, nr. 122-145)
1946-06-01 / nr. 122
■ VîâTA POLITICA AUDIENŢE LA D. PREŞEDINTE AL CONSILIULUI Eri dimineaţă d. prim ministru nr. Petru Groza a primit o delegaţie a Uterului, formată din d-nale Pocuraru şi Foriş, o delegaţie a sac. Asina Sibiu, formată din di-nul prof. Moga şl prof. Ţepcea condusă de d. prof. P. Constantinescu- Iaşi ministrul informaţiilor şi Orban preşedintele sportului popular. Primul ministru a lucrat apoi cu d-nii M. Balea, ministrul artelor, M. Romniceanu şi dr. Emil Haţierganu, miniştri de eţer, Simeon Oierniu, ministru şi preşedinte al comisiei de legătură pentru aplicarea amisţiului. După amiază , dr. Petru Groza preşedintele consiliului a primit cu audienţă comună pe d-nul Ştefan Voitec ministrul educaţiei, Aurel Potop subsecretar de stat la educaţie, dr. Emil Petrovici rectorul universităţii din Cluj şi P. Bejan, ministrul industriei. DE LA PARTIDUL ŢĂRĂNESC democrat D. prof. D. R. Ioaniţescu. Însoţit de d-nii N. Georgescu-Ştefuneşti şi I. N. Popescu, avocaţii, au participat la Întruniri In comunele din plasa Săruteşti Jud. Ilfov şi anume: com. Preajba Gurbâneşti, Siliştea, Brătianu Frăsinete, Pupăza, Tăriceni, Pandulea şi Pârlita Săruleşti. S’a analizat platforma guvernului, care la capitolul ,,Politica Socială” conţine mare parte din reformele ţărăneşti şi muncitoreşti Înfăptuite de d. dr. N. Lupu şi ceilalţi fruntaşi. Au asigurat de tot sprijinul sătenilor ilfoveni d-nii: Stere Grancea-Fundulea, Milercă-Săruleştii, Costică Dinu Ghiţă-Sliştea, Rădulescu-Gurbăneşti I. Teodoresti -Frăstoieşti, Radu I. Digan şi Din Tăriceni şi alţii. ACTIVITATEA CERCULUI DE STUDII Al PARTIDULUI LIBERAL (TATARESCU) Pe lângă delegaţia permanentă a P.NXi. funcţionează un cerc de studifi, avănd drept scop atât studierea tuturor problemelor de guvernare ca se pun partidului şl schiţionarea lor In cadrul doctrinei acestuia cât şl strângerea şl clasarea materaluluî documentar si Informativ necesar, In scopul studierii amănunţite a tuturor problemelor generale de stat. A fost fixat programul de lucru al Cercului de studii pe ania în curs, stabilindu-se metoda de lucru, precum şi normele de coordonare a activităţii secţiilor componente ale căror rapoarte centralizate urmează a fi prezentat« conducerii partidului cu propuneri de modificarea statutelor şi a programului partidului Inaugurând un nou ciclu de conferinţe In cadrul acestui cerc de studii, d. Pompiliu Băbeanu, secretar general al Cercului de studii, a vorbit Sâmbătă, 25 Mai 1946, despre „Politica economică’’, conferenţiarul înfăţişând cu multă competenţă puncte de vedere ale diferitelor doctrine economice şi analizând conceptul de liberalism economic. Şedinţa secţiilor reunite a fost prezidată de d. prof. I. Nistor. Au asistat pe lângă d-nii preşedinţi de secţii ai Cercului de studii P.N.L., numeroşi fruntaşi ai partidului şi intelectuali, membri ai Cercului de Studii P.N.L. tarea studenţească de Duminică Frontul democrat universitar invită profesorii şi studenţii la marea adunare studenţească, care va avea loc Duminică, 2 iunie, orele 11 a. m. în sala cinematografului „Scala", când va vorbi despre: „Trecutul şi prezentul luptei democratice în Universitate“. Vor lua cuvântul alături de profesori şi studenţi d-nii Miron Constantinescu şi Mihai Dragomirescu, foşti conducători ai studenţienei democrate. „Graiul Noui“ despre procesul guvernăriii Antonescu Intr’mi artical intitulat ,,Bilanţrai politic al procesului guvernării Antonescu”, ziarul „Grăitul Nou” spune că acest proces „va avea, fără îndoială, o enormă influenţă asupra desvoltarii vieţii politice din România”. „Guvernul faseteto-legionar al lui Antonescu, — urmează ziarul sovietic, — a fost creat cu activa participare şi cu sprijinul moral şi politic al leaderilor partidelor isto- rice”... care „au colaborat zilnic şi activ cu grivernul Antonescu”. Ei , „au salutat războiul antistovietic, l-au sprijinit şi au participat activ la acest război”. Care sunt jertfele României in războiul antisovietic ? Cifrele sunt efiecvente: 625.000 morţi şi răniţi pe front, 600.000 victime din rândurile populaţiei civile, 181.000 de invalizi, 276.000 de văduve şi 105.000 de orfani. „Sabia Justiţiei, — adaogă „Graiul Nou”, — a fost ridicată deasupra capului principalilor călăi. Inspiratorii lor insă îşi continuă opera”. Despre aceştia ziarul sovietic spune in concluzie următoarele: „Cum poate fi vorba de relaţii „prieteneşti” între Uniunea Sovietică şi un partid, in fruntea căruia rămâne omul, care in trecut a fost principalul ideolog al războiului anti-sovietiic, iar în zilele noastre şi-a confirmat din nou crezul lui anti-sovietic, dând mâna cu criminalii, care timp de câţiva ani au condus practic războiul forţelor reacţionare şi anti-sovietice din România împotriva U.R.S.S. ?” Desbaterea recursurilor marilor criminali de război de către Secţiunile Unite După cum am anunţat, Secţia două erau noul, toate celelalte bile Unite ale înaltei Curţi de fiind până acum ridicate de la Casaţie s’au întrunit ieri spre a proceda la judecarea motivelor d® neconstituţionalitatea legii pentru înfiinţarea Tribunalului Poporului şi sancţionarea criminalilor de război şi a autorilordezastrului ţării, motive invocate de cei doi Antoneşti şi de colaboratorii lor în număr de 11, după ce Secţia II-a a înaltei Curţi le-a respins motivele ordinare de recurs. Suprema instanţă în completul de 32 de membri ai Casaţiei, sub preşedenţia d-lui Cconel Cireş, prim-preşedinte, a început dezbaterile la orele 10 dimineaţa. Numeroşii apărători ai condamnaţilor recurenţi erau prezenţi. Un incident de amânare ridicat de d. av. C. Simionescu-Iaşi a fost respins, după care s’a dat cuvântul apărătorilor spre a desvolta motivele, din cari numai de loturile anterioare de condamnaţi şi tot de atâtea ori respinse de către Secţiunile Unite, cari au declarat legea ca fiind constituţională. Desbaterile au ocupat atât şedinţa de dimineaţă cât şi cea de după amiază. In numele ministerului public, d. procuror general Mircea Possa, a răspuns tuturor apărătorilor combătând vechile motive cu argumentele trase din deciziile date anterior de Secţiunile Unite, iar în ce priveşte cele două motive noui, d. procuror general a demonstrat netemeinicia lor, cerând respingerea lor. Suprema Curte a intrat în deliberare pe la orele 8 seara. După un sfert de oră, d. prim-preşedinte a făcut cunoscut că decizia va fi pronunţată mâine 31 Mai. COMEMORAREA IN FABRICI ŞI Miercuri 29 Mai au avut loc în fabricile şi întreprinderile din Capitală comemorarea biled eroilor. Oratorii au subliniat lupta plină de jertfă a celor căzuţi pentru libertate şi democratic, atât pe front împotriva duşmanului de moarte — faiderismul, — cât ZILEI EROILOR ÎNTREPRINDERI șl in anii de teroare, împotrivă dictaturii. S’au făcut comemorări în următoarele întreprinderi: U.C.B., SET, Volna, Caps, Areva, Ind. Electrică, Phenix, Talpa, Wolff, Ind. Bumbacului, Sala Picolo, precum șl In multe alte fabrici. CURIER JUDICIAR O ASPRA CONDAMNARE PE LOC PENTRU SABOTAJ D. judecător Nicollae Aghinit, delegat la parchetul Ilfov și făcând actualmente parte din Tribunalul Poporului ca judecător asesor, intrând întâmplător la restaurantul boc. .Mercur” din str. Barcistel 14, Spre a lua masa la prânz, i el a refuzat atât pâine cât oi mămăligă. Magistratul, la răspunsul categoric al antreprenorului Gând Harghitian că nu are nici măcar mămăligă, și-a declinat calitatea și a procedat la cercetarea localului. Fără multă trudă a dat peste două tăvi acoperite, în care stăteau aliniate 50 felii de mămăliga. Văzându-se descoperit, antreprenorul a invocat pretextul că mămăliga era destinată personalului. D. judecător a procedat la judecarea pe loc a acestui caz de sabotaj și a aplicat IUI Gând Harghitian, originar din Istanbul și actualmente cu domiciliul In str. Batiştei 14, pedeapsa de 4 ani închisoare corecţională şi 2 milioane lei amendă. Condamnatul de drept de recurs la tribunal împotrivaordonanţei de condamnare. ‘ulit .r hrrt. FRAUDELE ~ ^ CU BONURI DE ZAHAR Banda fraudatorilor cari au sustras prin faptele lor necinstite zeci de mii de kilograme zahăr din cota destinată consumatorilor, a fost depusă la penitenciar in urma mandatelor de arestare emise de PL jude-preşedinte Marius Pârvuiescu, titularul cab. o instrucţie, care in curs de două zile a luat Interogatorii amănunţite inculpaţilor. Mandate au fost supuse cri mbanaltului Efov, carateţa con.Hr. 1_j--Iji. Cercetările ulterioare vor avea să stabilească toate împrejurările şi să definească precis vina fiecăruia din colaboratorii la reuşita acestei mari şi scandaloase fraude, apoi că dea la iveală şi pe alţii care au avut amestec dar se găsesc deocamdată in umbră. ARESTAŢI PENTRU SABOTAJ Au fost trimişi In judecată pe baza legii sabotajului de către parchet care a dispus şi arestarea, următorii comercianţi: Perlele Giovanidis, proprietarul restaurantul din str. Luterană 5, fiindcă a luat 2.500 lei pentru o porţi© de mâncare In loc de 800 lei. — Ion Alex. Oprea, din com. Buchuneni, care adunând lapte de la săteni — cam 180 litri pe zi,— ffl comercializa vânzându-1 în Capitală după ce-1 amesteca cu apă. — Mendel Martin, măcelar din calea Văcărești' 25, fiindcă lua 15.000 lei pentru un kilo de came de miei în loc de 12.000 lei. — Votau Dumitrescu, magazin de ocâpmiare şi bodegă în calea Călăraşi 28, fiindcă vindea oţet cu preţ de {(x$ulă. ~f t DIVERSE - ~ — Prin rechizitorul parchetului a fost trimis in judecata tribuna-Mui corect tamal Ilfov pentru înşelăciune şi uz de acte false, individul loan Davidescu, dispărut, fost cu ultim domiciliu în str. Militari 5. Dându-se drept posesor al unui vagon de orez aflat in gara Giurgiu, el a înşelat pe d. loan Rabholtz din Timişoara pe când acesta se afla in Bucureşt 1, luându-i suma de 7.210.000 lei după ce i-a arătat o scrisoare de trăsură C. F. R. doveditoare că a expediat spre Timișoara vagonul cu orez. Scrisoarea de tiafură era însă falsificată. DECLARAŢIILE D-LUI BIDAULT asupra ctmnu cam patru mihishu de externe Paris, 28 '(Rapor).— In cadrul unei conferinţe de presă, d. Georges Bidault, ministrul de afaceri străine al Franţei, a declarat Marţi ca şansele ca cel pa- I tru miniştri să cadă de acord la viitoarea lor reuniune nu pot fi încă estimate. El a adăugat: „Se pot întâmpla noui desvoltări între momentul de faţă şi data de 17 iunie, care vor clarifica situaţia. Totuşi, dacă miniştrii de externe se înapoiază la Paris cu hotărârea fermă de a ajunge la un acord asupra problemelor rămase în suspensie, ei vor găsi soluţiile, încă nu a fost spus ultimul cuvânt asupra Triestului şi, dacă atmosfera este propice la viitoarea reuniune, s’ar putea să se facă noui propuneri care ar da posibilitatea realizării unui acord între cele patru mari puteri”. D. Bidault a relevat că „nici problema coloniilor Italiene nu este o chestiune insolubilă. S’ar putea ca discuţiile să fi şi apropiate punctele de vedere britanic şi sovietic şi, dacă Statele Unite sunt dispuse să renunţe la dorinţa lor de a fixa o dată precisă până la care să dureze tatelajul italian asupra fostelor colonii italiene din Africa de Nord, cei patru miniştri de externe ar putea reexamina propunerea franceză privitoare la coloniile Italiene cu şanse de succes”. D. Bidault a spus că Franţa nu se opune discutării tratatului de pace cu Austria în mod separat de chestiunea germană. Şi el a încheiat spunând că împărţirea Germaniei în două zone— o zonă orientală şi o zonă occidentală — propusă de curând de presa zuglo-nordamericană nu poate fi în nici un caz considerată drept o soluţie. Incheere că pe căruii se afla la Paris nu a primit nici ,o comunicare oficială in legătură cu crearea unei comisii militare aliate care ar garanta stipulaţiile tratatulu de pace, deşi el a aflat de această comisie pe căi indirecte ?i neoficiale. ★ 1 Roma, 29 (Rador). — Miaterul italian de finanţe a desminţit formal informaţiunile de presă după care semnarea noului armistiţiu între aliaţi şi Italia ar fi iminentă. Dimpotrivă, guvernul italian nu a primit până acum textul noilor clauze financiare. DELIBERĂRILE MINIŞTRILOR SE EXTERNE ADJUNCT! Paris, 29 (Rador). — Adjuncţii celor patru miniştri de afaceri străine, în cursul şedinţei lor de Miercuri după amiază au reluat examinarea tratatelor bilaterale, adică acelor tratate încheiate înînainte de război între Italia şi puterile învingătoare. Această chestiune, ce a mai fost studiată de către cei patru miniştri în cursul recentelor lor deliberări, caută a se afla dacă puterile învingătoare au sau nu dreptul de a declara nule cutare sau cutare tratat şi, invers, sau să menţină pe altele în vigoare. Problema frontierei italo-aus- triace va fi studiată joi, cu care prilej de Karl Grober, ministrul de afaceri străine al Austriei, şi apoi contele Carandini, ambasadorul Italiei la Londra, vor exprima punctele de vedere ale ţărilor respective.Paris, 29 (Rador). — Doi experţi italieni au sorit Miercuri la Paris pentru a ajuta delegaţia italiană pe lângă conferinţa adjuncţilor miniştrilor de externe Unul este expert naval, iar celăat expert de frontieră. REMITEREA TEXTULUI ARMISTIŢIULUI REVIZUIT CU ITALIA Roma, 29 (Rador). — D. Alci de de Gasperi, preşedintele consiliului de miniştri, a declarat, după terminarea consiliului de miniştri de Marţi, că generalul sir Wiliam Morgan, comandantul suprem aliat din Mediterana, îl va vizita în cursul zilei de Miercuri şi că el se aşteaptă ca generalul Morgan să-i remită textul oficial al armistiţiului revizuit cu Italia. D. de Gasperi a spus că guvernul italian încă nu a primit nici o comunicare oficială în ceea ce priveşte termenii noului armistiţiu Primul ministru a subliniat că membrii guvernului au examinat şi chestiunea cererilor de reparaţii sovietice, inclusiv cele formulate la Paris şi cele exprimate de d. Molotov, ministrul de afaceri străine al Uninii Sovietelor, în cursul unui interview acordat agenţiei „Tass“, când d. Molotov a propus să se obţină reparaţii din potenţialul industrial al Italiei. D. de Gasperi a subliniat că a susţinut totdeauna în conversaţiile personale cu cei patru miniştri, de externe cu Italia nu se află în situaţia de a plăti, dar, in cazul când nu se ajunge la nici un compromis aliaţi ar trebui cel puţin să ia în considerare chestiunea punerii industriei italiene pe o bază sănătoasă. Primul ministru a declarat în ■ • W ' h. • • . .. '.v0 CTtmwno« VI .■■■M.^BHSggaaagB CLAUZELE ACORDULUI FINANCIAR FRANCO-AMERICAN wasruingiwMia» (jttaaor).— Acordarea oe diverse forme a unor credite ifrate la 1.950.000.000 de dolari, suprimarea datoriilor de război reprezentând 1.800.000.000 dolari acesta este iilanţul negocierilor franco-americaie Începute In Martie şi terminate ilarţi după amiază la Washington, când domnii Blum şi Byrnes au semnat documentele oficiale care conacră acordul. Aceste sume vor permite Franţei ă reconstruiască economia dezorganizată de războiul. Jean Monnet, comisarul planificrii, a declarat corespondentului din Washington al Agenţiei franceze de presă: „Datoriile de război sunt lumînate ; Franţa începe opera de afacere fără alte sarcini”. D. Monnet crede că Franţa va duba producţia sa de oţel şi va mări a 50 la sută producţia de cărbuni şi uu diuapolut uluispitoulut 1938. In virtutea acordurilor semnate Marţi, Franţa obţine : 1. Un credit de 050.000.000 dolari de la Banca de export şi Import; 2. Un credit de 215.000.000 de dolari pentru cumpărarea depozitelor excedentare din Franţa; 3. Un credit de 447.000.000 de dolari pentru achiziţionarea a 750.000 tonee vase comerciale. ■ La acest total de 1.372.000.000 trebue să se mai adauge primul credit de 550.000.000 de dolari pus la dispoziţia Franţei în Septembrie 1945 de către Banca de export şi import. Dacă se mai adaugă la aceste cifre împrumutul pe care Franţa intenţionează să-i ceară Băncei Naţionale — şi care, după cercurile din jurul d-lui Mounet, este fixat la 750.000.000 de dolari —şi creditele pe care Franţa le va obţine de la alte ţări (Canada a acordat deja un împrumut de 242.000.000 dolari) deci peste 3.250 milioane de dolari vor fi la dispoziţia guvernul francez pentru a se începe ceea ce d. Monnet numeşte „antrepriza Franţa”. Franţa a cerut mai mult decât atât, dar ceea ce a obţinut Ii va permite să realizeze planul său de reconstrucţie. Franţa este chiar de pe acum în stare să înceapă lucrul. In legătură cu aceasta, d. Bonneta subliniat: „Reconstrucţia Franţei nu mai depinde acum de ajutorul ce l-ar fi dat, ci de voinţa poporu- i lui francez”. «ami'nwaiBm—Bnaana— ULTIMELE INFORMAŢII INTERNE • M. S. Regele a primit ori în audienţă de lucru pe d-nii: M. Ralea, ministrul Artelor, R. Zăroni, ministrul Agriculturii, Anton Alexandrescu, ministrul Cooperaţiei şi Petre Bejan, ministrul Economiei Naţionale. ■ Sf-ta Patriarhie a dat instrucţiuni ca „Ziua Eroilor" să fie prăznuită cu obişnuitul ceremonial la toate bisericile şi cimitirele în care se găsesc înmormântaţi cei căzuţi pe câmpul de luptă. 9 M. S. Regele a semnat decretul de numire a d-lui G. Mazilescu, ca preşedinte al I. N. C. D. P.-uluii, în locul d-lui Stanciu Stoian demisionat. ■ D. Stere Roman, inginer agronom consilier, a fost numit secretar general al ministerului agriculturii, pentru problemele agricole. ■ Astăzi, joi, fiind sărbătoare legală, şedinţa Biroului executiv al partidului naţional popular, nu mai are loc. • D. Ştefan Vohtec, ministrul educaţiei naţionale a participat Marţi la o şedinţă a inspectorilor generali din învăţământul secundar. S-au luat în discuţe probleme care privesc intensificarea controlului pe teren şi definitivarea profesorilor secundari. • D. prof. Gh. Vlădescu-Răcoasa, ministrul Naţionalităţilor, restabilit în urma răcelii contractate în timpul inspecţiilor în provincie, şi-a reluat audienţele la departamentul d-sale. Ieri 29 Mai a primit pe d. Krauss, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti, cu care a discutat situaţia naţionalităţilor respective în România. EXTERNE • D. Togliatti, vicepreşedintele consiliului de miniştri italian şi fruntaş al partidului comunist din Italia, a înfierat gestul Regelui Umberto care a dat un interview unei Agenţii americane de presă, luând poziţie faţă de plebiscitul referitor la monarhie. (Rador). O Greva cărbunelui din Statele Unite a fost aplanată Miercuri după amiază, în urma rectificării de către mineri a contractului negociat anterior de către funcţionarii guvernamentali cu d. John Lewie, preşedintele indicatului lor. (Rador). • D. Novikov, noul ambasador al Uninii Sovietelor la Washington, a prezentat Miercuri d-lui James F. Bymes, secretarul departamentului de stat, o copie de pe scrisorile sale de acreditare. (Rador). 9 Cele două Camere, reunite in Adunare Legislativă, au aprobat recentele alegeri prezidenţiale şi au proclamat definitiv pe d. Juan Peron şi Hortensio Quijano, respectiv preşedinte şi vice-preşedinte al Argentinei. Ceremonia luării puterii va avea I9S fc 6 m.«•___ . V-, • ■ ■ ■ •‘ttAÉE 9 Corespondentul Agenţiei Franceze de Presă transmite : Cercurile de pe lângă guvernul iranian crede a şti că d. Hussein Ala, ambasadorul Iranului la Washington, nu va mai reprezenta ţara sa în Consiliul de Securitate. Aceleaşi cercuri cred că guvernul iranian va insista ca problema iraniană să fie scoasă de pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate. (Rador). 9 Proectul de lege pentru naţionalizarea minelor de cărbuni a fost adoptat de Camera Lorzilor în şe- I dinţa de Miercuri după amiază, la a doua cetire şi fără scrutin, după două zile de desbateri. (Rador). 1 9 Postul de radio Frankfurt anunţă că transatlanticul german de lux „Europa”, de 50.000 tone, a fost alocat Franţei în contul reparaţiilor. Postul de radio a adăugat că echipajul francez se află acum în drum spre Bremerhaven pentru a aduce transatlanticul In portul Cherbourg. (Rador). 9 Mai multe uzine au fost ocupate de grevişti în cursul unor agrtaţii muncitoreşti în centrul Industrial Subra El Heima din Egipt. Ministerul de interne a publicat un comunicat anunţând că guvernul a trebuit să ia măsuri severe pentru restabilirea ordinei (Rador). 9 Congresul mondial sionist ce urma să se ţină la Ierusalim în ziua de 7 August a fost amânat până în Decembrie, — anunţă un comunicat oficial. (Rador). 9 Preşedintele consiliului de miniştri al Siamului a trimis o scrisoare d-lui Trygve Lie, secretarul general al ONU-lui, acuzând Franţa că a atacat suveranitatea siameză şi cerând ca această problemă să fie supusă Consiliului de Securitate. D. Trygve Lie, secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a răspuns preşedintelui de consiliu siamez că nu va prezenta Consiliului de Securitate cererea înaintată, în afară de cazul când şi alte ţări, membre ale Naţiunilor Unite, vor face o cerere asemănătoare, în conformitate cu Charta Naţiunilor Unite. Pe de altă parte, conform unui comunicat semi-oficial publicat de înaltul comisariat francez din Saigon şi reprodusă la Paris, incidentele de la frontiera siameză au fost „simple operaţiuni de poliţie şi securitate”. Declaraţia descrie ştirile străine asupra incidentului ca considerabil". * A fost vorba de urmărirea unor bandiţi refugiaţi pe teritoriul Kames. (Rador), 9 Preşedintele Truman a respins cererea făcută de anumiţi fruntaşi ai Senatului pentru modificarea atitudinii lui asupra chestiunilor muncitoreşti, cerere prezentată Sâmbătă în faţa Congresului. Se ştie că preşedintele Truman voeşte să poată mobiliza pe lucrători în caz de greva împotriva guvernului. Totuşi, în cercurile bine informate, se pretinde că d. Truman ar fi gata să studieze din nou această cerere dacă se găseşte o rapidă soluţionare a grevei cărbunade).____,_________ ! întruniri secrete ale hitleriştilor Suedezi ! Stockohn, 29 (Radar). — Corespondentul agenţiei „Tass” transmite următoarele: 11 După cum anunţă ziarul „Alton Tidningen”, In timpul din urmă a avut loc la Goeteborg întrunirea organizaţiei hitleriste suedeze care are drept conducător pe cunoscutul şef fascist Sven Olaf Lindholm. La această întrunire care a fost secretă, Sven Olaf Lindholm a prezentat un raport. El a declarat că in momentul de faţă se află in Suedia mai mult de 10.000 hiti lerişti adăogând că numai abia 1 ! la sută îndrăznesc să mărturi- I sească aceasta pe față. Limdholms a făcut elogiul „regimului” ce fusese stabilit în lagărul de la Belsen. t ANGLIA ŞI ST.UNITE AU TRIMES NOTE DE PROTEST IUGOSLAVIEI Londra 29 (Rador). Marea Britanie a trimis o notă de protest Iugoslaviei, pe care o invinueşte de lipsă de colaborare in problema Veneţiei Giuliene. Se crede că guvernul Statelor Unite a trimis o notă similară. Redactorul diplomatic al Agenţiei Reuter scrie: Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe britanic, comentănd declaraţia anterioară a ministerului de afaceri străine cu privire la cuprinsul notei de protest trimisă de Marea Britanie Iugoslaviei in ziua de 20 Mai a anunţat că această notă privea numai unele evenimente întâmplate in provincia Venezia Giulia. Această notă nu vorbea nimic despre piedicele puse in calea vizitelor la proprietăţile lor a proprietarilor britanici de uzine din Iugoslavia sau a împiedicării folosirii comunicaţiilor de către ambasada britanică din Belgrad.¥■ Washington, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Franceze de Presă transmite: Un purtător de cuvânt al departamentului de stat nordameri-unei conferinţe de presă, că guvernul Statelor Unite a trimis o notă formală de protest guvernului iugoslav, asemănătoare cu nota de protest britanică. El a declarat că iugoslavii au „refuzat în mod consistent să coopereze cu guvernul militar aliat, încercând să-i împiedice acțiunile”. -------©♦©—_ Desfiinţarea cartelelor in Uniunea Sovietică Londra, 29 (Rador).— Agenţia REUTER transmite. Fostul de radio Moscova a anunţat Marţi că, la toamnă, cartelele alimentare pentru pâine, făină şi cereale vor fi desfiinţate în Uniunea Sovietică. -------0*0------- GENERALI DE GAULLE A SOSIT LA GENEVA Geneva, 29 (Rador). — Generalul de Gaulle a sosit Miercuri la Geneva, pentru a participa la căsătoria nepoatei sale. Generalul de Gaulle s’a bucurat de o primire entuziastă din partea genevenilor. Peste 50.000 de persoane s’au strâns în Piața Catedralei pentru a-l aclama. Aplauzele şi uratele au continuat şi în Catedrală. Domnişoara Gepevieve de Gaulle, fiica lui Xavier de Gaulle, consulul francez din Geneva, şi nepoată a fostului preşedinte al guvernului francez, a cărei căsătorie a fost celebrată Miercuri, afost ţinută de germani în lagărul de concentrare de la Ravensbrueck până din Aprilie 1945. ifl Victumle inundaţiilor Statele Unite New York, 29 (Rador). — In urma creştere a apelor din pricina ploilor torenţiale din ultima vreme, 17 persoane şi-au pierdut viaţa şi mai multe mii au rămas fără adăpost în statele New York şi Pensylvania. In oraşul Almira, apele fluviului Saw au crescut cu peste 3 metri. In statele Ohio peste 400 de familii au fost silite să-şi părăsească locuinţele. Situaţia din Bulgaria Sofia, 29 (Rador).— Corespondentul Agenţiei TASS transmite: Ziarul Otecestven Front a publicat o ştire de la corespondentul său din Londra, relativă la şedinţa grupului parlamentar al partidului laburist, în cursul căreia deputatul John Mack a făcut o dare de seamă asupra călătoriei sale în Bulgaria. Deputatul John Mack a subliniat că Frontul Naţional reprezintă majoritatea poporului bulgar, că în Bulgaria există completă libertate pentru presă şi că opoziţia formează o minoritate neînsemnată. In sfârşit, deputatul John Mack a atras atenţia colegiilor săi să fie foarte prudenţi în ceea ce priveşte cuprinsul comunicărilor făcute de opoziţia din Sofia, deoarece el nu a mai întâlnit niciodată o mai mare denaturare a realităţii decât aceea la care se dedă opoziţia bulgară. In Siria au militari Beirut, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Tass” transmite : Ziarul „Al Iakzat”, care apare la Damasc, semnalează că numeroşi militari englezi, îmbrăcaţi în haine civile, care după demobilizare s’au transformat în comercianţi a diferite firme comerciale, continuă să se afle în Siria. Ziarul afirmă că imediat după plecarea trupelor engleze din Si riai ramas britanici lna ei au apărut din nou, insă îmbrăcaţi în haine civile, pretinzând că au de lichidat afaceri în curs. Ziarul îşi exprimă surprinderea că până acum nu s’a stabilit un termen pentru evacuarea acestor noui forţe şi îşi exprimă temerea ca ele să nu rămână pentru vecie în ţară, neţinându-se seama de termenul prevăzut de 15 zile pentru evacuare. PUTERNICA EXPLOZIE INTR’UN FORT Berna, 29 (Rador). — Explozii formidabile s’au produs Marţi noaptea în fortul Dailly situat la 1 300 metri altitudine lângă Saint Maurice, în cantonul Valais. Cinci muncitori aflaţi în fort au fost ucişi şi sunt temeri că alţi cinci muncitori au avut aceiaşi soartă. Exploziile au fost extrem de puternice. O uşă blindată a fost găsită în apropierea altei localităţi ,unde fusese aruncată de suflu. Pomii sunt reşi de pe faţa pământului pe o rază de 300 de metri în jurul fortului. Cauzele nenoricirii nu sunt cunoscute încă. CONTROLUL ANGLIEI ŞI EXPLOATĂRILE PETROLIFERE DIN IRAN • Teheran, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite : Ziarul RAHBAR, referindu-se la ştirile primte din Mesdjat Soleiman, unde se află cele mai importante exploatări petrolifere ale companiei anglo-iraniene, semnalează că din nou a fost organizat acolo un serviciu de securitate engle*, care este condus de un engle* * ti doi trialaţi. ------- , y.-v. Acest serviciu procedează la Interogarea lucrătorilor şi funcţionarilor, aplicându-Ie pedepse. Ziarul arată deasemeni că administraţia companiei petrolifere anglo-iraniene a ordonat să se înlocuiască toți italienii ce ocupă posturi de răspundere în intreprin- derile companiei, prin englezi, excepție fâcându-se pentru iranienii care se bucură de încrederea administratorismpaidei, _____ ..............wi&mf Serviciul telegrafic special al „Universului“ AVIONUL DISPĂRUT DELA MILANO A ATERIZAT IN IUGOSLAVIA Romi, 29. (Prin T.F.F.). —I nunţii „Giornale della Sera” Avionul furat de la Milano a are- I titlu pe mai multe coloane, rizat In Jugoslavia, după cum a- I ultima sa ediţie. COPII MORŢI DE O BOALA MISTERIOASA New-York, 29. (Prin T.F.F.). — Boala care a provocat până acum moartea a 10 copii de pe trei vase care transportau în Statele Unite pe soţiile unor soldaţi americani a fost constatată pe un alt vas de transport, „Santa Paula", venind de la Havre cu 55 de copii pe bord, 1*1 dintre ei trebuind să fie internaţi in spital imediat după sosirea lor în Statele Unite. Pe acelaş vas, autorităţile americane au descoperit pe un pasager clandestin arab dezertor din marina franceză, anume Mohamed Chettas, care a fost transportat imediat la Ellis Ioland. D. SALAZAR AR SUFERI DE O BOALA DE GAT Lisabona, 29. (Prin T.F.F.). — D. Salazar ar suferi de o boală de gât, de origină tuberculiană — după cum se afirmă din anumite surse — care l-a Împiedicat să ţină un discurs la Braga. Se relevă că ceremoniile celei de a doua aniversări a revoluţiei portugheze s-au terminat astă noapte fără ca Salazar să fi luat cât de puţin parte, cu excepţia unei scurte apariţii, Duminica trecută la Braga, alături de preşedintele Carmona. Cercurile bine informate declară că preşedintele de consiliu continuă să se repauzeze în satul său natal, Santa Combaduo, lângă Coimbra și adaugă că părea problematic Sâmbăta trecută la ceremoniile dela Braga. Ar fi declarat el însuși, Înainte de a pleca dela Lisabona, acum aProape o săptămână, că se simte foarte obosit. Intr’adevăr, fotografiile publicate in ziare, cu prilejul ceremoniilor de la Braga arată pe d. Salazar cu faţa trasă şi un aspect îmbătrânit. D. Salazar ar prezenta de mult timp simptomele boalei de care a suferit tatăl său, ceea ce nu l-a împiedicat pe acesta din urmă să moară la adânci bătrâneţe, cu ia Mareşalul Montgomery pentru libertatea presei Londra 29 (Raidot). — La banchetul Fondului de ajutor mutual al presei, mareşalul Montgomery a rostit o elocventă ,pledoarie pentru libertatea presei, definind aceasta libertate şi îndatoririle ziariştilor. ,itu poate exista o naţiune cu adevărat democratică fără o presă liberă fi fără o opinie publică luminată", a declarat mareşalul. După părerea sa, jurnalismul are două aspecte bine determinate : aspectul informaţiei, care trebue să sufere o singură influenţă fi anume influenţa adevărului; aspectul comentariului, care trebue să fie absolut liber. Mareşalul Montgomery a declarat că în tot timpul războiului nu a cunoscut nici un caz de încercare din partea unui ziarist în cunoştinţă de cauză, de a trimite ştiri care ar fi putut primejdui vieţi omeneşti. PATRU FEMEI OMORÂTE PRIN ARDERE IMTR’UN CREMATORIU DE CĂTRE NAZIŞTI Wuppertal, 29 (Rador).— Un ofiţer din Serviciul de Informaţii de pe lângă corpul auxiliar aeronautic britanic femenin, a declarat Miercuri In faţa Tribunalului pentru Judecarea criminalilor de război că au urmărit patru femei lansate cu paraşuta pentru o misiune în Franţa, până ce au fost omorite prin ardere în crematoriul din lagărul de concentrare Natzweiler, din Franţa. Preşedintele Tribunalului a cerut ca numele acestor patru femei să nu fie date publicităţii, pentru ca amănuntele morţii lor să nu mai pricinuiască durere familiilor. Pe banca acuzării se aflau 9 funcţionari ai lagărului, între care comandantul şi medicul lui, acuzaţia de a injectat otravă femeilor şi de a le fi omorît prin ardere in crematoriu. Procurorul, maiorul Hunt, care a descris aceste crime drept o „brutalitate fără seamăn in istoria civilizaţiei”, a declarat că sunt doveşi despre faptul că aceste femei trăiau încă atunci când au fost aruncate în crematoriu, una dintre eie reuşind să sgârâie pe faţă pe unul dintre călător, timpul când era împinsă pe uşa cuptorului așa cum a declarat un martor, intre pretul polonez Walter Schultz. UN PROTEST AL GUVERNULUI SPANIOL Londra, 29 (Rador). — Agenţia REUTER transmite : Un purtător de cuvânt al ministerului afacerilor străine a declarat Miercuri că s’a primit la Londra o cotă a guvernului spaniol, prin care acesta protestează împotriva investighţiilor făcute de Consiliul de Secturitate al Naţiunilor Unite cu privire la regimul generalului Franco. Un subcomitet al Consiliului de Securitate anchetează în prezeat activitatea guvernului Franco. In baza constatărilor făcute el va prezenta Consiliului de Securitate un raport privitor la faptul dacă ..situaţia din Spania a produs fricţiuni internaţionale şi dacă ea pune în primejdie pacea şi securitatea internaţională, în cazul afirmativ, să determine măsurile practice pe care să le ia Naţiunile Unite”. Zdrobiţi pentru tot restul vieţei Constantin, Olimpia, Eugenia anunţă parastasul de nouă luni al celei mai blânde şi scumpe copile VIRGINICA NICOLAU (NELLY) Fostă In corpul de balet al Operii Române. Pomenirea sufletului ei Îngeresc se va face Sâmbătă 1 Iunie la Bise- -rica Cuţitul de Argint, orele 10 di-mineaţa. 14 Neconsolaţii: Avocat Mronica I. Birnberg soţ, Ana şi Gheorghe Cojocaru părinţi, Ana şi Gheorghe Hristodorescu, Petrică. Vasilica fraţi, anunţă parastasul de 9 luni al scumpei şi neuitatei Angela Ştefan la Birnberg (SYLVETTE) Sâmbătă 1 Iunie 1946, orele 12 Biserica Domniţa Bălaşa. 41 Veşnic Îndureraţi: Ioan Suciu soţ şi tată, NicolaeS. Mateescu tată şi bunic şi toate familiile Înrudite, precum şi persoanele Îndurerate pentru pierderea scumpelor noastre VICTORIA cu copila ei VIORICA anunţă parastasul pentru 2 ani de la cruda lor, moarte, care se va oficia la lautile 1946, în Biserica Sf-ta Maria de lângă cimitirul S1-la Vineri şi la pâinea zilnică. 52 Sevastia Stroescu mamă, Carmen şi Nelu Vulescu noră şi fiu, împreună cu familiile Stroescu şi Fortunescu, anunţă parastasul de 6 săptămâni al scumpei lor ILICA IVAŞCU care va avea loc Sâmbătă 1 Iunie, ora 12 la cimitirul Bellu -Militar. _____________________________________73 Doamna Vikly popescu şi fiul său Doru anunţă parastasul de un an pentru iubitul lor tot şt părinte arhitectul TAKE V. POPESCU Sâmbătă 1 Iunie 1946 ora 10 dim. la biserica Sf. Niculae Buzeşti. ♦ Radu şi Annie Dimiu cu Copiii Mihai şi Costin, Elena Constantinescu şi familiile înrudite, au nemărginita du- r rere să anunţe Încetarea din viaţă prea iubitei lor SEVERA SIHLEANU al cărei înmormântare va avea loc Vineri 31 Mai ora 4 d.a., la cimiri , cui Belu, in capela căruia se află o regulă.___________ Acest subcomitet a primit instrucţiuni să prezinte Consililui de tracţiuni să prezinte Consiliului de sfârşitul lunii Mai. Mareşalul Tito in audienţă la generalisimul Stalin şi la d. Molotov Levidra 29 (Rador)— Postul de radio Moscova anunţă că mareşalul Tito a fost primit Marţi de generalissimul Stalin şi de d. Viaceslav Molotov, ministrul afacerilor străine. Adânc îndureraţi Mal tată, I Alice, Anton, Tudorei, fraţi, Gheracopol cumnat, Alexandru Jean, Tudor, Iordan unchi cu soţiile şi copiii lor, aduc la cunoştinţa rudelor şi prietenilor Încetarea din viaţă a iubitului log fiu, nepot şi văr Constantin M. Antonia Al TITI In vârstă de 25 ani înmormântarea va avea loc Vineri 31 Mai orele 4 la cimitirul Reînvierea, unde se află depus corpul neînsufleţit. Fie-i ţărâna uşoară. 1 . Doamna şi Domnul Mircea Petrini împreună cu familiile Circa, Rizescu, Puşcaru, Patrichi, Răutu, Radu, Sturdza, Marte, Székely, Oprescu, anunţă încetarea din viaţă a scumpei lor CECILIA C. OPRESCU născută Circa în etate de 75 ani ___ Incinerarea are loc Joi 30 Mai 1940, soţ ora 16, la Crematoriul Cenuşa. 34 îndureraţi : carmen, fiică ; T Sonia Manea, soră; Eleonora Dolinescu, Dr. Octavian Lascar cu Marioara şi Mihail Lascar cumnaţi; Alexandru şi Florin Manea, Dr. Romeo Lascar cu Coca, Dr. C. Vasiliu cu Corina şi Bog Marius Lascar, nepoţi au durerea a anunţa Încetarea din viaţă a celei ce a fost cea mai devotată mamă Ecaterina Maior Bădescu* (MĂMICĂ) Incinerarea va avea loc Joi 31 Mai 1946, ora 15, la Crematoriul „Cenuşa" Bucureşti. 7| + Doamna Maria D. Soare cu mare durere anunţă decesul scumpei şi mult apreciatei sale colege şi colaboratoare In comitetul central al societăţii ortodoxe ADINA I. VINES Fostă vice-preşedintă a Foc Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române Ceremonia religioasă astăzi 3« Mal » locuinţa sa strada PompiPi Elia, v. ,, Înmormântarea la cimitirul Bellu. sg + Cu Inima sfâşiată de durere coloneii! Grigore, Nicolae şi Mihail Anastasescu cu familiile lor anunţă pe toate rudele, prietenii şi cunoscuţii Încetarea din viaţă a scumpei lor mamă ATHINA Dr. ANASTASESCU înmormântarea va avea loc Vineri 31 Mai, ora 16, la cimitirul Militar Belu, în a cărei capelă se află depusă. Rugaţi-vă pentru sufletul de mamă bună.75